CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 9 (358) 15 mai 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Luni, 13 mai 2013, între orele 10:00-12:00, înpoligonul Balta Verde (poligon situat lângã Podari), s-adesfãºurat exerciþiul de antrenament din cadrul exerci-þiului multinaþional „Black Sea Rotational Force 2013(BSRF-13)”. Pe timpul desfãºurãrii acestuia, militari ai

Batalionului 20 Infante-rie „Dolj” s-au antrenatîmpreunã cu militari dincadrul Corpului de Infan-terie Marinã (MARFOR-EUR) al Statelor Uniteale Americii. Prin modulîn care s-a planinificat ºis-a executat exerciþiul...

Black Sea Rotational Force 2013

Una dintre cele mai importante trãsãturi ale forþeleuºoare (Light Forces aºa cum sunt clasificate de doctri-na NATO) este spiritul de corp. Trupele aeromobile ºiaeropurtate, forþele de infanterie uºoarã sau de cercetare,aºa cum este ºi Plutonulcercetare al Batalionului495 Infanterie „ªtefan So-verth”, sunt caracterizatedeopotrivã de acest fel dea fi. Compartimentul S2 ºimilitarii plutonului cerce-tare mai sus amintit suntun colectiv sudat, avândexperienþe comune în tea-trul de operaþii,...

LECÞIA DE ISTORIE

Prima unire a Þãrilor RomâneUnirea Þãrilor Române s-a întemeiat ºi pe legãturile

economice dintre Þãrile Române în Evul Mediu, legãturicare au creat premisele unificã-rii politice. Între factorii care austat la baza Unirii a fost ºi soli-darizarea acestora în lupta anti-otomanã de-a lungul istorieimedievale, de la Mircea la Ian-cu de Hunedoara ºi ªtefan celMare. Strânsele legãturi politiceºi coaliþiile antiotomane au con-tribuit la apropierea lor ºi lacristalizarea ideii de unire.

Ghepardul, cel mai rapid animal terestru, a supravie-þuit extincþiei în masã care a avut în timpul erei glaciarede acum 10.000 de ani. În ultimele decenii, însã, oame-nii au fãcut ca acest animal sã ajungã pe lista speciilorameninþate cu dispariþia, ast-fel încât experþii avertizeazãcã pânã în 2030 nu vor maiexista gheparzi în sãlbãticie.Spre deosebire de rinoceri ºielefanþi, ghepardul nu esteameninþat de braconieri, dareste singura felinã mare careare probleme în a se adaptaîn rezervaþiile naturale undeeste nevoitã sã trãiascã...

Cercetarea în condiþii de austeritate

Adio gheparzi!

MOZAIC

Structurile de poliþie militarã sunt structuri de spri-jin de luptã, destinate sã asigure respectarea ºi menþine-rea ordinii interioare ºi a disciplinei militare, sprijinulmanevrei ºi mobilitãþii, controlul ºi îndrumarea circula-

þiei autovehiculelor ºi co-loanelor militare, protec-þia personalului armatei,paza ºi apãrarea obiecti-velor militare sau de inte-res militar, precum ºi abunurilor aflate în patri-moniul armatei, colecta-rea, paza temporarã ºi es-cortarea prizonierilor derãzboi ºi a suspecþilor,...

KAKI 100%

Poliþia Militarã, o nouã viziune, o altã provocare

Data de 18 mai 2013 marcheazão dublã sãrbãtoare: Ziua Internaþio-nalã a Muzeelor ºi Noaptea Euro-peanã a Muzeelor, la care participãpeste 100 de instituþii culturale dinRomânia.

Noutatea de anul acesta constã înintroducerea de circuite muzeale laBaia Mare ºi Sibiu - oraºe în carevor fi disponibile hãrþi tipãrite cu in-stituþiile participante, dupã modelulimplementat cu succes la Bucureºtiîn ultimii cinci ani ºi la Cluj-Napo-ca, anul trecut. Proiectul „NoapteaMuzeelor în 4 acte: Bucureºti, BaiaMare, Cluj-Napoca, Sibiu” este co-ordonat de Reþeaua Naþionalã a Mu-zeelor din România ºi finanþat cusprijinul Administraþiei FonduluiCultural Naþional. De asemenea,pentru prima oarã colecþii muzeale,

colecþii private ºi bisericeºti din zo-nele rurale ale Sibiului îºi aºteaptãvizitatorii în nocturnã, alãturi demuzee din Aiud, Alba Iulia, Arad,Bacãu, Baia Mare, Braºov, Bucu-reºti, Caransebeº, Constanþa, Cluj-Napoca, Deva, Goleºti, Iaºi, Oradea,Ploieºti, Reºita, Sfântu Gheorghe,Sibiu, Sighiºoara, Sinaia, Slatina,Slobozia, Suceava, Târgu-Jiu, Târ-gu-Mureº ºi Timiºoara.

Lista muzeelor ºi instituþiilor par-ticipante este accesibilã pe site-ulwwwwww..nnooaapptteeaammuuzzeeeelloorr..rroo, cu detaliidespre programele ºi evenimentelespeciale pregãtite pentru aceastã

ocazie.În Bucureºti, vi-

zitatorii au de alesîntre 32 de muzeeºi organizaþii cultu-rale care îºi deschidporþile pânã târziuîn noapte ºi invitãpublicul la expozi-þii, concerte, pro-iecþii de filme, acti-vitãþi pentru copii,spectacole etc, pen-tru experienþe deneuitat.

Muzeele careparticipã la eveniment încã de la pri-mele sale ediþii continuã sã atragãanual mii de vizitatori: Muzeul Na-þional al Aviaþiei Române, Muzeulde Artã „Vasile Grigore” - pictor ºi

colecþionar, Muzeul Militar Naþional„Regele Ferdinand I”, Muzeul Mu-nicipiului Bucureºti, Muzeul Naþio-nal de Artã al României, MuzeulNaþional de Artã Contemporanã,Muzeul Naþional Cotroceni, MuzeulNaþional al Hãrþilor ºi Cãrþii Vechi,Muzeul Naþional de Istorie Naturalã„Grigore Antipa”, Muzeul Naþionalde Istorie a României, Muzeul Na-þional de Geologie, Muzeul Naþional„George Enescu”, Muzeul Naþionalal Literaturii Române, Muzeul Na-þional al Satului „Dimitrie Gusti”,Muzeul Naþional Tehnic „Prof. Ing.Dimitrie Leonida”, Muzeul Naþional

al Þãranului Român.Printre muzeele ºi instituþiile ca-

re s-au alãturat evenimentului în ul-timii ani, amintim: Muzeul de ArtãVeche Apuseanã „Inginer DumitruFurnicã-Minovici”, Universitatea„Spiru Haret”, World Press PhotoRomânia, Arhivele Naþionale aleRomâniei, Fundaþia Löwendal, Cen-trul Cultural Art Society, MuzeulBellu, Muzeul Naþional al Pompieri-lor „Foiºorul de Foc” sau BibliotecaCentralã Universitarã „Carol I”.

Nu lipsesc noutãþile ºi prezenþeleinedite: anul acesta sãrbãtoresc pen-tru prima datã Noaptea muzeelor:Muzeul Cãilor Ferate Române, Mu-zeul „Theodor Aman”, RomanianDesign Week Preview la Palatulªtirbei, Galeria Galateca ºi FermaAnimalelor!

O flotã de automobile ale mãrcii„Mini” va fi disponibilã din nou înprincipalele locaþii din Bucureºtipentru serviciul de taxi gratuit întremuzee.

Noaptea Muzeelor este un eveni-ment iniþiat de Ministerul Culturii ºiComunicãrii din Franþa, patronat deConsiliul Europei, de UNESCO ºide Consiliul Internaþional al Muzee-lor (ICOM), la care participã anualaproximativ 3.000 de muzee dinEuropa.

Colonel Ion PAPALEÞ

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 9 (358) din 15 mai 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C9/2013

KIEV - noi exerciþii militare. Ucraina, SUA, Turcia,Germania ºi România se pregãtesc pentru noile exerciþii mili-tare „Sea Breeze – 2013”, care vor debuta la Odesa, pe datade 8 iulie ºi vor dura douã sãptãmâni - informeazã portalul deºtiri Glavnoe. Potrivit sursei, numãrul participanþilor la ma-nevrele militare din acest an va fi relativ modest. Biroul dePresã al Ministerului Apãrãrii de la Kiev informeazã cã laOdesa vor sosi 15 nave de luptã, inclusiv trei fregate - ameri-canã, româneascã ºi ucraineanã. Vor mai participa o navã dedebarcare din Ucraina ºi un vas de patrulare din Turcia, pluscâteva aeronave militare din Ucraina, SUA ºi Germania. Înfaza de teren, se vor implica 200 de puºcaºi marini ucraineni,un pluton de paraºutiºti din Mikolaiv, aproximativ 20 de pie-se de vehicule blindate ºi vehicule speciale ale Serviciului deStat pentru Situaþii de Urgenþã al Ucrainei. Participanþii la„Sea Breeze 2013” vor efectua, printre altele, exerciþii de asi-gurare a siguranþei navigaþiei. WASHINGTON- Pentago-nul urmãreºte sã-ºi reducã efectivele civile cu 5%- 6% înurmãtorii cinci ani. Armata americanã, care are aproape780.000 de angajaþi civili, urmãreºte sã-ºi reducã aceste efec-tive cu 5 pânã la 6% pe parcursul urmãtorilor cinci ani, a afir-mat ministrul adjunct al apãrãrii, Ashton Carter, informeazãAFP. Aceste reduceri vor fi proporþionale cu diminuãrileefectivelor militare, a precizat demnitarul. Componenta acti-vã a armatei americane ar urma sã ajungã la 490.000 oamenipânã în 2017, iar corpul puºcaºilor marini la 182.000. Forþeleterestre vor pierde în total aproape 100.000 de oameni, darvor rãmâne mai numeroase decât în 2001, când efectivele ci-vile se ridicau la circa 670.000 de oameni. Reducerea numã-rului de angajaþi civili ar urma sã se facã ºi prin închidereaunor baze, doritã de Pentagon, dar cãreia Congresul i s-ar pu-tea opune. În cazul în care Congresul va fi de acord, se pre-vede alocarea unei sume de 2,4 miliarde de dolari pentru afinanþa închiderea acestor baze, a precizat Ashton Carter înfaþa National Press Club, din Washington. Acesta a dat asigu-rãri cã, pe termen lung, „cele cinci serii de închideri de bazerealizate pânã acum au generat economii importante”, de cir-ca 12 miliarde de dolari pe an. Ministerul american al Apãrã-rii intenþioneazã de asemenea sã-ºi reducã uriaºa birocraþie,supranumitã de nr.2 din Pentagon „a patra armã”. Forþele ar-mate ale SUA au în componenþã trei arme - armata terestrã,forþele aeriene ºi forþele navale, din care fac parte ºi puºcaºiimarini. OSLO - NATO nu îºi va spori prezenþa în Arcti-ca. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, aafirmat, la Oslo, cã Alianþa Nord-Atlanticã nu are în vederesporirea prezenþei sale în Arctica, o regiune bogatã în resursece atrage interesul diverºilor actori statali, scrie AFP. „Nuavem nici un plan în vederea sporirii prezenþei ºi activitãþiiNATO în Marele Nord”, a declarat Fogh Rasmussen la capã-tul unei vizite de douã zile în nordul Norvegiei. Pe fondul es-timãrilor legate de faptul cã ar putea gãzdui 90 de miliarde debarili de petrol ºi pânã la 30% din resursele de gaze naturalenedescoperite din lume, dar ºi al topirii accelerate a banchi-zei, Arctica a devenit o mizã extrem de importantã pentru in-teresele statelor riverane ºi nu numai. Mai multe state, pre-cum Rusia, Canada ºi SUA, ºi-au anunþat deja o consolidarea prezenþei militare la faþa locului pentru a-ºi revendica drep-turile. Vecinã cu Rusia, Norvegia a fãcut din Marele Norduna dintre prioritãþile sale ºi încearcã de mai mulþi ani sãatragã atenþia partenerilor sãi din NATO ºi UE asupra aces-tei regiuni. „Norvegia are, asemeni tuturor aliaþilor noºtri, aº-teptarea legitimã ca apãrarea colectivã a NATO sã acoperetoate teritoriile NATO, inclusiv nordul Norvegiei”, a adãugatAnders Fogh Rasmussen într-o conferinþã de presã comunãcu premierul norvegian Jens Stoltenberg. PHENIAN -Phenianul a condamnat exerciþiile anuale din largul Co-reei de Sud. Coreea de Nord a calificat drept o „gravã provo-care” sosirea, în largul Coreei de Sud, a unui grup naval almarinei americane, condus de port-avionul US Nimitz, pen-tru efectuarea de noi manevre, informeazã AFP. Grupul in-clude distrugãtoare ºi nave de patrulare, cu 64 de avioane labord, care vor participa în urmãtoarele zile la exerciþii comu-ne efectuate de SUA ºi Coreea de Sud, la douã sãptãmâni dela încheierea manevrelor anuale care au provocat de aseme-nea indignare la Phenian. Comisia nord-coreeanã pentru reu-nificarea paºnicã a Coreei, însãrcinatã cu afaceri intercoree-ne, a denunþat o „gravã provocare militarã” ce ar putea agra-va tensiunile. „Aceste exerciþii navale comune ce implicã celmai modern armament, între care un portavion nuclear, con-stituie un ºantaj vicios ºi demonstreazã cã voinþa lor de a neinvada a atins un nivel iresponsabil”, a menþionat comisianord-coreeanã. Coreea de Sud ºi SUA au încheiat la 30 apri-lie manevre comune ce au mobilizat timp de douã luni arma-ta sud-coreeanã ºi aproximativ o treime din cei 28.500 de sol-daþi americani prezenþi în Coreea de Sud. Phenianul a con-damnat aceste exerciþii anuale pe care le considerã un act deinvadare a teritoriului sãu de cãtre Sud, cu sprijinul StatelorUnite ale Americii. (P.I.)

Black Sea Rota t iona l Force 2013B lack Sea Rota t iona l Force 2013ACTUALITATEAPE SCURT Luni, 13 mai 2013, între orele

10:00-12:00, în poligonul Balta Ver-de (poligon situat lângã Podari), s-adesfãºurat exerciþiul de antrenamentdin cadrul exerciþiului multinaþional„Black Sea Rotational Force 2013(BSRF-13)”. Pe timpul desfãºurãriiacestuia, militari ai Batalionului 20Infanterie „Dolj” s-au antrenat îm-preunã cu militari din cadrul Corpu-

lui de Infanterie Marinã (MAR-FOREUR) al Statelor Unite aleAmericii. Prin modul în care s-a pla-nificat ºi s-a executat exerciþiul, par-ticipanþii s-au instruit într-un mediuapropiat cadrului operaþional multi-naþional din teatrul de operaþii dinAfganistan ºi au operat cu proceduricomune prin folosirea limbii engle-ze. (P.I.)

Cu ocazia zilei de 9 mai, prin decret prezidenþial,preºedintele României, Traian Bãsescu, a înaintat îngrad ºapte ofiþeri din Ministerul Apãrãrii Naþionale.Printre cei avansaþi la gradul de general de brigadãs-a aflat ºi comandantul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa”, colonelul Cristinel GheorgheCERNEA.

Vineri, 10 mai, preºedintele României a semnatDecretul privind înaintarea în gradul de general (cupatru stele) a domnului general-locotenent SorinIOAN, ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, apoia fost trecut în rezervã. Odatã cu trecerea în rezervã aacestuia, atribuþiile dumnealui au fost preluate de cã-tre locþiitorul sãu, generalul-maior Mircea Savu, pânãla numirea noului ºef al Statului Major al Forþelor Te-restre. (P.I.)

Avansãri în grad 18 mai - Ziua Internaþionalã

a Muzeelor ºi Noaptea Europeanã a Muzeelor

Misiunea de transfer„Apus de Soare” a BazeiÎnaintate (FOB) ALMasaak a fost încheiatã cusucces, drapelul afganfiind arborat în locul dra-pelului românesc ºi al ce-lui american, în cadrul ce-remoniei militare la careau participat: colonelulJames Crider, comandan-tul Combined Task ForceRaider, unitate de nivelbrigadã care are în subor-

dine ºi Task Force 32,,Yellow Scorpions”, colo-nelul Grigore Pãºcuþã, co-mandantul Grupului Ro-mânesc de Comandã Za-bul, locotenent-colonelulCristian-Daniel Dan, co-mandantul ScorpionilorGalbeni, locotenent-colo-nelul Abdul Jalal, coman-dantul Batalionului 3ANA, care acþioneazã îndistrictul Shah Joy, alãturide alþi militari români,

afgani ºi americani.Întreaga operaþiune de

transfer a FOB-ului Al

Masaak decãtre milita-rii compani-ei a 3-a dinTask Forces„ Y e l l o wScorpions”cãtre ArmataN a þ i o n a l ãAfganã apurtat denu-mirea „Mar

Kinasto”, în traducere„Apus de Soare”. (P.I.)

„Apus de Soare” - Operaþiunea Scorpionilor Galbeni

Una dintre cele mai importante trãsãturi ale forþeleuºoare (Light Forces aºa cum sunt clasificate de doctri-na NATO) este spiritul de corp. Trupele aeromobile ºiaeropurtate, forþele de infanterie uºoarã sau de cerceta-re, aºa cum este ºi Plutonul cercetare al Batalionului495 Infanterie „ªtefan Soverth”, sunt caracterizate deo-potrivã de acest fel de a fi. Compartimentul S2 ºi mili-tarii plutonului cercetare mai sus amintit sunt un colec-tiv sudat, având experienþe comune în teatrul de opera-þii, chiar ºi pe timpul unei operaþii de asalt aerian.Recent, câþiva dintre aceºtia au fost medaliaþi cu „Em-blema de Onoare a Forþelor Terestre” ºi „Medalia înSlujba Pãcii” de cãtre ªeful Statului Major al ForþelorTerestre, pentru modul în care au acþionat în teatrul deoperaþii, lecþiile învãþate fiind diseminate de cãtrestructura G2 a SMFT cãtre toate subunitãþile de cerce-tare ºi structurile de informaþii, servind drept model alaplicãrii principiului „intelligence drives operations”.

Continuând experienþa dobânditã în Afganistan, înpatrule debarcate însumând zilnic zeci de kilometri,cercetaºii au depãºit provocarea adusã instrucþiei de re-centa reducere de buget, abordând cu stoicism ºi în-drãznealã cea mai nouã activitate pe aceastã linie, ºianume tabãra mobilã din perioada 8-10 aprilie 2013.Deºi existau sugestii prin care se contura o variantã câtmai aproape de terenul de instrucþie al unitãþii, com-partimentul S2 ºi comandantul companiei stat majorau decis de comun acord sã propunã comandantului ba-talionului o misiune de cercetare într-un raion situat lao distanþã de 18km de cazarmã, pe durata a 48 de orecu infiltrare ºi exfiltrare debarcatã ºi activitãþi specificede cercetare. Pentru a îndeplini misiunea, plutonul afost întãrit cu cei mai buni specialiºti, atât pe linie me-dicalã, cât ºi pe linie de comunicaþii, militari cu expe-rienþã în teatre de operaþii, obiºnuiþi cu nivelul de efortnecesitat de astfel de acþiuni.

Efortul principal al misiunii l-a constituit, pe de oparte, actualizarea estimãrilor întocmite despre zonã decãtre ºeful S2 în scopul îndeplinirii cerinþelor critice deinformaþii ale comandantului, iar pe de altã parte, per-fecþionarea deprinderilor de planificare ºi pregãtire amisiunilor de cãtre comandantul de pluton ºi coman-

danþii de grupe.Sublocotenentul Cristian Filip

a fost repartizat de doar o sãptã-mânã în unitate ºi deja a avutoportunitatea de a pune în practi-cã ceea ce a învãþat în AcademiaForþelor Terestre ºi la Centrul dePregãtire pentru Operaþii Specia-le. Acesta a primit primul ordinîn funcþia de comandant de plu-ton de la ºeful S2, sub îndrumareacãruia a început sã aplice proce-durile de conducere a forþelor.Sublocotenentul Filip a avut deasemenea ºansa de a fi comandatºi mentorizat de fostul lider alplutonului cercetare pe timpulmisiunii în Afganistan, locote-nentul Adrian Penescu, actual-mente comandantul companieistat major. Au fost astfel stabilite în detaliu mãsurile decoordonare ºi control, etapele, itinerarul de bazã ºi derezervã, raioanele de regrupare la obiectiv, timpul alo-cat ºi sarcinile pentru subordonaþi.

Conform datelor rezultate din analiza misiunii ºi aordinului comandantului de pluton, subunitatea a înce-put deplasarea spre obiectiv ºi a executat în primele 24de ore cercetarea unui raion de aproximativ 7km2 încare acþioneazã ºi se instruiesc ipotetice elemente tero-riste, precum ºi un itinerar cu lungimea de aproximativ25km cu foarte multe puncte obligatorii de trecere. Aexecutat apoi o manevrã de schimbare în grabã a locu-lui de dispunere pentru a preveni detecþia de cãtre ele-mente ale inamicului. Pentru urmãtoarele 24 de ore acontinuat cercetarea unui alt raion, însumând în total la

sfârºitul misiunii o arie acoperitã de aproximativ 12km2

ºi un itinerar de circa 50km parcurºi.La înapoierea în unitate, dupã 48 de ore, plutonul a

fost întâmpinat de cãtre comandantul batalionului ºiºeful S2. Debriefing-ul întocmit în detaliu de cãtrelocotenentul Adrian Penescu a fost procesat, iar estimã-rile compartimentelor din statul major actualizate, ast-fel încât comandantul sã aibã la dispoziþie toate infor-maþiile necesare luãrii deciziei.

Astfel, cu ajutorul unor militari cu adevãrat profe-sioniºti ºi dedicaþi meseriei, Batalionul 495 Infanteriecontinuã sã se ghideze dupã principiul „intelligencedrives operations”, întocmai ca în teatrul de operaþii.

Cãpitan Petre LUCA

Ziua ploioasa a începutului vitreg de aprilie, nuse mai sfârºea. Picãturile grele cãdeau nemiloaseînmuind oraºul ºi aºa trist, cãlcat în picioare deoamenii obosiþi sub povara veºnicelor umbrele caredeveniserã, printr-o simbiozã bolnavã, parte integrantãdin trupurile fãgãrãºenilor.

Strada largã, care te poartã la vale, spre centrul târ-gului din miezul þãrii, este apãsatã de Catedrala Sf.Ioan Botezãtorul, aºezatã la intrarea dinspre est a ora-ºului. Stãpânã peste înclinaþia întregii aºezãri, impu-nãtoarea clãdire se înalþã la câþiva paºi de Cetatea Fã-gãraºului, care priveºte cu înþelepciunea venerabileisale vârste, de peste ºapte veacuri, noua mãrturie decredinþã care þâºneºte din mijlocul drumului.

Dupã grelele încercãri, la care tot oamenii care oconstruiserã au supus-o de-a lungul existenþei sale în-cãrcate de nenumãrate violenþe, bãtrâna cetate parcãnu fusese niciodatã mai recunoscãtoare ca acum firuluide apã ce o înconjoarã. Se oglindeºte cuminte în albas-trul cu reflexe gri, tulburat de cercurile dese pe carecerul le aruncã cu o vioiciune din ce în ce mai mare.Mereu s-a simþit protejatã de aceastã oglindã. Acum seretrage în baiþul de argint, scufundându-se într-un alttimp, timpul începuturilor ºi timpul gloriei sale. Tim-pul în care stãpânea oraºul ºi în care tot ceea ce eramai de preþ din acesta se vãrsa în interiorul ei prinporþile mari de lemn. ªi acum, porþile se deschid ge-neros, ascultând îngândurate foºnetul pietriºuluimustind de apã, aºternut sub picioarele vizitatorilor.

Zidurile groase privesc cu-rioase chipurile celor care seafundã în mãruntaiele loraruncând spre aceºtia un aer

pãstrat rece din veacuri de demult. Dincolo decãrãmizile groase, aºezate cu rânduialã una deasupraceleilalte, curtea interioarã, nici mare dar nici micã, selasã mustratã de privirile reci ale zidurilor proaspãtvãruite în alb. Ochii lacomi ai vizitatorilor se uitãîntrebãtori spre pereþii puternici în austeritatea lor, însperanþa cã vor gãsi o minimã informaþie privind punc-tul de intrate în miezul fortãreþei, în interiorul trans-format în muzeu.

În cele din urmã, o coalã de hârtie cheamã vizitato-rii spre o uºã mare de lemn, deschisã la baza unorscãri. Mãreþia lor se pãstreazã ºi acum. Pereþii drepþi,înalþi ºi brutal de goi apasã deopotrivã pe cel cepãºeºte pe treptele timpului nostru, surprins de lim-pezimea pereþilor, cât ºi pe cel ce le-a strãbãtut în tim-puri de mult apuse, care simþea astfel mãreþiastãpânirii ºi înþelegea nimicnicia sa atunci când veneacu vreo jalbã la Curte.

Surprinderea de a gãsi în capul acestor scãri o pere-che de gratii negre, forþate sã rãmânã într-o îmbrãþiºa-re temporalã de un lacãt tot atât de comun ca ºi coalade hârtie care îndemna la vizitarea interiorului, nu pu-tea fi egalatã decât de explicaþiile stângace ale unuidomn obiºnuit cu locul. Acesta lãmureºte senin pe ceice întreabã miraþi de ce nu mai pot intra, deºi progra-mul de vizitare este într-adevãr pânã la ora 18:00, iarceasurile aratã fãrã echivoc ora 17:00, cã „doamna,care are grijã aici, a plecat mai devreme”.

Mai devreme plecase ºi sãptãmâna trecutã, închi-

zând porþile mari de fier ca niºte pleoape obosite pestebucãþi de coloane recuperate de arheologi, vase de lutlipite cu grijã, veºminte domneºti care îmbracã acummanechini de plastic, hãrþi ale oraºului vechi, schiþeale cetãþii în diferite stadii de construcþie ºi adãugire,bijuterii ori pumnale salvate din negura timpului ºichiar instrumente de torturã nãscocite de cãlãi plãtiþiscump pentru serviciile lor. Cetatea obositã refuzã sãmai primeascã gãlãgia paºilor ºi sã se lase mãturatã deprivirile celor care vor sã o cunoascã. Îndeamnã politi-cos vizitatorii sã treacã spre oraºul secat de oameni ºisã lase, în liniºtea lor, greoaiele alãturãri de cãrãmizi.

În definitiv, timpul îndelungat al supravieþuirii saleîi dã dreptul, aproape ca unui bãtrân, sã scurteze vizi-tele deranjante ºi sã se refugieze sub plapuma uitãriisorbind din licoarea amintirilor plãcute, pe care vârstaîi dã privilegiul de a nu le împãrþi cu nimeni. CetateaFãgãraºului rãmâne, dupã trecerea vizitatorilor,închisã în ochiul de apã, care îi dã roatã de secole în-tregi, sãlãºluind astfel printre nori, învãluitã într-oenergie misterioasã ce i-a hrãnit zidurile ºi i-a dat forþasã reziste atâtor schimbãri.

Lãsându-se prinsã ca într-o plasã de oraºul la acãrei naºtere a asistat, ajutându-l sã existe ºi sãcreascã, aºa cum un pãrinte face pentru copilul sãu,mãreaþa construcþie medievalã refuzã astãzi sã facãparte integrantã din acesta. Singura legãturã cu oraºul,pe care o suportã ca pe o dependenþã de care nu poatesau nu vrea sã se scuture, este statuia Doamnei Stanca,trimisã în avangardã, în lumea greu de înþeles amaºinilor ºi trecerilor de pietoni pentru a o þine lacurent cu întâmplãrile timpului nostru.

Plutonier Ioana RAICU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 9 (358) din 15 mai 2013 Pagina 3

Cercetarea în cond i þ i i de aus te r i ta teCerce tarea în cond i þ i i de aus te r i ta te

C e t a t e a F ã g ã r a º u l u iC e t a t e a F ã g ã r a º u l u i

Joi, 9 mai, ora 18:30, la Sala deMarmurã s-a desfãºurat evenimentulcare deschide Luna Bucureºtilor (9mai–9 iunie), în cadrul cãruia a con-ferenþiat istoricul Georgeta Filitti.Acesta a vorbit despre istoria celeimai spectaculoase strãzi din Bucu-reºti, Calea Victoriei, ºi despre pala-tele care se aflã pe aceastã „coloanavertebralã” a oraºului.

Iniþial Podul Mogoºoaiei, devenitulterior Calea Victoriei, era stradape care puteai gãsi în sec. al XIX-leacasele ºi palatele celor mai de seamãfamilii din Bucureºti, inclusiv Pala-tul Regal precum ºi instituþii cultura-le emblematice, cum ar fi AteneulRomân. Calea Victoriei devine, înperioada interbelicã, un loc foartepopulat ºi prietenos, locul paradelorºi al promenadelor pentru oameni

din toate categoriile sociale, iar stra-da devine aglomeratã ºi pestriþã,lãsând cu greu loc maºinilor sau trã-surilor.

Numeroºi scriitori, intelectuali ºiartiºti de la începutul sec al XX-leaau scris despre atmosfera cosmopo-litã de pe aceastã stradã, au frecven-tat locuri precum Cafeneaua Capºa(vis-a-vis de Cercul Militar Naþio-nal) ºi au fost surprinºi de contraste-le pe care aceastã stradã le dezvãlu-ie, doamne extrem de sofisticate alã-turi de florãrese vesele, domni grã-biþi cu serviete, copii gãlãgioºi, mili-tari, în costumele lor impecabile, laplimbare.

Palatele ºi monumentele desprecare doamna Georgeta Filitti a po-vestit, cu detalii inedite despre ceicare au locuit ºi au trãit momente

memorabile aici, sunt: PalatulCantacuzino, Palatul Ghika-Grã-diºteanu, Academia Românã, CasaMonteoru-Catargi, Palatul ªtirbei,Ateneul Român, Palatul Regal,

Biblioteca Centralã Universitarã,Biserica Creþulescu, Casa Capºa,Cercul Militar Naþional, BisericaSãrindar, CEC-ul ºi Palatul Poºtelor.

La Sala Cinema, tot în aceastã zi,la ora 17:15, în cadrul Interferenþe-lor culturale – Religie ºi spiritualita-te, preotul Niculae a susþinut expu-nerea cu tema „Pacea în plan perso-nal ºi colectiv” din programul„Gânduri duhovniceºti”.

Galeria artelor a Cercului MilitarNaþional a prezentat, în perioada 29aprilie-16 mai, expoziþia retrospecti-vã de picturã „La 60 de ani” a artis-tului plastic Marcel Chiþac. La SalaRondã ºi-a expus lucrãrile artistaplasticã Corina Chirilã, iar la SalaFoaier a fost deschisã expoziþia depicturã a artistului Ion Þolaº. (P.I.)

Promenadã pe Calea Victoriei

- Care sunt sarcinile ºi misiunile poliþiei militare înarmatã? Ce particularitãþi au misiunile poliþiei milita-re?

- Structurile de poliþie militarã sunt structuri de spri-jin de luptã, destinate sã asigure respectarea ºi menþine-rea ordinii interioare ºi a disciplinei militare, sprijinulmanevrei ºi mobilitãþii, controlul ºi îndrumarea circula-þiei autovehiculelor ºi coloanelor militare, protecþia per-sonalului armatei, paza ºi apãrarea obiectivelor militaresau de interes militar, precum ºi a bunurilor aflate în pa-trimoniul armatei, colectarea, paza temporarã ºi escorta-rea prizonierilor de rãzboi ºi a suspecþilor, îndrumarea ºievacuarea persoanelor dislocate, pe timpul desfãºurãriiacþiunilor militare.

Pe timp de pace, structurile de poliþie militarã asigurãsprijinul activitãþilor militare prin îndeplinirea urmãtoa-relor misiuni: sprijinul manevrei ºi mobilitãþii, asigura-rea securitãþii; stabilirea ºi menþinerea ordinii ºi discipli-nei militare. Pe timpul gestionãrii situaþiilor de urgenþã,stãrii de mobilizare sau a stãrii de rãzboi, poliþia militarãdezvoltã activitãþile prevãzute la pace, prin executareaaltor misiuni.

Referindu-mã la misiunile prezentate anterior, aºmenþiona cã toate au un caracter practic-aplicativ. Ast-fel, prima dintre acestea este regãsitã pe timpul însoþiriicoloanelor militare, asigurarea tranzitãrii teritoriului na-þional de cãtre autovehicule aparþinând altor state, pre-cum ºi organizarea serviciului C.I.C. cu ocazia desfãºu-rãrii unor activitãþi care solicitã acest lucru.

Asigurarea securitãþii este o activitate „la foc conti-nuu”, fiecare dintre noi cunoscând importanþa organizã-rii ºi executãrii serviciului de pazã ºi intervenþie. Unadintre obligaþiile fiecãruia dintre noi, indiferent de gra-dul ºi funcþia pe care le deþinem, este de a respecta ordi-nea ºi disciplina militarã. Aici aº adãuga ºi participãrilestructurilor de poliþie militarã la executarea verificãrilor/controalelor pe timpul introducerii/ extragerii în/ din tea-trele de operaþii ale contingentelor din cadrul diviziei.

Nu în ultimul rând, trebuie sã avem în vedere faptulcã, în conformitate cu mandatul O.N.U., un pluton de po-liþie militarã al Batalionului 300 Sprijin a participat, înperioada octombrie 2010 – aprilie 2011, la misiunea in-ternaþionalã EUFOR ALTHEA din Bosnia-Hertzegovi-na. A fost o misiune de menþinere a pãcii ºi au participatîn sprijinul autoritãþilor EUFOR ºi autoritãþilor locale lamenþinerea unui climat de pace ºi securitate în aceastãþarã.

- Cum se descurcã un ofiþer de artilerie ca poliþistmilitar?

- Dupã absolvirea ªcolii Militare de Ofiþeri Activi deArtilerie Terestrã „Ioan Vodã”, din Sibiu, am trecut prinmai multe funcþii, de la cea de comandant de pluton, debaterie ºi divizion, lector la Centru de pregãtire a Cadre-lor de Artilerie, la ofiþer în cadrul biroului pregãtire pen-tru luptã ºi ºef al cercetãrii la Brigada 95 Artilerie MixtãTeritorialã, pânã la desfiinþarea acesteia, în anul 2005.Sosirea în cadrul comandamentului Corpului 1 ArmatãTeritorial „Ioan Culcer”, în biroul asigurare geograficãºi mascare, din secþia Operaþii, a reprezentat momentulîn care „cariera” de artilerist s-a transformat în activitatede stat major. Pe funcþia actualã, am fost numit odatã cutransformarea Corpului în Divizia 1 Infanterie „Dacica”.

De la început, bazându-mã pe experienþa acumulatã,mi-am dat seama cã am multe lucruri noi de învãþat.Acest lucru nu m-a speriat ºi nici nu m-a fãcut sã dauînapoi. Trebuie sã recunosc cã am fost sprijinit de cãtrecolegii cu vechime mai mare în domeniu, fapt pentrucare le mulþumesc ºi pe aceastã cale. Pas cu pas, lucru-rile au intrat pe fãgaºul normalitãþii. ªi faptul cã operaþi-uni de menþinere a securitãþii în zona de desfãºurare aacþiunilor cu caracter militar, protecþie a personalului,precum ºi de fluidizare a traficului rutier pe itinerarelede deplasare a coloanelor de autovehicule reprezintã res-ponsabilitãþi ale poliþiei militare pentru asigurarea pro-tecþiei forþei, reprezintã încã o dovadã a faptului cã de-

numirea biroului nu este întâmplãtoare.

- Cu ce probleme vã confruntaþi în prezent?- Lipsa resurselor creeazã probleme în privinþa înzes-

trãrii structurilor de poliþie militarã cu tehnicã ºi materi-ale necesare desfãºurãrii în condiþii optime a misiunilor.

Aici m-aº referi, în primul rând, la implementareaechipamentelor tehnice de protecþie ºi de alarmare, utili-zate în scopul prevenirii, descurajãrii, detecþiei, întâr-zierii ºi stopãrii pãtrunderii neautorizate în cadrulobiectivelor militare – SISOM (Sistem Integrat de Secu-ritate la Obiectivele Militare). La aceastã datã, avem unsingur obiectiv care are implementat un sistem integratde securitate (SIS), urmând ca pânã la sfârºitul acestuian sã reuºim dotarea unui al doilea obiectiv.

O altã prioritate ar fi asigurarea tuturor structurilorcare executã serviciul de pazã cu cel de-al doilea mijlocde legãturã. Exploatarea autovehiculelor de poliþie mili-tarã aflate în dotarea marilor unitãþi ºi a Batalionului 300Sprijin este din ce în ce mai dificilã, starea de uzurã aacestora fiind tot mai avansatã, fãrã a mai aminti ºi delipsa pieselor de schimb. Efectivele reduse ale structuri-lor de poliþie militarã destinate executãrii serviciului depazã reprezintã o altã problemã, care pentru moment nuºi-a gãsit rezolvarea. Faptul cã efectivele subunitãþii depazã trebuie completate cu gradaþi de la alte subunitãþi serepercuteazã negativ asupra pregãtirii de specialitate amilitarilor din unitatea respectivã. Mai trebuie remarcatfaptul cã aceasta are repercusiuni ºi în organizarea servi-ciului de pazã, prin faptul cã multe structuri subordonateau fost nevoite sã restructureze numãrul de posturi desantinelã.

- Ce v-aaþi propus sã realizaþi în viitor în domeniulpregãtirii structurilor de poliþie militarã din poziþia pecare o aveþi?

- La aceastã datã, la nivelul SMFT, se aflã în lucruConcepþia de dezvoltare a armei poliþie militarã în pe-rioada 2014-2028, document care creeazã o nouã viziu-ne asupra poliþiei militare.

Dar ce înseamnã, de fapt, o nouã viziune asupra Po-liþiei Militare? Înseamnã voinþa ºi capacitatea de a iniþiaºi de a transpune în practicã ceea ce, pânã ieri, a fost doar

o idee cu atribut de provocare.Având în vedere faptul cã paleta de acþiuni specifice

poliþiei militare este diversificatã, atât în plan intern, câtºi extern, condiþia de interoperabilitate cu structurile si-milare ale altor þãri nu mai poate fi doar o simplã dorinþã,ci o necesitate. Nevoile reale, din teren, diferite de la mi-siune la misiune, obligã, de asemenea, la o nouã abordarea tematicii ºi problematicii acestei arme. O altã provoca-re care va trebui soluþionatã, noi viziuni ce trebuie temei-nic fundamentate.

Iniþial, provocãri, ulterior, iniþiative, hotãrâri ºi, în fi-nal, realizãri... ºi ciclul se repetã iar ºi iar. Dar numai aºase poate înfãptui ºi menþine, mereu actualizat, nivelul deperformanþã necesar îndeplinirii cu succes a sarcinilor ºimisiunilor ºi ce satisfacþie poate fi mai mare decât atuncicând, dupã zile ºi nopþi de trudã, putem raporta cu mân-drie: Misiunea a fost îndeplinitã!

- Spuneþi câteva cuvinte despre personalul ceîncadreazã structurile de poliþie militarã.

- Eu, personal, m-am adaptat în funcþie de oamenii cucare am lucrat ºi de vremurile în care m-am aflat. Venindla conducerea acestui birou ºi cunoscându-i îndeaproapepe colaboratorii mei principali ºi pe cei din structurilesubordonate, mi-am dat seama cã sunt niºte oameni pecare mã pot baza, care au vechime în domeniu ºi care aucontribuit la obþinerea rezultatelor foarte bune cu care nemândrim.

Curaj, pricepere, perseverenþã, trei cuvinte definitoriiale unui corp de elitã... Nu trebuie sã ne mire faptul cãacestea nu mai sunt scoase în evidenþã, deoarece elereprezintã, de fapt, o stare normalã în structurile dePoliþie Militarã. Acest lucru este dovedit în practica zil-nicã ºi cred cã ar fi inutil sã reamintim care sunt sarcinileºi misiunile noastre pentru cã deja reprezentãm oprezenþã cotidianã, iar militarii din structurile noastre potfi observaþi desfãºurându-ºi activitatea. Cred cã ar ficazul sã continuãm cu optimism, speranþã, determinare.Pentru cã suntem militari, încrederea ºi, în general, ati-tudinea pozitivã au un fundament real, nu numai decla-rativ.

Colonel Ion PAPALEÞ

CMYK

Curierul ARMATEINr. 9 (358) din 15 mai 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Poliþia Militarã, o nouã viziune, o altã provocarePoliþia Militarã, o nouã viziune, o altã provocare

Ne-am informat pentru dumneavoastrãªapcã pentru instrucþie/misiune

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-

clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..

Educaþie ºi formare:1981-1984 - Liceul militar „Dimitrie Cantemir”;

1984-1987 - ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi de Artilerie„Ioan Vodã”;1987 - Curs specializare de cunoaºtere rachete tactice;1993 - Academia de Înalte Studii MIlitare, Facultateade Arme, Specialitatea Artilerie ºi Rachete;2008 - Master în managementul organizaþional ºi alresurselor umane;2009 - Facultatea de Drept ºi Administraþie Publicã,Universitatea „Spiru Haret”.

Experienþa profesionalã:1984 - Comandant pluton la Regimentul 1 Mecanizat;1987 - Comandant baterie tunuri la Regimentul 1 Mecani-zat;1987 - Ofiþer 4 la Regimentul 7 Mecanizat;1988 - Ofiþer 4 (la ºeful de stat major), Anexa G la Divizio-nul 113 Rachete Tactice;1989-1991 - Comandant pluton lansare la Divizionul 113Rachete Tactice;1991-1993 - Ofiþer student Facultatea Arme, specialitateaArtilerie ºi Rachete la Academia de Înalte Studii Militare;1993-1994 - Ofiþer 2 la Biroul pregãtire pentru luptã la Re-gimentul 42 Artilerie Anti-Tanc;1995-1997 - Lector/ ªef catedrã de tacticã cercetare ºi topo-grafie la Centrul de Perfecþionare ºi pregãtire a Corpului deArmatã;1997-2001 - Comandant Divizion la Divizionul 74 Artilerie;2001 - Ofiþer 2 în Biroul pregãtirii pentru luptã la Brigada95 Artilerie;2001-2005 - ªeful cercetãrii la Brigada 95 Artilerie;2005-2008 - Ofiþer 2 Biroul Mascare ºi Asigurare Topogeo-dezicã la Comandamentul Corpului 1 Armatã Teritorial;2008 - ªef Birou Protecþia Forþei ºi Poliþie Militarã/ G3Operaþii la Comandamentul Diviziei 1 Infanterie.

Interviu cu domnul locotenent-colonel Mihai IONESCU, ºef birou Protecþia Forþei ºi Poliþia Militarã

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 9 (358) din 15 mai 2013

Toate -s vech i º i no i sun t toate !Toate - s vech i º i no i sun t toate !A noua zi a lunii mai este una cu o bogatã încãrcãtu-

rã istoricã atât pentru noi, ca naþiune, cât ºi pentru în-treaga Europã. Cu prilejul comemorãrii evenimenteloristorice care s-au desfãºurat în aceastã zi, în Bucureºtise organizeazã diferite expoziþii ºi exerciþii demonstra-tive al cãror final este marcat de o masã datã de primã-ria direct implicatã în eveniment. Dar, înainte de a tre-ce la subiect, sã vedem de ce ar trebui sã ne aminteascãdata de 9 mai a fiecãrui an.

Fã cunoºtinþã cu istoria!Acum s-au împlinit 136 de ani de când România

ºi-a declarat independenþa. Atunci, în 1877, MihailKogãlniceanu afirma, în Parlament, cã suntem „în sta-re de rezbel”, cã suntem „dezlegaþi de legãturile noas-tre cu Înalta Poartã ºi, prin urmare, suntem indepen-denþi, suntem naþiune de sine stãtãtoare”. În primãvaraacelui an, Armata românã a intrat în rãzboi. A triumfatpe câmpul de luptã, cucerind pe rând redutele otomanede la Plevna, Griviþa, Opanez, Smârdan ºi Vidin. Inde-pendenþa þãrii a fost câºtigatã cu jertfa a peste 10.000de ostaºi. Aceasta avea sã reprezinte un imbold moralpentru înfãptuirea Marii Uniri. A venit dupã aproapecinci secole de lupte împotriva dominaþiei otomane,dupã rezistenþa opusã celorlalte imperii expansionistecare devastau periodic teritoriul Þãrilor Române, dupã

revoluþia din 1821 ºi 1848 ºi dupã unirea Moldovei cuMuntenia în 1859.

Tot în aceastã zi sãrbãtorim sfârºitul celui de-AlDoilea Rãzboi Mondial în Europa. Imediat dupãmoartea lui Adolf Hitler, la 30 aprilie 1945, trupelegermane au început sã se predea Aliaþilor. Pe 7 mai1945 la ora 02:41, la sediul Cartierului General Supremal Forþelor Expediþionare Aliate din Rheims, Franþa,ºeful OKW (Comandamentul Suprem al Armatei Ger-mane), general Alfred Jodl, a semnat documentelecapitulãrii necondiþionate a tuturor forþelor germane înfaþa Aliaþilor. Acel document includea fraza: „Toateforþele sub controlul german sã înceteze operaþiunileactive la ora 23:01 OEC (Ora Europei Centrale) pe 8mai 1945.” În ziua urmãtoare, generalul Wilhelm Kei-tel ºi alþi reprezentanþi aiOKW-ului au plecat laBerlin ºi imediat dupãmiezul nopþii au semnatun document similar, capi-tulând în mod explicit înfaþa forþelor sovietice, înprezenþa generaluluiGheorghi Jukov. Veºtilecapitulãrii au fost aflate înOccident pe 8 mai, în timpce în Uniunea Sovieticãvestea încetãrii luptelor aajuns cu întârziere, pe 9mai, din cauza diferenþeide fus orar, aceasta fiindproclamatã Ziua Victoriei.

În anul 1950, tot înaceastã zi, ministrul fran-cez de externe de atunci,Robert Schuman, a venitcu propunerea de a crea onouã formã de organizarea statelor Europene, o Co-munitate supranaþionalã.Propunerea a dus mai întâi

la crearea Comunitãþii Europene aCãrbunelui ºi a Oþelului, dar pe ter-men lung a fost precursoarea tuturorcelorlalte Comunitãþi EconomiceEuropene ºi a ceea ce este astãziUniunea Europeanã. Aceasta a fostnumitã Declaraþia Schuman. Eveni-mentul este sãrbãtorit anual ca ZiuaEuropei, iar Schuman este consid-erat a fi unul dintre pãrinþii fonda-tori ai Uniunii Europene.

Cut to the chaseAceastã zi cu triplã semnificaþie

a fost sãrbãtoritã în sectorul 2 dinBucureºti începând cu ora 09:00prin mai multe activitãþi la care auparticipat sute de oemeni. Delegatulde serviciu din partea redacþiei zia-rului în cadrul cãruia activez a fostsubsemnatul. A fost pentru primadatã ºi, sincer, mã pregãteam de în-cã o zi plictisitoare de stat în picioa-re ºi alergat din stânga în dreaptadupã poze ºi informaþii. Aºa cã,înarmat pânã în dinþi cu diferite scu-

le ºi dispozitive gazetãreºti, am luatdrumul zonei Obor. Am fost prezentla festivitãþi încã de la început, de!...dacã se scotea iepurele din pãlãrieîncã de la prima orã! Vremea a þinutcu organizatorii ºi cu noi, bineînþe-les, pentru cã asta conteazã. A fostnumai bunã de stat în parc.

Programul a fost încãrcat cu acti-vitãþii de care publicul s-a arãtatfoarte interesat. Încã de la debutul lorîn parcul din faþa primãriei sectorului2, militari din Forþele Terestre, Ae-riene ºi Navale, au deschis standurilede prezentare. Marina a ieºit în faþãcu machete ale vaselor de luptã, cuimagini de la activitãþile specifice, ºicireaºa de pe tort, un militar care aprezentat vizitatorilor diferite noduriºi împletituri marinãreºti. A fost par-tea ce a atras mulþi gurã-cascã mâ-naþi de curiozitate ºi de Dar ce marefilosofie? Lasã cã pot ºi eu! Ei bine...þeapã! Este o întreagã tehnicã. Nupoate oricine. Îþi trebuie pregãtire despecialitate, aºa cã ar trebui sã mai

lãsãm deoparte aceastã pornire specificã regnului dincare facem parte ºi sã învãþãm de la cei care ºtiu ce fac.

Mi-am continuat turul ºi am dat peste standul Poli-þiei Militare unde se lãfãiau la soare o maºinã inscrip-þionatã, echipamentul folosit pentru îndrumarea circu-laþiei, cel pentru aflarea vitezei de deplasare a autove-hiculelor, unul pentru oprirea maºinilor suspecte, dar ºielementele utilizate pentru lupta cu infractorii ºi pentruimobilizarea acestora.

Machetele MIG-urilor 21 Lancer lângã care pãzeauuniforme de piloþi, supravegheate de fotografii de la ac-tivitãþile specifice, atrãgeau privirile celor pasionaþi deaviaþie ºi nu numai.

Comunicaþiile, de o importanþã vitalã pentru oricearmatã, au fost prezente cu douã autospeciale, cu auto-

staþia radio FALCON pe ºasiu de Chevrolet ºi cu autos-taþia pentru video-teleconferinþã instalatã pe un ºasiude VAMTAC. Dacã nu vã spun nimic, cel mai proba-bil îi gãsiþi ºi la anul, dacã nu în aceeaºi locaþie, pe un-deva prin Bucureºti sigur.

La masa Muzeului Militar Naþional „Regele Ferdi-nand I”, publicul a putut privi de aproape costume mi-litare de epocã, armament ºi echipament folosite întimpul Rãzboiului de Independenþã, dar ºi din timpulcelor douã Rãzboaie Mondiale. Atracþia a fost un tundin broz care dateazã din secolul al XIX-lea. Singurulgând care mi-a trecut prin minte la vederea tuturoracestor lucruri a fost: aºa mai þinem ºi noi legãtura cuistoria naþionalã!

Moving forward, dupã cum spune românul america-nizat, am dat peste Batalionul 265 Poliþie Militarã. UnHMMWV 1114, cu tot cu echipa de militari aferentã,dotaþi cu cele necesare pentru lupta în localitate, eramândria unitãþii.

Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni” a venit la eve-niment cu ºase militari echipaþi în þinute de camuflaj depãdure ºi de deºert, ganþã de sus pânã jos. Standulacestora a fost atracþia vizitatorilor de toate vârstele,încã de la prima orã a deschiderii. Se stãtea la coadã lapipãit armamentul, ca la pui în vremuri nu demultapuse. Pistoale ºi puºti de toate calibrele, echipamentede vedere ºi ochire pe timp de noapte, A.G.-uri ºi multepoze care au imortalizat momentele importante ale mi-siunilor executate de militarii unitãþii în afara graniþe-lor þãrii (Angola, Irak, Afganistan sunt doar câtevaexemple), se înºirau pe metri întregi. Cei mici, extazi-aþi sã vadã pe viu tehnica din Counter Strike, le cereaupãrinþilor sau bunicilor sã le facã poze, multe poze, sãajungã pentru toþi prietenii. Cei mai în vârstã, de cumvedeau puºtile sclipind în razele de luminã solarã, selãsau cuprinºi de nostalgia tinereþii ºi îºi aduceau amin-te de perioada înrolãrii ºi de viaþa cazonã experimenta-tã de ei înºiºi. Uite aºa, cu ochii sticlind ºi cu o voceagravã, începeau poveºtile:. „Cu o mitralierã ca astaam tras eu sute de cartuºe!”, spunea un bunic nepotu-lui. „Ce am mai cãrat la aruncãtorul ãsta în marºuri

spre poligon!”, îºi amintea altul.În timp ce lumea se perinda pe la standuri,

muzica de fanfarã rãsuna împrejur, împrãºti-ind în tot parcul acorduri ce te transpuneau înatmosfera datã de semnificaþia zilei. Aleile aufost nãvãlite de militari îmbrãcaþi în uniformede toate tipurile ºi modelele, aparþinând maimultor perioade istorice.

Dupã ora 12:00, un detaºament al PoliþieiLocale din sectorul 2 a fãcut câteva exerciþiidemonstrative care de departe au atras cel maimult. Au urmat defilãri ale detaºamentelor Po-liþiei Locale, Gãrzii Civice Voluntare sector 2,Asociaþiei Tradiþia Militarã ºi ale elevilor dinunitãþile de învãþãmânt liceal din zonã. Douãore mai târziu, aºa cum s-au obiºnuit de ºapteani încoace locuitorii, au fost servite peste100.000 de sarmale. Cred cã nu este nevoie sãspecific ce coadã organizatã era la farfurii!Toþi aºteptau în liniºte sã le vinã rândul, luauporþia din mâinile organizatorilor ºi se aºezausã înfulece în tihnã. Pare un scenariu al luiSpielberg, nu? Ei bine, nu sunteþi departe deadevãr.

Pânã la anul... aºteptaþi!

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

În teologia Sfântului Apostol Pavel, care are ca o-biect principal universalitatea mântuirii, pãcatulconstituie partea negativã a tematicii sale. Partea

pozitivã este reprezentatã de modul ºi mijloacele de mântu-ire, pe care le rezumã virtutea.

Arãtând cã pãcatele personale ale oamenilor sunt urma-rea directã a pãcatului strãmoºesc, iar înaintarea ºi sporireaîn viaþã pânã la desãvârºire este urmarea directã a mântui-rii aduse de jertfa lui Hristos ºi a conlucrãrii omului cu ha-rul Sãu, Sfântul Apostol Pavel aratã ºi originea virtuþii.

Virtute este, în primul rând, o putere care determinã ac-þiunile bune ale omului, dar ºi obiºnuinþa, deprinderea câº-tigatã de voinþa omului în urmarea binelui. Virtutea caremântuie aparþine numai omului celui nou ºi este rodul îm-belºugat al trãirii ºi umblãrii sale în Duh. În acelaºi timp,ea este ºi mãrturia prezenþei active a Duhului Sfânt în omºi rodul Sfântului Duh. Aºadar, virtutea este ºi lucrarea vo-inþei ºi libertãþii omului în direcþia dezvoltãrii vieþii ºi exis-tenþei sale, ºi cea a Duhului Sfânt coborât în om, pe care-lmenþine în comuniune directã cu Dumnezeu.

Sfântul Apostol Pavel aratã cã omul cel nou poate reali-za virtutea, cãci el este ca „o nouã creaþie”, adicã are o e-senþã nouã, esenþa lui Hristos cel Înviat.

Credinþa, ca virtute, este izvorul virtuþilor creºtine. Nã-dejdea creºtinã ia naºtere din credinþã. Aceasta este virtute,deoarece implicã ºi strãdanie din partea creºtinului. Ea estemãrturisitã în dragoste ºi fapte bune. Ea îl apropie pe omde Dumnezeu ºi-l însoþeºte pe calea binelui.

Iubirea creºtinã este virtutea virtuþilor. Dupã imnul în-chinat ei de Sfântul Apostol Pavel, iubirea este cununa tu-

turor virtuþilor, sinteza poruncilor dumnezeieºti, legãturadesãvârºirii.

Atât „lucrul credinþei”, cât ºi „osteneala dragostei” ºi„stãruinþa nãdejdii” aratã neîncetata strãdanie a creºtinuluiîn înfãptuirea virtuþilor ºi menþinerea lui în neîncetata acþi-une.

Virtutea creºtinã este, deci, nãzuinþa sufletului ºi a tru-pului spre bine. Omul ia parte integral la ridicarea ºi la îna-intarea lui, fãrã oprire, pe drumul virtuþii. „Oprirea din dru-mul virtuþii – spune un Sfânt Pãrinte – este începutul dru-mului rãutãþii”. De aceea, creºtinul nu cunoaºte rãgaz, ci seaflã în continuã participare la viaþa dumnezeiascã, prinvirtute.

Virtutea, în înþelesul ei general, este una singurã. Înaplicare, însã, ea ia nume diferite, dupã aspectele variatepe care le îmbracã. Conform cu intenþiile ºi cu principiilesale practice, Apostolul Pavel descrie ºi combate anumitepãcate ºi recomandã virtuþi, cu scopul întemeiat de a tradu-ce în viaþa creºtinã. El are în vedere moralizarea fiecãruicreºtin în parte ºi a raportului lui cu semenii. Sfântul Apos-tol insistã mai mult asupra descrierii pãcatelor, dând, latimpul potrivit, ºi corectivul lor corespunzãtor în virtute.

Astfel, pãcatul mândriei, rãdãcina tuturor relelor, esteînfruntat în dese rânduri cu virtutea smereniei ºi a blânde-þii. Împotriva pãcatului iubirii de argint, care naºte tot felulde patimi, pofte, înºelãciuni ºi toatã nedreptatea, SfântulApostol Pavel recomandã cumpãtarea ºi dreptatea.

Desfrâul este un pãcat urât de Apostolul Pavel, atâtpentru ce înseamnã el în sine, cât ºi pentru urmãrile lui.Desfrânaþii nu vor moºtenii împãrãþia lui Dumnezeu. Înru-

dit de aproape cu toate pãcatele amintite mai înainte, de cã-tre Apostolul Pavel, este ºi pãcatul lãcomiei.

Împotriva acestuia ºi a celor asemenea lui, SfântulApostol Pavel recomandã virtutea cumpãtãrii, a mãsurii întoate ºi buna cuviinþã în vorbã ºi în purtare. Apropiatã devirtutea cumpãtãrii este ºi bunãtatea.

Ca exerciþii de înfrânare a poftelor trupului ºi de întãri-re a voinþei, drept formã a pocãinþei ºi a mântuirii, SfinþiiPãrinþi recomandã postul, rugãciunea ºi milostenia.

Un pãcat foarte des combãtut de Sfântul Apostol Paveleste duhul discordiei ºi al neînþelegerii între oameni, ºianume: cearta, dezbinarea, vrajba, toatã rãutatea, pizma ºidragostea faþã de schisme ºi secte. Împotriva acestora, A-postolul recomandã rãbdare ºi statornicie în împlinirea în-datoririlor de creºtin ºi în relaþiile cu semenii, înfruntareaispitelor cu tãrie de caracter, a primejdiilor ºi a tuturor gre-utãþilor vieþii. O armã destoinicã în menþinerea disciplineiºi a bunei rânduieli este munca. Aceasta trebuie sã-i uneas-cã pe oameni, sã fie prilej de ajutorare, de faptã bunã, nude însingurare. Munca este un bun remediu împotriva le-nei. Viaþa creºtinului sã fie o continuã activitate, sã fie lu-crarea vãzutã a dragostei faþã de Dumnezeu ºi faþã deaproapele. Viaþa pãmânteascã sã fie o continuã înaintare pedrumul virtuþii, pentru dobândirea fericirii veºnice, pentrudesãvârºirea cereascã.

În concepþia Sfântului Apostol Pavel, virtutea ºi pãca-tul sunt cele douã extreme între care se miºcã omul, folo-sind conºtient raþiunea ºi voinþa sa liberã. Pãcatul este rodal cãderii lui Adam, virtutea este rod al îndreptãrii lui IisusHristos.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Unirea Þãrilor române s-a întemeiat ºi pe legãtu-rile economice dintre acestea în Evul Mediu, legãturicare au creat premisele unificãrii politice. Între fac-torii care au stat la baza Unirii a fost ºi solidarizareaacestora în lupta antiotomanã de-a lungulistoriei medievale, de la Mircea la Iancude Hunedoara ºi ªtefan cel Mare. Strân-sele legãturi politice ºi coaliþiile antioto-mane au contribuit la apropierea lor ºi lacristalizarea ideii de unire. Un rol însem-nat în transformarea în realitate l-a avutplanul lui Mihai Viteazul de a uni ÞaraRomâneascã Transilvania ºi Moldova.Legãturile economice ºi politice dintrecele trei au contribuit la difuzarea ele-mentelor de culturã dintr-o þarã în alta.

Astfel, Mihai Viteazul, domn al ÞãriiRomâneºti, a deschis în istoria poporuluiromân o nouã epocã. Acesta a ocupat tro-nul într-o situaþie de cumpãnã, într-oconjuncturã internaþionalã complexã,când presiuni externe ºi dificultãþi politi-ce ºi economice interne puneau sub sem-nul întrebãrii durabilitatea Statului ro-mân.

Mihai Viteazul s-a dovedit a fi un bun organizatorºi comandant militar, parcurgând între 1588 ºi1593întreaga ierarhie administrativ-politicã a þãrii. Dom-nia sa (1593-1601), prin evenimentele care au avutloc, cunoaºte douã perioade distincte, dar strâns lega-te între ele: lupta pentru eliberarea de sub dominaþiaotomanã (1594-1598) ºi unirea politicã a celor treiÞãri române (1599-1601).

Pentru realizarea primului obiectiv Mihai Vitea-zul a întreprins o serie de acþiuni: a fãcut însemnatecomenzi de armament în Transilvania, a refãcut ate-lierele de tunuri ºi pulberãriile de la Târgoviºte, acrescut dotarea artileristicã, a dotat infanteria cu ar-me de foc portabile, a restructurat instituþiile tradiþio-nale în consens cu obiectivele politice ºi cerinþele mi-litare ale epocii, în fruntea unitãþilor sale armate anumit oameni apropiaþi, persoane de nãdejde, buniprofesioniºti, potriviþi locului ºi momentului ºi, nu înultimul rând, a ºtiut sã-ºi apropie masele largi popu-lare, fãrã al cãror aport nu ºi-ar fi putut atinge obiec-tivele, cãrora le-a dedicat totul, inclusiv viaþa.

A dus o serie de bãtãlii precum cele de la Cãlu-gãreni, Hîrºova, Brãila, Putineiu etc. Dupã mai multeîncercãri de înlãturare a suzeranitãþii otomane, MihaiViteazul a înþeles cã acest lucru este posibil numaiprin unirea eforturilor Þãrilor române. Colaborareaînsã s-a destrãmat, atât în urma instaurãrii în Moldo-va a domnului Ierimia Movilã, cât ºi în Transilvaniaa cardinalului polonez Andrei Bathory. Aceºtia fã-când pace cu Imperiul Otoman i-au cerut lui Mihai sãplece de la tronul þãrii. Însã rãspunsul lui Mihai a fostpe mãsurã: „Cardinalul îmi trimite sol ca eu sã-mipãrãsesc þara, pentru cã nici el, nici moldovenii, nicichiar turcii nu erau mulþumiþi ºi nici nu voiau sã rã-mân în Þara Româneascã. Pânã ce nu-mi vor arun-ca pãmânt peste ochi, nu voi înceta sã lupt cu turcii.

Nu-mi las nimãnui þara...”.În curând domnul Þãrii Româneºti a întreprins o

campanie peste munþi a cãrei scop era cucerireaTransilvaniei. Bãtãlia hotãrâtoare dintre Mihai Vi-

teazul ºi Andrei Bathory a fost la 18-28 octombrie1599. Victoria s-a dovedit a fi a lui Mihai. La 1 no-iembrie 1599 acesta îºi face intrarea în Alba-Iulia. Înziua de 10 mai l-a alungat pe Ieremia Movilã de petronul Moldovei, dupã ce l-a învins la Bacãu, reali-zând, în acest fel, prima unire a þãrilor române. Pen-tru a consolida Unirea a luat o serie de mãsuri pre-cum: adoptarea aceleiaºi steme pentru toate teritorii-le, construirea unei biserici ortodoxe la Alba-Iulia, a-cordarea anumitor înlesniri preoþilor ºi iobagilor ro-mâni ºi numirea lui Ion de la Prislop drept Mitropo-lit al Transilvaniei. ªase zile mai târziu, la 16 mai1600, Suceava a fost luatã fãrã luptã, datoritã faptu-lui cã apãrãtorii cetãþii s-au predat. Astfel la 27 mai1600 Mihai Viteazul a fost intitulat într-un hristovdrept „Domn al Þãrii Româneºti, Ardealului ºi Mol-dovei”.

Realizând unificarea principatelor a dorit ca acestfapt sã dureze cât mai mult. Însã a domnit în cele treiþãri doar câteva luni. La începutul lui septembrie1600 stãrile privilegiate din Transilvania s-au rãscu-lat împotriva domniei sale. În ajutorul lor a venit oas-tea imperialã ºi în urma luptei din 18 septembrie dela Miraslãu, Mihai a pierdut Ardealul. În acelaºi timpMovileºtii recapãtã Moldova. În zorii zilei de 8 au-gust 1601 Mihai Viteazul este asasinat miºeleºte dinordinul generalului habsburgic Gheorghe Basta.

Faptele marelui domnitor s-au impus ca simbol alluptei pentru unitate ºi au exprimat o aspiraþie funda-mentalã a poporului român.

Despre domnitorul român, Nicolae Iorga afirma:„De la 1600 nici un român n-a mai putut gândi uni-rea fãrã uriaºa lui personalitate, fãrã paloºul sausecurea lui ridicatã spre cerul dreptãþii, fãrã chipullui de curatã si desãvârºitã poezie tragicã.” (O.M.)

www.istoria.md

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 9 (358) din 15 mai 2013Pagina 6

P r ima un i re a Þã r i l o r RomâneRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...Nopþile memoriei, Mircea Opriþã Începând cu 5 mai 2013, la editura

Nemira a avut loc lansarea cãrþii „Nopþilememoriei” a lui Mircea Opriþã.

„Cu toate cã aproape fiecare dintre ce-le douãzeci de piese ale volumului sestructureazã în jurul unui captivant su-biect de specialitate, Mircea Opriþã nuabuzeazã, deosebindu-se în aceastã pri-vinþã de unii dintre confraþii sãi, de erudi-þia branºei sale, ce poate deveni obositoa-re. Interesul sãu se îndreaptã spre psiho-logia, mentalitatea, conºtiinþa, uneori neliniºtitã, ºi spre proble-mele, câteodatã greu de soluþionat, ale omului.” (VALERIUCRISTEA)

Timpul iubirilor perfecte, Tiago Rebelo La sfârºitul secolului al XIX-lea, în anii tumultuoºi de dupã

Ultimatumul britanic, Coroana portughezã se confrunta, atât înregat, cât ºi în colonii, cu o serie decrize politice, sociale ºi militare, careaveau sã ducã la prãbuºirea monarhieiconstituþionale. În aceste vremuri tul-buri, locotenentul Carlos Montanha,militar tânãr, curajos ºi ambiþios, estedetaºat în inima Angolei, unde triburi-le indigene începuserã sã se rãzvrã-teascã, profitând de slãbiciunile arma-tei portugheze. Aici, Carlos o întâlneº-te pe Leonor, fiica nonconformistã ºiîncântãtoare a colonelului Carvalho, ºiîntre cei doi se aprinde o pasiune mis-tuitoare, pe care nu o va putea stingenici unul dintre nenumãratele obstaco-le care le vor apãrea în cale.

Ce sã ascultãm...Concert Andrea Bocelli, 25 mai, Romexpo, BucureºtiConcertul lui Andrea Bocelli se transformã într-un adevãrat

festival al muzicii de calitate. Cu fie-care zi lista de invitaþi speciali ai ma-estrului se mãreºte. Dacã pânã de cu-rând, era formatã doar din cele patrusoprane de la DIV4S, iatã cã AndreaBocelli continuã seria de surprize plã-cute cu alte nume sonore din muzicaclasicã internaþionalã, dar ºi din Ro-mânia: soprana Angela Gheorghiu,soprana Paola Sanguinetti, dirijorulMarcello Rota, grupul CARisMA,Cezar Ouatu, Corul Radio, precum ºiOrchestra Naþionalã Radio.

În aceastã zi de miercuri a luniimai, la Romexpo Bucureºti, a venitrândul românilor sã se bucure decompania selectã a lui Andrea Bocel-li ºi a invitaþilor sãi speciali ºi sã asculte, pentru prima oarã live,melodii precum: „Time To Say Goodbye’”, „Con te Partiro’’,„Vivo Per Lei’’, „Besame Mucho’’ sau „Nessun Dorma’’, dar ºimelodii de pe noul album.

Preþul biletelor variazã între 1.400 lei, pentru VIP, ºi 150,pentru categoria VI. (O.M.) Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

D e s p r e v i r t u t e

☺Un minut pânã la închiderea

magazinului. Vânzãtorul alene, în-cepe sã se pregãteascã de plecare,dar tocmai în acel moment intrã odoamnã:

- Oiii… ce bine cã am reuºit.Aveþi gãini congelate?

Vânzãtorul deschide congelatorul, scoate o gãinã, opune pe cântar. Cântarul indicã fix un kilogram.

- Dar mai mari nu aveþi? – întreabã doamna.Vânzãtorul pune gãina înapoi, dupã care iar o scoate,

o pune pe cântar ºi pe neobservate, apasã cântarul cu de-getul. Cântarul aratã de data asta fix 1,5 kilograme.

- Oiii ce bucurie pe capul meu – sare-n sus doamna –împachetaþi-le vã rog pe ambele.

☺Dupã ce stewardesa-ºi terminã obiºnuitul „numãr"

privitor la siguranþa zborului, un ardelean rosteºte:-D-apãi coniþã, paraºute nu ne daþi? Cã io am mers

ºi cu vaporu ºi ãia ne-or arãtat unde-s colacii ºi bãrcilede salvare.

-Domnul, aici nu suntem pe vapor, da?-Da, dar io totuºi cred cã-s mai mulþi cei ce ºtiu sã

înoate decît cei care ºtiu sã zboare...☺

- „Bortul 1428”, sunt Turnul de control!!! V-am pier-dut de pe radar, cum staþi cu combustibilul ºi cu înãlþi-mea??? Dacã mã auziþi, înclinaþi avionul cu 15 grade.

- Aici „Bortul 1428”, vã aud foarte bine. Combusti-bilul e la zero, la fel ºi înãlþimea. Deja de o orã sunt înhangarul numãrul 2. Dacã mã auziþi, înclinaþi cu 15 gra-de Turnul.

☺- Alo! Biroul de consiliere a alcoolicilor anonimi?- Da.- Puteþi, vã ros, sã îmi spuneþi la sarmale de porc cu

mãmãliguþã ce vin merge, alb sau roºu?☺

Soþia cãtre soþ: - O sã fiu sincerã cu tine....De când am rãmas însãrci-

natã mã tot gândesc cã nu mã mai placi pentru cã suntgrasã ºi mi-e fricã sã nu te combini cu vreo fatã mai slã-buþã.

Þie de ce þi-e fricã?Soþul: - De urºi.

www.mioritice.ro

Bãrbaþii sunt ca locurile de parcare: cei bunisunt luaþi, iar cei liberi sunt pentru handicapaþi;

Un gentleman este un bãrbat care nu loveºteniciodatã o femeie fãrã sã fie provocat;

Greutatea normalã: nu trebuie sã cântãreºtimai mult decât frigiderul tãu;

Nimeni nu este complet inutil! Cel puþin ser-veºte drept exemplu negativ pentru alþii;

Multitasking înseamnã sã faci mai multe lu-cruri prost în acelaºi timp;

M-au urmãrit multe gânduri profunde, dar amfost întotdeauna mai iute decât ele;

A greºi este omeneºte. A da vina pe altul esteºi mai omeneºte;

Dacã n-ai gãsit persoana idealã, distreazã-tecu cea pe care o ai la îndemânã;

E bine sã laºi bãutura. Rãu este sã uiþi unde ailãsat-o. (F.C.)

Adio gheparzi!Ghepardul, cel mai rapid animal terestru, a supra-

vieþuit extincþiei în masã care a avut în timpul ereiglaciare de acum 10.000 de ani. În ultimele decenii,însã, oamenii au fãcut ca acest animal sã ajungã pelista speciilor ameninþate cu dispariþia, astfel încât ex-perþii avertizeazã cã pânã în 2030 nu vor mai existagheparzi în sãlbãticie.

Spre deosebire de rinoceri ºi elefanþi, ghepardul nueste ameninþat de braconieri, dar este singura felinãmare care are probleme în a se adapta în rezervaþiilenaturale unde este nevoitã sã trãiascã pe mãsurã cehabitatul sãu natural este distrus de cãtre oameni.

„Gheparzii nu se descurcã în rezervaþiile naturaledin cauza competiþiei sporite din partea altor prãdã-tori, precum leii ºi hienele, care o duc bine în zoneleprotejate”, a explicat Laurie Marker de la CheetahConservation Fund. „De aceea, majoritatea zonelorprotejate nu reuºesc sã menþinã un numãr viabil degheparzi”, a mai spus specialista. De asemenea, Uni-unea internaþionalã pentru conservarea naturii clasifi-cã speciile de gheparzi din sudul Africii drept „vul-nerabile”. „Principalul obstacol în ceea ce priveºtesupravieþuirea speciei este reducerea ºi fragmentareahabitatului sãu natural, la care se adaugã conflictul cuoamenii”, afirmã Marker.

Rapida felinã, ce este pigmentatã pe faþã cu petesimilare unei lacrimi, pierde în mod constant în con-

fruntãrile culeii ºi cu leo-parzii, anima-le mai mari ºimai puternice.În scenariileoptimiste, pra-da îi va fi fu-ratã înainte sãreuºeascã sãmãnânce. Încele pesimis-te, va fi ucis.G h e p a r d u lpoate atingeviteze de pânãla 120km/h ºiare nevoie despaþii deschi-se, vaste, cu odensitate re-dusã a carni-

vorelor, pentru a putea supravieþui. În Africa, se esti-meazã cã 90% dintre ei trãiesc în apropiere de oa-meni, ceea ce duce adesea la conflicte din cauza fer-melor cu animale.

O altã problemã cu care se confruntatã acest ani-mal este consangvinizarea ce dateazã din timpul ereiglaciare, atunci când populaþia a scãzut în mod consi-derabil. De aceea, fiecare ghepard viu prezintã ungrad de înrudire cu ceilalþi, similar celuia dintre ge-meni.

Din acest motiv, gheparzii necesitã mai mult spa-þiu decât alte animale pentru a migra, astfel încât sãpoatã sã-ºi gãseascã parteneri cu gene relativ diferite.Pe mãsurã ce oamenii restricþioneazã tot mai mult me-diul lor, acest lucru devine din ce în ce mai dificil.

Cercetãtorii ºtiu cã micro-populaþiile izolate alespeciilor ameninþate cu dispariþia ajung rapid la ex-tincþie. Pe termen scurt, gheparzii sunt crescuþi încaptivitate pentru cã sunt uºor de îmblânzit. Proprie-tarii privaþi din Africa de Sud fac adesea schimb deexemplare pentru a menþine o populaþie sãnãtoasã. Unexemplu este oferit de Ann van Dyk Cheetah Centre,aflat în apropiere de Johannesburg, unde s-au nãscut800 de gheparzi din anii '70 pânã astãzi.

Aºadar, specia ar putea supravieþui. În schimb, si-tuaþia celor din sãlbãticie nu este la fel de bunã. „Stu-diile noastre ºi experienþa de pânã acum aratã cã in-clusiv gheparzii sãlbatici care nu au trãit 18 luni alã-turi de mama lor, în habitatul lor natural, au dificultãþiserioase în a se adapta la viaþa în sãlbãticie”, explicãLaurie Marker. „Pur ºi simplu nu reuºesc sã înveþeaptitudinile necesare supravieþuirii în sãlbãticie”.

Cu toate acestea, unii proprietari de gheparzi con-tinuã sã spere la un miracol. Damien Vergnaud este u-nul dintre ei. Acesta deþine o proprietate de 10.000 dehectare în Karoo, la câteva ore distanþã de CapeTown. „Sperãm sã eliberãm în curând 3 gheparzi însãlbãticie, unde interacþiunea cu oamenii este mini-mã”, a explicat Vergnaud.

Reprezentanþii Cheetah Conservation Fund credcã cea mai bunã soluþie pentru salvarea gheparduluinu constã în cumpãrarea unor porþiuni mari de teren,ci în fondarea unor coridoare care sã permitã felinelorsã cãlãtoreascã pe distanþe mari. „Ne-ar plãcea sã ve-dem cã gheparzii au spaþii mai mari în care pot cãlãto-rii, formându-se astfel legãturi între mai multe popu-laþii. De asemenea, ar fi bine ca ei sã fie reintroduºi înþãri în care trãiau pe vremuri, cum ar fi India”, a con-cluzionat Marker. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 9 (358) din 15 mai 2013 Pagina 7

Deadpool are datã de lansare!

Activision ºi studioul High MoonStudios (autorii seriei Transformers)au anunþat cã jocul dedicat supererou-lui Deadpool va fi lansat în aceastãvarã. Astfel, Deadpool va vedea lumi-na zilei pe 25 iunie 2013, în Statele U-nite ale Americii (ºi probabil pe 28 iu-nie în restul teritoriilor), pentru PC,Xbox 360 ºi PlayStation 3.

O surprizã plãcutã, mai ales încondiþiile în care vorbim despre publi-sher-ul Activision, este preþul la carejocul Deadpool va fi comercializat.Astfel, în regiunile nord americane,Deadpool va costa doar 49,99$ (ediþii-le de PS3 ºi Xbox 360) ºi 39,99$ (ver-siunea de PC). Precomenzile la maga-zinele americane vor oferi ºi un pachetde conþinut suplimentar - Merc with aMap Pack, care include douã hãrþi su-

p l imen ta repentru modulC h a l l e n g edin joc, pre-cum ºi douãcostume adi-þionale pen-tru modul dejoc Infinite.Rãmâne devãzut dacã a-ceste promo-

þii se vor aplica ºi pentru clienþii dinEuropa.

AG 2712, primul all-in-one pentru gaming

Deºi v-aþi fi aºteptat ca acest seg-ment de piaþã sã includã deja câþivamembri serioºi, MSI AG 2712 esteprimul All-in-one de 27inch creat pen-tru gaming. Construit în jurul uneiconfiguraþii de notebook cu un ecrangeneros, MSI AG 2712 include tot ceþi-ai putea dori pentru o sesiune de ga-ming autentic. Totul porneºte de la unGPU GeForce GTX 670MX cu 3GBGDDR5. Deºi aceasta are mari ºanse

sã fie cea rapidã placã video de mobilea momentului, este ajutatã de un pro-cesor Intel Core i7 Ivy Bridge quadcore, iar suportul pentru NVIDIAOptimuscomple-teazã i-maginea.A s t f e l ,în func-þie de ce-ea cefaceþi pecomput-er, aces-ta consu-mã mai mult când activeazã pe GPU-ul extern ºi mai puþin pe IGP-ul celorde la Intel. În ideea de a fi o gazdã bu-nã pentru cel mai recent sistem deoperare Microsoft, AG 2712 include ºiun panou mat, sensibil la atingere,capabil sã distingã între 10 atingeri si-multane. Cum era de aºteptat pentruun ecran atât de mare, acesta poate fifolosit ºi ca monitor pentru orice alttip de dispozitive, indiferent dacã vor-bim despre o consolã de gaming saudespre un notebook. Rezoluþia nativãa ecranului este FullHD, iar linia dedesign pare sã includã o ramã foartesubþire. Este certificat THX TruStudioPro, pentru o experienþã cinematicãspectaculoasã. Nu a fost încã comuni-cat ºi un preþ pentru acest All-in-one,însã posibilitãþile de ajustare ale con-figuraþiei pe care o achiziþionaþi se vorreflecta cel mai probabil într-o variaþi-e destul de mare de preþ.

E-Boda, prima tabletãromâneascã Quad Core

E-Boda a lansat prima tabletã ro-mâneascã de 10.1inch care integreazãun procesor Quad Core. E-Boda Su-preme XL400QC funcþioneazã cu sis-temul de operare Android 4.1.1 ºi estedotatã cu un procesor ATM7029 cupatru nuclee de 1,2GHz, cât ºi un pro-cesor grafic MultiCore. De asemenea,ecranul este unul IPS, iar memoria

RAM DDR3 este de 1GB. Potrivit ce-lor de la E-Boda, Supreme XL400QCface faþã cu brio celor mai avansate jo-curi ºi aplicaþiilor complexe, stocateîn memoria internã de 16 GB.

„Pentru a ne putea bucura cu ade-vãrat de conþinut multimedia de înaltãcalitate, avem nevoie, atât de un pro-cesor puternic, cât ºi de un ecran pemãsurã. Rezoluþia acestuia este de1280x800, capabil sã redea un conþi-nut multimedia FullHD, de la fotogra-fii, la filme sau jocuri. De asemenea,ecranul tabletei este sensibil la atinge-re în cinci puncte simultan. Tabletaare un design slim ºi elegant, realizatdin aluminiu ºi plastic ºi este rezisten-tã la ºocuri ºi zgârieturi. Are o grosi-me de doar 13mm.

E-Boda Supreme XL400QC esteechipatã cu douã camere video – ceadin faþã de 0,3 MP, iar cea din spatele

carcasei are 2 MP - cu ajutorul cãrorautilizatorii pot iniþia apeluri Skype saupot face fotografii ºi videoclipuri. Ta-bleta este dotatã cu Wi-Fi, oferind înacelaºi timp posibilitatea de conectarela un stick 3G prin intermediul portu-lui integrat, pentru acces la Internet.Supreme XL400QC are o baterie de6.600 mAh. Aceasta include ºi o seriede aplicaþii preinstalate, printre carese numãrã Adobe Reader, Documentsto Go, ES File Explorer.

Preþul anunþat de cei de la E-Bodapentru Supreme XL400QC este de999 de lei. (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt �� �� ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...GOL ÎNCOPAC

FOARTESLABÃ

CURAJOªI

PIAÞÃACOPERITÃ

SOI

CETÃÞEANDIN RIGA

ION IONGEST

NECONTRO-LAT

UN OM DENIMIC

DRUMEÞ

SEMENIINOªTRI

STRIGÃTPUTERNIC

AUREL HRIS-TU

ÎN ACEST FEL

DEPOZIT ÎNVAPOR

GOL ÎNPERETE

MARE SENIOR

ZENOVIAURSU

UN FEL DEFULAR

NU POATEVORBI

PLINE DEVIAÞÃ

ÎN PARC!

DIN CÂND ÎNCÂND

DESEN SATIRIC

VESTULSUEDIEI!

CAP DE ORÃ-TANIE!

O dronã de dimensiunile unui elicopter

Ce se va schimba în tehnologia dronelor? Faptul cãvor deveni ºi mai mari!

Noua dronã MQ-8C Fire Scout seamãnã atât demult cu un elicopter de dimensiuni normale, încât îþi tre-buie câteva zile bune petrecute la Salonul Aeronautic,Nautic ºi Spaþial din 2013 pentru a observa diferenþa. Defapt, cea mai nouã formã pe care a luat-o drona nauticãde la Northrup Grumman aratã atât de mult cu un modelvechi aeronautic, încât e uºor sã nu-þi dai seama cã re-prezintã, de fapt, viitorul.

Replica expusã are senzori ideali pentru supraveghe-re, exact lucrul de care se ocupa ºi predecesorul mai mical lui Fire Scout, folosit de Marina SUA. Însã noul FireScout, care este mai mare, va putea efectua, de aseme-nea, orice sarcinã îndeplinitã în mod curent de un elicop-ter, inclusiv transportul personalului medical pentru ur-genþe, plus multe alte acþiuni pe care un elicopter nu lepoate întreprinde, cum ar fi parcurgerea unor distanþemai mari, pasagerii fiind înlocuiþi de rezervoare de com-bustibil. Fire Scout este un alt mod de a privi viitorul ae-ronauticii, în care vehiculele nu vor mai fi conduse de cã-tre oameni, ci de maºinãrii inteligente sau vor fi pilotatede la distanþã.

Noul Fire Scout are aproximativ 95% din comenzileºi programele fratelui sãu mai mic. Care este cea maiinovativã trãsãturã a lui MQ-8C? A preluat toatã tehno-logia existentã ºi a încorporat-o în ceva mai mare ca di-mensiuni.

Replica în mãrime realã expusã nu era funcþionalã,aºa cã mai mult ca sigur vor exista diferenþe între ea ºimodelele de producþie. Însã versiunea finalã ºi replica eiau ceva în comun: au aceeaºi carenã, disponibilã de laElicopterul Bell 407 care se comercializeazã deja. Folo-

sit pentru orice acþiune aerianã de laevacuarea rãniþilor, la misiuni de pa-trulare în noua aviaþie irakianã, mode-lul specific folosit pentru conversia îndronã a fost donat de Poliþia din Texas.Acesta este un bun exemplu pentruGillette de a recrea un lucru – introdu-cerea unui model nou care este o ver-siune uºor alteratã a modelului prece-dent, cum ar fi un aparat de ras cucinci lame în loc de patru. Au existatmulte exponate la salonul respectiv:ultimul robot de recunoaºtere ºi noulemiþãtor pentru sateliþi, versiunea îm-bunãtãþitã, urmau acelaºi tipar, iar FireScout se aflã în aceeaºi situaþie. Mareaschimbare intervenitã în noua versiuneera faptul cã poate controla acum omaºinãrie mult, mult mai mare.

Pentru cã pânã ºi cele mai moderneavioane militare pot avea probleme cupiloþii care le manevreazã, aºteptaþi-vãsã vedeþi pe viitor din ce în ce maimulte avioane militare transformate însisteme aeriene fãrã pilot la bord.

DARPA lanseazã camera cu infraroºude 5 megapixeli

Cum se poate purta un rãzboi noaptea? Cu mici, mici,mici pixeli! Vederea umanã este un factor atât de limi-tant în misiunile militare, încât DARPA încearcã sã re-zolve aceastã problemã. Nu cu operaþii laser; acestea

sunt rezervate pentrunavele de rãzboi, ci cuajutorul unei camereminuscule cu infraro-ºu, care foloseºte pixelide dimensiunea a 5 mi-croni.

Pixeli mai mici în-seamnã cã o imaginede înaltã rezoluþie poa-te fi captatã pe o supra-faþã mult mai micã.Existã deja pe piaþã ca-mere miniaturale, darpixelii acestora suntcam de trei ori maimari decât ai camereiproduse de DARPA, întimp ce rezoluþia loreste cam la jumãtatedin a acesteia, în celmai bun caz. Noua teh-nologie a creat posibili-tatea ca aceastã camerãsã poatã îndeplini sar-cinile celor cu infraroºude undã lungã (LWIR),care sunt de dimensiunifoarte mari, fiind ne-voie sã fie transportatecu ajutorul unui ca-

mion.Aceastã camerã minusculã le-ar putea permite tru-

pelor americane sã treacã peste niºte bariere istorice: sãprofite de limitãrile de vedere ale inamicului, trecând înacelaºi timp peste propriile lor limite. Soldaþii au petre-cut secole cãutând soluþii de a-ºi depista inamicii noap-tea, fãrã a fi ei înºiºi vãzuþi. Metodele vechi, cum ar filanternele din dotare, erau mai periculoase pentru cei cele purtau decât pentru inamic, pentru cã ochii adversaru-lui erau deja adaptaþi la întuneric, iar lanternele îi trans-formau pe soldaþi practic în þinte, revelându-le locaþia.Din aceastã cauzã, atacurile pe timp de noapte au fostrare evenimente istorice, iar confruntãrile pe timp de ziau rãmas o regulã pe câmpul de luptã.

Acest lucru este frustrant pentru comandanþii carecautã tot timpul moduri de a câºtiga un avantaj decisiv,pentru cã atacurile pe timp de noapte prezintã niºte avan-taje distincte. O mare parte dintre trupele inamice dorm,raritatea adaugã elementul surprizã, iar întunericul,neîntrerupt de lumina lanternelor, sau de alte surse de lu-minã, cum ar fi luna plinã, poate ascunde o armatã în-treagã.

E destul de greu sã avansezi fãrã a fi vãzut, cu toateacestea, tehnologia existentã oferã soluþii pentru aceastãproblemã. Ochelarii de vedere pe timp de noapte, aceiacu faimosul filtru verde, amplificã lumina existentã, ceeace permite ca vizibilitatea scãzutã sã devinã una ridicatã.Problema apare când se întâlnesc surse obiºnuite de lu-minã, care sunt amplificate la extrem, pânã la orbire.

Tehnologia pe infraroºu, în schimb, se foloseºte de oaltã zonã a spectrului vizibil ºi este astfel mai puþin afec-tatã de schimbãri bruºte de luminã în spectrul vizibil. Pâ-nã acum însã, camerele cu infraroºu erau prea mari pen-tru a putea fi transportate de o persoanã, fiind necesar unvehicul, care nu poate fi la fel de silenþios. DARPA sperãsã poatã dota fiecare individ în parte cu noua lor camerã,ceea ce ar însemna cã atacurile pe timp de noapte ºi apã-rarea împotriva acestora vor fi mult mai practice.

Traducere: Cristina FRATUwww.army-technologies.com

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 9 (358) din 15 mai 2013Pagina 8

N o i d e s c o p e r i r i î n d o m e n i u l m i l i t a rN o i d e s c o p e r i r i î n d o m e n i u l m i l i t a r

Nimeni nu poate reda în cuvinte sen-timentele pe care le trãieºte un copilatunci când unul dintre pãrinþi, militarfiind, ia drumul Afganistanului pentru cãaºa îi dicteazã simþul datoriei. Cu toþiiavem în cap imaginea unui platou plin deuniforme mozaic de deºert, ceremoniiînãlþãtoare, audienþã ºi reporteri care sarcu reportofoanele pe copii, încercând sãafle, într-un moment în care cei mici nuîºi dau seama ce se întâmplã, cât de doro sã le fie de tati. Pentru ei, clipele cuadevãrat grele vin când nu îl mai gãsescprin casã, când nu îi mai pupã seara denoapte bunã ºi ies în parc doar cu mami.Dorul acut îi cuprinde când încep sã dis-parã anumite lucruri pe care le fãcea doarel. Intensitatea cu care resimte sufletulunui copil lipsa unuia dintre pãrinþi esteºtiutã numai de el, mai ales dacã se aflãla vârsta la care nu înþelege de ce trebuiesã plece. Atunci când îºi aºtern gândurilepe hârtie ºi se hotãrãsc sã îi facã o surpri-

zã prin a-i pune în colet o scrisoare scrisãde mâna lor, ne putem da seama cât demult îi simt lipsa. În aceste clipe se nascrândurile redate mai jos, cuvinte carevorbesc de la sine ºi în faþa cãrora rãmâimut.

Scrisoare pentru tataDragã tati,Îþi scriu aceastã scrisoare din partea

mea ºi a ªtefaniei. Ne este foarte dor detine! Cele trei luni de când ai plecat parcãau fost o veºnicie!

Între timp, lucrurile s-au mai schim-bat. Acum, eu, mami ºi ªtefi suntem multmai apropiate ºi stãm mai mereu toatetrei: la cumpãrãturi, împreunã, în parc,împreunã, în bucãtãrie, la fel, împreunã,peste tot, împreunã!

Deºi ne este dor de tine, þinem piepttristeþii ºi ne îmbãrbãtãm una pe cealaltã.Te iubim! Tu apari în mai toate discuþiile

noastre ºi te simþim prezent, de parcã ai ficu noi. De fapt, tu chiar eºti cu noi, în-trucât te purtãm toate în suflet.

Am spus cã aceastã scrisoare este atâtde la mine, cât ºi de la cea care nu poatescrie, ªtefi. Scumpa mea sorã este o ali-nare, în faþa cãreia fac tot posibilul sã parliniºtitã ºi curajoasã, chiar dacã, de fapt,eu îþi simt lipsa, lucru pe care rar îl spun.La asta, mã asemãn cu tine! Mi se pare odovadã de slãbiciune sã recunosc faptulcã îmi este dor de tine, dar oricum ºioricât aº vrea sã maschez acest lucru, nupot. Este imposibil sã mã mint pe mine înprimul rând. Inima mea nu acceptã sãspunã cã nu îmi lipseºti... încerc sã fiumai rece, mai ales când este ªtefi prinpreajmã.

Aºa cum mi-ai spus de atâtea ori înviaþã este nevoie ºi de sacrificii, iar mili-tarii ºtiu cel mai bine acest lucru!

Sunt onoratã sã am un tatã aºa de bun,de fapt, o familie aºa de bunã...

Te iubim din tot sufletul!!!Cu mult drag,

fiicele tale, Teo ºi ªtefi Bercea

Ziua tatãlui plecatPentru cã tu eºti plecat,Dorul m-a cuprins, m-a luat.ªi tare aº vreaSã te pup, sã te îmbrãþiºez de ziua ta.Dar cum asta nu se poate,În felicitare le pun pe toate.

Am muncit ºi am truditPânã tot am izbãvit.ªtefi, mama, eu ºi tata,Toþi acolo, treaba-i gata.

Desenez, scriu, decupez,Compun poezii, perforez.Mult mã bucur sã-þi trimitCe tu nu þi-ai închipuit.

Poezia ia sfârºit, dar de iubit,Te iubesc cum tu nici nu te-ai gândit!

Teodora BERCEA, cls. a IV-aªcoala Generalã nr. 206, Bucureºti

Din su f le t de cop i lD in su f le t de cop i l