http://www.avocatul.md/about.php#d

Codul deontologic al avocatilor Baroului din Republica Moldova

adoptat la Congresul Avocatilor din 20 decembrie 2002, Chisinau

In Republica Moldova avocatul indeplineste un rol eminent in protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie acordarea de asistenta juridica calificata persoanelor fizice si juridice in apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime.In executarea profesiei avocatul este obligat sa actioneze pentru asigurarea accesului liber la justitie si a dreptului la un proces echitabil, sa actioneze prin toate mijloacele legale pentru a proteja profesia, demnitatea si onoarea corpului de avocati.Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt atribute exclusiv ale persoanei ce exercita profesia in temeiul legii si al prezentului Cod.Normele de deontologie profesionala din prezentul Cod sunt destinate sa garanteze buna indeplinire de catre avocat a misiunii sale pentru buna functionare a justitiei si realizarea drepturilor justitiabililor.Juramantul avocatului constituie esenta juridico-morala de exercitare a profesiei. Nerespectarea juramantului si a normelor prezentului Cod va constitui temei pentru intentarea unei proceduri de raspundere disciplinara a avocatului.In exercitarea dreptului sau de a asista si a reprezenta clientul in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor avocatul este in drept sa aplice orice mijloc de exercitare a dreptului de aparare prevazut de lege.

1. Independenta

(1) Exercitand profesia de avocat, fiecare este obligat sa intreprinda masuri corespunzatoare pentru a asigura independenta si libertatea de exercitare a profesiei. Multitudinea indatoririlor care ii revine avocatului impune din partea acestuia o independenta absoluta, libera de orice influenta, chiar si de influenta derivata din propriile sale interese sau datorita influentelor din partea tertelor persoane.(2) Astfel, avocatul trebuie sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze de a nu neglija etica sa profesionala.

2. Increderea si integritatea morala

(1) Relatiile dintre avocat si client sunt bazate pe onestitate, probitate, echitate, corectitudine, sinceritate si confidentialitate.

(2) Responsabilitatea avocatului include in sine atat comportamentul acestuia in exercitarea profesiei cat si in afara ei.

3. ConfidentialitateaNatura misiunii avocatului este prezumata de a fi depozitarul secretelor clientilor sai si al comunicarilor confidentiale, fiind un drept si o datorie fundamentala a avocatului.Obligatia de a pastra secretul profesional este absolut si nelimitat in timp.Obiectul secretului profesional il constituie chestiunile cu care o persoana s-a adresat dupa asistenta juridica, esenta consultatiilor oferite de avocat, procedeele de strategie si tactica a apararii sau reprezentarii, datele privind persoana care s-a adresat dupa asistenta si alte imprejurari care rezulta din activitatea profesionala a avocatului.Obiectul confidentialitatii se extinde asupra tuturor activitatilor avocatului si asociatilor biroului. Nici o presiune a unei autoritati publice sau de alta natura nu-l poate obliga pe avocat sa divulge secretul profesional, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege sau pentru a intenta o actiune ori pentru a asigura apararea in cadrul unui litigiu dintre avocat si client.

4. Incompatibilitati

Profesia de avocat in Republica Moldova este incompatibila cu:a) oricare functie retribuita, cu exceptia functiilor legate de activitatea stiintifica si didactica, precum si de activitatea in calitate de arbitru al judecatii arbitrale (arbitrajului);b) activitatea de intreprinzator;c) activitatea de notar.

5. Publicitatea personala

(1) Avocatului i se interzice sa faca publicitate, direct sau indirect, activitatii sale profesionale.(2) Interdictia specificata nu se aplica in cazul cind in publicatiile informationale, in formularele oficiale, pe plicuri, in cartile de vizita si pe Internet se contin date despre avocat.(3) Oficiul avocatului nu poate fi amplasat in incinta cladirilor in care functioneaza organele de ancheta, procuratura, instantele de judecata, instantele de judecata, precum si la domiciliul acestuia.

6. Interesul clientului

(1) In conformitate cu legea si normele de deontologie, avocatul are obligatia de a apara interesele clientului sau, chiar in raport cu propriile interese, cu interesele altui avocat sau interesele statului.

7. Relatiile cu clientii

(1) Avocatul actioneaza doar atunci cind este imputernicit de clientul sau potrivit contractului cu acesta ori in cazul cind este numit din oficiu la cererea organului de urmarire penala sau judecata, sau acorda la solicitare asistenta juridica gratuita.(2) Avocatul isi consulta clientul in mod constiincios si cu diligenta, informeaza clientul cu privire la evolutia cauzei ce i-a fost incredintata.(3) Avocatul nu este in drept sa accepte o cauza atunci cand cunoaste cu certitudine ca nu are competenta necesara pentru a se ocupa de aceasta cauza, exceptand cazul in care coopereaza cu un alt avocat care are competenta necesara.(4) Avocatul nu poate accepta o cauza atunci cand datorita altor obligatii se afla in imposibilitate de a se ocupa de ea cu promptitudine sau consulta corect clientul.(5) In cazul in care avocatul se afla in imposibilitate de a-si exercita atributiile trebuie sa se asigure ca respectivul client poate gasi in timp util, un alt avocat care sa-i ofere asistenta juridica, pentru a se evita prejudicierea clientului.(6) Relatiile cu clientul trebuie sa fie oficiale, bazate pe respect reciproc.(7) Avocatul nu este in drept sa accepte o propunere frauduloasa si este dator sa actioneze in conformitate cu legea.

8. Conflictul de interese

(1) Avocatul nu este in drept sa consulte, sa reprezinte ori sa apere mai mult de un client in una si aceeasi cauza atunci cind interesele acestora sunt conflictuale sau cind exista realmente riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.(2) Avocatul trebuie sa se abtina, sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cind intervine un conflict de interese ale acestora, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie pusa la indoiala.(3) Avocatul nu este in drept sa accepte o cauza a unui nou client, daca secretul informatiilor incredintate de un vechi client risca sa fie violat sau atunci cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor vechiului sau client favorizeaza pe noul client in mod nejustificat.

9. Stabilirea onorariilor

(1) Avocatul trebuie sa-si informeze clientul privitor la onorariu, iar valoarea insumata a onorariilor trebuie sa fie echitabila si justificata.(2) Cand avocatul solicita varsarea unui cont cu titlu de avans asupra cheltuielilor si/sau a onorariului, acesta nu trebuie sa depaseasca o estimare rezonabila a onorariului si a cheltuielilor probabile in cauza. In cazurile patrimoniale onorariul nu poate depasi 30% din actiuni.(3) In cazul neachitarii avansului solicitat, avocatul este in drept sa renunte

de a se mai ocupa de cauza sau se poate retrage din ea respectand dispozitiile p.7 al.6 al prezentului Cod.

10. Impartirea onorariilor cu o persoana care nu este avocat

(1) Avocatului ii este interzis sa imparta onorariul cu o persoana care nu este avocat.(2) Prevederea mentionata nu se aplica sumelor sau compensatiilor varsate de catre avocat mostenitorilor unui avocat decedat sau unui avocat care si-a dat demisia pentru a se prezenta ca succesor al clientelei acestuia.

11. Relatiile cu organele de urmarire penala, instantele de judecata si autoritatile publice

(1) In raporturile cu organele de urmarire penala, instantele judecatoresti si autoritatile publice, avocatul este dator sa aiba un comportament respectuos si loial. Respecta in sedinte solemnitatea si caracterul contradictoriu al dezbaterilor. Apara si reprezinta clientul in mod constiincios, fara a tine cont de propriile sale interese sau ale persoanei terte si nici de alte circumstante ce l-ar putea influenta.(2) Avocatul nu este in drept sa furnizeze judecatorului, cu buna stiinta, o informatie falsa sau de alta de natura, sa-l induca pe acesta in eroare.(3) Normele aplicabile in cazul relatiilor dintre avocat si judecator se aplica in egala masura si in cadrul relatiilor avocatului cu reprezentantii organelor de urmarire penala sau ai autoritatilor publice.

12. Raporturile dintre avocati

1. Colegialitatea(a) Colegialitatea impune ca relatiile bazate pe incredere, spre interesul clientului si pentru a evita atat procesele inutile, cat si orice compartiment succesibil sa afecteze reputatia profesiei.Colegialitatea nu poate fi in contradictie cu interesele avocatilor si interesele clientului.(b) Avocatul este obligat sa manifeste fata de orice coleg avocat un comportament colegial si loial.(c) Adresindu-se catre un alt coleg avocat sau vorbind despre acesta, avocatul este obligat, inainte de a-i pronunta numele si prenumele acestuia, sa utilizeze cuvintele "domnul avocat", "doamna avocat", iar in adresarea catre membrii Consiliului Baroului, membrii Comisiei pentru etica si disciplina si catre seful biroului de avocati sa utilizeze cuvantul "maestre".

2. Cooperarea dintre avocatii din state diferite(a) Este de datoria oricarui avocat ca, la solicitarea unui avocat dintr-un alt

stat, sa se abtina sa accepte o cauza pentru care nu are competenta necesara; intr-o astfel de situatie, el trebuie sa-si ajute colegul sa intre in contact cu un alt avocat care sa fie in masura sa-i ofere serviciul cerut.(b) Atunci cand avocatii din doua state diferite lucreaza impreuna, amandoi au datoria de a tine cont de diferentele care pot exista intre sistemele lor de drept, barourile lor, competentele si obligatiile lor profesionale.

3. Corespondenta transmisa intre avocati(a) Avocatul, care adreseaza altui avocat dintr-o comunicare careia doreste sa i se confere un caracter "confidential", va trebui sa precizeze acest lucru din momentul expedierii respectivei comunicari.(b) In cazul in care destinatarul comunicarii nu este in masura sa ii confere acesteia un caracter "confidential", el va trebui sa o returneze expeditorului fara a cunoaste continutul acesteia.

4. Onorariile pentru recomandare(a) Avocatul nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea altui avocat sau din partea vreunui tert un onorariu, un comision sau vreo alta compensatie pentru faptul ca a recomandat un avocat unui client sau ca a trimis un client la un avocat.(b) Avocatul nu poate varsa nimanui un onorariu, un comision si nici o alta compensatie in contrapartida pentru ca i-a fost prezentat un client.

5. Comunicarea cu partea adversaAvocatul nu poate intra in relatie directa cu o persoana, cu privire la o anumita cauza, atunci cand stie ca aceasta persoana este reprezentata sau asistata de un alt avocat, exceptand cazul in care el are acordul colegului sau si se angajeaza sa-l tina pe acesta la curent.

6. Schimbarea avocatului(a) Un avocat nu poate succeda altui avocat in apararea intereselor unui client, intr-o cauza determinata, decat cu conditia ca, in prealabil, sa-si fi anuntat colegul si sa se fi asigurat ca au fost luate masurile necesare in vederea achitarii cheltuielilor si a onorariilor datorate acestora. Totusi, aceasta indatorire nu-l face pe avocat personal raspunzator de plata cheltuielilor si a onorariilor datorate predecesorului sau.(b) In cazul in care, spre interesul clientului, se impune luarea unor masuri urgente, inainte de a putea fi indeplinite conditiile stabilite in alineatul de mai sus, avocatul poate lua aceste masuri cu conditia de a-l informa neintirziat pe predecesorul sau.

7. Pregatirea tinerilor avocati Pentru a intari increderea si cooperarea dintre avocati spre interesul bineinteles al clientilor, este necesar sa fie incurajata dobandirea unei mai bune cunoasteri a legilor si a normelor procedurale aplicabile. In acest

scop, avocatul este obligat sa ia atitudine cu toata diligenta in pregatirea la nivel avansat a tinerilor avocati.In calitate de indrumator al unui stagiar poate fi avocatul, recomandat de Consiliul Baroului, care intruneste inalte calitati morale si profesionale, exercitind profesia de nu mai putin de 5 ani si dispune de conditii suficiente (masa, scaun, literatura, etc.) pentru a asigura stagiul.

8. Litigiile dintre avocati(a) Atunci cand un avocat este de parere ca un coleg avocat a incalcat o norma deontologica, el trebuie sa-l atentioneze asupra acestui lucru.(b) Atunci cand intre avocati apare un diferend personal, de natura profesionala, acestia trebuie sa incerce mai intai sa-l solutioneze pe cale amiabila.(c) Inainte de a porni o procedura impotriva unui coleg, pe tema unui conflict de interese, avocatul trebuie sa informeze Baroul pentru a permite sa-si dea concursul in vederea solutionarii diferendului pe cale amiabila.

 

Membrii Comisiei de Etica si Disciplina:

1.Tanase Alexandru, presedinte 2.Brasoveanu Dumitru 3.Gutu Valentin 4.Istrati Angela 5.Mocanu Nicolae 6.Tabirta Vitalie 7.Tetelea Eugen 8.turcan Veaceslav 9.Ursu Petru 10.Dodon Victor 11.turcanu Ion

CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAŢILOR BAROULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

(Adoptat de Congresul Avocaţilor din 20 decembrie 2002, cu modificările şi completările adoptate la 23 martie 2007 de Congresul Avocaţilor)

PREAMBUL In Republica Moldova avocatul indeplineşte un rol iminent in protecţia

drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Misiunea avocatului nu se limitează la executarea fidelă a unui mandat in cadrul legii. Intr-un stat de drept, avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor, sarcina lui constand in apărarea drepturilor şi libertăţilor clienţilor săi.

Scopul exercitării profesiei de avocat il constituie acordarea de asistenţă juridică calificată persoanelor fizice şi juridice in apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime.

In executarea profesiei avocatul este obligat să acţioneze pentru asigurarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru a proteja profesia, demnitatea şi onoarea corpului de avocaţi.

Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sint atribute exclusive ale persoanei ce exercită profesia in temeiul legii şi al prezentului Cod.

Normele de deontologie profesională din prezentul Cod sint destinate să garanteze prin acceptarea lor liber consimţită buna indeplinire de către avocat a misiunii sale recunoscută ca fiind indispensabilă pentru buna funcţionare a unei societăţi democratice.

Jurămantul avocatului constituie baza juridico-morală de exercitare a profesiei. Nerespectarea jurămantului şi a normelor prezentului Cod va constitui temei pentru intentarea unei proceduri de răspundere disciplinară a avocatului.

In exercitarea dreptului său de a asista şi a reprezenta clientul in faţa tuturor instanţelor, autorităţilor şi instituţiilor avocatul este in drept să aplice orice mijloace de exercitare a dreptului de apărare prevăzute de lege. 1. PRICINPII GENERALE

1.1. Independenţa 1.1.1. Exercitand profesia de avocat, fiecare este obligat să intreprindă măsuri

corespunzătoare pentru a asigura independenţa şi libertatea de exercitare a profesiei. Indatoririle ce ii revin avocatului ii impun independenţă absolută, liberă de orice influenţă, chiar şi de influenţa derivată din propriile interese sau datorită influenţei terţelor persoane, fapt necesar pentru a nu suprima increderea in justiţie.

1.1.2. Astfel, avocatul trebuie să evite orice prejudiciere a independenţei sale, să vegheze ca nici un factor obiectiv sau subiectiv să nu aducă atingere principiilor de etică profesională.

1.2. Increderea şi integritatea morală 1.2.1. Relaţiile dintre avocat şi client sunt bazate pe onestitate, probitate,

echitate, corectitudine, sinceritate şi confidenţialitate. 1.2.2. Responsabilitatea avocatului include atat comportamentul acestuia in

exercitarea profesiei, cat şi in afara ei. 1.3. Secretul profesional 1.3.1. Natura misiunii avocatului este prezumată a fi depozitarul secretelor

clienţilor săi şi al comunicărilor confidenţiale, fiind un drept şi o datorie fundamentală a avocatului.

1.3.2. Obligaţia de a păstra secretul profesional este absolută şi nelimitată in timp.

1.3.3. Obiectul secretului profesional il constituie chestiunile cu care o persoană s-a adresat după asistenţă juridică, esenţa consultaţiilor oferite de avocat, procedeele de strategie şi tactică ale apărării sau reprezentării, datele privind persoana care s-a adresat după asistenţă şi alte imprejurări care rezultă din activitatea profesională a avocatului.

1.3.4. Tot ceea ce dezvăluie clientul avocatului, impreună cu toate circumstanţele, şi tot ceea ce este dezvăluit in mod confidenţial de către alt avocat va rămane informaţie confidenţială.

1.3.5. Obiectul confidenţialităţii se extinde asupra tuturor activităţilor avocatului şi asociaţilor biroului. Nici o presiune a unei autorităţi publice sau de altă natură nu-l poate obliga pe avocat să divulge secretul profesional, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege sau pentru a intenta o acţiune ori pentru a asigura apărarea in cadrul unui litigiu dintre avocat şi client.

1.4. Incompatibilităţi 1.4.1. Avocatul nu va supune riscului libertatea şi independenţa, loialitatea

clientului şi nici secretul profesional, de aceea este stabilită interdicţia de a activa intr-o profesie sau de a avea o funcţie care poate cauza, direct sau indirect, presiune fizică sau psihologică ce poate supune riscului independenţa sa sau dezvălui o informaţie confidenţială care nu doar că ar prejudicia interesele personale, dar şi ar afecta grav increderea clienţilor in dreptul la apărare şi, prin urmare, in garanţia intregului sistem.

1.4.2. Profesia de avocat in Republica Moldova este incompatibilă cu: a) oricare funcţie retribuită, cu excepţia funcţiilor legate de activitatea ştiinţifică

şi didactică, precum şi de activitatea in calitate de arbitru al judecăţii arbitrale (arbitrajului);

b) activitatea de intreprinzător;

c) activitatea de notar. 1.5. Publicitatea personală 1.5.1. Avocatului i se interzice sa facă publicitate, direct sau indirect, activităţii

sale profesionale. 1.5.2. Interdicţia specificată nu se aplica in cazul in care in publicaţiile

informaţionale, in formularele oficiale, pe plicuri, in cărţile de vizită şi in reţeaua Internet se conţin date despre avocat şi serviciile prestate.

1.5.3. Oficiul avocatului nu poate fi amplasat in incinta clădirilor in care funcţionează organele de anchetă, procuratură, instanţele de judecată, precum şi la domiciliul acestuia.

1.6. Interesul clientului 1.6.1. In conformitate cu legea şi normele de deontologie, avocatul are obligaţia

să apere cit mai eficient interesele clientului său, chiar in raport cu propriile sale interese, interesele vreunui coleg, cele ale profesiei in general sau ale statului. 2. RELAŢIILE CU CLIENŢII

2.1. Avocatul acţionează doar atunci cand este imputernicit de clientul său, potrivit contractului cu acesta, ori in cazul in care este numit din oficiu la cererea organului de urmărire penală, instanţei de judecată sau acordă asistenţă juridică gratuită.

2.2. Avocatul este obligat in mod rezonabil să cunoască identitatea, competenţa şi imputernicirile persoanei sau ale autorităţii prin intermediul căreia a fost imputernicit, atunci cand circumstanţele specifice relevă că această identitate, competenţă sau imputerniciri sunt indoielnice.

2.3. Avocatul işi consultă clientul in mod conştiincios şi cu diligentă. 2.4. Avocatul işi informează clientul cu privire la evoluţia cauzei care i-a fost

incredinţată. 2.5. Avocatul nu este in drept să accepte o cauză atunci cand cunoaşte cu

certitudine că nu are competenţa necesară, exceptand cazul in care cooperează cu un alt avocat ce are competenţa necesară.

2.6. Avocatul nu poate accepta o cauză atunci cand, datorită altor obligaţii, se află in imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine sau consulta corect clientul.

2.7. In cazul in care avocatul se află in imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, trebuie să se asigure ca respectivul client poate găsi, in timp util, un alt avocat care să-i ofere asistenţă juridică, pentru a se evita prejudicierea clientului.

2.8. Relaţiile cu clientul trebuie să fie oficiale, bazate pe respect reciproc. 2.9. Avocatul nu este in drept să accepte o propunere frauduloasă şi este dator

să acţioneze in conformitate cu legea. 3. CONFLICTUL DE INTERESE

3.1. Avocatul nu este in drept să consulte, să reprezinte ori să apere mai mult de un client in una şi aceeaşi cauză atunci cand interesele acestora sunt conflictuale sau cand există realmente riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.

3.2. Avocatul trebuie să se abţină ca să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci cand intervine un conflict de interese ale acestora, cand

secretul profesional riscă să fie violat sau cand independenţa sa riscă să fie pusă la indoială.

3.3. Avocatul nu este in drept să accepte o cauză a unui nou client, dacă secretul informaţiilor incredinţate de un vechi client riscă să fie violat sau atunci cand cunoaşterea de către avocat a cauzelor vechiului său client il favorizează pe noul client in mod nejustificat.

3.4. Avocatul nu este in drept să incheie convenţii (pactul „de quota litis”-acordul privind remunerarea convenţională) cu clientul său inaintea de incheierea definitivă a unei cauze care reprezintă interes pentru acest client, convenţie prin care clientul se angajează să-i plătească avocatului o parte din ceea ce rezultă de pe urma cauzei, fie că plata constă intr-o sumă de bani, fie – in orice alt bun sau valoare.

3.5. Nu constituie un astfel de pact convenţia care prevede stabilirea onorariului in funcţie de valoarea litigiului de care se ocupă avocatul atunci cand această valoare este corespunzătoare unui tarif oficial stabilit de barou sau este prevăzută de lege. 4. STABILIREA ONORARIILOR

4.1. Avocatul este in drept să perceapă onorarii pentru activitatea sa profesională precum şi rambursarea tuturor cheltuielilor legate de această activitate. Suma şi modalitatea de plată se stabilesc in mod liber intre client şi avocat.

4.2. Avocatul trebuie să-şi informeze clientul privitor la onorariu, iar valoarea insumată a onorariilor trebuie să fie echitabilă şi justificată.

4.3. Cand avocatul solicită vărsarea unui acont cu titlu de avans asupra cheltuielilor şi/sau a onorariului, acesta nu trebuie să depăşească o estimare rezonabilă a onorariului şi a cheltuielilor probabile in cauză.

4.4. In cazul neachitării avansului sau a onorariului, avocatul este in drept să renunţe la cauza respectivă sau se poate retrage, respectand dispoziţiile p.2.7. al prezentului Cod. 5. IMPĂRŢIREA ONORARIILOR CU O PERSOANĂ CARE NU ESTE AVOCAT

5.1. Avocatului ii este interzis să impartă onorariul cu o persoană care nu este avocat, exceptand cazul in care asocierea dintre avocat şi altă persoană este permisă de legislaţia Republicii Moldova.

5.2 Prevederea menţionată nu se aplică sumelor sau compensaţiilor vărsate de către avocat moştenitorilor unui avocat decedat sau unui alt avocat care şi-a dat demisia pentru a se prezenta ca succesor al clientelei acestuia. 6. RELAŢIILE CU INSTANŢELE DE JUDECATĂ, ORGANELE DE URMĂRIRE PENALĂ ŞI AUTORITĂŢILE PUBLICE

6.1. In raportul cu instanţele judecătoreşti, organele de urmărire penală şi autorităţile publice, avocatul este obligat să manifeste un comportament respectuos şi loial solicitandu-le acestora respectul şi tratamentul reciproc in calitate de avocat.

6.2. Avocatul va apăra clientul in mod conştiincios, fără teamă, fără a ţine cont de propriile interese şi nici de vreo circumstanţă de altă natură ce l-ar putea viza personal sau pe orice altă persoană.

6.3. Avocatul trebuie să respecte, in orice circumstanţă, caracterul contradictoriu al dezbaterilor şi solemnitatea şedinţelor. El nu este in drept să contacteze un judecător cu privire la o cauză, fără a-l informa, in prealabil, pe avocatul părţii adverse.

6.4. Avocatul nu este in drept să furnizeze judecătorului, cu bună ştiinţă, informaţii false ori de altă de natură ce pot să-l inducă pe acesta in eroare.

6.5. Normele aplicabile in cazul relaţiilor dintre avocat şi judecător se aplică in egală măsură şi in cadrul relaţiilor avocatului cu reprezentanţii organelor de urmărire penală sau ai autorităţilor publice. 7. RAPORTUL DINTRE AVOCAŢI

7.1. Colegialitatea 7.1.1. Colegialitatea impune ca relaţiile dintre avocaţi să fie bazate pe

incredere, loialitate şi respect reciproc, exceptand orice comportament susceptibil să afecteze reputaţia profesiei.

7.1.2. Avocatul este obligat să manifeste faţă de orice alt avocat un comportament colegial şi loial.

7.1.3. Adresandu-se către un alt avocat sau vorbind despre acesta, avocatul este obligat, inainte de a-i pronunţa numele şi prenumele acestuia, să utilizeze cuvintele „domnul avocat”, „doamna avocat”, iar in adresare către membrii Consiliului Baroului, membrii Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat, membrii Comisiei pentru Etică şi Disciplină şi către şefii birourilor de avocaţi să utilizeze cuvantul „maestre”.

7.2. Cooperarea 7.2.1. Este de datoria oricărui avocat ca, la solicitarea unui avocat, să se abţină

să accepte o cauză pentru care nu are competenţa necesară; intr-o astfel de situaţie, el trebuie să-şi ajute colegul să intre in contact cu un alt avocat care să fie in măsură să-i ofere serviciul cerut.

7.2.2. In procesul cooperării, avocaţii au datoria să ţină cont de competenţele şi obligaţiile lor profesionale.

7.3. Corespondenţa dintre avocaţi 7.3.1. Avocatul precizează caracterul confidenţial al comunicărilor sale adresate

altui avocat.

7.3.2. Dacă destinatarul nu este in măsură să respecte confidenţialitatea comunicării, o remite expeditorului fără a-i cunoaşte conţinutul.

7.3.3. Avocatul va recepţiona imediat comunicările in scris sau orale ale altor avocaţi şi va răspunde prompt.

7.4. Onorariile pentru recomandare 7.4.1. Avocatul nu poate pretinde, accepta de la alt avocat sau de la vreun terţ

onorariu, comision sau altă compensaţie pentru faptul că a recomandat un avocat unui client sau pentru că a trimis un client unui avocat.

7.4.2. Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision şi vreo altă compensaţie pentru că i-a fost prezentat un client.

7.5. Comunicarea cu partea adversă Avocatul nu poate intra in relaţie directă cu o persoană, cu privire la o anumită

cauză, atunci cand ştie că această persoană este reprezentată sau asistată de un alt avocat, exceptand cazul in care el are acordul colegului său şi se angajează să-l ţină pe acesta la curent.

7.6. Schimbarea avocatului 7.6.1. Un avocat nu poate succeda altui avocat in apărarea intereselor unui

client, intr-o cauza determinată, decat cu condiţia ca, in prealabil, să-şi fi anunţat colegul şi să se fi asigurat că au fost luate măsurile necesare in vederea achitării cheltuielilor şi a onorariilor datorate acestuia. Totuşi, această indatorire nu-l face pe avocat personal răspunzător de plata cheltuielilor şi a onorariilor datorate predecesorului său.

7.6.2. In cazul in care, spre interesul clientului, se impune luarea unor măsuri urgente, inainte de a putea fi indeplinite condiţiile stabilite in alineatul de mai sus, avocatul poate lua aceste măsuri cu condiţia de a-l informa neintarziat pe predecesorul său.

7.6.3. Avocatul inlocuit va oferi avocatului care continuă cazul toate informaţiile de care dispune şi va colabora cu acesta in caz de necesitate cu scopul de a-i asigura clientului dreptul la apărare.

7.7. Pregătirea tinerilor avocaţi 7.7.1. Pentru a intări increderea şi cooperarea dintre avocaţi spre interesul

clienţilor, este necesar să fie incurajată dobandirea unei mai bune cunoaşteri a legilor şi a normelor procedurale aplicabile. In acest scop, avocatul este obligat să ia atitudine cu toată diligenta in pregătirea la nivel avansat a tinerilor avocaţi.

7.7.2. In calitate de indrumător al unui stagiar poate fi avocatul, recomandat de Consiliul Baroului, care intruneşte inalte calităţi morale şi profesionale, exercită profesia nu mai puţin de 5 ani şi dispune de condiţii suficiente pentru a asigura stagiul.

7.7.3. Avocatul-indrumător are obligaţia de a le cultiva stagiarilor dexteritatea de insuşire profundă a normelor deontologice.

7.8. Litigiile dintre avocaţi 7.8.1. Atunci cand un avocat este de părere că un coleg avocat a incălcat o

normă deontologică, el trebuie să-l atenţioneze asupra acestui lucru. 7.8.2. Atunci cand intre avocaţi apare un diferend personal, de natură

profesională, aceştia trebuie să incerce mai intai să-l soluţioneze pe cale amiabilă. 7.8.3. Inainte de a porni o procedură impotriva unui coleg, pe tema unui

conflict de interese, avocatul trebuie să informeze Baroul pentru a permite să-şi dea concursul in vederea soluţionării diferendului pe cale amiabilă. R E G U L A M E N T privind organizarea activităţii Comisiei pentru Etică şi Disciplină a Baroului Avocaţilor din Republica Moldova (Adoptat de Congresul Avocaţilor din Moldova la 23 martie 2007)

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Articolul 1 Comisia pentru Etică şi Disciplină a Baroului Avocaţilor din Republica

Moldova (in continuare, Comisia) impreună cu alte organe ale Baroului asigură accesul persoanelor fizice şi juridice la asistenţă juridică calificată, acordată de către avocaţi.

Articolul 2 Comisia işi exercită atribuţiile in conformitate cu prevederile Legii cu privire la

avocatură (in continuare, Legea) şi ale Codului deontologic al avocaţilor. Activitatea Comisiei este organizată de către preşedintele acesteia. Articolul 3 (1) Atribuţiile de bază ale Comisiei sunt: a) evidenţa, verificarea şi examinarea plangerilor privind acţiunile avocaţilor

prin care se incalcă dispoziţiile Legii, ale Codului deontologic, ale hotăririlor Congresului Avocaţilor, ale Consiliului Baroului, precum şi ale altor organe ale sale, care prejudiciază onoarea sau prestigiul profesiei sau corpului de avocaţi;

b) intentarea procedurii disciplinare in privinţa avocatului şi adoptarea hotăririi corespunzătoare in această procedură.

(2) Comisia intreprinde acţiuni in vederea realizării unui proces disciplinar funcţional prin transparenţa activităţilor sale, precum ar fi publicarea rezultatelor finale ale procedurilor disciplinare şi a activităţii Comisiei in ediţii de specialitate.

<> CAPITOLUL II

Organizarea activităţii şi funcţionarea Comisiei pentru Etică şi Disciplină Articolul 4 (1) Şedinţele Comisiei sunt convocate de preşedintele acesteia ori la propunerea

majorităţii simple a membrilor săi, cel puţin o dată in lună. De regulă, şedinţele se desfăşoară in mod deschis, la sediul Baroului, cu participarea părţilor interesate. In caz de necesitate, Comisia işi desfăşoară şedinţele in teritoriu.

(2) La decizia motivată a Comisiei, şedinţa va fi declarată inchisă.

(3) Şedinţele Comisiei sint deliberative dacă participă nu mai puţin de 2/3 din membrii aleşi

(4) Hotărarile Comisiei se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor săi. Articolul 5 Preşedintele Comisiei organizează activitatea şi indeplinirea hotăririlor acesteia

in colaborare cu Consiliul Baroului şi birourile de avocaţi. Preşedintele Comisiei exercită şi alte

atribuţii: a) semnează procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei cu participarea sa,

hotăririle Comisiei, răspunsurile cu privire la rezultatele examinării plingerilor, prezintă raportul anual de activitate a Comisiei Congresului Avocaţilor;

b) in perioada dintre şedinţe, preşedintele Comisiei repartizează membrilor Comisiei plingerile cu privire la acţiunile avocaţilor. Pentru verificarea motivelor invocate de persoanele care depun plingerea (in continuare, petiţionari), in caz de necesitate, pune in sarcina unui membru, a unui grup de membri ai Comisiei sau a biroului de avocaţi in care este inregistrat avocatul, pentru efectuarea unui control.

Articolul 6 (1) Controlul privind abaterea disciplinară se efectuează operativ, cu informarea

prealabilă prin scrisoare recomandată a petiţionarului, avocatului, căruia i se cer explicaţii scrise. Refuzul de a da explicaţii sau prezenta probe scrise constituie o incălcare a indatoririlor onorabile profesionale, dar nu impiedică desfăşurarea procedurii disciplinare.

(2) In cursul controlului, in caz de necesitate, se va discuta cu petiţionarul, precum şi cu orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, se vor efectua verificări ale inscrisurilor se vor culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.

(3) După efectuarea controlului, se intocmeşte o notă informativă, in care vor consemna faptele, probele administrate, opinia avocatului şi propunerea privind soluţionarea plingerii sau sesizării, care va fi inregistrată la secretarul Comisiei, in cel mult 30 de zile de la inregistrarea sesizării.

(4) Examinarea procedurii disciplinare va avea loc la următoarea şedinţă, după data la care au fost prezentate nota

informativă şi materialele controlului. (5) Avocatul este in drept să asiste la şedinţa Comisiei şi să dea explicaţii

nemijlocit, să fie reprezentat de avocat. Absenţa părţilor nu impiedică examinarea plangerii, Comisia pronunţindu-se in baza materialelor controlului efectuat.

(6) După examinarea procedurii disciplinare, membrii Comisiei vor delibera, după caz, asupra aplicării sancţiunii disciplinare, clasării cauzei sau efectuării unui control suplimentar. In situaţia in care, in cadrul controlului efectuat ori in urma examinării procedurii disciplinare, s-a constatat o abatere gravă, Comisia poate solicita şi opinia Consiliului Baroului cu privire la suspendarea ori retragerea licenţei sau a biroului de avocaţi in care avocatul este inregistrat.

(7) In cazul stabilirii abaterii disciplinare Comisia poate aplica una din sancţiunile disciplinare prevăzute la art.49 al Legii.

(8) Pe durata urmăririi penale sau a judecării cauzei, care constituie o abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmind a fi reluată după soluţionarea cauzei. In această perioadă, cursul termenului de prescripţie (prevăzut de art. 50 al Legii) se intrerupe şi se reia după soluţionarea definitivă a cauzei. Preşedintele Comisiei va fixa, de indată, termenul de examinare a procedurii suspendate printr-o scrisoare recomandată adresată părţilor interesate.

(9) Hotărarea Comisiei se comunică imediat părţilor, care au participat la examinare, sau prin scrisoare recomandată avocatului, Consiliului Baroului, inclusiv şi pentru dosarul personal al avocatului, şi, după caz, Ministerului Justiţiei, in termen de cel mult 10 zile, precum şi persoanei care a depus plingerea, şi, in caz de necesitate, altor organe, prin publicarea in revista Avocatul Poporului in termen de cel mult 30 zile de la adoptarea hotărarii.

Articolul 7 (1) Activităţile de birou ale Comisiei şi pregătirea şedinţelor este realizată de

către secretarul acesteia, care nu este membru al Comisiei. Secretarul Comisiei este salariat, angajat de Consiliul Baroului, are capacitate de exerciţiu deplină, dispune de inalte calităţi morale, experienţă practică in domeniul dreptului şi corespunde următoarelor cerinţe obligatorii:

- este licenţiat in drept; - cunoaşte munca de secretariat, inclusiv computerul; - dă dovadă de un inalt nivel profesional şi responsabilitate in activitatea sa; - cunoaşte legislaţia ce reglementează activitatea avocatului şi normele

deontologiei; - nu practică avocatura ori alte activităţi cu excepţia activităţilor didactico-

ştiinţifice. (2) Secretarul Comisiei este obligat: (a) in colaborare şi sub conducerea preşedintelui Comisiei să menţină

permanent legătura cu membrii Comisiei, Consiliul Baroului şi Comisiile Baroului, cu avocaţii şi petiţionarii - persoane fizice şi juridice, in caz de necesitate, cu birourile de avocaţi, cu organele de drept, instanţele de judecată, organizaţiile obşteşti şi autorităţile publice;

(b) să inregistreze, in mod obligatoriu, in registrele respective plingerile persoanelor fizice şi juridice şi informaţiile, ce ţin de conduita avocaţilor, inclusiv cele care au devenit cunoscute societăţii din mijloacele de mass-media,

(c) să comunice preşedintelui Comisiei plangerile inregistrate, prezentandu-i cate o notă scrisă cu informaţia privind esenţa petiţiei şi datele despre avocatul acţiunile căruia se contestă, biroul in care acesta activează, numărul licenţei şi stagiul in avocatură al acestuia, caracterul abaterii comise de avocat, dacă anterior a fost supus răspunderii disciplinare a avocaţilor;

(d) să contribuie eficient la activitatea membrilor Comisiei, la verificarea temeiurilor invocate de petiţionari, la pregătirea materialelor pentru examinarea procedurii disciplinare;

(e) să verifice inregistrarea in termen de către membrii Comisiei a materialelor controalelor efectuate pentru examinarea lor in şedinţele Comisiei;

(f) să intocmească procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei şi proiectele răspunsurilor petiţionarilor in baza hotărarilor adoptate;

(g) să expedieze la timp hotăririle Comisiei, răspunsurile părţilor interesate despre rezultatele examinării plingerilor ori adresărilor;

(h) să prezinte informaţii cu privire la executarea hotărarilor Comisiei; (i) să asigure păstrarea materialelor procedurilor disciplinare şi a hotăririlor in

sediul Baroului in conformitate cu legislaţia in vigoare; (i) să respecte principiul confidenţialităţii şi să nu divulge informaţia aflată in

procesul procedurii disciplinare intentate unui avocat; (j) să acorde o atenţie sporită autoinstruirii şi perfecţionării profesionale; (l) să indeplinească şi alte obligaţiuni ce ţin de activitatea Comisiei la indicaţia

preşedintelui. CAPITOLUL III

Resurse materiale şi financiare Articolul 8 (1) Comisia, este asigurată: material şi financiar de către Baroul Avocaţilor din Republica Moldova,

inclusiv cu condiţii necesare pentru activitatea de secretariat şi desfăşurarea şedinţelor pentru examinarea procedurilor disciplinare intr-o ambianţă sigură, privată şi confidenţială, intr-un spaţiu inzestrat cu mobilierul necesar, computer, post de telefon individual, rechizite de birou necesare pentru activitatea zilnică, precum şi altă tehnică video şi audio necesară;

cu registrul pentru evidenţa plingerilor privind etica şi abaterile disciplinare ale avocaţilor şi rezultatele examinării lor şi a altor informaţii cu privire la abaterile disciplinare comise de avocaţi in timpul exercitării atribuţiilor lor profesionale (incheieri ale instanţelor judecătoreşti, ordonanţe ale organelor de urmărire penală, sesizări, note informative, de exemplu).

(2) Cheltuielile necesare activităţii Comisiei şi a membrilor ei determinate de soluţionarea plangerilor despre incălcarea eticii şi abaterile disciplinare comise de avocaţi vor fi acoperite de Barou, din contul bugetului.

CAPITOLUL IV Dispoziţii finale

Articolul 9 (1) Interpretarea dispoziţiilor prezentului Regulament ţine de competenţa

Congresului Avocaţilor din Republica Moldova. (2) Prezentul Regulament intră in vigoare la data aprobării de către Congresul

Avocaţilor din Republica Moldova. R E G U L A M E N T privind modul de susţinere a examenului de calificare pentru admiterea in profesia de avocat (Adoptat de Congresul Avocatilor din Moldova la 23 martie 2007)

1. Prezentul Regulament este elaborat in temeiul articolului 18 din Legea nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură (in continuare - Legea cu privire la avocatură) şi stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a examenului de calificare pentru admiterea in profesia de avocat (in continuare - examenul).

2. Comisia de Licenţiere a profesiei de avocat (in continuare - Comisia) organizează examene in lunile martie-mai (sesiunea de primăvară) şi in lunile septembrie-noiembrie (sesiunea de toamnă). In caz de necesitate, Comisia poate organiza examene şi in alte perioade. Şedinţele Comisiei sunt deliberative dacă participă cel puţin 2/3 din numărul membrilor.

3. Poate fi admis la examen cetăţeanul Republicii Moldova, licenţiat in drept, cu capacitate deplină de exerciţiu, care se bucură de reputaţie ireproşabilă şi a efectuat stagiul profesional.

4. Nu poate fi admisă la examen persoana care: a) a fost condamnată anterior pentru infracţiuni grave, deosebit de grave,

excepţional de grave săvarşite cu intenţie, chiar dacă antecedentele penale au fost stinse antecedentele penale;

b) are antecedentele penale nestinse pentru comiterea altor infracţiuni; c) a fost exclusă anterior din avocatură sau i s-a retras licenţa pentru acordarea

asistenţei juridice din motive compromiţătoare; d) a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive compromiţătoare

sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţia de judecător, notar, consultant juridic sau funcţionar public;

e) comportamentul sau activitatea căreia este incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului;

f) a incălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, fapt stabilit printr-o hotărare definitivă a instanţei judecătoreşti;

g) a desfăşurat in perioada stagiului profesional o activitate incompatibilă cu profesia de avocat in conformitate cu art.9 al Legii cu privire la avocatură.

5. Pentru admiterea la examen candidatul prezintă următoarele acte: a) cererea de admitere la examen; b) copia diplomei de licenţiat in drept legalizată de notar; c) copia buletinului de identitate;

d) copia carnetului de muncă (in cazul in care există) legalizată de notar; e) contractul privind efectuarea stagiului profesional; f) referinţa avocatului care a asigurat efectuarea stagiului profesional; g) raportul privind efectuarea stagiului profesional, aprobat de către avocatul

care a asigurat efectuarea stagiului; h) cazierul judiciar; i) certificatele medicale despre starea psihică; j) declaraţia despre faptul că in perioada stagiului profesional nu a desfăşurat o

activitate incompatibilă cu profesia de avocat in conformitate cu art.9 al Legii cu privire la avocatură;

k) legitimaţia de avocat stagiar. l) bonul ce confirmă achitarea taxei de examinare. 6. Secretarul Comisiei verifică actele prezentate şi, in cazul in care au fost

prezentate toate actele prevăzute la punctul 5, inregistrează candidatul intr-un registru special. Actele prezentate de candidat sunt cusute intr-un dosar căruia i se atribuie numărul respectiv din registrul de inregistrare a candidaţilor.

7. Comisia examinează cererile pentru admiterea la examen doar dacă au fost depuse toate actele prevăzute la punctul 5.

8. Candidatul este admis la examen numai in cazul in care intruneşte condiţiile prevăzute de Legea cu privire la avocatură şi prezentul Regulament.

9. Candidaţii sunt admişi la examen in ordinea inscrierii in registrul de inregistrare a candidaţilor. In cazul refuzului de admitere la examen, candidatul poate solicita un extras din hotărarea Comisiei.

Extrasul se eliberează in termen de trei zile lucrătoare din momentul solicitării. 10. Data şi ora examenului se stabileşte de către Comisie şi se comunică

candidatului cel tarziu cu 10 zile pană la data examenului. 11. Intrarea candidaţilor in sala de examinare se va face pe baza listelor

aprobate de preşedintele Comisiei şi a

buletinului de identitate al candidatului. După verificarea identităţii, fiecare candidat va păstra pe masă buletinul de identitate pană la finalizarea examenului. Pe liste se va menţiona prezenţa fiecărui candidat.

12. Este interzisă părăsirea sălii de concurs pe toată durata desfăşurării examenului.

13. Pe toată durata desfăşurării examenului in sala de concurs au acces numai membrii şi secretarul Comisiei.

14. Candidatul care incalcă disciplina sau comite fraude ori tentative de fraudă se sancţionează cu eliminarea din concurs. Acest fapt se menţionează intr-un proces-verbal, iar lucrarea se anulează cu menţiunea “fraudă”.

15. Examenul va consta din trei etape. - prima etapă – testare; - a doua etapă – lucrare scrisă; - a treia etapă – proba verbală. 16. La prima etapă candidatul va completa un test care va consta din 400 de

subiecte, din 1000 de teste publicate pe pagina de internet (www.avocatul.md) a Baroului Avocaţilor din Republica Moldova. Testul va fi identic pentru toţi candidaţii prezenţi. Susţinerea testului se va face in formă scrisă şi/sau computerizată.

17. In vederea elaborării testului, candidaţii vor primi pixuri (in situaţiile in care testarea se face in formă scrisă). Pe prima pagină candidatul trebuie să scrie numele, prenumele, data completării şi să semneze.

18. Fiecare subiect va avea trei răspunsuri şi candidatul va trebui să aleagă un singur răspuns corect prin bifarea acestuia. După ce a bifat o variantă a răspunsului, candidatul nu are dreptul să-şi modifice opţiunea. In cazul in care a fost bifată mai mult decat o variantă, răspunsul candidatului se consideră greşit.

19. Timpul destinat pentru elaborarea testului este de 3 ore astronomice. Secretarul comisiei este obligat să anunţe ora la care expiră timpul şi să avertizeze candidaţii despre expirarea timpului cu 15 minute inainte.

20. La momentul cand a elaborat lucrarea sau la expirarea timpului prevăzut la punctul 19 candidatul este obligat să predea lucrarea secretarului Comisiei care o inregistrează intr-un borderou. Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către secretarul Comisiei şi după semnarea borderoului de către candidat.

23. Se consideră că a promovat testul doar candidatul care a răspuns corect la cel puţin 375 de subiecte.

24. Rezultatele testului se aprobă de către comisie. 25. Proba a doua a examenului se efectuează in termen de maximum 15 zile

după data susţinerii testului. La această probă vor fi incluse 150 de subiecte de la următoarele discipline: dreptul procesual civil, dreptul procesual penal, dreptul administrativ.

26. Proba a doua se susţine in scris şi constă din răspunsul la trei subiecte (două teoretice şi o speţă) determinate prin tragere la sorţi.

La această probă, preşedintele Comisiei, in prezenţa membrilor Comisiei prezintă candidaţilor subiectele in plicuri sigilate, unul din care conţine subiecte

teoretice şi celălalt – speţele practice. Tragerea la sorţi se efectuează de către secretarul Comisiei.

27. Subiectele extrase se semnează de către membrii Comisiei şi se anexează la procesul-verbal.

28. După repartizarea foilor, fiecare din ele se numerotează in colţul din dreapta sus cu cifre arabe luate in cerc. Se interzice categoric utilizarea altor foi sau pixuri in timpul examenului de calificare, decat a celor puse la dispoziţie de secretarul Comisiei.

Răspunsul este scris citeţ pe ambele pagini ale foii. Se admit numai prescurtările unanim recunoscute.

29. In cazul in care candidatul comite o greşeală, partea răspunsului pe care doreşte să o excludă se subliniază cu o singură linie şi se ia in paranteze.

30. Inainte de a incepe expunerea răspunsului, candidatul este obligat să completeze fişa de examinare. Modelul fişei de examinare se aprobă de către Comisie.

31. Candidaţii sunt obligaţi să scrie subiectele de la examen pe prima pagină a lucrării. Răspunsul trebuie inceput cu primul subiect.

Răspunsul la următoarele subiecte se incepe pe o foaie nouă, pe care se scrie incă o dată subiectul.

32.După incheierea probei scrise a examenului de calificare şi predarea tuturor lucrărilor de către candidaţi, in baza fişei de examinare, preşedintele Comisiei efectuează cifrarea lucrărilor. Cifrul se indică atat pe lucrare, cat şi pe fişa de examinare. Ulterior fişele de examinare se separă de lucrări şi se păstrează la secretarul Comisiei pană la finisarea aprecierii lucrărilor de către membrii Comisiei.

33. Membrii Comisiei verifică şi apreciază lucrările după cifrarea acestora de către preşedintele Comisiei.

34.. Fiecare dintre cele trei subiecte vor fi apreciate cu puncte de la 1 la 20. 35. Fiecare dintre membrii Comisiei de examinare inscrie punctele acordate

lucrării in fişa de examinare primită in acest scop. 36. In baza punctelor acordate de fiecare membru al Comisiei care a controlat

lucrarea pentru fiecare subiect, se va calcula media generală obţinută de fiecare candidat.

37. Media generală a lucrării scrise reprezintă media aritmetică a punctelor obţinute la cele 3 subiecte, acordate de fiecare membru şi raportate la numărul membrilor Comisiei care au verificat lucrarea.

38. Examenul se consideră susţinut, dacă candidatul a acumulat cel puţin 48 de puncte necesare pentru confirmarea corespunderii criteriilor minime de calificare.

39. Subdiviziunile rezultate din calculul mediilor se neglijează la nivelul sutimilor, atunci cand acestea sunt pană la 0,05 şi se intregesc la nivelul zecimilor, cand sunt peste 0,05.

40. La cea dea treia etapă candidaţii vor susţine un examen in formă verbală la următoarele discipline: drept civil,

drept penal, drept constituţional, dreptul familiei, dreptul muncii, avocatură şi etica avocatului. Pentru examenul verbal vor fi selectate 200 de subiecte.

41. La proba verbală sunt admişi doar candidaţii care au promovat testarea şi proba scrisă.

42. Etapa a treia a examenului se organizează in termen de maximum 15 zile de la data susţinerii probei scrise.

43. La etapa a treia, candidatul va răspunde verbal la trei subiecte determinate prin tragere la sorţi.

44. Fiecărui candidat ii sunt alocate 60 de minute pentru pregătirea răspunsului. Răspunsul verbal al candidatului va fi inregistrat audio (video). Inregistrările audio (video) se vor păstra in decurs de 6 luni la Baroul Avocaţilor din Republica Moldova.

45. Fiecare dintre cele trei subiecte vor fi apreciate cu puncte de la 1 la 20. 46. Fiecare dintre membrii Comisiei de examinare inscrie punctele acordate

lucrării in fişa de examinare primită in acest scop. 47. In baza punctelor acordate de fiecare membru al Comisiei care a asistat la

proba verbală se va calcula media generală obţinută de fiecare candidat. 48. Media generală a candidatului reprezintă media aritmetică a punctelor

obţinute la cele 3 subiecte, acordate de fiecare membru şi raportate la numărul membrilor Comisiei care au apreciat răspunsurile verbale.

49. Examenul se consideră promovat, dacă candidatul a acumulat cel puţin 48 de puncte necesare pentru confirmarea corespunderii criteriilor minime de calificare.

50. Subdiviziunile rezultate din calculul mediilor se neglijează la nivelul sutimilor, atunci cand acestea sunt pană la 0,05 şi se intregesc la nivelul zecimilor, cand sunt peste 0,05.

51. Candidaţii care au obţinut medii de promovare la proba verbală se consideră că au susţinut examenul de calificare in profesia de avocat.

52. Lista subiectelor pentru etapele doi şi trei sunt afişate pe pagina de internet a Baroului Avocaţilor www.avocatul.md

53. Lista subiectelor şi a intrebărilor pentru test sunt elaborate de către membrii Comisiei. Fiecare membru al comisiei are dreptul să inainteze propuneri cu privire la lista subiectelor şi a intrebărilor pentru test.

54. Lista subiectelor şi a intrebărilor pentru test nu poate fi modificată cu mai puţin de 30 de zile inainte de data examenului.

55. In cazul in care consideră că a fost incălcat prezentul regulament candidatul poate depune la Comisie o contestaţie cel tarziu pană la expirarea a 72 de ore de la anunţarea rezultatelor. Nu se admit contestaţii cu privire la punctele acordate de către membrii Comisiei.

56. Contestaţia este examinată de către Comisie. In cazul in care constată incălcarea regulamentului Comisia urmează să adopte măsurile necesare pentru restabilirea drepturilor candidatului.

57. In baza rezultatului examenului, Comisia adoptă hotărarea despre admiterea persoanei in profesia de avocat. Preşedintele Comisiei anunţă rezultatele examenului şi lista candidaţilor admişi in profesia de avocat.

58. Secretarul Comisiei intocmeşte procesul-verbal al şedinţei Comisiei. Procesul-verbal se intocmeşte in decurs de trei zile, se semnează de preşedintele şedinţei şi se contrasemnează de secretar.

59. Hotărarea Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat se expediază Ministerului Justiţiei pentru eliberarea licenţei.

60. Procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei, hotărarile Comisiei, lucrările şi actele candidaţilor se păstrează la Baroul Avocaţilor.

61. Candidatul care nu a promovat examenul sau care nu s-a prezentat fără un motiv intemeiat la examen poate fi admis repetat la examen nu mai devreme decat peste 6 luni. R E G U L A M E N T privind condiţiile de efectuare a stagiului profesional

(Adoptat de Congresul Avocatilor din Moldova la 23 martie 2007) CAPITOLUL I

l. Notiuni si dispozitii generale 1.1. Acest regulament este elaborat in baza art. 10 din Legea cu privire la

avocatura nr.1260 din 19.07.2002 si stabileste modul de organizare si desfasurare a stagierii candidatilor pentru admiterea in profesia de avocat.

1.2. Avocat stagiar poate fi cetateanul Republicii Moldova licentiat in drept, care are capacitate deplina de exercitiu si o reputatie ireprosabila si care a incheiat cu unul dintre avocati contract de efectuare a stagiului profesional.

1.3. Nu poate fi admis ca avocat stagiar persoana care: a) A fost condamnata anterior pentru infractiuni grave. b) Nu au fost stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infractiuni; c) Anterior a fost exclusa din avocatura sau i s-a retras licenta pentru acordarea

asistentei juridice din motive compromitatoare; d) A fost concediata din cadrul organelor de drept din motive compromitatoare

sau a fost eliberata din aceleasi motive, din functia de judecator, notar, consultant juridic sau functionat public;

e) Comportamentul sau activitatea ei sunt incompatibile cu normele Codului deontologic al avocatului;

f) Prin hotarirea instantei judecatoresti, s-a stabilit abuzul prin care a incalcat drepturile si libertatile fundamentale ale omului;

g) Nu cunoaste limba romană.

1.4.Activitatea de avocat stagiar este incopatibila cu: a) Oricare functie retribuita, cu exceptia functiilor legate de activitatea

stiintifica si didactica, precum si de activitatea in calitate de arbitru al judecatii arbitrate (arbitrajului).

b) Activitatea de intreprinzator. c) Activitatea de notar. 1.5. Sunt scutite de efectuarea stagiului profesional si de examenul de calificare

persoanele care au cel putin 10 ani vechime in munca in functia de judecator sau procuror daca, in termen de 6 luni dupa demisia din functiile respective, au solicitat eliberarea licentei pentru execrcitarea profesiei de avocat. De aceleasi drepturi si in aceleasi conditii beneficiaza si persoanele care, dupa demisia din functia de judecator sau procuror, au continuat sa activeze in domeniul dreptului.

1.6. Activitatea de avocat stagiar este reglementata de Legea cu privire la avocatura, alte legi, care reglementeaza activitatea mentionata precum si de tratatele internajionale la care Republica Moldova este parte.

1.7. Avocatul care asigura efectuarea stagiului profesional trebuie sa aiba o vechime in profesia de avocat de cel putin 5 ani si poate avea concomitent cel mult doi avocati stagiari.

1.8. Avocatul stagiar activeaza sub indrumarea avocatului, care asigura efectuarea stagiului profesional, acesta fiind in drept sa corecteze pozitia avocatului stagiar in procesul reprezentarii intereselor clientului.

1.9. La expirarea termenului de stagiu avocatul stagiar impreuna cu avocatul care asigura efectuarea stagiului profesional adreseaza demersul si actele necesare prevazute de Regulamentul privind examenul de calificare pentru admiterea in profesia de avocat pentru examinare.

CAPITOLUL II Admiterea, organizarea si conditiile stagierii

2.1. Stagiul profesional se desfasoara in baza contractului incheiat intre avocatul stagiar si avocatul care asigura efectuarea stagiului, inregistrat la Consiliul Baroului.

2.2. Pentru admiterea la stagierea in profesia de avocat, solicitantul depune urmatoarele act :

a) Cerere scrisa adresata Consiliul Baroului; b) Copia buletinului de identitate; c) Copia diplomei de licen|a in drept; d) Contractul de efectuare a stagiului profesional; e) Copia carnetului de munca (in cazul in care exista); f) Cazierul judiciar; g) Certificatul medical; h) Declaratia despre faptul, ca nu desfasoara activiti incompatibile cu profesia

de avocat, specificate in p. 1.4. al prezentului Regulament; i) Bonul ce confirma, achitarea taxei de stagiere. 2.3. Stagiul profesional dureaza un an. Consiliul Baroului poate reduce acest

termen, in conformitate cu criteriile stabilite in Regulament la cererea avocatului

stagiar si demersul avocatului care asigura efectuarea stagiului, depuse dupa expirarea a trei luni de efectuare a stagiului.

2.4. Activitatea avocatului stagiar se desfasoara la locul activitatii avocatului care asigura efectuarea stagiului.In biroul asociat isi desfasoara activitatea cu consimtamintul sefului biroului asociat si suporta pe cont propriu cheltuielile prevazute pentru efectuarea stagiului.

2.5. In cazul incetarii sau suspendarii activitatii avocatului indrumator, la cererea lui, Consiliul Baroului numeste un alt avocat pentru continuarea stagiului.

2.6.Avocatul care asigura efectuarea stagiului in colaborare cu avocatul stagiar: a) Intocmeste planul individual de stagiere; b) Coordoneaza si controleaza efectuarea stagierii; c) Creeaza conditiile necesare si contribuie la indeplinirea planului individual al

stagierii; d) Contribuie la crearea deprinderilor profesionale; e) Acorda asistenta si-l consulta in cazul participarii avocatului stagiar in

instante. 2.7. La expirarea termenului de stagiere avocatul stagiar intocmeste raportul

privind efectuarea stagiului profesional, aprobat de catre avocatul care a asigurat efectuarea stagiului.

2.8. In baza rezultatelor stagierii, avocatul care a asigurat efectuarea stagiului profesional elibereaza referinta cu privire la stagiul efectuat si recomanda s-au respinge nu-si promoveaza discipolul pentru a sustine examenul de calificare in admiterea in profesia de avocat.

2.9. Termenul de stagiere poate fi intrerupt inainte de termen la cererea avocatului stagiar ori din initiativa Consiliului Baroului Avocatilor din Republica Moldova in cazurile prevazute de art. 13 al Legii cu privire la avocatura si in baza Hotaririi Comisiei pentru Etica si Disciplina a Baroului Avocafilor.

Capitolul III DREPTURILE, OBLIGATIILE SI RASPUNDEREA AVOCATULUI

STAGIAR 3.1. Avocatului stagiar i se premite sa acorde asistenta juridica in cadrul

judecatoriilor municipale si de sector in cauzele civile si administrative, in judecatoriile economice de circumscriptie si in cadrul autoritatilor publice.

3.2. Activitatea avocatului stagiar se remunereaza sub forma de onorar in conformitate cu regulile stabilite pentru avocati numai dupa primirea legitimatiei de avocat stagiar.

3.3.Avocatul stagiar este obligat sa pastreze secretul profesional. 3.4. Avocatul stagiar este obligat sa respecte Codul deontologic. 3.5. Avocatul stagiar se bazeaza pe urmatoarele principii: a) Asigurarea dreptului la aparare garantat de Constitutie; b) Libertatea ifndependenta in activitatea de avocat stagiar; c) Colegialitatea in raporturile dintre avocati; d) Asigurarea legalitatii si urnanismului. 3.6. Avocatul stagiar trebuie sa insuseasca: a) normele nationale si internationale ce vizeaza activitatea avocaturii; b)legislatia in vigoare in domeniul penal, civil, administrativ, al muncii,

familiei, financiar,drepturile procedurale si in alte domenii ale dreptului; c)Hotaririle Curtii Supreme de Justitie si Hotaririle Curtii pentru Apararea

Drepturilor Omului; d) Practica judiciara in domeniile de drept. 3.7. Tine evidenta volumului de lucru privind indeplinirea planului individual

de stagiere. 3.8. Avocatul stagiar este obligat sa execute planul individual de stagiere si sa

indeplineasca indicatiile avocatului care asigura efectuarea stagiului profesional, cu anexarea proiectelor, copiile documentelor, dosarelor s.a.

3.9. Avocatul stagiar este obligat sa-si ridice nivelul profesional si sa se pregateasca pentru examenul de calificare pentru admiterea in profesia de avocat in conformitate cu cerintele Regulamentului privind examenul de calificare.

3.10 Avocatul stagiar poarta raspundere disciplinara: 1). Pentru actiunile prin care se incalca prevederile Legii cu privire la

avocatura, normele Codului deonotologic al avocatului, prezentului regulament si prevederile altor acte normative ce reglamenteaza activitatea avocaurii.

2). Petitiile referitoare la actiunile avocatilor stagiari, precum si informatia cu privire la abaterile disciplinare comise de avocatul stagiar in timpul exercitarii atributiilor se examineaza de catre Comisia pentru Etica si Disciplina in conformitate cu Regulamentul Comisiei pentru Etica si Disciplina a Baroului Avocatilor din Republica Moldova.

3.11.In caz de comitere de catre avocatul stagiar a incalcarilor grave poate fi anulat contractul de stagiere in conformitate cu art. 2.9. al prezentului Regulament pentru:

a) Neindeplinirea obligatiilor de avocat stagiar; b) Neindeplinirea planului individual de stagiere; c) Neindeplinirea indicatiilor avocatului care asigura efectuarea stagiului; d) Divulgarea secretului profesional;

e) Incalcarea cerintelor Codului deontologic.