CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 7 (310) 15 apri l ie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Detaºamentul ANA Training XV reprezintã ostructurã cu tradiþie în Afganistan, iar misiunea aces-teia a început în anul 2003. De-a lungul timpului, asuportat numeroase modificãri în organicã, în funcþiede solicitãrile existente la nivelul coaliþiei, pentru

sprijinul armatei afga-ne. La aceastã datã, aajuns sã aibã o compu-nere multiplã ºi com-plexã. Mai exact, înacest moment, existãpatru echipe cu destina-þii în diferite specia-litãþi. Din aceastã diver-sitate derivã rolul sãu.

(...) Pe timpul îndepliniriimisiunilor în Afganistan, ris-curile ºi ameninþãrile la carepot fi supuºi militarii românidiferã în funcþie de zona de

desfãºurare a operaþiilor, dar ºi de cauzele care legenereazã. Aceste riscuri ºi ameninþãri se pot împãrþiîn: cele de naturã teroristã; cele armate, de tip clasic,care vin din partea grupurilor armate ale liderilorlocali; cele reprezentate de lupta pentru combatereaactivitãþilor de crimã organizatã; cele generate deprezenþa unor lucrãtori localnici în bazele coaliþiei ºicele non-armate. Pe baza acestor posibile riscuriprezente în teatrul de operaþii, s-au stabilit anumiteobiective de instruire în poligonul Cincu. Acestea aufost propuse de cãtre comanda brigãzii ºi batalioaneleimplicate în exerciþiu. Propunerile s-au materializatastfel în elemente de scenariu ºi vor face obiectul

analizei post-acþiune, la sfâr-ºitul exerciþiu-lui, acum, pen-tru Batalionul 2Infanterie, ºi lasfârºitul luniimai, pentru Ba-talionul 495 In-fanterie. În a-cest mod, pe ba-za concluziilor,întregul perso-nal trebuie sã-ºi perfecþioneze pregãtirea pentru plani-ficarea, organizarea ºi conducerea operaþiilor în teatrulde operaþii din Afganistan, conform procedurilor, darºi coeziunii acestuia.

(pagina 5)

Importanþa lucrului bine fãcut

Cincu, un scenariu simulat din Afganistan

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Organizaþia Naþiunilor Unite va rãmâne prezentãîn Afganistan în pofida unui „mediu de securitatedificil” ºi atacurilor a cãror þinþã este de 18 luni. „Esteun câmp de operaþiuni dificile, dar suntem aici pen-tru a rãmâne”, a spus Gregory Starr, subsecretarulgeneral al ONU pentru securitate. „Este evident cã,dacã judecãm dupã ceea ce am îndurat de 18 luni,existã o mare îngrijorare cu privire la mediul desecuritate”. La 1 aprilie, între 2.000 ºi 3.000 de ma-nifestanþi au protestat la Mazar-i-Sharif faþã deincendierea în public a unui exemplar din Coran înStatele Unite.

ONU va rãmâne în Afganistan

KAKI 100%

ªefu l sn ipe r i l o r d inCamp-u l B lack Hor se

Un vechi proverbafgan spune aºa: „Thefirst day you meet,you are friends. Thenext day you meet,you are brothers!”(„În prima zi în carete-am întâlnit, îmi eºtiprieten, În a doua zi încare te-am întâlnit, tu

eºti fratele meu!”). Realitatea este cã noi, militariiDetaºamentului ANA Training XV, am reuºit sã fimmai mult decât prieteni cu colegii noºtri afgani.

LECÞIA DE ISTORIE

Armata I , momente deg lo r i e º i onoare (V I I )

Generalul de armatãPetre DUMITRESCU s-anãscut la 18 februarie 1882,în comuna Dobridor, jude-þul Dolj. În anul 1901, tâ-nãrul Dumitrescu s-a înscrisla ªcoala Militarã de Ofiþeride Artilerie ºi Geniu, pe ca-re a absolvit-o doi ani maitârziu, în 1903, primindgradul de sublocotenent. În1906, a fost promovat locotenent, iar, în 1911, cãpi-tan. A fost admis în ªcoala Superioarã de Rãzboi, pecare a terminat-o în anul 1913. În timpul PrimuluiRãzboi Mondial, a avut gradul de maior.

INTERACTIV

(...) O misiune destul de interesantã ºi plãcutã încapitala Afganistanului ne-a fãcut sã vedem cumaceastã þarã prinde viaþã, deºi mai are un drum des-

tul de lung de parcurs pânãla atingerea obiectivelorpropuse, iar aici vreau sãprecizez faptul cã încã e-xistã destui militari afganicare nu ºtiu sã scrie ºi sã ci-teascã, dar important estecã au voinþã ºi se ºtie cã po-porul afgan este un poporluptãtor, dornic sã înveþe.

Afganistanul prin ochii echipeide relaþii publice a CTZ

Organizaþia Naþiunilor Unite varãmâne prezentã în Afganistan în po-fida unui „mediu de securitate difi-cil” ºi atacurilor a cãror þinþã este de18 luni. „Este un câmp de operaþiuni dificile, dar sun-tem aici pentru a rãmâne”, a spus Gregory Starr, sub-secretarul general al ONU pentru securitate. „Este evi-

dent cã, dacã judecãm dupã ceea ce am îndurat de 18luni, existã o mare îngrijorare cu privire la mediul desecuritate”.

La 1 aprilie, între 2.000 ºi 3.000 de manifestanþi,care protestau faþã de incendierea în public a unuiexemplar din Coran în Statele Unite, au luat cu asaltbirourile da la Mazar-i-Sharif, omorând trei angajaþieuropeni, între care un român ºi patru agenþi de pazãnepalezi. „Este un mediu dur. Va trebui sã gãsim mij-loacele de a continua sã îndeplinim sarcinile pentrucare ONU se aflã înb Afganistan”, susþine GregoryStarr. Într-o întâlnire cu preºedintele afgan, HamidKarzai, subsecretarul general al ONU pentru securitateºi-a exprimat „puternice îngrijorãri” cu privire laproblema securitãþii. „Este o provocare ceea ce s-a în-tâmplat la 1 aprilie ºi este necesar ca guvernul afgansã se implice mai mult. Atâta timp cât OrganizaþiaNaþiunilor Unite se aflã pe teritoriul afgan, respon-sabilitatea primordialã pentru protecþie revine guver-nului afgan.” „Rolul ONU poate sã se modifice de-alungul anilor, dar atâta timp cât poporul afgan cereca organizaþia sã rãmânã, noi rãmânem”, a declaratStarr într-un comunicat. Acesta a mai precizat cã „ceipatru agenþi de pazã nepalezi au fost uciºi la Mazar-i-Sharif cu focuri de armã. Ei au primit instrucþiuni sãutilizeze armamentul din dotare doar contra unei a-meninþãri directe ºi identificate la adresa vieþii lor,dar fãrã sã tragã în mulþime. În acea zi, nu au utilizatarmele din dotare. Le onorãm memoria!” (Mediafax)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 7 (310) din 15 aprilie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Misrata: Rebelii libieni au inaintat cu 10 kilometri.Atacurile au continuat în Ajdabiyah, pe frontul de est, laaproximativ 40 de kilometri de oraºul Brega, ocupat decãtre forþele pro-Gaddafi. Rebelii au raportat un atac aer-ian coordonat de NATO împotriva forþelor loialiste, înpartea de nord a oraºului. Luptele au continuat, de aseme-nea, ºi în Misrata, unde rebelii au realizat progrese îm-potriva loialiºtilor. Televiziunea libianã a anunþat cã avi-oanele NATO au bombardat Misrata ºi cã mai multe per-soane au fost ucise, fãrã sã ofere însã detalii suplimentare.Avioanele Alianþei au atacat ºi oraºul Sirte, locul de naº-tere al lui Gaddafi, situat la est de Misrata, informeazãReuters. SUA continuã sã asigure desfãºurarea ata-curilor aeriene din Libia. Avioanele de luptã americaneau continuat sã atace forþele liderului libian MuammarGaddafi, chiar ºi dupã ce NATO a preluat comanda oper-aþiunii militare din Libia, au anunþat reprezentanþii Pen-tagonului. Unsprezece avioane americane, dintre care ºaseavioane de luptã F-16 ºi cinci avioane pentru distrugereaundelor radar EA-18, au efectuat 97 de manevre de la datade 4 aprilie ºi pânã în prezent. Colonelul Dave Lapan, unpurtãtor de cuvânt al Pentagonului, a declarat cã operaþiu-nile - cunoscute sub denumirea de Suppression of EnemyAir Defenses (SEAD), au fost de naturã defensivã, nefiindconsiderate drept atacuri de cãtre militari. „Dupã data de4 aprilie, 11 avioane americane au efectuat 97 demanevre în Libia ºi au þintit obiective de apãrare de la solde trei ori. Aeronavele implicate sunt ºase avioane deluptã F-16 ºi cinci avioane pentru distrugerea undelor ra-dar EA-18. Toate aeronavele au fost plasate sub comandaNATO“, a mai spus Lapan, citat de Reuters. Noi ciocniriîn Yemen. Forþele yemenite s-au ciocnit în Sanaa. Doioameni ºi-au pierdut viaþa, iar opoziþia aºteaptã o clarifi-care din partea mediatorilor arabi din Golf, în legãturã cuun transfer al atribuþiilor preºedintelui. Ciocnirile au iz-bucnit, de asemenea, ºi în oraºul de sud Aden, atunci cândforþele de securitate au încercat sã opreascã un marº deprotest împotriva preºedintelui Ali Abdullah Saleh, in-formeazã Reuters. Libia: NATO a bombardat depozi-tele de muniþie de lângã Tripoli. Forþele NATO au efec-tuat atacuri asupra unor depozite de muniþie situate laaproximativ 10 kilometri de capitala libianã Tripoli,potrivit unui purtãtor de cuvânt al Alianþei, citat de AFP.„NATO a efectuat un atac aerian deliberat asupra unordepozite de muniþie care deservesc forþele coloneluluiGaddafi", a declarat Carmen Romero, purtãtor de cuvântal Alianþei, fãrã sã ofere detalii suplimentare. Douãexplozii puternice au fost auzite, la Tripoli, potrivit core-spondenþilor AFP care se aflau la faþa locului. Origineaexploziilor nu este cunoscutã deocamdatã. Un „grup decontact" s-a reunit la Doha. Primul apel comun pentruschimbarea regimului Gaddafi. Un grup format din puter-ile occidentale ºi state din Orientul Mijlociu a solicitatpentru prima oarã înlãturarea lui Muammar Gaddafi, încadrul unei reuniuni care a avut loc la Doha. Þãrile mem-bre NATO nu reuºesc însã sã se punã de acord în legãturãcu intensificarea atacurilor aeriene, relateazã Reuters.Reprezentanþii „grupului de contact" format din 16 stateeuropene ºi din Orientul Mijlociu, Naþiunile Unite, LigaArabã ºi Uniunea Africanã au declarat cã singura soluþiepentru încheierea conflictului din Libia este înlãturareadictatorului Gaddafi. „Gaddafi ºi regimul sãu ºi-au pier-dut orice fel de legitimitate. Gaddafi trebuie sã renunþe laputere ºi sã le permitã libienilor sã-ºi decidã propriulviitor. Consiliul naþional al rebelilor este un interlocutorlegitim, care reprezintã aspiraþiile poporului libian", searatã într-o declaraþie emisã de cãtre grupul de contact,preluatã de Reuters. Armata egipteanã îl sacrificã peMubarak. Fostul preºedinte ºi cei doi fii au fost arestaþipentru 15 zile. Militarii au dispersat o demonstraþie înPiaþa Tahrir. Hosni Mubarak a suferit o crizã cardiacã întimpul unui interogatoriu. El este acuzat de ucidereaprotestatarilor, deturnare de fonduri ºi abuz de putere. Par-chetul de la Cairo a anunþat pe Facebook reþinerea fostuluipreºedinte ºi a celor doi fii, Gamal ºi Alaa, pentru 15 zile,în cadrul unei anchete privind folosirea violenþei împotrivamanifestanþilor. Un nou cutremur de magnitudine 6,1în nord-estul Japoniei. Institutul de geofizicã american(USGS) anunþã cã un cutremur puternic, de magnitudine6,1 s-a produs joi dimineaþã în largul coastelor de nord-estale Japoniei. Centrul anti-tsunami pentru Pacific nu a emisnicio alertã. Seismul a avut epicentrul la 190 de kilometriest de Morioka, pe insula Honshu, la o adâncime de numai11,2 kilometri, potrivit AFP. (S.R.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt.. 00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt.. 00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 7/2011

Începând cu data de 31 martie,în funcþia de comandant al Bazei2 Logistice „Valahia” a fostnumit colonelul Maricel Moldo-

vineanu. În prezenþa comandantului diviziei,general-maior Nicolaie Dohotariu, a locþi-itorului ºefului de stat major pentru sprijindin cadrul diviziei, colonel Mihai Condac, ºia ºefului logisticii, colonel Marian Mazilu, s-a dat citire ordinului ºefului Statului MajorGeneral cu privire la numirea coloneluiMaricel Moldovineanu în funcþia de coman-dant al Bazei 2 Logistice. Dumnealui l-aînlocuit în funcþie pe colonelul dr. RomicãCernat, la rândul sãu numit în cadrul StatuluiMajor General, loc de unde a venit ºi noulcomandant.

Odatã cu schimbarea comandantului, afost înlocuit ºi locþiitorul unitãþii în persoanalocotenent-colonelului Tudor Curiman,comandant la Depozitul 238 MaterialeTehnice ºi Achiziþii, avansat odatã cunumirea la gradul de colonel.

Plutonier Radu SÃCÃREA

La 18 august 2011, se vor împlini 95 de ani de laînfiinþarea Armatei I Române, mare unitate din com-punerea Armatei României, participantã la cele douãconflagraþii mondiale ºi la numeroase alte evenimentecare au marcat istoria naþionalã.

Continuatoarea tradiþiilor de luptã ale Armatei Ieste, astãzi, Divizia 1 Infanterie „Dacica”, ce ºi-a pro-pus, cu ocazia acestei aniversãri, sã editeze un AlbumFotografic, prin care sã reliefeze, în cuprinsul sãu,evoluþia marilor unitãþi ºi unitãþi care au fãcut partedin aceastã structurã, pe parcursul anilor 1916-1918;1939-1947; 1980-2000; 2000-2008; 2008-2010, petimpul desfãºurãrii unor activitãþi, atât în þarã, cât ºi înteatrele de operaþii.

În vederea editãrii acestui Album Fotografic,organizatorii solicitã sprijinul persoanelor care dispunîn arhiva personalã de fotografii realizate pe timpulparticipãrii la misiuni internaþionale, începând cu anii1990 ºi pânã în prezent.

Fotografiile, puse la dispoziþie pentru realizareaacestui album, pot fi trimise la adresa de e-mail:relpubd1i@forter.ro

Ca în fiecare an, înprimul week-end din lunaaprilie, se aniverseazã ziuaNATO pentru toate statelemembre ale Alianþei Nord-Atlantice.

Aceastã aniversare a fostinstituitã ºi în România prinLegea nr. 390, din 28 sep-tembrie 2004, ºi se sãrbã-toreºte în prima duminicã alunii aprilie. Anul acesta,ziua NATO a fost celebratãduminicã, 3 aprilie, la sediulDiviziei 1 Infanterie „Daci-ca”, printr-o ceremonie mili-tarã de înãlþare pe catarg adrapelelor României ºiNATO, în acordurile imnu-lui naþional ºi al Alianþei.

La eveniment, au partici-pat locþiitorul comandantulDiviziei 1 Infanterie „Daci-ca”, general de brigadãIulian Bacºiº, cadre militare din cadrul comandamen-tului diviziei, Batalionului 300 Sprijin ºi Batalionului313 Cercetare. Garda de Onoare a fost constituitã din

militari ai Batalionului 495 Infanterie „Cãpitan ªtefanSoverth”.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Ziua NATO la comandamentul diviziei

A n u n þ i m p o r t a n t

S c h i m b a r e a c o m e n z i i

ONU va rãmâne în Afganistan

- Domnule maistru militar principal, sunteþi CommandSergeant Major-ul Detaºamentului Ana Training XV. Ceactivitãþi au desfãºurat militarii pe care îi reprezentaþi ºimã refer aici la maiºtrii militari ºi subofiþerii din cadrulacestui detaºament?

- Sunt maistrul militar principal Eugen MANOLE, con-silier al comandantului la Regimentul 53 Rachete Anti-aeriene „Tropaeum Traiani” din Medgidia. Funcþia pe caresunt încadrat în cadrul Detaºamentului ANA Training XVeste de instructor, dar, prin cumul, îndeplinesc ºi funcþia deconsilier al comandantului. Ca o parantezã la aceastã func-þie prin cumul, aº vreasã spun cã, având învedere cã efectivele de-taºamentului au crescut,este necesarã înfiinþareaacestei funcþii de sinestãtãtoare sau, dacã nueste posibil, o propune-re ar fi ca primul ins-tructor din cadrul deta-ºamentului sã aibã înstat titulatura de „Ins-tructor ºi consilier alcomandantului”. Acestlucru este necesar, de-oarece lucrãm cu par-tenerii americani ºiavem destul de multeactivitãþi în comun.Pentru cã prima meafuncþie este cea deinstructor, am fost ne-voit sã nu particip la multe dintre activitãþile desfãºurate cuCommand Sergeant Major-ul din teatrul de operaþii Afga-nistan.

Dar, sã revin la întrebarea dumneavoastrã. Corpul demilitari pe care eu îl reprezint a participat la foarte multeactivitãþi de instruire ºi mentorizare în specialitãþile infan-terie, auto, comunicaþii ºi medical, dar ºi la exerciþiidemonstrative pentru politicieni americani, englezi saufrancezi. Ca un element de noutate, la solicitarea parte-nerului american, un grup de cinci militari, atent selecþio-naþi de cãtre comandanþii de grupuri, au participat la cur-sul de lunetiºti cu armamentul american, modelul M-24.Apoi, am predat la sala de clasã cunoaºterea acestei cate-gorii de armament, remedierea defecþiunilor care potapãrea pe timpul utilizãrii, cauzele care duc la apariþiaacestor defecþiuni, teorie urmatã de ºedinþele de tragere în

poligon. În urma vizitei domnului general-maior Alexan-dru Rus, domnul colonel Jeremy Griffit, comandantulCamp-ului Black Horse, a avut numai cuvinte de laudã laadresa militarilor pe care îi reprezint.

- Cu ce probleme v-aþi confruntat pe durata acesteimisiuni ºi ce remedii s-au gãsit pentru ca acestea sã fierezolvate în timp util?

- Slujesc sistemul militar încã din anul 1982 ºi îmi aducaminte cã, la începutul carierei, aveam militari în termencu care fãceam alfabetizarea. De ce v-am spus asta?! Pen-

tru cã este una din-tre problemele cucare ne-am confrun-tat ºi aici. Sunt des-tui militari afganicu care lucrãm, mi-litari ce nu ºtiu sãscrie ºi nici sã ci-teascã. La propu-nerea noastrã, s-aufãcut grupe careparcurg „Cursul dealfabetizare” ºi în-tr-adevãr, dupã par-curgerea cursului deºase sãptãmâni, secunoaºte o îmbunã-tãþire a modului decomunicare. În altãordine de idei, avemtranslatori pentrucolegii afgani, dar

nu toþi vorbesc acelaºi dialect; unii vorbesc pashtuna, alþiidari, alþii turkmena, iar alþii uzbeka. Imaginaþi-vã câtdureazã sã transmitem o informaþie în limba englezã ºiapoi sã aºteptãm traducerea ei în toate dialectele. Oriceproblemã ivitã cu privire la hrãnirea, cazarea sau trans-portul în cadrul bazei Black Horse, unde ne desfãºurãmactivitatea, a fost rezolvatã în timp oportun de colegulmeu, consilierul bazei, Command Sergeant Major SmithGardnier, de origine australianã. Mã refer la problemele ceþin de parteneri, nu de problemele interne pe care le rezolvãadministratorul detaºamentului.

- Am vãzut cã ºi dumneavostrã predaþi militarilorafgani ore de curs la sãlile de cunoaºtere ºi am rãmas plã-cut surprins cum un militar român poate prezenta un mo-del de armã american, ºi anume puºca cu lunetã model M-

24?- Nu este nimic surprinzãtor cã m-aþi gãsit la clasã; îmi

face o deosebitã plãcere sã-mi etalez cunoºtinþele dobân-dite în timp. Experienþa acumulatã în teatrele de operaþiide-a lungul carierei trebuie împãrtãºitã colegilor mai tineriºi, nu în ultimul rând, militarilor afgani cu care lucrãm cotla cot. Comunicarea este foarte importantã. Poþi merge maideparte dacã ºtii ce trebuie sã faci. Trebuie sã aplici cerin-þele ºi sã execuþi misiunile detaºamentului din care faciparte. Armamentul special, de provenienþã americanã(puºca cu lunetã model M-24 ), pe care îl predãm la sala declasã, este perceput bine de militarii afgani. Cei careurmeazã acest curs sunt selecþionaþi din rândul militarilorcu rezultate foarte bune în poligoanele de tragere. Dupãcâteva serii de instruire care au trecut prin mâna mea, potspune ºi sunt ferm convins cã militarii afgani s-au adaptatfoarte bine în utilizarea acestei categorii de armament. M-a ajutat foarte mult în procesul de instruire a militarilorafgani, parcurgerea, în þarã, a Cursului on-line de cunoaº-tere a Afganistanului, cu privire la istoria, cultura, tradiþi-ile sale, curs susþinut de Universitatea Naþionalã deApãrare. În acest fel, pot spune cã am reuºit sã ajung multmai uºor la inima lor. Un vechi proverb afgan spune aºa:„The first day you meet, you are friends. The next day youmeet, you are brothers!” („În prima zi în care te-am întâl-nit, îmi eºti prieten, În a doua zi în care te-am întâlnit, tueºti fratele meu!”). Realitatea este cã noi, militariiDetaºamentului ANA Training XV, am reuºit sã fim maimult decât prieteni cu colegii noºtri afgani.

- Câteva cuvinte de final, domnule maistru militarprincipal, cu ocazia sãrbãtorilor pascale, cuvinte adresatemilitarilor din teatrele de operaþii, familiei, dar ºinepoatei dumneavostrã, pentru cã, nu de foarte mult timp,faceþi parte din categoria bunicilor!

- Este tare greu sã spui ceva de încheiere. În fiecare an,Dumnezeu, din marea Lui iubire de oameni, ne oferã undar deosebit pe care îl aºteptãm: bucuria Învierii Domnu-lui. Sãrbãtoarea Paºtelui îmbinã laolaltã tristeþea ºi bucu-ria, lacrimile ºi zâmbetul. Cu ocazia sãrbãtorilor pascale,doresc sã transmit tuturor militarilor aflaþi în teatrele deoperaþii multã sãnãtate, sã fie precauþi în orice moment ºisã fie convinºi cã cineva drag îi aºteaptã acasã. Soþiei mele,fiicelor, ginerilor mei ºi, în special, nepoatei mele Flavia-Elena, le transmit cã bunicul va sosi curând acasã sã lespunã personal, în faþã, cât de mult îi iubeºte. Vã doresc unPaºte Fericit. HRISTOS A ÎNVIAT !

Plutonier-adjutant Mihai OANEFoto: Plt.adj. Cristian SURUGIU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 7 (310) din 15 aprilie 2011 Pagina 3

- Domnule Mark A. MORRIS, sunteþi al 75-lea Com-mand Sergeant Major (consilier al comandantului pentruproblemele subofiþerilor ºi ale soldaþilor) la Regimentul2 Stryker, o unitate de elitã a Armatei Statelor Unite aleAmericii ºi reprezentaþi corpul de cadre al subofiþerilorºi soldaþilor acestei faimoase structuri. În câteva cuvinte,domnule Morris, care a fost evoluþia dumneavostrã încariera militarã pânã aþi ajuns la aceastã importantãfuncþie?

- Mi-am început cariera militarã în luna iunie a anului1986. Toatã cariera mea s-a desfãºurat în unitãþi de tan-curi ºi blindate, îndeplinind toate funcþiile, de la soldat laconsilier. Am fost comandant de tanc, comandant de echi-paj, comandant de pluton, consilier al comandantului decompanie, subofiþer de stat major pentru operaþii ºi, deasemenea, am ocupat funcþii de specialist în sisteme dearmament, consilier AC/RC (Active Component/ReserveComponent – Componenta activã/Componenta de rezer-vã) ºi instructor la U.S Army Sergeants Major Academy.Am fost numit al 75-lea Command Sergeant Major pe 24noiembrie 2008. Mi-am început misiunea în cadrul Regi-mentului în vara lui 2005 ca subofiþer de stat major pen-tru operaþii la Batalionul 4/2 Stryker Cavalery Regiment,în Fort Lewis, Washington. În vara lui 2006, unitatea afost redislocatã în Vilseck, Germania, unde mi-am con-tinuat activitatea ca subofiþer de stat major pentru ope-raþii. În timp ce unitatea a început pregãtirile pentru a 15-a dislocare în Irak, am devenit Command Sergeant Majorpentru Batalionul 2 Recunoaºtere, Supraveghere ºi Achi-ziþia Þintelor. Dupã redislocare, începând cu luna oc-tombrie a anului 2008, am ocupat funcþia mea actualã deCommand Sergeant Major la Regimentul 2 CavalerieStryker. Nici o funcþie pe care am ocupat-o pânã lamomentul respectiv nu mi-a oferit atâta satisfacþie ca ceaactualã, când pot sã slujesc aceºti soldaþi, sã execut misi-uni alãturi de ei, simþindu-mã ca un frate mai mare al lor,ºi tot timpul problemele acestora au fost ºi problemelemele, drept pentru care, împreunã cu ei, am reuºit sã letrecem cu bine.

- Care au fost problemele cele mai dificile apãrute pedurata misiunii ºi cum au fost acestea rezolvate ?

- Probabil, cea mai mare dificultate cu care m-am con-fruntat a fost aceea de a-mi coordona activitãþile în aºa felîncât sã pot avea un dialog direct cu soldaþii atât de descât aº fi vrut. Regimentul este dislocat pe o zonã destul de

mare, cam de dimensiunea statului Texas ºi, câteodatã, nua existat disponibilitatea de a mã deplasa în diverse lo-curi, datoritã cerinþelor misiunii. Totuºi, am reuºit sã amun dialog direct cu trupele regimentului, cu ocaziadiferitelor activitãþi la care am participat, iar aceºtia, larândul lor, au fost prezenþi. Este important pentru ei sã fieîn mãsurã sã interac-þioneze cu comandaºi sã ºtie cã existã,atât subofiþeri, cât ºiofiþeri preocupaþi desiguranþa ºi confortullor. Cea mai maregrijã a mea rãmânemereu sã mã asigurcã soldaþii noºtri suntconcentraþi pe timpulmisiunilor, dar, în a-celaºi timp, ºi în a-lertã, astfel încât sãse poatã întoarce sã-nãtoºi la cei dragi ºisã se bucure împre-unã de clipa revede-rii.

- Cum apreciaþicolaborarea cu mili-tarii români ºi cesfaturi le puteþi daacestora pentru vii-tor?

- Singurul cuvânt care îmi vine în minte, când mã gân-desc la partenerii români, este devotamentul, un cuvântcare le reprezintã statutul de militari. Ei, mereu, ºi-audemonstrat profesionalismul prin a ajuta poporul afgan,fie dublându-ºi contingentul cu forþe, fie, pur ºi simplu,prin modul în care fiecare soldat îºi abordeazã propriamisiune, cu conºtiinciozitate ºi entuziasm. Noi, Dragoniiam avut onoarea de a ne pregãti împreunã cu fraþii noºtriromâni, în þara dumneavoastrã, înainte de dislocarea înteatru, ºi am fost impresionaþi de cunoºtinþele legate decontrainsurgenþã. A fost o onoare sã lucrãm împreunã peparcursul acestei misiuni ºi aºtept cu nerãbdare sã cola-borãm cu voi ºi pe viitor. Doresc sã le transmit acestora omisiune uºoarã în continuare ºi sã fie mândri de valoarea

lor!

- Dupã aceastã misiune destul de dificilã, urmeazã sãvã întoarceþi acasã lânga cei dragi dumneavoastrã, soþie,copii, pãrinþi. Cu ce impresii rãmâneþi dupã aceastãperioadã petrecutã în teatrul de operaþii din Afganistan?

- În timp ce Regimentul 2 Cavalerie Stryker se pre-gãteºte de dislocare înapoi în Germania, vã pot spune cãsunt fericit sã ºtiu cã unitatea care ne va înlocui va fi pemâini bune, având românii ca aliaþi. Lucrul în echipã ºidevotamentul pe care am reuºit sã-l dezvoltãm aici, încadrul Combined Team Zabul, este extraordinar. Cu efor-turile fantastice pe care le-am fãcut în a instrui forþeleANSF, cu ajutorul Armatei Române ºi a celorlalþi par-teneri din coaliþie, sunt convins cã lãsãm locuitorii dinprovincia Zabul în grija unor oameni capabili, puterniciºi responsabili, care sã ducã mai departe democraþia înAfganistan.

Plutonier-adjutant Mihai OANEFoto: Plt.adj Cristian SURUGIU

CC ee aa mm aa ii mm aa rr ee gg rr ii jj ãã aa mm ee aa –– ss oo ll dd aa þþ ii ii nn oo ºº tt rr iiInterviu cu Command Sergeant Major de la Regimentul 2 Stryker, Afganistan, domnul Mark A. MORRIS

ªª ee ff uu ll ss nn ii pp ee rr ii ll oo rr dd ii nn CC aa mm pp - uu ll BB ll aa cc kk HH oo rr ss eeInterviu cu consilierul comandantului Detaºamentului ANA Training XV, maistru militar principal Eugen MANOLE

CMYK

Curierul ARMATEINr. 7 (310) din 15 aprilie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

TT aa nn cc hh ii ºº tt ii ii ,, ss tt ãã pp ââ nn ii aa ii tt ee hh nn ii cc ii ii ºº ii îî nn AA ff gg aa nn ii ss tt aa nn

- Domnule cãpitan, sunteþi la jumãtatea unei misiunidestul de dificile. Ne puteþi spune care este rolul acesteiechipe în instruirea armatei afgane?

- Pentru detaºamentul pe care îl comand ºi pentru noi,cei care încadrãm aceastã structurã, prioritare sunt con-silierea instructorilor afgani în procesul de învãþãmânt ºiinstrucþie pentru formarea militarilor afgani în blindate,organizarea ºi desfãºurareacursurilor de formare a me-canicilor conductori pe M-113 (blindat american) ºi petancul T-62, formarea ochi-torilor ºi încãrcãtorilor peM-113 ºi T-62, formarea topganner-ului pe M-113, des-fãºurarea cursurilor de tac-ticã de nivel grupã, pluton,companie pentru batalionulde infanterie mecanizat. Deasemenea, se mai executãconduceri ºi trageri cu arma-mentul de pe tancul T-62,dar ºi mentenanþa la tehnicabatalionului de infanteriemecanizat iar, aici, vreau sãenumãr doar câteva tipuri detehnicã pe care o întreþinem:M-113, Hummer ºi FordRanger. În paralel cu acesteactivitãþi de teren, pot sã vãspun cã se desfãºoarã ºi omuncã intensã de birou printraducerea manualelor pen-tru instruirea tanchiºtilor.

- Care au fost probleme-le care au apãrut în decur-sul acestei perioade ºi careau fost cãile de rezolvareale acestora?

- Una dintre problemele care au apãrut a fost lipsa in-terpreþilor. Într-o primã fazã, am reuºit sã o rezolv par-þial, fiind nevoit ca, împreunã cu subordonaþii mei, sãînvãþãm limba francezã. Bineînþeles, aici mã refer laexpresiile ºi termenii tehnici folosiþi pentru predarea

temelor. Dupã aproximativ douã luni, am primit doi in-terpreþi de limbã englezã, dar bucuria noastrã a fost defoarte scurtã duratã, pentru cã aceºtia nu cunoºteau ter-menii tehnici. Ca urmare, în fiecare dupã-amiazã, cândpregãteam cursurile pentru ziua ce urma, interpreþii auparticipat cu noi la cunoaºterea tehnicii, dar ºi la expli-carea termenilor tehnici. Poate, într-un an sau doi, vorreuºi sã înveþe aceºti termeni, cu condiþia sã se vrea ºi sã

nu mai fie înlocuiþi dupã perioade relativ scurte.A doua problemã cu care ne-am confruntat a fost

lipsa autovehiculelor. Am rezolvat ºi acest impediment,tot parþial, cu ajutorul partenerului francez care ne-aîmprumutat maºinile lor de fiecare datã când am avut depredat lecþiile în poligon, pentru cã aproximativ 90%

dintre teme le-am avut de predat în teren.

- Pânã la rotirea detaºamentului mai aveþi foartepuþin. Ce recomandãri le puteþi face colegilor dumnea-voastrã care urmeazã sã preia ºtafeta în teatrul de ope-raþii din Afganistan?

- Colegilor care urmeazã sã ducã mai departe aceastãmisiune le pot recomanda sã se instruiascã foarte bine pe

funcþiile pe care sunt fiecare încadraþi înstatul de organizare al echipei, sã înveþe pecât posibil expresiile de bazã în limbafrancezã pentru o legãturã mai strânsã îninteriorul echipei ce formeazã „ARMOURBRANCH SCHOOL” (ªcoala de Blindate),compusã din români, francezi ºi afgani, ºisã menþinã aici, în Afganistan, imagineaArmatei române ºi a României la loc decinste.

- Cum a fost colaborarea militariloracestui detaºament cu partenerul francez?Dar cu militarii afgani?

- Primele douã, trei sãptãmâni au fost detatonare pentru amble echipe, dar am de-monstrat francezilor cã Armata Românieiare profesioniºti care s-au instruit la unnivel înalt ºi de la care, fãrã modestie o potspune, au avut ºi ei de învãþat. Cu militariiafgani, chiar dacã am început lucrul cu eimai târziu decât francezii, ne-am adaptat ºinoi, ºi ei ca, în final, totul sã fie în regulã.Românul are ceva special care îl face sãinteracþioneze cu alte naþiuni mult mai re-pede. Militarii români din Afganistan s-auacomodat foarte repede cu viaþa specificãacestei þãri ºi, în scurt timp, peste tot înAfganistan, afganii le-au oferit încrederealor.

În final, vreau sã precizez cã fiecarecoleg din echipa mea are un prieten francez

ºi doi sau mai mulþi prieteni afgani, ceea ce înseamnã cãexistã coeziune, iar lucrul în echipã este foarte bun, dãrandament ºi ne face sã fim toþi mândri de rezultateleobþinute pe câmpul de instrucþie.

Plutonier-adjutant Mihai OANE Foto: Plt.adj. Cristian SURUGIU

Interviu cu comandantul Detaºamentului ªcoala de Tancuri , cãpi tan Adrian STANCIU

II mm pp oo rr tt aa nn þþ aa ll uu cc rr uu ll uu ii bb ii nn ee ff ãã cc uu ttI n t e r v i u c u c o m a n d a n t u l D e t a º a m e n t u l u i A N A T r a i n i n g X V , l o c o t e n e n t - cc o l o n e l L u c i a n S A N D U

- Domnule locotenent-colonel, sunteþicomandantul detaºamentului ANA Train-ing XV. Ce reprezintã aceastã structurãºi care este rolul ei aici, în Afganistan?

- Detaºamentul ANA Training XVreprezintã o structurã cu tradiþie în Afga-nistan, iar misiunea acesteia a început înanul 2003. De-a lungul timpului, a supor-tat numeroase modificãri în organicã, înfuncþie de solicitãrile existente la nivelulcoaliþiei, pentru sprijinul armatei afgane.La aceastã datã, a ajuns sã aibã o com-punere multiplã ºi complexã. Mai exact,în acest moment, existã patru echipe cudestinaþii în diferite specialitãþi. Dinaceastã diversitate, derivã rolul detaºa-mentului nostru, acela de a instrui ºi men-toriza, pe de o parte, militarii afgani înspecialitãþile infanterie, auto, comunicaþiiºi medical, iar pe de altã parte, statul ma-jor afgan în procesul de luare a deciziei.De curând, avem instructori în cadrulªcolii de Subofiþeri, în cel al batalionului,dar ºi funcþii specializate în cadrul ªcoliide Tancuri.

- Cum apreciaþi colaborarea cu partenerii din coa-liþie în efortul comun de instruire a militarilor afgani?

- Colaborarea nu este deloc uºoarã, deoarece fiecareechipã amintitã relaþioneazã cu structuri diferite dincadrul coaliþiei ºi, de asemenea, de naþionalitãþi diferite:americani, britanici, francezi ºi, în curând, canadieni.Este important de precizat ºi faptul cã scopul coaliþiei arãmas acelaºi, acela de a forma, pregãti ºi instrui oarmatã afganã capabilã sã-ºi asigure securitatea proprieºi sã realizeze pacea internã. Am colaborat, în activitãþilenoastre, cu mult mai multe naþionalitãþi: italieni, por-tughezi, spanioli, bulgari, greci, iordanieni, australieni,iar rezultatele au fost de fiecare datã foarte bune.

Militarii români au ºtiut cu orice ocazie sã se prezintela standarde ridicate, obþinând aprecieri remarcabile de

la comenzile structurilor coaliþiei, inclusiv scrisori demulþumire adresate Ministerului Apãrãrii Naþionale.

- Cum apreciazã militarii afgani cursurile organi-zate de cãtre instructorii militari români?

- Am fost plãcut surprins, aflându-mã într-unul dintrecamp-urile unde avem dislocaþi o parte a militarilorromâni, sã fiu salutat în limba românã de cãtre soldaþiiafgani. Acest fapt spune suficient de multe, dar mai alescare este apropierea ºi percepþia militarilor afgani faþã decei români, importanþa lucrului bine fãcut ºi atenþiaacordatã instrucþiei. Sunt mulþi militari afgani care nuºtiu sã scrie ºi sã citeascã, dar depun eforturi pentru arecupera ºi a ajunge la nivelul cerut pentru validareasubunitãþilor.

- Vã aflaþi aproape de finalul misiunii dumneavoas-

trã. Care sunt sfaturile pentru colegii care vorîncadra viitorul detaºament ANA Training?

- Sã continuie tradiþia detaºamentului în areprezenta cu onoare militarii ºi Armata ro-mânã. Sã facã efortul pentru care au convenitde a avea rezultate maxime în orice activitate,sã nu fie în contradicþie cu ei înºiºi ºi, numaiatunci, timpul va þine cu ei. Au nevoie decomunicare, cunoºtinþe de specialitate ºi curaj,toate în limitele aprobate de legislaþia existen-tã ºi cumulate cu regula bunului simþ. Suntconvins cã toate acestea reprezintã niºte lucrurisimple, pe care fiecare militar român le poateavea.

- Care sunt problemele cu care dumnea-voastrã v-aþi confruntat pe timpul misiunii ºicum aþi reuºit sã le remediaþi?

- Evident cã sunt sau pot sã aparã pe par-curs o serie de situaþii care sã complice sau sãtulbure activitãþile curente, cum ar fi: defec-tarea unui autovehicul sau chiar a mai multora,imposibilitatea de a comunica cu eºaloanelesuperioare româneºti din cauza bruiajelor saudefecþiunilor tehnice telefonice, defectarea sis-temelor informatice ºi, nu în ultimul rând,

probleme familiale ale personalului. Toate pot fi rezol-vate cu calm ºi cu rãbdare. ªi, pot afirma cã, împreunãcu colegii din detaºament, prin interesul crescut al dom-nului maior Felix Negrea, ofiþerul de legãturã, am rezol-vat multe. Am reuºit sã ne mutãm TOC-ul (Centrul Tac-tic de Operaþii) într-un sediu mult mai mare, cu posibi-litãþi de lucru mai bune; am reuºit sã înnoim o parte dintehnica auto ºi am remediat unele probleme la tehnica deinformaticã ºi comunicaþii. Dar nu am uitat sã ne ºirugãm la Dumnezeu ca familiile noastre sã fie sãnãtoase!

Mulþumesc tuturor celor care au sprijinit, prin faptelelor, activitatea detaºamentului ºi doresc tuturor milita-rilor români din teatrele de operaþii ºi din þarã mult suc-ces!

Plutonier-adjutant Mihai OANEFoto: Plt.adj. Cristian SURUGIU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 7 (310) din 15 aprilie 2011

C u exact o lunã în urmã, la începutul luniimartie, în cadrul Universitãþii Naþionale deApãrare „Carol Davila”, începea exerciþiul

de instruire prin simulare ARGEDAVA 25-10, înatmosfera virtual creatã a Centrului de Instruire prinSimulare, în vederea perfecþionãrii deprinderilornecesare executãrii misiunii din teatrul de operaþii dinAfganistan.

Exerciþiul de la acea vreme a fost destinat repetãrii,printr-o simulare constructivã, a misiunii CTZ-ului(Combined Team Zabul) ºi a celor douã batalioane,Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni” ºi Batalionul 495Infanterie „Cãpitan ªtefan Soverth”, pentru Afga-nistan. De aceastã datã, nu mai este vorba despre o si-mulare pe calculator, ci despre un exerciþiu de instruireprin simulare realã ºi trageri de luptã, desfãºurate decãtre structurile amintite mai sus, în cadrul Centruluide Instruire pentru Luptã al Forþelor Terestre, înpoligonul Cincu.

Închegarea acþionalã a trupelorPoligonul Cincu este un teren destinat intruirii tru-

pelor, aflat la jumãtatea distanþei dintre Braºov ºiSibiu, la numai 25 de kilometri de Fãgãraº. Am plecatdin capitalã ºi am ajuns în Cincu, traversând Carpaþii,dupã 6 ore. Traseul, în schimb, este extraordinar.Poligonul din Cincu a fost, este ºi va fi gazda multorexerciþii de mare amploare pentru forþele terestreromâne. Nici acum el nu-ºi dezminte atribuþiile ºi oferãcondiþiile necesare pentru desfãºurarea unui exerciþiude instruire pentru unitãþi ºi mari unitãþi din com-punerea forþelor terestre. Timp de aproximativ douã

sãptãmâni, în poligonul de la Cincu, are loc a impre-sionantã desfãºurare de forþe, în care sunt implicaþimilitari din cadrul Batalionului 2 Infanterie „Cãlu-gãreni” din Brigada 1 Mecanizatã „Argedava” ºicomandamentul Combined Team Zabul din cadrulbrigãzilor ce aparþin Diviziei 1 Infanterie „DACICA”.

ªeful Centrului de Instruire pentru Luptã al ForþelorTerestre, domnul colonel Nicolae Ioan, declarã cuprivire la structura pe care o comandã cã: „Misiunea debazã a centrului este sã sprijine unitãþile care sepregãtesc pentru o misiune în teatrul de operaþii sauexecutã misiuni pentru apãrarea naþionalã, în vedereaîmbunãtãþirii nivelului de pregãtire. Pentru o astfel demisiune, se folosesc toate mijloacele aflate la dispozi-þie în ceea ce priveºte simularea realã ºi constructivã,dar ºi celelalte facilitãþi de pregãtire, respectivpoligoanele de tragere, de instruire pe care le are încompunere centrul, ºi anume poligonul Cincu ºi poli-gonul Cârþiºoara. Toate acestea întrunite sprijinãunitãþile pentru închegarea acþionalã ºi introducereaîn teatrul de operaþii”. Cu scopul pregãtirii personalu-lui care încadreazã unitãþile participante la misiunilespecifice din teatrul de operaþii, se utilizeazã sistemulde simulare realã MILES ºi HITS.

Scenariul de luptãExerciþiul din Cincu, aºa cum a fost el conceput ºi

creat, are un scenariu proiectat pentru a asiguraîndeplinirea scopurilor ºi obiectivelor propuse.Scenariul este orientat pentru pregãtirea Batalionului 2Infanterie „Cãlugãreni”, la comanda cãruia se aflãdomnul locotenent-colonel Iulian Berdilã, în vedereaparticipãrii, nu peste mult timp, la misiunea din Afga-nistan. Iar pentru aceasta, poligonul Cincu pune la dis-

poziþie un spaþiu politico-geografic cât mai aproape derealitatea teatrului de operaþii. Batalionul 2 Infanterieeste prima dintre unitãþile careexecutã pregãtirea împreunã cuCTZ-ul, urmând ca, la jumã-tatea lunii mai, sã înceapãpregãtirea ºi celãlalt bataliondin cadrul brigãzii, Batalionul495 Infanterie „Cãpitan ªtefanSoverth”.

Scenariul a fost conceput ºis-a bazat pe operaþii de stabi-litate, sprijin, tranziþie, recons-trucþie ºi contrainsurgenþã.

În spatele spectacolului,aprecia comandantul Batalio-nului 2 Infanterie „Cãlugãreni”,este foarte multã muncã, deoa-rece o astfel de activitate trebuiepregãtitã foarte bine ºi din timp.„Este obligatoriu ca cei carevin aici sã treacã prin niºte fazede instruire astfel ca, la ajun-gerea în poligon, ei sã fie foartebine pregãtiþi. Problema noas-trã cea mai importantã este ve-rificarea instruirii lor pe par-cursul unei perioade de timpaici, la Cincu. Condiþiile încare ne antrenãm ºi ne pregã-tim pe parcursul unui an sunttotal diferite de cele din poligon. Aici apar tot timpul

lucruri neprevãzute pe care nuai cum sã le simulezi încazarmã: sunt exact condiþiilecare pot apãrea într-un cazreal.”

La nivel comandãConducãtorul exerciþiului,

comandantul Brigãzii 1 Meca-nizate „Argedava”, domnulcolonel Marius Harabagiu,aprecia despre CTZ cã: „Acestaeste o structurã multinaþionalã(formatã din americani ºiromâni), comanda fiind asigu-ratã de cãtre aliaþi, respectivde partenerul american. Subcomanda acestuia intrã celedouã batalioane româneºti dincadrul Brigãzii 1 Mecanizate.Activitatea este cea a unuicomandament obiºnuit, într-ozonã de acþiune militarã, cola-borarea cu partenerul ameri-can fiind una normalã, delucru, iar limba vorbitã este,bineînþeles, engleza. Am sub-liniat faptul cã limba vorbitãeste engleza, tocmai pentru cã

nu trebuie sã uitãm cã suntem membri NATO de câþi-va ani ºi limba oficialã în Alianþã este engleza, aspectcare a reprezentatunul dintre punctelece priveau procesulde operaþionaliza-re”. Scopul scenariu-lui exerciþiului, dupãcum spunea ºi co-mandantul brigãzii,a constat în reali-zarea cadrului tactic-operativ pentru pla-nificarea, conduce-rea ºi executareaoperaþiilor Non Arti-col 5 în Afganistan.

LogisticaExerciþiul din po-

ligonul Cincu a re-prezntat o noutate ºio provocare în ace-laºi timp ºi pentruBatalionul 117 Lo-gistic, deoarece s-a deplasat în poligon, pentru primadatã, cu comandamentul propriu ºi cu alte elemente destructurã ca sã asigure, din punct de vedere logisticreal, unitãþile brigãzii. „Consider cã în aceastã for-mulã, destul de «strânsã», cu care am sosit aici, ne-amachitat de o gamã suficient de largã din vastul dome-niu al susþinerii logistice pentru o astfel de mare uni-tate cum este Brigada 1 Mecanizatã. Specificul asi-

gurãrii logistice pentru o mare unitate de infanterie sematerializeazã în cantitãþile mari de materiale ºi

muniþie, la care se adaugã multã muncã fizicã, nunumai din partea celor din batalionul logistic, dar ºidin partea celorlalþi colegi care îi sprijinã de fiecaredatã cu forþã de muncã” - aprecia comandantul bata-lionului, colonelul Ion Dobriºan.

R i scu r i º i amen in þã r iPe timpul îndeplinirii misiunilor în Afganistan,

riscurile ºi ameninþãrile la care pot fi supuºi militariiromâni diferã în funcþie de zona de desfãºurare a ope-raþiilor, dar ºi cauzele care le genereazã. Aceste riscuriºi ameninþãri se pot împãrþi în: cele de naturã teroristã;cele armate de tip clasic, care vin din partea grupurilorarmate ale liderilor locali; cele reprezentate de luptapentru combaterea activitãþilor de crimã organizatã;cele generate de prezenþa unor lucrãtori localnici înbazele coaliþiei ºi cele non-armate. Pe baza acestorposibile riscuri prezente în teatrul de operaþii s-au sta-bilit anumite obiective de instruire în poligonul Cincu.Acestea au fost propuse de cãtre comanda brigãzii ºibatalioanele implicate în exerciþiu. Propunerile s-aumaterializat astfel în elemente de scenariu ºi vor faceobiectul analizei post-acþiune, la sfârºitul exerciþiului,acum, pentru Batalionul 2 Infanterie, ºi la sfârºitul luniimai, pentru Batalionul 495 Infanterie. În acest mod, pebaza concluziilor, întregul personal trebuie sã-ºi per-fecþioneze pregãtirea pentru planificarea, organizareaºi conducerea operaþiilor în teatrul de operaþii dinAfganistan, conform procedurilor dar ºi coeziunii aces-tuia.

Dacã pentru noi, cei din asistenþã, spectacolul s-aterminat ºi am putut pleca spre casã cu tolba plinã de

impresii dintre cele mai plãcute, pentru infanteriºti, afost doar o etapã din exerciþiu. Urmeazã analiza post-acþiune, prin care se va contabiliza ce a fost bine, se voridentifica ce a cauzat disfuncþiile, inerente într-o astfelde activitate, ºi... se va începe etapa finalã pentru misi-unea din Afganistan.

Plutonier Radu SÃCÃREA

CC ii nn cc uu ,, uu nn ss cc ee nn aa rr ii uu ss ii mm uu ll aa tt dd ii nn AA ff gg aa nn ii ss tt aa nn

AA dd ee vv ãã rr uu ll ÎÎ nn vv ii ee rr ii ii DD oo mm nn uu ll uu ii„Eu sunt CCaalleeaa,, AAddeevvããrruull ººii VViiaaþþaa!” - zice Mântu-

itorul Hristos despre Sine. Din aceste cuvinte rezultã,fãrã îndoialã, cã Adevãrul este unul singur ºi cã el nupoate fi rupt din tulpina care este Hristos. Cel mai depreþ adevãr, dacã este îngãduitã o asemenea formulare,este cel care stã la temelia Bisericii ºi a învãþãturilor decredinþã ale acesteia - Învierea Domnului. Lucru con-firmat, în mod direct, ºi de Sfântul Apostol Pavel, carezice: „ªi dacã Hristos n-a înviat, zadarnicã este atuncipropovãduirea noastrã, zadarnicã ºi credinþa noastrã(...). Dar acum, Hristos a înviat din morþi, fiindîncepãturã a învierii celor adormiþi.”

Dupã cum este cunoscut, la Curbura Carpaþilor, peraza judeþelor Buzãu ºi Vrancea, din voia lui Dum-nezeu, Care toate le rânduieºte spre buna chivernisire alucrurilor, se aflã Arhiepiscopia Buzãului ºi Vrancei,pãstoritã, cu aleasã dragoste duhovniceasã, de aproapetrei decenii, de Chiriarhul actual de la Buzãu, ÎnaltPreasfinþitul Pãrinte Epifanie.

În contextul abordãrii realitãþii, mereu repetabilã, aÎnvierii Domnului, Preasfinþitul Pãrinte al nostru,Arhiepiscopul Epifanie mãrturiseºte: „AdevãrulÎnvierii Domnului a reprezentat cheia de boltã pentrufemeile mironosiþe, a Apostolilor, a mucenicilor, asfinþilor ºi a tuturor credincioºilor dintru începuturi ºipânã astãzi. Astfel, AAddeevvããrruull ÎÎnnvviieerriiii l-a schimbat peSaul dintr-un înverºunat persecutor în marele Pavel,apãrãtor al Creºtinismului. AAddeevvããrruull ÎÎnnvviieerriiii i-atransformat pe Apostoli din slabi în puternici ºi dintemãtori în curajoºi propovãduitori ai lui Hristos.Credinþa în Înviere i-a determinat pe ºfinþii ºi pemucenicii pomeniþi în calendarul nostru sã-ºi închineºi chiar sã-ºi dea viaþa pentru Mântuitor (...). PrinÎnvierea Sa, Iisus Hristos ne-a arãtat cã moartea nueste puncul definitiv (ultim) cu care se încheie viaþa

noastrã, ci numai o graniþã ce desparte viaþa de aici decea de dincolo de mormânt, viaþa trecãtoare de ceaveºnicã. (...). Dar, spre deosebire de naturã, care înfiecare primãvarã învie ºi apoi intrã, din nou, înîntunericul nopþii, învierea noastrã va fi veºnicã.”

Pe temelia acestui adevãr, s-a zidit Biserica; pefãgaºul lui curge, spre veºnicie viaþa noastrã; pe cul-mea Adevãrului Învierii, privim ºi vedem, în parte,bucuriile duhovniceºti pregãtite de Dumnezeu pentrucei care-L cunosc, Îl mãrturisesc ºi-L vestesc prin grai,prin trãire ºi faptã: „Cele cu ochiul n-a vãzut ºi urechen-a auzit, ºi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gãtit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El.”

Din Adevãrul Învierii Domnului decurge orice ade-vãr; în lumina Învierii lui Hristos se proiecteazã viaþaºi faptele noastre, dupã cuvântul de învãþãturã ºiîndemnul Chiriarhului nostru: „În afarã de propovã-duirea dovezilor scripturistice ºi a învãþãturilorSfinþilor Pãrinþi cu privire la AAddeevvããrruull ÎÎnnvviieerriiii DDoomm-nnuulluuii, noi, creºtinii, trebuie sã aducem, ca mãrturie acredinþei în acest adevãr, viaþa ºi faptele noastre. Cavestitori ai Învierii Domnului, trebuie sã se vadã, înviaþa ºi în lucrarea noastrã, chipul lui Hristos CelÎnviat. Sã ne strãduim, aºadar, a fi ºi noi martori aiÎnvierii Domnului, prin viaþa ºi lucrarea de fiecare zi.”

Suntem chemaþi - ne spune ºi ne îndeamnã ÎnaltPreasfinþitul Pãrinte Epifanie - sã credem ºi sã mãrtu-risim Adevãrul Învierii Domnului - minune fãrã deseamãn, piatrã de hotar între luminã ºi întuneric, întrepãcat ºi virtute: „Învierea Domnului poate fi asemã-natã cu o nouã zidire a lumii, deoarece omenirea atrãit, pe rând, stãri pline de contrast. Hotar între eleeste Golgota. Lumea veche era stãpânitã de fricã, derobie, de întuneric. În acel timp, oamenii nu-ºicunoºteau propria valoare, nu aveau credinþã ºi nã-

dejde în nemurirea sufletului. Dar a înviat Hristos ºi,prin aceasta, în istoria omenirii, a pulsat o nouã viaþã.Dupã cum soarele primãverii trezeºte puterile celeascunse ale firii, aºa lumina Învierii Domnului a aju-tat omenirea sã se ridice pe culmile desãvârºirii.”

„Ierarhul de la Cubura Carpaþilor”, pornind de lanecesitatea aprioricã a cunoaºterii ºi a mãrturisirii Ade-vãrului Învierii lui Iisus Hristos, ne aratã cã acelacare nu iubeºte adevãrul încã nu l-a cunoscut pe Dum-nezeu. Adevãrul, ca ºi lumina, rãmânene schimbat, darel poate sã creascã sau sã scadã în intensitate în funcþiede credinþa noastrã. „Adevãrul este de aºa fel încât pu-terile lui le pot sesiza ºi cei ce nu sunt luminaþi delumina adevãrului, aºa cum orbii, nevãzând soarele,simt influenþa razelor solare asupra lor. Adevãrul esteasemenea unui medicament fãrã gust, dar dãtãtor desãnãtate, care e neplãcut când îl bei, dar care te vin-decã atunci când îl primeºti.”

Aºadar, Adevãrul Învierii Domnului, adevãrulînvãþãturilor de credinþã ºi morale, însãºi viaþa ºitrãirea autentic creºtinã izvorãsc din singurul Adevãr -Dumnezeu.

„Dacã veþi rãmâne la cuvântul Meu, sunteþi cu ade-vãrat ucenici ai mei; ºi veþi cunoaºte adevãrul, iaradevãrul vã va face liberi!” - este îndemnul pe careChiriarhul nostru, Înalt Preasfinþitul Pãrinte EpiscopEpifanie îl adreseazã pãstoriþilor, preluând cuvinteleÎnvãtorului Iisus Hristos.

Un mare scriitor mãrturisea cã, dacã cineva i-arspune cã nu Hristos este adevãrul, ci altceva, ar preferasã rãmânã cu Hristos.

Drept urmare, neîncetat, sã rãmânem în adevãr, cuMântuitorul, ºi sã mãrturisim adevãrul!

Adaptare dupã Glasul Adevãrului deCol. (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 7 (310) din 15 aprilie 2011Pagina 6

GGeenneerraalluull ddee aarrmmaattãã PPeettrree DDUUMMIITTRREESSCCUU

G eneralul de armatã Petre DUMITRESCUs-a nãscut la 18 februarie 1882, în comu-

na Dobridor, judeþul Dolj. În anul 1901, tânãrulDumitrescu s-a înscris la ªcoala Militarã de Ofiþeride Artilerie ºi Geniu, pe care a absolvit-o doi animai târziu, în 1903, primind gradul de sublocote-nent. În 1906, a fost promovat locotenent, iar, în1911, cãpitan. A fost admis în ªcoala Superioarã deRãzboi, pe care a terminat-o în anul 1913.

În timpul Primului Rãzboi Mondial a avut gradulde maior. În perioada interbelicã, a servit ca ataºatmilitar în câteva capitale europene, precum Paris,Bruxelles, urcând treptele ierarhiei militare astfel:locotenent-colonel în 1920, general de brigadã în1930, general de divizie în 1937. În anul 1940, i s-a încredinþat comanda Armatei I.

Pe 25 martie 1941, generalul de corp de armatãPetre Dumitrescu a preluat Armata a III-a, pe care acondus-o practic tot timpul rãzboiului anti-sovietic.În timpul campaniei din 1941, armata sa a eliberatBucovina de Nord, iar apoi a forþat Nistrul, în timpce încã se mai duceau lupte în Basarabia. A fostsubordonatã Armatei 11 germane, asigurându-iacesteia flancul stâng în timpul înaintãrii spre Bugºi apoi spre Nipru. În septembrie, a respins încer-cãrile sovietice de a traversa râul ºi a ajunge înspatele Armatei 11. ªi-a reluat înaintarea, ajungândîn Stepa Nogai, în nordul Crimeei. Acolo, a luatparte în bãtãlia de la Marea de Azov, care s-a ter-minat cu distrugerea a douã armate sovietice (9 ºi18). Pânã pe 10 octombrie 1941, Armata a III-aavansase 1.700 km, purtase patru mari bãtãlii ºi 42de lupte, provocând inamicului pierderi estimate lapeste 20.000 de morþi ºi 40.000 de rãniþi. Fuseserãcapturaþi 15.565 de prizonieri (exceptându-i pe ceipredaþi deja germanilor), 149 de tancuri, 128 detunuri, 277 de mitraliere ºi 367 de puºti mitraliere.Pierderile se ridicau la 10.541 de oameni (2.555morþi, 6.201 rãniþi ºi 1.785 dispãruþi).

A fost al doilea ofiþer român care a primitCrucea de Cavaler, primul fiind Ion Antonescu.Dumitrescu a primit de asemenea ºi Ordinul MihaiViteazu clasa a III-a pentru prestaþia trupelor dinsubordinea sa. Pe 18 iulie 1942, a fost promovat lagradul de general de armatã, devenind astfel cel maiimportant comandant român dupã mareºalul Ion

Antonescu (dupã demisia generalu-lui Iosif Iacobici).

A participat la ofensiva germanãdin vara anului 1942, acþionând pelitoral, pe flancul drept al Armatei17. Pânã pe 15 septembrie, Armata aIII-a a înaintat în Caucaz, cucerindpeninsula Taman ºi Novorosiysk.Comandamentul ºi o parte dintreunitãþi au fost dislocate la nord deStalingrad, unde i-au fost subordo-nate majoritatea unitãþilor românedin zonã, având în total 152.492 deromâni ºi 11.211 germani. Frontulînsã era mult prea lung pentru posi-bilitãþile armatei.

Rapoartele sale despre masivaconcentrare de forþe sovietice în faþatrupelor sale ºi cererile repetate de aelimina capul de pod de la Kletskaiaau fost ignorate de cãtre comanda-mentul german. Pe 19 noiembrie1942, Frontul de Sud-Vest sovietic aînceput ofensiva de la nord de Sta-lingrad, spulberând trupele generalu-lui Dumitrescu, în ciuda puterniceirezistenþe în mai multe locuri ºi acontraatacurilor cu rezervele arma-tei. Totuºi, a reuºit sã replieze rã-mãºiþele divizilor române pe liniarâului Cir ºi sã ia parte în Operaþi-unea Wintergewitter, care a eºuatpânã la urmã.

În decembrie 1943, Armata a III-a era situatã în extrema sudicã aFrontului de Est, pe Nipru. A urmat retragerea ge-neralã spre vest, în timpul careia a asigurat litoralul,iar, în primavarã, a trecut în Basarabia, linia frontu-lui fiind stabilizatã pe Nistru. Atunci a primit clasaa II-a a Ordinului Mihai Viteazu, precum ºi Frun-zele de Stejar la Crucea de Cavaler. Era ºi singurulgeneral român (cu excepþia mareºalui Ion Antones-cu) care avea sub comanda sa o armatã germanã (aVI-a), care, împreunã cu Armata a III-a românã,formau Grupul de armate Dumitrescu.

Ofensiva Frontului 3 Ucrainean a început pe 20august, iar trupele sale au trebuit sã se retragã. Dupãanunþarea armistiþiului a încercat sã-ºi ducã armatacât mai departe posibil de sovietici ºi sã evite pe câtposibil confruntarea cu ei. Dar nu a reuºit decâtparþial, iar o mare parte a Armatei a III-a a fost

încercuitã. Aproape 130.000 de soldaþi romãni aufost luaþi prizonieri (aici fiind incluºi ºi soldaþiiArmatei a IV-a de pe frontul din nordul Moldovei),dupã ce România ieºise din Axã, iar trupe româneºtiluptau deja cu germanii. Resturile armatei au ajunsîn zona Ploieºti ºi Bucureºti dupã câteva zile demarº ºi lupte, capturând 4.500 de prizonieri ger-mani.

A fost trecut în rezervã la trei sãptãmâni dupãactul de la 23 august. Pe 15 mai 1946, a fost pus subacuzaþie de Tribunalul Poporului pentru crime derãzboi, dar a fost achitat, datoritã lipsei de consis-tenþã a probelor. A decedat pe 12 ianuarie 1950acasã, în Bucureºti, scãpând astfel de chinurileînchisorilor comuniste.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Armata I, momente de glorie ºi onoare (VII)

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

Un tip intrã într-o toaletã publicã. Încabina alãturatã, un alt tip constipat seforþeazã destul de zgomotos. Primul tipterminã ce avea de fãcut ºi, la ieºirea dintoaletã, din reflex, stinge lumina, mo-ment în care se aude un urlet înfiorãtor.Curios, se întoarce, aprinde lumina ºi îlîntreabã pe cel din toaletã ce s-a întâm-plat. Acesta, speriat ca naiba, rãspunde:

- Crucea mã-sii, am crezut cã mi-ausãrit ochii!!!

☺Doi prieteni se întâlnesc dimineaþa,

la cafea. Unul dintre ei are un ochivânãt.

- Ce-ai pãþit la ochi?- M-a lovit nevasta!- De ce?- I-am vorbit cu TU.- Doamne, iartã-mã, dar ce fel de

relaþie aveþi voi în familie de te-a lovitpentru atâta lucru?

- Pãi, asearã, pe când mâncam, mi-aspus: „ªtii, dragã, noi n-am mai fãcutdragoste de douã luni.” ªi eu i-amrãspuns: „Poate TU!”

☺Directorul unui internat îi previne pe

bãieþi:- Dacã dã dracu` ºi-l prind pe vre-

unul dintre voi în dormitorul fetelor, îlamendez cu 10 euro, a doua oarã , îl ardcu 20 de euro, iar a treia oarã, cu 40 deeuro.

De undeva din spate, se aude o vocetimidã:

- Dom` director, da` un abonamentcât costã?

☺- Cine este?

- Poliþia !- ªi ce vreþi?- Sã vorbim.- Câþi sunteþi?- Doi.- Pãi, vorbiþi între voi!!!

☺Doi prieteni discutã pe stradã:- Tu ai fãcut vreodatã sex în trei?- Nu!- Atunci du-te acasã, poate mai

apuci!☺

Un somn sãnãtos nu numai pre-lungeºte viaþa, dar ºi reduce ziua delucru.

Modelul virtual al creieruluiUn model complex al creierului va fi realizat pe

computer dupã ce neurologi ai Colegiului Universitardin Londra au reuºitsã cartografieze, înpremierã, atât sinap-sele, cât ºi mecanis-mele de funcþionareale celulelor nervoasecerebrale.

Prin intermediulproiectului în cauzã, oamenii de ºtiinþã sperã sã poatãînþelege mai bine felul în care gândurile ºi percepþiilesunt generate în encefal ºi cum suferã malformaþii aces-te funcþii în cazul manifestãrii unor boli precumAlzheimer, schizofrenie ºi atac cerebral. Cunoscândmecanismele profunde ale creierului, specialiºtii vorîncepe sã dezvolte simulãri computerizate ale moduluiîn care opereazã acest organ remarcabil, în continuarecel mai mare mister al umanitãþii.

Un nou mineral, WassonitulUn meteorit descoperit în Antarctica în 1969 a divul-

gat un secret modern: un nou mineral, denumit acumwassonit. Cantitatea noului mineral, gãsit în meteoritulvechi de 4,5 miliarde de ani, este micã, însã suficientãpentru a-i bucura pe cercetãtori. Wassonitul este un mi-neral alcãtuit din douã elemente: sulf ºi titaniu. Are ostructurã cristalinã care nu a mai fost observatã pânãacum în naturã, a declarat cercetãtorul Keiko Nakamurade la NASA.

Numele mineralului, aprobat de Asociaþia Inter-naþionalã Mineralogicã, îl omagiazã pe John T. Wasson,un profesor de la UCLA cunoscut pentru cercetãrile saleasupra meteoriþilor. Meteoritul 691 provine dintr-unasteroid care orbita între Marte ºi Jupiter. A fostdescoperit împreunã cu alþi opt meteoriþi de cãtre mem-brii unei expediþii japoneze în Antarctica în 1969.

Cum supravieþuiau soldaþii medievali cu gãuri în cap

Un craniu cu o gaurã enormã, descoperit într-un ci-mitir medieval, a adus dovezi despre cunoºtinþele me-dicale ale oamenilor de acum 1.500 de ani. Scheletul,

gãsit în centrul Italiei, aratãcã mulþi soldaþi supra-vieþuiau dupã lovituri pu-ternice la cap cu buzduganesau topoare.

Craniul are semne aleunor intervenþii medicalecu ajutorul cãrora se parecã persoana respectivã,care a trãit în jurul anilor500-700 î.H., a pututsupravieþui cu o gaurã depeste 5 centimetri în cra-niu, cauzatã probabil de un

buzdugan bizantin. Marginile rãnii sunt netede ºi nuexistã fragmente rãmase, ceea ce sugereazã cã victima afost supusã unei intervenþii chirurgicale. Potrivitantropologilor, marginile au fost pilite cu un instrumentabraziv. Osul din jurul rãnii a început chiar sã crescã ºisã se închidã, înainte ca acesta sã moarã. Un alt craniuare o loviturã în formã de panã, probabil de la un topor.ªi acesta aratã cã persoana respectivã a supravieþuitmult timp dupã ce a cãpãtat acea ranã. Cimitirul de undeau fost dezgropate scheletele se aflã în Campochiaro,Italia.

Templu dedicat zeiþei NemesisArheologii din Alba Iulia au descoperit în interiorul

Cetãþii din municipiu un templu roman dedicat zeiþeiNemesis, în incinta acestuia fiind gãsite o statuetã azeiþei, un basorelief ºi un altar votiv.

Templul a fost descoperit în timpul lucrãrilor dereabilitare a zoneiinterioare a Cetãþiidin Alba Iulia ºieste inclus în interi-orul castrului ro-man al Legiunii aXIII-a Gemina. Ela fost construit, celmai probabil, deunii dintre militariide carierã din ca-drul legiunii care au vrut astfel sã aducã o ofrandã zeiþeiNemesis, consideratã patroana gladiatorilor ºi soldaþilorromani. În incinta templului, arheologii au gãsit un altarvotiv, o placã de marmurã care reprezintã un gladiator,iar cea mai spectaculoasã piesã este o statuetã de mar-murã a zeiþei Nemesis. Aceasta este înfãþiºatã alãturi deun grifon, animal mitologic care are corp de leu, aripi,cap ºi gheare de vultur ºi urechi de cal ºi îi lipseºte oparte din mâna stângã în care þinea o unitate de mãsurãpentru pãcate. Descoperirile sunt datate în secolul al II-lea, începutul secolului al III-lea, din perioada stãpâniriiromane în Dacia. (F.C.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 7 (310) din 15 aprilie 2011

Pagina 7

Telefoane cu sistem de operare Symbian

Nokia a anunþat lansarea primu-lui sãu telefon inte-ligent (smartpfone)care va rula pe o ver-siune îmbunãtãþitã apropriului sistem deoperare Symbian, cuun nou design ºi omai rapidã navigarepe Internet.

Cele douã modele, E6 ºi X7, suntechipate cu baterii mai performante,input mai bun de text ºi o versiuneactualizatã a Ovi Maps, în care s-aîmbunãtãþit motorul de cãutare ºi s-au adãugat noi rute de transport pu-blic. Noul sistem de operare Symbianva fi disponibil ºi pentru preceden-tele modele lansate, inclusiv N8, E7,C7 ºi C6-01.

Smartphone-ul E7 funcþioneazãcu un sistem de operare Symbian-3,este dotat cu un ecran AMOLED ºi otastaturã completã ºi dispune de unpachet software Office Communica-tor Mobile, dezvoltat special de Mi-crosoft pentru Nokia. În schimb, apa-ratul foto este mai puþin performantdecât cel care echipeazã modelul N8.

Oferta slabã de produse pe seg-mentul telefoanelor mobile inteligen-te a fost unul dintre principalele mo-tive care, în luna septembrie 2010,au determinat Nokia sã-ºi înlocu-iascã directorul general. La începutulanului, Nokia ºi Microsoft au semnatun acord preliminar conform cãruiaNokia va adopta sistemul de operare

Windows Phone drept noua sa plat-formã software principalã pentrusmartphone. În România, Nokia a

investit 60 demilioane de euroîn localitatea Ju-cu din judeþulCluj într-o fabri-cã inauguratã pe24 septembrie2008.

S-a lansat portofelul care nu poate fi furat

Dunhill a pus pe piaþã ceea cecompania numeºte portofelul indes-tructibil. Biometric Wallet este fa-bricat din fibrã de carbon, costã vreo800 de dolari ºi poate fi deschis doarcu ajutorul amprentei digitale. Interi-orul este din piele, iar banii sunt fi-xaþi cu ajutorul unei cleme din oþel.

Cei care îºi uitã adesea portofelul,vor fi încântaþi de funcþiile acestuiaccesoriu. Dunhill Biometric Walletpoate fi conectat la un telefon mobilprin interfaþa Bluetooth. Astfel, dacãdistanþa dintre portofel ºi telefon vafi mai mare de cinci metri, telefonulva declanºa alarma.

Se duce supremaþia tastaturilor fizice

Industria IT ºi telecom se bazeazãtot mai mult pe funcþiile touch aleecranelor de telefoane, tablete-PCsau laptopuri. ªi, astfel, se renunþãîncet-încet la tastaturi în favoareaunui ecran secundar.

Acer Iconia, laptopul dual-screenal producãtorului taiwanez, a câº-tigat anul acesta premiul Last Gad-get Standing la Consumer ElectronicShow din Las Vegas. Iconia Touch-book dovedeºte din nou faptul cãAcer dezvoltã ºi reinventeazã con-cepte IT. Iconia reuºeºte sã convingãcã laptopul poate fi utilizat la fel caun smartphone cu touchscreen deultimã generaþie. Evident, la o scarãde mãrime incomparabilã.

Notebook-ul, cu douã ecrane de14 inci reprezintã soluþia perfectãpentru navigarea pe internet,deschiderea de materiale multimediaºi lucrul cu aplicaþii de productivi-tate, oferind o experienþã vizualãunicã. Aceastã afirmaþie con-denseazã foarte bine principalele ca-litãþi ale Iconia ºi se poate observa cãnu se aminteºte de tastaturã, mai

exact de scris docu-mente mari, aºa cumscrie un jurnalist. Dar,indiferent cât de binerãspunde la atingere, otastaturã virtualã nu secomparã cu una fizicãatunci când trebuie sãscrii mult ºi repede.(F.C.)

DE LA LUME ADUNATE. . .

SS oo ff tt && TT ee hh nn oo ll oo gg ii ee

Nu întotdeauna adevãrul are nevoiede o vorbire aleasã; el se mulþumeºtecu cea mai simplã poveste.

De un singur lucru îi este ruºineadevãrului. Sã se ascundã.

Viaþa noastrã oscileazã între douãcontradicþii: datoria de a spune ade-vãrul ºi necesitatea de a-l ascunde.

Adevãrul mãrunt se exprimã prinvorbe; adevãrul mare se exprimã printãcere. Adevãrul este o greºealãîndelung corectatã. Adevãrul e ceeace ne face sã trãim, nu ceea ce ne facesã gândim.

În certitudinea de a fi neînþelesîncape tot atâta orgoliu câtã ruºine.

O fericire care te satisface pe deplinnu e fericire. Trebuie sã-i dai alt nu-me.

Curajul este o fricã ce ºi-a spusrugãciunile.

Bunãtatea are nesfârºite atenþiiinteligente ºi delicate pe care nici nule bãnuieºte o inteligenþã pur logicã.

Cel ce poate, face. Cel ce nu poate,îl învaþã pe altul.

Înþelepciunea ne ajutã sã rezistãm;pasiunile ne ajutã sã trãim.

Selecþie realizatã deCol. (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªª tt ii ii nn þþ ã㪪 tt ii ii nn þþ ãã

V-O-E-T-G-DISCIPLINATI-ETAN-AVARI I -STARETI -SANT-UNICI -CANTO-TIC-ACEI-TEA-A-AUR-TRIA-R-CR-NEON-ATEE-ASI-PIERIT-ACI-RAITA-AV-ARSIC-ISOPI-FIERT-UCI-GAS

REZOLVAREA INTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

Sã nu se mai spunã cã ingineriin-au simþul umorului! Mai jos suntniºte probleme notate de cãtrepiloþii de la Qantas (o companieaerianã australianã) ºi soluþiileinginerilor de la service. (P = pro-blema semnalatã de pilot, S =rãspunsul inginerilor.)

P: Cauciucul principal de pestânga aproape cã trebuie schimbat.

S: Aproape schimbat cauciuculprincipal de pe stânga.

P: Zborul ok, doar „aterizareaautomatã” cam durã.

S: „Aterizarea automatã” nueste instalatã pe acest avion.

P: Joacã ceva la bord.S: Strâns ceva la bord.

P: Gâze moarte pe parbriz.S: Comandat gâze vii.

P: Semn de o scurgere la echipa-ment aterizare dreapta.

S: Semn înlãturat.

P: Frânele de frecare blocheazãvalvele de vitezã.

S: Ãsta le este scopul.

P: Sistemul IFF inoperabil.S: Sistemul IFF întotdeauna ino-

perabil dacã este OFF.

P: Suspectez crãpãturã în par-briz.

S: Suspectez cã ai dreptate.

P: Motor 3 lipsã.S: Gãsit motor 3 pe aripa dreap-

tã dupã ce l-am cãutat puþin.

P: Avionul merge caraghios.S: Avertizat avionul sã stea

drept, sã zboare cum trebuie ºi sã ialucrurile în serios.

P: „Radarul þintã” bâzâie.S: Reprogramat „radarul þintã”

sã cânte cum trebuie.

P: ªoricel la bord.S: Instalat pisicã.

P: Zgomot de sub bord. Sunã caun pitic care bate ceva cu ciocanul.

S: Confiscat ciocanul de la pitic.(Mai are cineva curajul sã

zboare cu avionul?)

P r o b l e m e d e p i l o t a j

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .7 (310) din 15 aprilie 2011Pagina 8

ÎÎn data de 24 martie 2011, o parte din echipade relaþii publice a Combined Team Zabul a

primit misiunea de a se deplasa în localitatea Kabul,capitala Afganistanului.

Dupã o orã de zbor din FOB Lagman în Kandahar,ne-am cazat, iar apoi am mers sã dialogãm cu militariicare încadreazã Elementul Naþional de Comandã.Aceºtia desfãºoarã o activitate complexã de mente-nanþã, atât în Kandahar, cât ºi în zonele unde militariiromâni îºi desfãºoarã misiunile, activitãþi care începdimineaþa devreme ºi se terminã seara destul de târziu.

Baza din Kandahar este cea mai mare bazã aerianãNATO din lume, fapt pentru care insurgenþii talibaniîncearcã sã o distrugã sãptãmânal prin lansare derachete, uneori chiar ºi mai des, dar de cele mai multeori fãrã ca acestea sã îºi atingã þinta. Seara de 24 spre25 martie a fost una liniºtitã, deºi în dimineaþa zilei de21 fusese lansatã o bombã, dar fãrã urmãri grave. Spredimineaþã, însã, un ºuierat puternic ne-a fãcut sã netrezim brusc ºi câteva secunde parcã aºteptam sãvedem deznodãmântul, însã totul se pare cã s-a rezu-mat la zgomotul fãcut de un supersonic al partenerilor,care îºi începea rondurile de supraveghere.

Echipa de relaþii publice se pregãteºte de un altzbor, de data aceasta spre capitala Afganistanului -Kabul. La bordul unei aeronave franceze C-160, ase-mãnãtoare cu un Hercules–C130, dar cu douã motoare,auzim vocea comandantului care ne-a urat Bun Venit!,

ne-a precizat câteva reguli ce trebuie respectate pe tim-pul zborului, precum ºi durata acestuia. Dupã aterizare,am fost cazaþi în baza aeroportului din KAIA, urmândca, a doua zi, sã ne deplasãm în Camp-ul Black Horse,unde erau cazaþi militarii noºtri ce încadreazã

Detaºamentul ANA Training XV. Pot spune cã, înCamp-ul Black Horse, am fost primiþi cu multãplãcere de cãtre militarii români din cadrul acestuidetaºament, fiindu-ne puse la dispoziþie mijloacelede deplasare, astfel încât sã putem vedea la lucrulinstructorii români, francezi ºi americani, alãturi demilitarii afgani dornici sã înveþe ºi sã îºi dezvolteabilitãþile practice. Toate aceste activitãþi se des-fãºoarã cu multã dãruire, astfel încât, atunci când seva face transferul de autoritate cãtre statul afgan,aceºtia sã fie în mãsurã sã execute teme, lecþii ºiºedinþe de tragere, fãrã sprijinul militarilor apar-þinând forþelor NATO.

Orele de cunoaºtere a armamentului de infanteriene-au captat atenþia, deoarece M.M.Pr. EugenManole le-a prezentat militarilor afgani arma modelM-24 (puºca cu lunetã), cu mult profesionalism. Per-sonal. pot afirma cã prezentarea acestei categorii dearmament a fost fãcutã ca ºi cum arma în sine ar fifost de provenienþã româneascã, nu americanã. Încontinuare, ne-am deplasat în poligonul PoliceCharki, unde am gãsit la lucru românii cantonaþi înCamp-ul Alamo din KMTC (Kabul Military Train-ing Center), executând cu militarii afgani trageri cuarmamentul de infanterie. Nici orele de conducereauto nu ne-au scãpat, fiind uimiþi noi înºine când amvãzut plecând în cursã un numãr impresionant demaºini, circa 50 sau 60 de LTV, maºini cu care mili-tarii afgani executã misiuni în diferite zone fierbinþi din

Afganistan. Spre surprinde-rea noastrã majoritatea af-ganilor conduceau destul debine, mai ales cã, aici, nuexistã ºcoli de ºoferi. Toateaceste realizãri se datoreazã,bineînþeles, militarilor ro-mâni din cadrul Detaºamen-tului ANA Training XVcãrora le place sã facãlucrurile de calitate.

„Totul aici este posibil,atunci când se vrea!”, nespunea comandantul Detaºa-mentului „ªcoala de Tan-curi”, domnul cãpitan Adri-an Stanciu. Cu patru sub-ofiþeri, toþi instructori detancuri, cãpitanul Stanciuexecutã activitãþi ample cumilitarii afgani, astfel încâtaceºtia sã cunoascã foartebine tehnica din dotare,tehnicã pe care vor desfãºu-

ra, în viitorul apropiat, trageri, misiuni, dar ºi exerciþiide cunoaºtere ºi conducere.

A doua zi, ne-am reîntors în aeroportul KAIA pen-tru ceremonia de preluare a comenzii aeroportului decãtre militarii români, pentru a doua oarã, de data

aceasta pe o perioadã de un an, dupã ce, în anul 2006,au avut comanda acestui aeroport pentru doar 4 luni.Ceremonia de predare-primire între români ºi prieteniinoºtri din Ungaria s-a desfãºurat într-un cadru festiv, lacare au participat oficialitãþi din partea Armateiromâne, generalul-maior Fãnicã Cârnu, generalul-maior Alexandru Rus, generalul de brigadã MihaiCiungu, împreunã cu alþi distinºi oficiali, dar ºi oficia-litãþi din partea Armatei ungare.

În ziua când aeroportul a fost preluat de cãtreromâni, am aflat cumplita veste despre incidentul dinMazar-i-Sharif, în care ºi un compatriot de-al nostru ºi-a pierdut viaþa în incidentele din acea zonã. A doua zi,un alt atac terorist a pus în alertã ºi aeroportul dinKabul, de acestã datã Camp-ul Phoenix fiind atacat decãtre insurgenþii talibani. Dupã-amiazã, am plecat spreKandahar cu destinaþia FOB Lagman. Înapoierea cãtreFOB Lagman, acolo unde are locaþia echipa de relaþiipublice a CTZ-ului, a decurs fãrã incidente ºi pot spunecã ne-am bucurat când am ajuns alãturi de camaraziinoºtri, cu care deja formãm acum o familie.

O misiune destul de interesantã ºi plãcutã în capi-tala Afganistanului ne-a fãcut sã vedem cum aceastãþarã prinde viaþã, deºi mai are un drum destul de lungde parcurs pânã la atingerea obiectivelor propuse, iaraici vreau sã precizez faptul cã încã existã destui mili-tari afgani care nu ºtiu sã scrie, nu ºtiu sã citeascã, nuºtiu sã foloseascã ustensilele de igienã personalã, darimportant este cã au voinþã ºi se ºtie cã poporul afganeste un popor luptãtor, dornic sã înveþe.

Plutonier-adjutant Mihai OANE

Afgan i s tanu l vãzu t p r i n och i i ech ipe i de re la þ i i pub l i ce a Comb ined Team Zabu l

R o m â n i a , L e a d N a t i o n p e n t r u a e r o p o r t u l d i n K a b u lVineri, 1 aprilie 2011, în teatrul de operaþii din

Afganistan, a avut loc ceremonia predãrii-primirii co-menzii Aeroportului Internaþional din Kabul de cãtreForþele Aeriene Maghiare cãtre Forþele AerieneRomâne.

Comanda aeroportului, situat în capitala RepubliciiIslamice din Afganistan, va fi asiguratã de militarii con-tingentului românesc din cadrul Forþelor AerieneRomâne pentru o perioadã de un an. Forþele AerieneRomâne au mai asigurat conducerea acestui importantobiectiv strategic din teatrul de operaþii afgan în anul2006, pentru o perioadã de aproximativ 4 luni.

Contingentul românesc, condus de generalul deflotilã aerianã Victor Strîmbeanu, a preluat responsabili-tãþile de comandã de la contingentul maghiar, condus degeneralul de brigadã Nandor Kilian. Acesta a asiguratcomanda începând cu data de 1 octombrie 2010 pânã la1 aprilie 2011. România este prima naþiune din cadrulforþelor ISAF care este desemnatã LEAD NATION pen-tru aeroportul din Kabul, pe perioada celor 12 luni.

Personalul militar român, împreunã cu personalulcelorlalte contingente militare din cadrul forþelor inter-naþionale de coaliþie, vor conduce operaþiunile aerienedin cadrul aeroportului, acestea constând în deter-minarea condiþiilor meteorologice necesare siguranþeitraficului aerian, suportul logistic pentru efectuareazborurilor, mentenanþa ºi îmbunãtãþirea comunicaþiilor,precum ºi suportul logistic necesar desfãºurãrii operaþi-unilor de la sol, cu privire la transportul de materiale ºide pasageri.

La ceremonial, a participat, din partea forþelor inter-naþionale de coaliþie, generalul-maior (Germania)

Joachim Wundrak, locþiitorul ºefului de stat major pen-tru operaþii aeriene al ISAF Joint Command din Afga-nistan. Din partea eºa-loanelor superioare ro-mâne, au luat parte re-prezentantul Statului Ma-jor General, general-ma-ior Alexandru Rus, ºefulStatului Major al ForþelorAeriene, general-maiordr. Fãnicã Cârnu, ºi ºefulDoctrinei ºi Instrucþiei dela Statul Major al ForþelorTerestre, general de briga-dã Mihai Ciungu.

În cadrul ceremonialu-lui, comandantul contin-gentului maghiar, generalde brigadã Nandor Kiliana predat drapelul de repre-zentare al Aeoportului In-ternaþional din Kabul cã-tre comandantul contin-gentului românesc, gene-ral de flotilã aerianã Victor Strâmbeanu. La finalul ce-remoniei de predare–primire a responsabilitãþilor aero-portului, în prezenþa reprezentantului ISAF Joint Com-mand, cei doi comandanþi au oficializat ceremonia prinsemnarea protocolului de predare–primire.

În încheierea activitãþii, generalul-maior JoachimWundrak a mulþumit militarilor maghiari pentru efortuldepus în cele 6 luni de misiune ºi le-a transmis milita-

rilor români urmãtoarele : „Pentru generalul de flotilãaerianã Victor Strîmbeanu ºi pentru echipa lui, vã asi-

gur cã existã o mul-þime de provocãri cerãmân aici, provo-cãri pe care noi toþitrebuie sã le desco-perim. În cele douãsãptãmâni de cândaþi ajuns aici, eusunt convins cã pro-vocãrilor cu care v-aþi întâlnit dumnea-voastrã, deja le-aþifãcut faþã cu succes,la fel ca ºi parteneriiunguri. Echipa dum-neavoastrã are en-tuziasm, dovedeºteprofesionalism ºi es-te una dintre celemai bine pregãtitevreodatã LEAD NA-TION ce îºi asumã

conducerea KAIA. Cu sosirea dumneavoastrã aici, cupeste 100 de militari români – mulþi dintre ei la a douasau la a treia misiune – contingentul românesc dinAfganistan are peste 1.850 de militari implicaþi în tea-trul de operaþii din Afganistan. Vã mulþumesc pentru totceea ce faceþi aici pentru poporul ºi naþiunea afganã.”

Maior Oliver ANGHEL