1. Introducere in etica medicala. Dilema etica medicala

Moral : avnd un comportament/raionament, bun, corect, n conformitate cu valorile, factorii culturali (istorie, traditii, educatie, credinte, etc.) si normele de comportament (ale societii, grupului, culturii, civilizatiei, etc.).

Morala: comportamentul pe care un om il manifesta in respectarea valorilor, normelor, standardelor, codurilor de comportament din perspectiva alegerii pe care o face intre bine si rau

Cateva definitii

Moralitatea nu este o virtute dar se coaguleaza din manifestarea virtutilor (excelentelor de caracter); este atributul gandirii si comportamentului nostru din perspectiva binelui decurgand din alegerile proprii in raport cu valorile morale pe care dorim sa le respectam si sa le punem in practica. Moralitatea nu trebuie privit static ca un dat, ca o proprietate individuala ci dinamic, fluent ca o modalitate conceptuala de gandire si/sau de actiune; nu exista aprioric oameni morali si imorali, alegerea dintre bine si rau fiind o optiune fundamentata de constiinta si manifestandu-se de fiecare data in concretul deciziilor noastre. *

Etica este studiul filozofic, sistematic, critic (argumentativ) al moralei (subiectul studiului este moralitatea )

Etica se refer la motivaia morala care st la baza gandirii, aciunii, comportamentului nostru (moralitatea aciunii).

Etica furnizeaz criteriile raionale pentru deciziile/alegerile noastre morale.

Morala este ceea ce cred oamenii (societatea) c este bine, iar etica este despre ceea ce este bine.

*Filozofia: studiul sistematic, rational, critic argumentativ- al cunoasterii *

Etica privita ca ramura a filozofiei, are 3 domenii:

Etica analitica (metaetica) studiaza sursele, originea si intelesurile conceptelor etice ce stau la baza comportamentului uman (binele, raul, exista bine?, ce este binele?, etc.).

Etica normativa (prescriptiva) studiaza normele comportamentului, defineste si analizeaza codurile si seturile de reguli care reglementeaza comportamentul uman in societate sau in interiorul unui grup socio-profesional.

Etica descriptiva studiaza insusi comportamentul uman (morala si moralitatea ca obiect de studiu) in diversitatea sa.

Etica se fundamenteaza pe studiul valorilor care au semnificatie pentru oameni si a datoriei pe care acestia o manifesta in respectul acestor valori.Valorile determina obligatia morala a respectarii si promovarii lor si prin aceasta determina exercitiul datoriei (o datoria este o obligatie morala)*

ETICA MEDICALA este o ramura a eticii care se ocupa cu studiul moralei in practica medicala

Etica medicala este o forma aplicativa a eticii, respectiv moralitatea practicii medicale.

Etica medicala prezinta sistemul de valori si principii care permite medicului a rezolva dilemele etice intalnite in practica medicala

Etica medicala realizeaza raportarea eticii (ramura a filozofiei) si a moralitatii la practica medicala; etica medicala realizeaza acest demers aplicativ construind, argumentand un sistem de principii, valori morale pe care se fundamenteaza practica medicala. Paradigma:construcie mental larg acceptat, care ofer unei comuniti sau unei societi pe perioad ndelungat o baz pentru crearea unei identiti de sine i astfel pentru rezolvarea unor probleme Paradigma in stiinta:un set de reguli, norme i metode de cercetare folosite de ctre o comunitate tiinific n procesul de cercetare.*

Cum stim ce este moral? Ce principii aplicam?ABORDARE NON-RATIONALADorintaObedientaObisnuintaImitatieIntuitie

ABORDARE RATIONALATeoria virtutii: antici, religie: crestinism; binele se afla in excelenta de caracter, in virtutile de caracter; modelarea caracterului/virtutilor pt. producerea binelui

Teoria datorieiDatoria in exercitiul drepturilor, J. Locke: binele se afla in respectarea drepturilorDatoria ca principiu unic al moralei, Imm. Kant, (universalitatea actiunii morale devenita lege, respectul umanitatii): binele se afla in exercitiul datorieiDatoria ca prima datorie intre altele, prima facie, WD Ross: binele se afla in exercitiul datoriei maximeDatoria fata de rezultatul favorabil (consecintialismul) si a celei mai mari cantitati de bine distribuita catre cat mai multi oameni cu costurile cele mai reduse (utilitarianism, utilitarism): binele se afla in rezultatul favorabil si larga utilitate a rezultatului (binele comunitar)

Teoria principlismului Binele se afla in practica unitara a unor principii ale moralitatii: binele regasit in reuniunea a 4 principii: beneficenta, non-maleficenta, autonomie si justitie (principiile bioeticii)

Socrate Considera ca virtutea este cunoastere si astfel slabiciunea morala este o problema de ignoranta iar nu de caracterPlaton Intelepciunea (capacitatea de a discerne intre bine si rau, alegerea actiunii potrivite) Temperanta (echilibrul, moderatia si autocontrolul, toleranta in raport cu ceilalti) Curajul (fizic si moral) Justitia sau dreptatea (spiritul de dreptate, a detine/a lua pe cat merita, a da altuia pe cat are dreptul, a lua atitudine fata de injustitie)

Pentru Aristotel omul actioneaza din vointa avand la baza ratiunea. Exista 12 perechi de virtuti opuse exprimand excesul si absenta virtutii respective (ex. lasitate-nesabuinta) dar excelenta de caracter este o alegere rationala a mediei (doctrina mediei)Studiem pentru ca sa devenim mai buni iar nu ca sa stim ce virtuti avem, pentru ca altfel nu ar fi nici un castig din acest studiu (NE 2.2)In secolul X Toma DAquino adauga 3 virtuti crestine la cele 4 virtuti antice: credinta, speranta, iubirea (de aproape))TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA ETICA VIRTUTII

Binele se afla in excelenta de caracter, in virtuti

Calitatile medicului conform nivelului de asteptare al pacientului:

Responsabilitate (fata de actele si deciziile sale)Independenta profesionala (in slujba celui mai bun interes medical al pacientului)Competenta (capacitatea de a se achita corespunzator de sarcina care ii revine in baza cunostiintelor, pregatirii si abilitatilor detinute)Disponibilitate (de a raspunde la chemarea pacientului, de a acorda asistenta de urgenta)Justitie, dreptate in actul medical: exercitiul profesional echitabil, fara discriminare

Profilul moral al medicului

Datoria. Datoria in exercitiul medical Ce este o datorie? Este o obligatie morala. Un angajament. Un act de onoare.

Obligatia morala devine un act de onoare. In aceasta obligatie pot deveni irelevante propriile interese. Cel in cauza poate ajunge sa-si riste propriile interese pentru a se achita cu onoare de angajamentul pe care si l-a luat.

Asumarea rezultatului o data cu asumarea datoriei. Agentul va dori sa se achite cu onorabilitate de rolul asumat si astfel va dori sa reuseasca, fie si numai pentru ca reusita inseamna incetarea obligatiei.

----- Meeting Notes (3/6/13 01:21) -----1.A avea o datorie in exercitarea actului medical inseamna ca medicul se afla in obligatie/angajament fata de pacientul sau?

2.Datoria este in concret fata de sine, fata de pacient, fata de apartinatori, fata de corpul profesional din care face parte sau societate?

3.Datoria ii aduce si raspundere morala?

4.Dar raspundere juridica?

Ce este onoarea? Valoarea de merit, prestigiu, importanta pe care o are o persoana dupa cum ea autoevaluata sau evaluata de catre societate, organizatie in conformitate cu meritele si modul in care valorile sale se inscriu in valorile societatii, organizatiei

*

2.TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA RESPECTARII DREPTURILOR SI A JUSTITIEI (JUSTETEI) ACTIUNII

Drepturile cetateanului (omului) in relatie cu practica medicala: Dreptul la viataDreptul la libertate, Dreptul la reproducereDreptul la ingrijire medicala Dreptul la un proces echitabil si acces liber la justitie

Drepturile pacientului (Legea nr. 46/2003, legea drepturilor pacientului; legea 95/2006)

Capitolul 2 - Dreptul pacientului la informatia medicalaCapitolul 3 - Consimtamantul pacientului privind interventia medicalaCapitolul 4 - Dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata a pacientuluiCapitolul 5 - Drepturile pacientului in domeniul reproduceriiCapitolul 6 - Drepturile pacientului la tratament si ingrijiri medicale

3.TEORIA BINELUI DIN PERSPECTIVA TEORIEI ETICE A DATORIEI CA PRINCIPIU UNIC AL MORALEI (DEONTOLOGIA ETICA, Imm. KANT)

Principiul moral care sta la baza alegerii morale dupa Imm. Kant este exercitiul datoriei ca principiu fundamental (principiu suprem al moralei).

Kant a numit acest principiu fundamental imperativul categoric. (Imm. Kant 22 Aprilie 1724 12 Februarie 1804).

Omul este in centrul universului, omul este in centrul cunoasterii, cunoasterea vine din interiorul umanitatii sale iar in centrul umanitatii sale se afla autonomia morala .

univers om

umanitatecunoastere

Nimic nu este bun fara calificare in afara de buna vointa.

Pentru ca sa fie liber omul trebuie sa fie autonom (libera decizie). *

Imperativul categoric este obligatoriu si necesar: Se bazeaza pe datorie. El este calea de a evalua motivatia corecta (morala) a unei actiuni. Imperativul categoric defineste actiuni bune in sine (necesare) pentru care vointa este in acord cu ratiunea (Bazele metafizicii moralei, 1785).

Imperativul ipotetic este obligatoriu dar nu si necesar: Se bazeaza pe dorinta fiecaruia, si variaza de la circumstanta la circumstanta, fiind deci circumstantial, si ne indica mijloacele cele mai potrivite atingerii scopului. Imperativul ipotetic defineste actiuni bune ca mijloace pentru atingerea unui rezultat (Bazele metafizicii moralei, 1785).

Pentru definirea imperativului categoric (care este un silogism) Kant a oferit 3 legi (maxime). Primele doua legi actioneaza ca premize, a treia drept concluzie. Impreuna definesc imperativul categoric, constituind baza moralitatii actiunii:

Prima premiza (Prima maxima principiul universalitatii): o actiune este morala daca intotdeauna si in orice conditii actiunea va fi considerata morala de catre toti ceilalti oameni; actiunea devine astfel apta de a deveni o lege universala

A doua premiza (Maxima a doua- principiul demnitatii umane) spune ca o actiune este morala atata timp cat aceasta actiune nu trateaza oamenii (nici pe sine nici pe ceilalti) mai ales ca pe simple mijloace pentru atingerea unui scop ci chiar ca pe scopul in sine; actiunea indreptata mai ales spre beneficiul celuilalt si intr-o mai mica masura spre propriul beneficiu

Concluzia (Maxima a treia- principiul autonomiei) actionand in conformitate cu primele doua premize agentul devine un legislator al legilor universale. Demnitatea umana se combina cu universabilitatea legii astfel incat agentul este deopotriva subiect al legii universale pe care a conceput-o pentru toti (inclusiv pentru sine) dar si suveran administrator al legii in deplina respectare a autonomiei si libertatii vointei sale si a celorlalti.

O buna vointa este buna nu pentru ca efectele sau rezultatele ei sunt bune ci pentru ca e buna in sine. Chiar daca nu va avea nici un rezultat bun ea va straluci ca un giuvaer, ca o valoare in sine (Imm.Kant).

Valoarea morala a actiunii nu consta in consecintele sau rezultatul pe care o produce (care deseori nu poate fi cunoscut, anticipat ori garantat) ci in motivul, vointa buna , diligenta, care conduce actiunea agentului, in calitatea vointei lui (fapta buna pentru motivul bun).

Vointa buna si exercitarea datoriei sunt prevalente fata de rezultat.

Binele ca finalitate, consecintele/rezultatul (finalul) sunt irelevante intrucat sunt necontrolabile si nu exprima calitatea vointei, diligenta actiunii (sarguinta efortului).

4. TEORIA ETICA PLURALISTA A DATORIEI se intemeiaza pe existenta coexistentei mai multor indatoriri/obligatii dintre care doar una devine prima facie (obligatie absoluta, datoria maxima), WD Ross (1877-1971)Fidelitate ReparatieGratitudineNon-maleficenta BeneficientaAuto-perfectionareJustitie (dreptate)

Cand toate imperativele sunt egale este mai important sa evitam producerea raului (non-maleficenta) decat a face in mod pozitiv binele (beneficenta).

Fidelitatea (respectarea promisiunilor) are prioritate asupra beneficentei.

5. TEORII ETICE CONSECINTIALISTE. BINELE COMUNITAR. RAPORTUL COST-BENEFICIU

TEORIILE CONSECINTIALISTE se numesc teleologice si se considera a avea un profund caracter aplicativ fata de teoria bazata pe datorie, fata de care se situeaza in opozitie.INTENTIA, ACTIUNEA CONSECINTELE, REZULTATULO fapta cu consecinte bune este morala; o fapta cu consecinte rele este imorala.Evaluarea moralitatii comportamentului uman pe baza unei analize cost-beneficiu a consecintelor actiunilor/inactiunilor noastre. Astfel o actiune este morala (corecta/dreapta) atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile.

Analiza cost/beneficiu:1.determinarea tuturor consecintele bune si rele ale unei actiuni 2.totalul consecintelor bune > totalul consecintelor rele

Exista 3 teorii consecintialiste:Egoismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru persoana care indeplineste actiunea)

Altruismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru celelalte persoane oricare altele decat cea care indeplineste actiunea)

Utilitarianismul: o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru toata persoanele

Filozofia utilitariana (Jeremy Bentham 1748 -1832, John Stuart Mill 1806 1873) sustine ca actiunea dreapta/corecta/morala este actiunea care produce cea mai mare cantitate de bine pentru cat mai multi oameni.Jeremy Bentham 1748 -1832John Stuart Mill 1806 1873

Nu toi oamenii au aceeai perspectiva asupra aciunii bune, corecte, drepte, dupa cum nu au nici asupra adevarului.

DI-LEMMA (dubla propunere, gr.). Intr-o dilema exista o dubla solutieAtentie: o dilema este o alegere intre doua solutii iar nu intre o solutie si o ne-solutie: nimeni nu trebuie sa aiba o dilema intre bine si rau!n dilema etic (o dilema complex) cele doua (sau mai multe) soluii/optiuni etice sunt egal inacceptabile n sensul c desi fiecare n parte constituie o solutie etica in dilema (adica raspunde unora dintre valorile si principiile etice), simultan ncalc alte valori ori principii/imperative devenind astfel contradictorii iar daca sunt aplicate, genereaza imoralitate si injustitie.

Altfel spus, intr-o dilema etica niciuna dintre soluii nu pare ntru totul morala, corect i totui, una (doar una) trebuie s fie aplicat, ntruct dilema necesit o rezolvare concret.n acest fel, n dilema moral (etic), prin necesitatea aplicarii unei solutii se creeaz nevoia (nedorita de agentul in decizie) de a face o alegere ce apare a fi egal defavorabila.O dilema etica produce nelinite morala, un impas moral.

Din dilema etica cel ce se afla in decizie are 6 iesiri: (1) sa caute binele general (viziune bazata pe justitie, echitate si egalitate), (2) sa caute binele celui mai slab pe care sa il promoveze (protejarea celui vulnerabilviziune bazata pe justitie, drepturi, non discriminare, prioritanism), (3) sa cauta binele celui mai puternic pe care sa il promoveze (protejarea celui puternic, a supravietuitorului si a bagajului lor genetic viziune biologica- o alta forma de prioritanism)(4) sa caute binele propriu (abandon al aflarii unei solutii dar protejand propriile interese: viziune egoista, egocentrista, maleficenta)(5) sa se recuze (abandon al deciziei dar fara a aduna pentru sine lipsa de raspundere)(6) sa se sacrifice

MODEL DE DECIZIE ETICAObserva conflictul eticIdentifica dilema/conflictul etic, valorile etice contradictoriiIdentifica valorile morale, principiile, imperativele care sunt in joc in fiecare solutie etica (continutul etic al balantei) deliberarea valorilor-Construieste balanta etica punand intr-un taler o solutie etica iar in celalalt, cealalta solutie etica (evita falsele dileme -ex. nu amesteca valorile unei dileme etice cu valorile unei dileme legale, etc.) deliberarea faptelor-Construieste argumentele pro/contra pentru fiecare solutieDelibereaza solutia optima deliberarea alegerii binelui-Sustine prin argumentare alegerea facuta verificarea consistentei alegerii facute-

MEDIC

PACIENT

O persoana are cancer si este cunoscuta de vecini cu aceasta boala. Nu are copii. La un moment dat vecinii isi dau seama ca nu au mai vazut-o de cateva zile si speriati cheama politia: este gasita cu venele taiate, comatoasa dar inca in viata. Este preluata in urgenta si internata in viata dar in coma prin encefalopatie anoxica si este pusa pe ventilator pentru a-si sustine respiratia.Medicul curant nu intrevede o ameliorare si se intreaba daca nu ar trebui sa intrerupa ventilatia asistata pentru a da curs dorintei initiale nespuse dar dovedite a pacientei de a muri. A INTRERUPE VENTILATIADreptul la libertate, la autodeterminareA nu face rau (non-maleficenta)Respectul persoanei (autonomia)*A NU INTRERUPE VENTILATIA Dreptul la viataDatoria, a nu face rau (non-maleficenta)Fidelitate (medic curant)In italic valori morale. In bold valori legale. Atentie la constructia balantei argumentelor

pentru a nu crea o falsa dilema

Erori frecvente in analiza dilemelor etice, alegerea solutiilor si formularea deciziei eticeFalsa/false solutii: intr-o dilemma se balanseaza solutii ale dilemei iar nu false solutii (ex. alegerea maleficentei a producerii raului- ceea ce nu este o solutie) Falsa dilema (falsa alegere):Solutia imorala: agentul alege intre a face bine si a face rau si astfel realizeaza o falsa alegere intrucat astfel aduce in alegere un imperativ (a face bine) cu o alta optiune ce nu constituie o solutie acceptabila Solutii etice viabile, valide, ce respecta deopotriva valorile morale si principiile etice intre care nu exista contradictie Solutii necomparabile ce apartin altor tipuri de dileme (ex. deontologica, juridica/legala, profesional-stiintifica) prin folosirea in balanta etica a argumentelor necomparabile3. Falsa dihotomie:neidentificarea tuturor solutiilor Ex. dilema lui Euthyphro

Dilema lui Heinz (Lawrence Kohlberg, 1927-1987) In Europa o femeie este aproape sa moara de pe urma unui cancer rar. Exista un singur medicament despre care medicii cred ca ar putea sa o salveze .

Este o forma de radiu radioactiv pe care un farmacist din acelasi oras l-a descoperit.

Producere substantei este complicata si medicamentul costa mult. Mai mult, farmacistul a stabilit costul medicamentului de zece ori mai mult decat ar rezulta din calculul costurilor de productie: 400 de dolari si cere 4.000 de dolari.

Heinz este sotul acestei femei bolnave si el isi iubeste mult sotia.

S-a dus la toate cunostiintele pentru a prezenta problema sotiei sale si pentru a cere cu imprumut bani si a apelat orice sursa legala de a obtine bani reusind astfel sa realizeze 2000 de dolari, jumatate din cost.

S-a dus la farmacist si i-a spus acestuia ca sotia lui va muri fara medicament si l-a rugat sa vanda medicamentul mai ieftin urmand ca apoi sa ii dea si restul de bani dupa ce ii va strange. Farmacistul insa i-a raspuns Nu sunt de acord, am facut descoperirea vietii mele si am de gand sa obtin bani de pe urma ei.

Heinz ajunge sa devina disperat ca sotia in fiecare zi este mai bolnava, iar sansele ei scad el neputand face nimic mai mult pentru ea: se gandeste sa intre prin efractie in magazinul farmacistului si sa ii fure medicamentul care ar putea salva viata sotiei sale.

1. Sa fure Heinz medicamentul? Da sau nu? De ce?2. Este moral/imoral, corect/incorect, drept/nedrept, bine/rau sa fure medicamentul? De ce este bine/rau? 3. Heinz are o obligatie sa fure medicamentul pentru a-si salva sotia? Da sau nu? De ce?4.Daca Heinz nu si-ar iubi sotia ar mai trebui sa fure medicamentul pentru ea? Exista justificare sa fure medicamentul prin faptul ca isi iubeste sotia? Da sau nu? De ce?

5. Sa admitem ca nu sotia lui ar fi cea bolnava si aflata in situatia disperata ci un strain. Mai are Heinz de ce sa fure medicamentul pentru acesta? Da sau nu? De ce?

6. Sa admitem ca in cauza ar fi animalul de companie al lui Heinz. Mai are Heinz de ce sa fure medicamentul pentru acesta?Da sau nu? De ce?

7. Este important pentru oameni ca sa intreprinda tot ceea ce stiu si ce pot pentru a salva viata altui om? Da sau nu? De ce?8. Este ilegal pentru Heinz, ca de altfel pentru oricine, sa fure. Faptul de a fi ilegal presupune a fi si imoral? Da sau nu? De ce?9. In general, oamenii incearca sa faca orice pot pentru a se supune legilor?Da sau nu? De ce?10. Revenind la intrebarea de la inceput, ce credeti ca ar fi cea mai responsabila cale de actiune pentru Heinz?De ce?

Care ar fi solutia din perspectiva teoriilor etice ale binelui fata de dilema lui Heinz?Ce ar spune Platon? Etica virtutiiCe ar spune Locke? Etica dreptuluiCe ar spune Kant? Etica principiului unic al moralei: datoria (deontologia)Ce ar spune Ross? Etica pluralista a datorieiCe ar spune Bentham? Consecintialismul

BIOETICA este un demers etic globalist prin care se incearca a se pune in acord in orice domeniu actiunile omului (faptele lui) cu valorile sale morale

Nu tot ce este tehnic posibil este si moral.

Daca etica este un demers filozofic general, bioetica este o aplicatie in relatie cu actiunile omului

BIOETICA MEDICALA este o ramura a bioeticii (dupa cum este etica medicala o ramura a eticii) care studiaza moralitatea comportamentului in practica medicala cu deosebire in relatie cu dezvoltarile tehnologice medicale moderne si pune in acord umanitatea si moralitatea medicului cu profesionalismul si competenta in exercitiul practicii medicale

Bioetica ia in analiza binelui argumente provenind nu numai din etica sau din biologie dar si din filozofie, religie, sociologie, etc.Domeniile bioeticii: stiintele vietii, ecologia, functionarea societatii, etc. in legatura cu generatiile actuale ori viitoare*

Bioetica in sens larg (gr. Bios = viata, ethos = comportament): Camp de studiu stiintific sistematic, pluralistic si interdisciplinar care abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de medicina si stiintele vietii in raport cu omul si relatiile omului cu biosfera (Declaratia Universala a Bioeticii si Drepturilor Omului, Universal Declaration on Bioethics and Human Rights, UNESCO, 2005)

Van Rensselaer Potter, 1970 defineste primul bioetica ca pe "o nou disciplin care s combine cunoaterea biologic cu cea a sistemului valorilor cultural umane", o etica globala care sa lege omul de biosfera (termenul de bioetica a fost creat de Jahr in 1929 dar in relatie cu etica cercetarii asupra plantelor si animalelor).

Reich (1978) defineste bioetica ca fiind studiul sistematic al conduitei umane, in domeniul stiintelor vietii si sanatatii in lumina valorilor si principiilor morale (Encyclopedia of Bioethics). Bioetica (in sens restrans, bioethical issues):

Studiul comportamentului moral si al controverselor etice generate de progresele medicinii si stiintelor vietii

Bioetica - definitii

Beneficenta cere practicianului sa actioneaza numai spre binele pacientului si sa indeparteze raul (boala) atunci cu respectarea maximizarii beneficiilor si a minimizarii riscurilorNonmaleficenta: a nu face rauAutonomia se refera la respectarea drepturilor pacientului la autodeterminare, independenta si libertate prin exercitarea unei obligatii negative de a nu ingradi si a nu controla optiunile pacientului) precum si a unei obligatii pozitive bazata pe dreptul la informare, intelegere si voluntariat; se fundamenteaza pe consimtamantul informat; se include si respectul fata de autonomia deciziilor profesionale a colegilor. Justitia (dreptatea) presupune principiul nediscriminarii (varsta, sex, etnie, religie, grup etnic, politic, social, etc.) celor ce vor primi ingrijirile medicale cat si obligatia medicului de a lucra spre binele public din doua perspective: utilitariana (spre maximizarea binelui social evaluat prin beneficiul maximal catre societate si pacient) egalitariana (distributia dreapta a costurilor si beneficiilor: oportunitati egale in fata bolii si dreptul egal al fiecarui om la un minim de resurse medicale)

5. TEORIA BINELUI PRIN PERSPECTIVA RESPECTARII PRINCIPIILOR MORALE (PRINCIPIILE BIOETICII)

Actioneaza intotdeauna dupa constiinta ta (moral) si spre cele mai bune interese ale pacientului, dar avand grija spre a respecta autonomia pacientului si a fi just/drept in actiunile tale medicale

Moralitatea nu este o virtute dar se coaguleaza din manifestarea virtutilor (excelentelor de caracter); este atributul gandirii si comportamentului nostru din perspectiva binelui decurgand din alegerile proprii in raport cu valorile morale pe care dorim sa le respectam si sa le punem in practica. Moralitatea nu trebuie privit static ca un dat, ca o proprietate individuala ci dinamic, fluent ca o modalitate conceptuala de gandire si/sau de actiune; nu exista aprioric oameni morali si imorali, alegerea dintre bine si rau fiind o optiune fundamentata de constiinta si manifestandu-se de fiecare data in concretul deciziilor noastre. **Filozofia: studiul sistematic, rational, critic argumentativ- al cunoasterii *Etica se fundamenteaza pe studiul valorilor care au semnificatie pentru oameni si a datoriei pe care acestia o manifesta in respectul acestor valori.Valorile determina obligatia morala a respectarii si promovarii lor si prin aceasta determina exercitiul datoriei (o datoria este o obligatie morala)*Etica medicala realizeaza raportarea eticii (ramura a filozofiei) si a moralitatii la practica medicala; etica medicala realizeaza acest demers aplicativ construind, argumentand un sistem de principii, valori morale pe care se fundamenteaza practica medicala. Paradigma:construcie mental larg acceptat, care ofer unei comuniti sau unei societi pe perioad ndelungat o baz pentru crearea unei identiti de sine i astfel pentru rezolvarea unor probleme Paradigma in stiinta:un set de reguli, norme i metode de cercetare folosite de ctre o comunitate tiinific n procesul de cercetare.*

----- Meeting Notes (3/6/13 01:21) -----1.A avea o datorie in exercitarea actului medical inseamna ca medicul se afla in obligatie/angajament fata de pacientul sau?

2.Datoria este in concret fata de sine, fata de pacient, fata de apartinatori, fata de corpul profesional din care face parte sau societate?

3.Datoria ii aduce si raspundere morala?

4.Dar raspundere juridica?

Ce este onoarea? Valoarea de merit, prestigiu, importanta pe care o are o persoana dupa cum ea autoevaluata sau evaluata de catre societate, organizatie in conformitate cu meritele si modul in care valorile sale se inscriu in valorile societatii, organizatiei

*

Nimic nu este bun fara calificare in afara de buna vointa.

Pentru ca sa fie liber omul trebuie sa fie autonom (libera decizie). *Bioetica ia in analiza binelui argumente provenind nu numai din etica sau din biologie dar si din filozofie, religie, sociologie, etc.Domeniile bioeticii: stiintele vietii, ecologia, functionarea societatii, etc. in legatura cu generatiile actuale ori viitoare*