CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 12 (361) 28 iunie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Drapelul reprezintã un stat ºi o naþiune, iar tricolorulromânesc este reprezentativ pentru poporul român, elînglobând atât viziunea acestuia asupra istoriei, cât ºi

frumuseþile ºi bogãþiile aces-tor feerice meleaguriromâneºti.

Albastrul simbolizeazãînaltul cerului senin, apele ceºerpuiesc pe întinsul þãrii, darºi învolburarea mãrii ale cãreitalazuri vorbesc despre o isto-rie milenarã înfãptuitã de unpopor paºnic ºi iubitor depace.

Z iua Drape lu lu i

În perioada 17-19 iunie a.c., conform planificãrii,s-a desfãºurat Competiþia Subofiþerul/ Soldatul Anului2013, faza pe Brigada 1 Mecanizatã, care a avut ca par-ticipanþi câºtigãtorii concursurilor organizate în acestsens, între 15 ºi 30 mai,în unitãþile subordona-te. Aceastã competiþiereprezintã, dintr-un a-numit punct de vedere,o punere în practicã aManualului Luptãtoru-lui, care se adreseazãtuturor celor ce se aflãîn plin proces de for-mare...

LECÞIA DE ISTORIE

Semnarea Tratatului de la Berlin - 13 iulie 1878 -

Rãzboiul de Independenþã al României din anii 1877-1878 a fost un pas important al României spre unificareadeplinã. Folosindu-se de lupta dintre Imperiul Otoman ºi

cel rus, România ºi-adeclarat independenþafaþã de cele douã mariputeri (puterea suzera-nã era Imperiul Oto-man, iar puterea pro-tectoare era ImperiulÞarist), devenind o þarãimportantã...

Civilizaþia minoicã - creatoarea celei dintâi culturiavansate din istoria Europei - a fost consideratã multãvreme ca având o origine exoticã, africanã. Dar un stu-diu genetic recent a dezvãluit adevãrata ei naturã.

Minoicii erau europeni „sadea”, nu proveneau dinAfrica, aratã cercetãrile genetice bazate pe analizaADN, realizate la Univer-sitatea din Washington.Rezultatele au fost pre-zentate în jurnalul ºtiinþi-fic Nature Communica-tions. Concluziile cerce-tãtorilor se bazeazã peanaliza geneticã compa-rativã a ADN-ului...

Competiþia Subofiþerul/ SoldatulAnului 2013

Prima civilizaþie europeanãavansatã

MOZAIC

Din momentul preluãrii comenzii unitãþii, tot ceeace am întreprins a orbitat în jurul îndeplinirii cu succes

a misiunilor batalionuluiprin efortul conjugat alîntregului personal. Estebinecunoscut faptul cãmunca cu oamenii te puneîn faþa celor mai mariprovocãri ºi dificultãþi, daroferã în acelaºi timp ºi celemai mari satisfacþii. Dic-tonul conform cãruia Lucrulcu omul este o artã! areprezentat încã de laînceput reperul principal

KAKI 100%

Interesul instituþional primeazã

Drapelul reprezintã un stat ºi o naþiune, iar tricolorulromânesc este reprezentativ pentru poporul român, el în-globând, atât viziunea acestuia asupra istoriei, cât ºi fru-museþile ºi bogãþiile acestor feerice meleaguri româneºti.

Albastrul simbolizeazã înaltul cerului senin, apele ceºerpuiesc pe întinsul þãrii, dar ºi învolburarea mãrii ale cã-rei talazuri vorbesc despre o istorie milenarã înfãptuitã decãtre un popor paºnic ºi iubitor de pace.

Galbenul reprezintã auriul holdelor, bogãþia roadeloracestui pãmânt românesc, dar ºi cãldura ºi lumina soareluidãtãtor de viaþã, fãrã de care nu ar exista speranþa în sufle-tele noastre.

Roºul semnificã sângele vãrsat de martirii neamului pecâmpurile de luptã, înverºunarea acestora ºi dorinþa lor dea apãra þara, chiar cu preþul vieþii, flacãra vie a focului cearde în inima fiecãruia pentru libertate, independenþã, fra-ternitate ºi egalitate.

Drapelul României, în forma actualã, fãrã stemã, a foststabilit prin Constituþia din 1991. La capitolul „Simbolurinaþionale”, art.12, alin.(1), se prevede cã: „Drapelul Româ-niei este tricolor, culorile sunt aºezate vertical, în ordineaurmãtoare: albastru, galben, roºu”.

De-a lungul timpului, în istoria ºi heraldica româneas-cã, drapelul tricolor a respectat culorile menþionate, însãîntotdeauna acesta era prevãzut cu stema þãrii imprimatãpe fondul galben, la mijlocul drapelului, care oferea o per-

sonalizare apar-te. Stema, apro-batã în bazaConstituþiei din1948, avea înconþinutul sãumunþi împãdu-riþi, deasupracãrora se ridicasoarele; la bazalor erau repre-zentate apele ºicâmpiile, iar înmijloc se afla osondã. Toate a-cestea erau în-cadrate de o co-roanã cu spicede grâu. În anul1965, se adau-gã noua titula-turã a statului,înscrisã pe o e-ºarfã tricolorã.

Evenimen-tele din luna

decembrie a anului 1989 au dus, prin desfãºurarealor, la eliminarea stemei de stat a þãrii de pe drapelºi, dupã doi ani, în baza Constituþiei României pro-mulgatã pe 21 decembrie 1991, a fost aprobatã unanouã. Heraldica stemei României din 1991, folositãºi astãzi, rãspunde în totalitate regulilor ºi normelorstemelor unite de la începutul secolului XX. Din ca-drul celei promulgate în 23 iunie 1921, a fost pãs-trat doar scutul cu acvila cruciatã, neîncoronatã, ca-re conþine în cele patru cartiere stemele emblemati-ce ale Þãrii Româneºti, Moldovei, Olteniei cu Ba-natul, Transilvaniei ºi Dobrogei, simbolizând statulunitar român ºi istoria poporului nostru. Dupã 1990,pentru prima datã stema þãrii nu este imprimatã pedrapelul României.

Acum, când România trãieºte momente de rãs-cruce istoricã prin aderarea la NATO ºi integrareaîn Uniunea Europeanã, se impune ca drapelul statu-lui român sã fie un simbol ce vine din istorie. Poatecã în curând ni se va oferi ºansa sã aplicãm stemaþãrii noastre pe drapel, conferindu-i acestuia acelcaracter de unicitate între însemnele naþiunilor!

Colonel Ion PAPALEÞ

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 12 (361) din 28 iunie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C12/2013

MOSCOVA - Rusia a testat cu succes o rachetã balisticã,denumitã „ucigaºul” scutului antirachetã. Sistemul antiba-listic al SUA nu va fi în mãsurã sã contracareze noua rachetãbalisticã intercontinentalã, testatã cu succes de Rusia, în lunaiunie, a declarat vicepremierul rus Dimitri Rogozin în timpulunei prelegeri susþinute în cadrul proiectului „Universitatea ci-vilã”, în care a vorbit despre arme de înaltã precizie ºi influen-þa crescândã a reþelelor sociale, dupã cum relateazã publicaþiaTelegrafist.org. „Experimentul a fost un succes”. În opinia luiRogozin „mijloacele de apãrare antirachetã americane, nici ce-le din prezent, nici cele din viitor, nu vor fi capabile sã neutra-lizeze racheta rusã, înainte ca aceasta sã penetreze sistemulamerican”. Rusia va continua sã-ºi creascã arsenalul militarpentru „a-ºi putea asigura o libertate deplinã de acþiune în ca-zul unei eventuale agresiuni”, a afirmat oficialul rus, indicândcã întãrirea Rusiei în plan militar, precum ºi dezvoltarea capa-citãþilor ei de luptã aerospaþiale vor contribui la menþinereaunui echilibru de forþe în lume. WASHINGTON - Securi-tatea ciberneticã: „reguli comune” ale SUA ºi China. Pre-ºedintele american Barack Obama a pledat în timpul unei con-ferinþe de presã susþinute în California alãturi de omologul sãuchinez Xi Jinping, ca în þara sa ºi în China sã fie respectate „re-guli comune ale jocului” în materie de securitate ciberneticã,informeazã AFP. În condiþiile în care SUA au arãtat cu dege-tul în direcþia Chinei în legãturã cu furturi masive de date, pre-ºedintele chinez a declarat cã acest fenomen constituie o pro-blemã, însã a rãmas fidel liniei Beijingului, asigurând cã ºi þarasa este „o victimã a atacurilor cibernetice”. În ce-l priveºte,Barack Obama a precizat cã, „în condiþiile unui progres incre-dibil al tehnologiilor”, el ºi omologul sãu chinez recunosc cã„problema securitãþii cibernetice, necesitatea unor reguli ºiabordãri comune devin din ce în ce mai importante(...). Estecrucial ca, fiind douã dintre cele mai mari puteri economice ºimilitare mondiale, China ºi SUA sã ajungã la un acord solid pemarginea acestei probleme”, a declarat liderul american, fãrã apreciza modul în care s-ar putea face acest lucru. La rândulsãu, Xi a subliniat cã Beijingul „este foarte preocupat de pro-blema atacurilor cibernetice”, exprimându-ºi regretul cã, înperspectiva întrevederilor sale cu Obama, mass-media ameri-cane au dat de înþeles cã „securitatea ciberneticã este cea maimare problemã a relaþiilor sino-americane(...). China este ovictimã a atacurilor cibernetice”, a insistat liderul chinez.Acesta a salutat, de asemenea, înfiinþarea unui „grup de lucru”Beijing-Washington, care se va reuni începând din iulie în le-gãturã cu problematica securitãþii cibernetice, decizie dejaanunþatã de partea americanã. „Cooperând cu bunã credinþã,putem înlãtura neînþelegerile”, ºi-a exprimat speranþa preºe-dintele Chinei. KIEV - Militarii ucraineni rãmân în Koso-vo. Contingentul ucrainean rãmâne în continuare în Kosovo, adeclarat preºedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, în cadrul în-trevederii cu omologul sãu sârb, Tomislav Nicolic, de la Bel-grad. În urma discuþiilor, Nikolic a declarat, la rândul sãu, cã„apreciazã faptul cã acest contingent ucrainean îºi continuãmisiunea de menþinere a pãcii în Kosovo”, exprimându-ºi, to-todatã, recunoºtinþa faþã de Ucraina pentru poziþia principialãvis-a-vis de Kosovo. De precizat cã Ucraina este una dintre ce-le opt þãri care nu fac parte din NATO, dar care participã laforþa internaþionalã din Kosovo, KFOR, condusã de AlianþaNord-Atlanticã ºi formatã din aproape 9.000 de militari.

BERLIN - Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord(NATO) s-ar putea confrunta pe viitor cu o penurie gravãde capacitãþi militare. ªtirea a apãrut în presa germanã, citatãapoi de publicaþia rusã Vzgliad, care menþioneazã la rândulsãu agenþia de presã ITAR-TASS. În problema dotãrii forþelorarmate proprii, aliaþii europeni nu reuºesc sã-ºi atingã obiecti-vele, scrie în ultimul sãu numãr sãptãmânalul german DerSpiegel, reproducând un document analitic al NATO, careenumerã proiecte preconizate de Alianþã, dintre care cele maimulte sunt marcate convenþional cu roºu sau portocaliu.Aceasta înseamnã cã existã probleme semnificative în ceea cepriveºte transpunerea lor în practicã. În total, documentul citatde Spiegel enumerã 15 aºa-numite zone cu probleme. Încã dinperioada operaþiunii în Libia, de acum doi ani, se observa o lip-sã a anumitor tipuri de echipamente militare: arme de înaltãprecizie, cum ar fi rachetele ghidate. NATO s-ar putea con-frunta în curând cu un numãr insuficient de sisteme de alimen-tare a aeronavelor militare în aer. Conform publicaþiei germa-ne, Alianþa ar avea nevoie de cel puþin de 235 de avioane dealimentare, în condiþiile în care în prezent dispune de numai 81de astfel de aparate, fãrã a lua în considerare echipamentelefurnizate de SUA. La o reuniune a miniºtrilor apãrãrii din þãri-le membre NATO, ministrul american al Apãrãrii, ChuckHagel, a sugerat cã Pentagonul nu mai poate acoperi nevoileexistente ale Alianþei, în timp ce þãrile europene nu sunt în mã-surã sã îºi îndeplineascã obligaþiile. În acest sens, secretarulgeneral al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat cã „ali-aþii ar trebui sã facã mai mult” în cadrul obiectivelor ºi scopu-rilor comune, conform canalelor media citate.

Colonel Ion PAPALEÞ

Ziua DrapeluluiACTUALITATEAPE SCURT

Dupã multe eforturi, cuajutorul lui Dumnezeu, alsponsorilor ºi al militarilor târ-goviºteni, au fost finalizate lu-crãrile de construire ºi amena-jare a bisericii cu hramul„Sfânta Treime”, din incintaBatalionului 22 Transport

„Dâmboviþa”.În ziua de Sfânta Treime

(Rusalii), I.P.S.Nifon Mihãiþã,Arhiepiscopul ºi MitropolitulTârgoviºtei, înconjurat de unsobor de preoþi ºi diaconi, aoficiat Slujba de Târnosire aBisericii Militare cu HramulSfintei Treimi.

I.P.S. Nifon a subliniat im-portanþa pe care hramul uneibiserici îl are pentru o comuni-

tate creºtinã, dar ºi faptul cãevenimentul are o puternicãîncãrcãturã simbolicã.

Batalionul 22 Transport,sub comanda ºi coordonareacolonelului Valentin Sandu ºiîmpreunã cu colonelul NicolaeAntonie, comandantul garni-

zoanei Târ-goviºte, cupreotul mi-litar MihaiFluture auo r g a n i z a tdesfãºura-rea cu suc-ces a festi-vitãþii.

La eve-niment aupar t ic ipa t

peste 4.000 de credincioºi.Printre invitaþi au mai fost ge-neralul de brigadã (r.) Gheor-ghe Jilavu (cel care a pus pia-tra de temelie a bisericii), ge-nerali ºi ofiþeri din conducereaMinisterului Apãrãrii Naþio-nale, reprezentanþii adminis-traþiei publice locale ºi milita-rii garnizoanei Târgoviºte.

Adrian ROBU

Zi de mare încãrcãturã spiritualã

Joi, 13 iunie, cu prilejul Sãrbãtoririi Înãlþãrii Domnului IisusHristos, la Biserica Ortodoxã ,,Sfântul Gheorghe” din FOBApache, militarii Echi-pei de asistenþã militarãtip batalion sprijin logis-tic, rotaþia a 2-a, au þinutun moment de reculege-re ºi au aprins o lumâna-re în semn de omagiuadus memoriei eroilorpatriei.

Cu ocazia acestei sãr-bãtori creºtine, ce repre-zintã ºi Ziua Eroilor, co-mandantul echipei a executat apelul solemn, iar locþiitorul a pre-zentat un documentar dedicat eroilor cãzuþi la datorie în TO Afga-nistan. Activitatea s-a încheiat cu o masã festivã la care au fost in-vitaþi parteneri afgani ºi americani.

Locotenent-colonel Daniel CIOCAN

Ziua Eroilor sãrbãtoritã ºi în Afganistan

Cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, zicare anul acesta s-a desfãºurat sub sloganul „Oferã darulvieþii - doneazã sânge!”, militarii Batalionului 49 ApãrareC.B.R.N. „Argeº” s-au solidarizat Centrului de TranfuzieSangvinã Piteºti, pentru a ajuta în nobilul gest umanitar,acela de a dona sânge. „Donarea de sânge are o înaltãsemnificaþie moralã ºi umanitarã. Este o datorie a fiecãruicetãþean, un act simplu, din inimã, nedureros ºi care repre-zintã un gest de preþuire a vieþii.” Milioane de oameni do-neazã sânge la nivel mondial, cu toate acestea nevoia desânge nu este acoperitã.

Cei 450ml care se recolteazã la o donare, nu înseamnãmare lucru pentru donator, dar reprezintã diferenþa dintreviaþã ºi moartepentru persoa-nele care au su-ferit un acci-dent, care au a-vut nevoie de ointervenþie chi-rurgicalã sau deun transplant deorgane, pentru anumi doar câte-va cazuri în careeste necesarãtransfuzia sangvinã. La prima donare poþi salva un singurom, dar, dacã devii un donator fidel, cu aceeaºi cantitatede sânge, salvezi trei vieþi.

Într-un an, spitalele din România au nevoie de 10 cis-terne de sânge. Militarii Batalionului 49 au încercat sã di-minueze acest deficit donând 35l.

Locotenent Valentina SOAREFFoottoo:: SSgg..mmaajj.. NNaarrcciiss GGOORRNNIISSTTUU

De Ziua Mondialã a Donatorului de Sânge

În perioada 17-19 iunie a.c., conform planificãrii,s-a desfãºurat CCoommppeettiiþþiiaa SSuubbooffiiþþeerruull// SSoollddaattuull AAnnuulluuii22001133, faza pe Brigada 1 Mecanizatã, care a avut caparticipanþi câºtigãtorii concursurilor organizate înacest sens, între 15 ºi 30 mai, în unitãþile subordonate.Aceastã competiþie reprezintã, dintr-un anumit punctde vedere, o punere în practicã a Manualului Luptãto-rului, care se adreseazã tuturor celor ce se aflã în plinproces de formare a deprinderilor temeinice absolutobligatorii pentru un luptãtor autonom, motivat, instru-it ºi eficient. Astfel, nu rãmâne doar un model utopicacel luptãtor care este în mãsurã sã foloseascã, indivi-dual sau în echipã, puterea de foc a armamentului dindotare, sã stãpâneascã situaþiile de stres ºi sã se adap-teze condiþiilor de supravieþuire impuse de câmpul deluptã modern. El ºtie sã lupte, sã supravieþuiascã ºi sãînvingã!

Terapie de grup în... pãdure!Prima zi a competiþiei a început, bineînþeles, în ju-

rul orei 08:00, cu prezentarea celor 10 concurenþi, darºi a detaliilor organizatorice foarte bine puse la punctde cãtre cel care s-a ocupat îndeaproape de acest as-pect, ºi anume plutonierul-adjutant Aurelian Subþiricã,consilierul comandantului brigãzii, cu a cãrui staturãimpunãtoare a dominat audienþa. La nici o jumãtate deorã, toatã activitatea s-a mutat în poligonul de tragereCãþelu, de la marginea Bucureºtiului, pentru proba deorientare în teren. Ce poate fi mai frumos decât sã ad-miri peisajul oferit de o zi toridã de varã! Zona era totalnecunoscutã pentru participanþi, însã nu pot afirma

acest lucru ºi despre mine, care mai fusesem pe acelemeleaguri, cu ocazia unui demonstrativ de stingere aincendiilor, acum ceva ani în urmã. Cu toate acestea,pãdurea limitrofã era cu totul nouã în peisaj ºi pentrumine, dovadã a faptului cã încã îmi scapã anumite de-talii. E drept cã, în prezent, existã lucruri mult mai per-formante decât o hartã ºi o busolã, cum ar fi aparateleGPS care, cu o baterie bunã ºi un track înregistrat, tepot scoate din încurcãturã sau te pot ghida pe direcþiabunã atunci când nu mai ºtii încotro s-o iei. Însã, aces-te tehnici presupun în primul rând urmãrirea paºilor al-tora ºi poate cã nu întotdeauna vrem sã mergem pe un-de au trecut alþii. Poate cã vrem sã ne abatem de la po-teca bãtutã de ei ºi sã urmãm propriile noastre planuri.ªi cum la baza orientãrii stau polii magnetici ai pãmân-tului ºi punctele cardinale, nu zic cã orientarea cu hartaºi busola e cea mai bunã soluþie, dar este cea mai sigu-rã.

Traseul propus a fost de doar un kilometru ºi câþivametri, dar a avut 8 puncte obligatorii de trecere. Gradulde dificultate a fost de nivel mediu, compensat cumvaîntre punctele de verificare, ºi nu a pus la grea încerca-re busola din dotare, chiar dacã, la un moment dat, tepunea sã o iei printr-o mlaºtinã! Distanþa dintre linia destart ºi cea de sosire fiind foarte micã, am tras eu con-cluzia cã a contat viteza de deplasare ºi marcarea celor8 puncte trecute pe hartã. Nimeni nu s-a rãtãcit, însã afost o probã care a cântãrit greu la departajare pentru cãnu toþi concurenþii au trecut pe unde trebuie. Mie, per-sonal, mi se pare ceva normal sã ºtii sã te orienteziîntr-un teren total necunoscut, dupã anumite repereobligatorii, mai ales dacã unul dintre acestea este AfiPalace Cotroceni!

Tot în aceeaºi zi, a fost planificatã ºi executarea ºe-dinþelor de tragere cu pistolul mitralierã de 7,62 mili-metri cu pat rabatabil, la þinta piept numãrul 4, fixatã la100 de metri. Fiecare concurent a primit câte 5 cartuºede reglaj ºi încã 10 pentru tragerea propriu-zisã. Vãspun cu mâna pe inimã, cã nu s-a fãcut risipã de„boabe” ºi cã nu s-au înregistrat incidente. Aici, laaceastã probã, ºi-a spus cuvântul instrucþia de zi cu ziexecutatã în cazarma de „baºtinã” a fiecãrui concurent.

Chiar dacã cunoºti, la nivel teoretic, categoria dearmament din dotare, nu este de ajuns numai sã opipãi, sã-i cunoºti pãrþile concurente, sã o deza-samblezi ºi sã o faci la loc în timp record, ca în fil-mele de acþiune americane cu Steven Segal, bunprieten cu un coleg de-al nostru!, ci mai trebuie sãºtii cum se comportã ea pe timpul tragerii, dupã ceîþi faci propriul reglaj. Cu alte cuvinte, nu nimereºtio þintã pe dibuite sau mai bine spus „ochiometric”,ci dupã mult antrenament ºi ºedinþe de tragereefective. Mãiestria în doborârea unei þinte nu este ocalitate înnãscutã a luptãtorului, ci una dobânditãprin exerciþiu repetat. Activitãþile din prima zi s-auîncheiat undeva în jurul ore 14:00, nu înainte de ase stabili detaliile pentru urmãtoarele probe.

Power shift, cum ar spune americanul!

Proba de pregãtire fizicã a fost programatã pen-tru cea de-a doua zi a competiþiei dis-de-dimineaþã,în cazarma marii unitãþi, pentru a nu testa rezisten-þa la cãldurã a concurenþilor ºi pentru cã este binesã nu te pui cu soarele arzãtor! Cu toate acestea, cei3.000 de metri au fost destul de solicitanþi, iar nu-mãrul de abdomene ºi flotãri au depãºit cu mult ba-remul maxim propus. Unul dintre participanþi, ca-poralul Constantin Rãdoi, ochitor-încãrcãtor la Ba-talionul 114 Tancuri de la Târgoviºte, a executatnici mai mult nici mai puþin de 150 de flotãri. Bine,este ºi sportiv de performanþã, dar totuºi! O fii magiepentru cã eu execut o flotare ºi jumãtate, motiv pentru

care trebuie sã mã înscriu într-un concursîn care se numãrã ºi fracþiile! Dar, sãschimbãm registrul!

Aruncarea grenadelor de exerciþiu laprecizie într-un cerc cu diametrul de 3 me-tri, dispus la distanþa de 30 de metri, i-aaruncat în top doar pe cei care au fãcut re-glajul din bicepºi, tricepºi ºi alte categoriide muºchi care se terminã în ...cepºi!Adicã, nici prea aproape, nici prea departe!Aici, plutonierul-adjutant Florin Bãnceanuºi caporalul Laurenþiu Ionaºc au luat câte100 de puncte. Nici o ratare!

Probele scrise la Pregãtire Militarã Ge-neralã ºi la limba englezã nu au mai pus laîncercare pe nimeni, pentru cã toþi concu-renþii au dat dovadã de cunoºtinþe vaste încele douã domenii. Dacã la primul, nu potface anumite comentarii pertinente, în ca-zul celui de-al doilea, m-am interesat des-pre modalitatea însuºirii acestei competen-

þe lingvistice. Am auzit tot felul de cãi mai mult saumai puþin ortodoxe: cursuri de specialitate, misiuniexecutate în teatrele de operaþii, internet, chat sau me-toda cu ponderea cea mai mare... fãrã profesor! Cert es-te un singur lucru: toþi participanþii vorbeau limba luiShakespeare peste nivelul mediu, dupã propria mea pã-rere cât de cât avizatã, ceea ce este un lucru admirabil.

Pentru cã, deºi nu vreau sã supãr pe cineva, nu mã potabþine sã nu-i amintesc în contrapartidã pe aceia caremai ºi apar la posturile de televiziune, vorbind o limbãromânã cu accent dubios!

Ultima zi a competiþiei a fost dedicatã probelorpractice. În acest sens, au fost organizate patru ateliere(instrucþie sanitarã, geniu, C.B.R.N., comunicaþii ºi in-formaticã) care au avut ca scop testarea abilitãþilor con-curenþilor în pansarea plãgilor, în folosirea mãºtii con-tra gazelor ºi a staþiilor Panther. Preþ de câteva ore, mi-litarii s-au perindat de la un atelier la celãlalt, frunzã-rind în timpul pauzelor, pe ultima sutã cum se spune,

manualele de specialitate. La final, s-a fãcut centraliza-rea rezultatelor obþinute, conturându-se astfel, pe bazacalculelor matematice, clasamentul final: llaa ccaatteeggoorriiaassuubbooffiiþþeerrii – pe locul I s-a clasat plutonierul Paul Rãilea-nu de la Batalionul 495 Infanterie, urmat de plutonie-rul-adjutant Florin Bãnceanu din cadrul Batalionului 2Infanterie ºi de sergentul-major ªtefan Filimon de laBatalionul 114 Tancuri; llaa ccaatteeggoorriiaa ssoollddaaþþii-ggrraaddaaþþiipprrooffeessiioonniiººttii: locul I i-a revenit caporalului LaurenþiuIonaºc de la Batalionul 495 Infanterie, locul al II-lea,caporalului Tudorel Trifu din cadrul Batalionului 2 In-fanterie, urmat pe locul al III-lea de caporalul Constan-tin Rãdoi de la Batalionul 114 Tancuri. Trebuie men-þionat faptul cã, la urmãtoarea etapã a competiþiei, ceape divizie, care se va desfãºura în garnizoana Târgoviº-te, se vor duce doar ocupanþii primelor douã locuri dela ambele categorii. Festivitatea de premiere a avut locîn clubul Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava”, ocazie cucare câºtigãtorii au primit câte o cupã ºi o diplomã dinpartea comandantului marii unitãþi, general de brigadãMarius Harabagiu, care i-a felicitat pe concurenþi, mul-þumindu-le totodatã ºi celor care s-au implicat direct înorganizarea competiþiei.

Despre motivaþieDe ce despre motivaþie? Pentru cã mã intereseazã

de ce unii oameni fac ceea ce trebuie fãcut, deºi nu auaproape nimic de primit în schimb. Cum fac ei rabat dela lene pentru a obþine rezultatele dorite? (Mã mai in-tereseazã ºi de ce doar 5% dintre oamenii de pe pã-

mânt deþin 95% din bani! Dar as-ta este altã poveste, alt articol jur-nalistic sau alt articol de lege!)

I-am întrebat pe ocupanþii lo-curilor de pe podium ai Competiþi-ei Subofiþerul/ Soldatul Anului2013, faza pe Brigada 1 Mecani-zatã, ce anume i-a îndemnat sã seprezinte la acest concurs ºi iatã cerãspunsuri am primit: „Ambiþia defi cel mai bun!” (plutonier PaulRãileanu), „Dorinþa de a-mi de-monstra cã încã mai pot face faþãunei competiþii.” (plutonier-adju-tant Florin Bãnceanu), „Mã animãºi mã impulsioneazã faptul cã suntînconjurat de concurenþi.” (ser-gent-major ªtefan Filimon), „Cu-riozitatea. Am vrut sã vãd cum es-te ºi nu din auzite.” (caporal Lau-renþiu Ionaºc), „Concurenþa ºiideea de concurs, alãturi de co-legi.” (caporal Tudorel Trifu),

„Spiritul competiþional permanent ce mã caracterizea-zã în tot ceea ce fac.” (caporal Constantin Rãdoi).

Eu consider cã, dincolo de rutina zilnicã în care neadâncim copleºiþi de griji ºi probleme, motivaþia re-prezintã acel ceva care te conduce spre un obiectiv, es-te acel ceva care te face sã-þi îndeplineºti un vis, carete îndeamnã sã continui atunci când lucrurile devin maigrele, care te trezeºte dimineaþa sã faci sport ºi care teajutã sã stai noaptea pânã târziu sã lucrezi! ªi cu astaam spus tot!

Cristina FRATU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 12 (361) din 28 iunie 2013 Pagina 3

Compet i þ iaCompet i þ ia Subof i þe ru l/ So ldatu l Anu lu i 2013 ,Subof i þe ru l/ So ldatu l Anu lu i 2013 ,faza pe Br igada 1 Mecan izatãfaza pe Br igada 1 Mecan izatã „Argedava”Argedava”

A fost odatã ca niciodatã... Cicã, înapropiere de Bucureºti, la vreo 30 de kilo-metri, spre Alexandria, se aflã un loc depescuit ca în poveºti, fosta baltã Bãlãria,acum Comoara Pescarilor, cu o suprafaþãde 7 hectare, care ascunde în adâncurile eicrapi grãsuþi, cteni sensibili, caraºi sãlba-tici, veºnic hãmesite roºioare ºi bibani de-licaþi, bineînþeles foarte bine crescuþi încrescãtorie! ªi cum nimeni nu mai crede înpoveºti, ne-am gândit noi, cei din coman-damentul Diviziei 1 Infanterie, de la Bata-lionul 300 Sprijin, 313 Cercetare ºi nu nu-mai, sã mergem sã vedem cu ochii noºtriminunãþia. Astfel, în noaptea dintre 21spre 22 iunie, am încãlecat caii putere, încazul meu un Mitsubushi Hover, ºi dupãnumai o jumãtate de orã am ajuns la 04:30pe mândrele plaiuri, în cãutarea crapilorde care auzisem. Se mai spunea ºi cã den-sitatea mare de peºti din balta cu pricinava determina un pescuit energic!

Antreuri pentru un crap mare!Toate bune ºi frumoase, aºa cã, dupã ce

s-au tras la sorþi numerele pontoanelor, ce-le 12 echipe formate din câte doi membri,pescari cu state vechi sau, dimpotrivã,obiºnuiþi doar cu mirosul de peºte din Me-

tro, s-au explicat condiþiile concursului ca-re impuneau câte cinci lansete sau undiþede echipã, cu maximum douã ace pe fieca-re, mânuite cu artã ºi precizie pe durata aopt ore. Comisia de jurizare a împãrþit in-signe galbene pe care scria Cupa Dacicafiecãrui participant ºi a dat startul compe-tiþiei, urându-le tuturor din inimã Firîntins!

La 06:00 dimineaþa, soarele abia îºiarunca primele raze peste aburii bãlþii, iarnoi trecuserãm deja la cea de-a doua cafea.Instruite sau mai puþin instruite, echipeleau trecut la ofensivã, ocupându-ºi pontoa-nele. Arsenalul a fost degajat: lansete ºimulinete de firmã, mincioguri, juvelnice,nade ºi momeli la þiplã, cutiuþe ºi gãleþi,senzori ºi pãlãrii de soare asortate. Se parecã a trecut vremea când prindeai peºtele custrãmoºi celebri precum nuiaua de alunsau trestia de zahãr! Uneltele din ziua deastãzi sunt fabricate din materiale de ulti-mã generaþie, identice celor folosite în in-dustria aeronauticã, oferindu-i pescaruluiun surplus de senzitivitate, o acþiune multmai complexã, o manevrabilitate ridicatãmai ales datoritã greutãþii reduse: acum sedã la peºte cu unelte din fibrã de sticlã,grafit sau o combinaþie a celor douã, numi-tã compozit. Aveam la îndemânã de toate,

dar nu am avut noroc! Dupã douã ore destat pe ºezlong cu privirea fixatã-n plutã,se capturase doar un peºtiºor de vreo 80 degrame, care dupã ce a fost pupat ºi rãnitevident în acelaºi timp, a ajuns din nou înapã! Bafta lui cã cel care executase sãruta-rea nu a ºi expirat, cã mai rãmânea ºi fãrãînveliº!

În ciuda noastrã, la nici 20 de metri demal, în faþa pontonului Instrucþie, puteaivedea zeci de torpile negre care se zbengu-iau haotic: erau ctenii, unii de dimensiuniapreciabile, care se jucau imperturbabili,asta dupã ce intraserã pe patul de nadãaruncatã în neºtire, unde mâncaserã la fel

ca niºte cãpcãuni dupã o lungã zi de post.Numai de viermiºorii coloraþi ºi asortaþi nuse atingeau. La pontonul Comandã, exer-ciþiile acrobatice de înot erau în plinã des-fãºurare. Impresia artisticã ne-a enervat petoþi! În viaþa noastrã nu mai vãzuserãmcrapii precum delfinii sãrind prin cercuri!Aplauzele noastre au trezit juvelniceleadormite în stuful protector. O þârã maiblagoslovit de horoscop a fost PontonulOperaþii. Trei crapi mai sperioºi se preda-serã în formaþie dupã ce primiserã o ame-ninþare de bãtaie cu tomfa, reminiscenþe dela comanda unui batalion de poliþie mili-tarã. (urmare în pagina 6)

- Domnule locotenent-ccolonel, dincolo de structuracapabilitãþilor unitãþii, care sunt principalele misiuni ºiobiective ale Batalionului 300 Sprijin „Sarmis” pentruanul 2013?

- În anul 2013, obiectivul fundamental al Batalionului300 Sprijin îl constituie desfãºurarea în condiþii optime aexerciþiului „VIPER SNAP 13”, din poligonul Cincu. Laacest exerciþiu, batalionului îi revine misiunea de a asigu-ra sprijinul logistic real pentru comandamentul Diviziei 1Infanterie „Dacica” ºi pentru structurile subordonateacestuia, dispuse în cadrul aceluiaºi raion. Acest lucrupresupune organizarea ºi coordonarea activitãþilor specifi-ce pe timpul pregãtirii, afluirii, amenajãrii ºi punerii înfuncþiune a elementelor de dispozitiv din cadru raionuluide dispunere stabilit la recunoaºteri, pe timpul desfãºurã-rii exerciþiului, precum ºi în timpul defluirii. Organizareadispozitivului logistic vizeazã urmãtoarele aspecte: pre-gãtirea personalului ºi echipamentelor participante laexerciþiu; afluirea personalului ºi echipamentelor, debar-carea ºi instalarea acestora în cadrul raionului stabilit; asi-gurarea hrãnirii efectivelor; asigurarea condiþiilor de car-tiruire ºi de lucru; protecþia forþei în cadrul raionului dedispunere;asigurarea asistenþei medicale; apãrarea împo-triva incendiilor, protecþia mediului, securitatea ºi sãnãta-tea în muncã.

O altã misiune cãreia batalionul îi acordã o importanþãdeosebitã o reprezintã organizarea ºi conducerea activitã-þilor de selecþie a personalului care încadreazã comandaplutonului Poliþie Militarã ºi o grupã din cadrul aceluiaºipluton ce vor participa, cu Batalionul 2 Manevrã, la misi-unea ISAF, în teatrul de operaþii Afganistan.

Ca ºi obiective pe termen scurt, ne-am propus reabili-tarea spaþiilor din pavilionul medical ºi repararea acoperi-ºurilor din cadrul incintei tehnice ºi a parcului cu tehnicãmilitarã.

- Care a fost obiectivul dumneavoastrã prioritar dinmomentul în care aþi preluat comanda unitãþii?

- Din momentul preluãrii comenzii unitãþii, tot ceea ceam întreprins a orbitat în jurul îndeplinirii cu succes a mi-siunilor batalionului prin efortul conjugat al întreguluipersonal. Este binecunoscut faptul cã munca cu oameniite pune în faþa celor mai mari provocãri ºi dificultãþi, daroferã în acelaºi timp ºi cele mai mari satisfacþii. Dictonulconform cãruia Lucrul cu omul este o artã! a reprezentatîncã de la început reperul principal faþã de care m-am ra-portat în activitatea de comandant. În arta de a conduce,trebuie sã ºtii când sã fii autoritar, ferm în luarea decizii-lor, iar subordonatul trebuie sã vadã permanent în tine unlider, un coleg ºi un prieten. Principiul dupã care m-amghidat a fost sã-mi îndeplinesc atribuþiile funcþiei la celmai înalt nivel, sã-mi formez permanent competenþe ºicalitãþi, atribute decisive ale unui bun manager ºi, în acestsens, am încercat sã le insuflu oamenilor ideea de a exe-cuta misiunile ordonate cu profesionalism ºi dãruire, faptcare le va aduce indiscutabil satisfacþia lucrului bine fã-cut.

- Care consideraþi a fi acel mecanism important alsuccesului pentru a susþine, din poziþia de comandant, unbatalion de sprijin?

- Pentru mine, numirea în funcþia de comandant a re-prezentat o nouã etapã în cariera de ofiþer, obligându-mã

sã mã instruiesc permanent. A însemnat, de fapt, încunu-narea muncii depuse ºi împlinirea idealului cu care amplecat în viaþã, la vârsta de 14 ani, cãtre liceul militar.Parcurgerea fiecãrei etape a carierei militare prin ocupa-rea diferitelor funcþii de execuþie ºi conducere în cadrulbatalionului reprezintã, fãrã doar ºi poate, cheia succesu-lui în îndeplinirea atribuþiilor funcþionale ºi în asigurareaunui climat de muncã sãnãtos la nivelul unitãþii. Stilulpersonal de management al comandantului de batalion desprijin înseamnã conducerea cu abilitate a personaluluidin subordine. Atenþia ºi rãbdarea, empatia ºi receptivita-tea la problemele subordonaþilor conduc ireversibil la cre-area unui sentiment de apropiere faþã de oameni, iar dacãomul conºtientizeazã faptul cã în unitate interesul institu-þional primeazã interesului personal, atunci succesul estegarantat.

- Responsabilitãþile cotidiene ale unitãþii nu scot în„out” fenomenul instrucþie. Cum reuºiþi sã le îmbinaþi,astfel încât sã vã menþineþi standardul în ambele aspectemenþionate?

- Instrucþia nu trebuie sã fie neglijatã sub nici o formã,indiferent de multitudinea de activitãþi cotidiene. Cu toatecã este planificatã ºi se desfãºoarã o singurã zi de instruc-þie pe sãptãmânã, prin specificul unitãþii, militarii trebuieºi se instruiesc permanent. Cum se realizeazã acest lucru?Se numeºte instrucþie prin practicare ºi cuprinde toate ac-tivitãþile zilnice în care este angrenat batalionul, începândde la misiunea de pazã a obiectivului (singura misiune deluptã pe timp de pace, asiguratã de cãtre un pluton de po-

liþie militarã) ºi continuând cu misiuni de însoþire coloa-ne, transport, activitate de hrãnire a efectivelor unitãþilordispuse în cazarma 2766 în sistem propriu (popotã contracost), mentenanþã ºi reparaþii. La fel de importante sunt ºiactivitãþile administrativ-gospodãreºti, cum ar fi: cazareaasiguratã în Cãminul Militar de tranzit Crizantema II, ac-tivitãþi ale Spãlãtoriei Mecanice Tip II ºi ale Tipografieiunitãþii, etc.

- Pentru a deschide o nouã arie a discuþiei, ce metodede lucru adoptaþi pentru a amplifica principalele atributeale oamenilor din subordine: putere de muncã, prezenþãde spirit, performanþã profesionalã?

- Din multitudinea de metode de lucru, cea mai bunã,în opinia mea, este aceea de a te oferi pe tine drept exem-plu sau model. Dacã toate aceste atribute pe care le-aþimenþionat (putere de muncã, prezenþã de spirit, perfor-manþã profesionalã) se regãsesc în caracterul ºi comporta-mentul tãu, oamenii te vor urma, nu prin prisma poziþieiierarhice în care te afli, ci prin prisma a ceea ce eºti ºi facica om.

De asemenea, pun un accent deosebit pe managemen-tul participativ, rezultatele cele mai bune obþinându-se în-totdeauna prin intermediul lucrului în echipã. Alte meto-de care nu trebuie neglijate sunt: încurajarea iniþiativei, a-precierea lucrului bine fãcut ºi recompensarea acestuia,înþelegerea unor greºeli minore (Cine nu munceºte, nugreºeºte!), dar ºi sancþionarea indisciplinei sau a dezinte-resului.

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 12 (361) din 28 iunie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

In te resu l ins t i tu þ iona l p r imeazãIn te resu l ins t i tu þ iona l p r imeazã

Educaþie ºi formare:1987–1991 - Liceul Militar „Dimitrie Cantemir”; 1991–1995 - Institutul Militar de Infanterie ºi Chimie„Nicolae Bãlcescu”, arma infanterie;2002 - Curs avansat de carierã, în domeniul Logisticã,pentru ofiþerii de alte arme încadraþi pe funcþii de aprovi-zionare din domeniul logistic;2004 - Curs intensiv de învãþare a limbii neogreceºti, ni-

vel începãtori;2007 - Curs intensiv de învãþare a limbii engleze, nivelîncepãtori;2007 - Curs de stat major pentru ofiþerii de logisticã;2011 - Facultatea de Comandã ºi Stat Major, studii uni-versitare de master, specialitatea Management Logistic;2012 - Curs de comunicare ºi relaþii publice pentru co-mandanþi de mari unitãþi ºi comandamente;

Experienþã profesionalã:1995–1999 - comandant pluton la Batalionul 13 Infante-rie al Brigãzii 1 Mecanizate; 1999–2002 - ofiþer 4 (cu aprovizionarea de echipament)la Batalionul 24 Infanterie al Brigãzii 22 Tancuri;2002 - comandant pluton la Batalionul 2 Infanterie al Bri-gãzii 1 Mecanizate; 2002–2003 - ofiþer 5 în biroul Planificarea logisticã laBrigada 1 Mecanizatã; 2003–2006 - comandant companie la Batalionul 300 De-servire al Corpului 1 Armatã Teritorial; 2007–2008 - ºef al cercetãrii (ºi cu protecþia fizicã ºi do-cumentele naþionale ºi NATO) la Batalionul 300 Deser-vire al Corpului 1 Armatã Teritorial; 2008–2009 - ºef al operaþiilor ºi instrucþiei la Batalionul300 Deservire al Diviziei 1 Infanterie; 2009–2011 - locþiitor al comandantului Batalionului 300Stat Major ºi Deservire al Diviziei 1 Infanterie „Dacica”; 19.08.2011 - comandant al Batalionului 300 Sprijin „Sar-mis” al Diviziei 1 Infanterie;

Distincþii ºi decoraþii:2011- Emblema Onoarea Armatei României.

Interviu cu comandantul Batalionului 300 Sprijin „Sarmis”, locotenent-colonel Gheorghe-Sorin MIHAI

Rãbdarea pescarului din undiþa cãruia a fugit balta

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 12 (361) din 28 iunie 2013

S t o p - c a d r u p e S t o p - c a d r u p e a r t i l e r i a d e m u n t ea r t i l e r i a d e m u n t eLa ora la care alþii viseazã profund, în urechile mele

care doar ce se obiºnuiserã cu liniºtea de mormânt a nopþii,a rãsunat sunetul cristalin al soneriei de Nokia. Un zgomotinsuportabil ce mi-a marcat adolescenþa ºi care, se pare cã,nu îmi dã pace nici acum. Indiferent ce variantã de a mãtrezi dimineaþa aleg pentru alarma telefonului mobil, încap se transformã în la-la-la-ul specific mãrcii, aºa cã, numai are rost sã mã obosesc. În definitiv, scopul este sã tescoatã din starea de reverie, deci, pentru a nu fi tentat sãmai leneveºti ascultând acordurile favorite, alege ca ton ce-va, cu cât mai enervant, cu atât mai bine. Acum, cã am fã-cut ºi teoria ring-tonului, putem sã trecem mai departe laaventura nocturnã ce preceda o dimineaþã aerisitã la poale-le muntelui ce stã de strajã dincolo de Sãcele, o localitatedin judeþul Braºov. Cu chiu cu vai, fãrã prea mult elan,mânatã doar de curiozitatea de a face cunoºtinþã cu mili-tarii Batalionului 206 Artilerie din Ghimbav, am coborâtcele opt etaje care despart umila mea locuinþã de sol, aju-tatã de un lift desprins din filmele horror, mulþumind cucerul ºi pãmântul cã am scãpat ºi de data aceasta. Poate vãgândiþi cã ar trebui sã mã folosesc de scãri, dacã tot nu îmiconvine. Ei bine, mie îmi place riscul ºi viaþa trãitã la limi-tã. Aºa ne mai testãm rezistenþa cardiacã, înainte sã-i dãmcu Aspenten. Scuze, scuze ºi iar scuze! De fapt, îmi e lene!Mai departe, m-am urcat în maºina din dotare, cheie! ºi, cufãlcile larg cãscate, via cazarma 2766 (locaþia unde sãlãº-luieºte comandamentul Diviziei 1 Infanterie). Mi-am mu-tat catrafusele în ARO. Despre SUV-ul românesc, nu arerost sã mai detaliez, pentru cã nu îmi place sã mã repet.Am involuat în gândire din acest punct de vedere ºi amajuns sã spun: Bun ºi acesta, decât deloc?!

Aproape toate semafoarele pe roºu, de-a dreptul încân-tãtor! Cu tot cu popasurile de rigoare, la 07:00 fumam o þi-garã ºi aºteptam sã vinã domnul maior Adrian Burcuþ, care

a fost îndeajuns de drãguþ sã nu ne lase sã orbecãim, acade-mic vorbind, dupã poligonul Grohotiº. Iatã-ne porniþi spreSãcele, printre case cu turnuleþe frumos amplasate lângãniºte cãzãturi din paiantã, pãstrate parcã pentru a nu stricaarhitectura localã, dincolo de firmele luminoase ale maga-zinelor postdecembriste care le-au lãsat totuºi loc ºi celorcu o literã da, una ba, iar, bomboana de pe colivã, scris cuspray direct pe peretele prãvãliei pentru a completa un ta-blou orbitor al opulenþei îmbinate cu sãrãcia de odinioarã.La capãtul drumului pietruit, o barierã. Opreliºtea care neanunþa cã urmeazã sã intrãm pe un drum forestier.Între timp, ne mai încântase privirea combinaþia depiscuri cu vãi ºi ceaþã, nimic neobiºnuit pentru o per-soanã marcatã de spiritul lui I.L.Caragiale, un împã-timit al civilizaþiei. Pentru caprele negre cu douã pi-cioare, cum este colegul meu M.C., reprezintã peisajulperfect testãrii firului vieþii. Respect dragostea demunte ºi îi respect pe vânãtorii de munte, dar, cu mânape inimã, declar cã nu m-aº avânta în habitatul ursului.Ce, el vine sã îmi ciocãne la uºã? Fiecare cu bârlogullui! Mai târziu, dupã o scurtã discuþie cu cei pentrucare lupta cu înãlþimile munþilor este un stil de viaþã,mi-am recunoscut cã, din prea mult curaj ce mã carac-terizeazã, gândesc aºa.

Artileria în tandem cu vânãtorii de muntePiesele erau deja pe poziþii, locul de campare bine

camuflat ascundea tabãra ridicatã cu trei zile în urmã.Nu le lipsea nimic în creierii munþilor, la 1.000m alti-tudine. Se gãtea cu lemne de la fondul forestier, apa, li-chidul vieþii, a fost adusã din cazarmã. În altã ordine deidei, o astfel de aplicaþie militarã are impact zero asu-pra mediului. Celor care nu au ajuns încã pe aceste me-leaguri le spun cã este un peisaj... verde. Aer curat,toate fiarele pãdurii, viperele de rigoare, ciulini, urziciºi nu cred cã mai este cazul sã continuu. În rest, miri-fic, mai ales cã antiviperinul lipsea cu desãvârºire.

Erau cu 20 de grade mai puþin decât în Bucureºti, un as-pect pozitiv, nu însã ºi pentru mine, deoarece am confun-dat altitudinile ºi m-am trezit, ca o gazelã, în tricou ºipantaloni care nu-mi depãºeau genunchii ca ºi lungime,de mã înnodasem toatã în primele cinci minute. Baftamea cã unii sunt mai pregãtiþi, ºi darnici ce-i drept, de-amfost salvatã de hipotermie.

Înainte de a trece la LFX, am þinut neapãrat sã lãmu-resc un lucru. Care este legãtura dintre artilerie ºi vânã-tori de munte? Mã aflam în mijlocul unor oameni ai tu-nurilor cu beretele verzi. „Orice unitate de manevrã arenevoie de sprijin de foc, sprijin realizat de cãtre artilerie.Noi, ca ºi purtãtori ai þevilor pe epoleþi, într-o unitate deV.M. trebuie sã avem cunoºtinþe mai vaste deoarece sun-tem singurii care mai tragem procedeele de reglaj clasicela munte. Un alt element diferit ºi greu în acelaºi timp es-te cã manevra conducerii focului nu se realizeazã tocmaiuºor”, m-a lãmurit maiorul Marius Vintilescu, ºef com-partiment Conducere Operaþii.

Cei 75km care despart cazarma de locul punerii situa-þiei în scenã au fost strãbãtuþi printr-un marº pe roþi. Doaratât stãtea în calea unui LFX de nivel baterie, a tragerilorde apreciere a cadrelor ºi, apogeul, a concursului artile-ristul anului. Instrucþia este organizatã conform statelor,pe douã baterii de obuziere calibru 122mm, una de asigu-rare date ºi nelipsita sprijin. Înainte de a se desfãºura înpoligon, s-au instruit temeinic prin FTX-urile ºi STX-uri-le executate în poligonul redus de artilerie sau, mai binezis, locul de instruire la mijloacele de imitaþie de artilerie,aceeaºi Mãrie cu altã pãlãrie.

Întâiul, FOC!18 iunie a fost ziua Bateriei 1 Obuziere, care ºi-a de-

monstrat mãiestria în mânuirea armamentului specific tri-miþând bebeluºii pânã la 4.800mdepãrtare de þeavã. Cea de-a douasubunitate ºi-a luat revanºa o zimai târziu, doborând inamicul fã-rã drept la replicã. Ce înseamnã oastfel de activitate pentru cei di-rect implicaþi, pentru cei ale cãrorhaine miros a fum ºi praf de puº-cã, pentru cei care se pârlesc lafãlcea, ne defineºte cãpitanul Ma-rius Suciu: „Deºi am participat laacest gen de aplicaþii de mai mul-te ori, fiind comandant de pluton,aceasta aduce un caracter de nou-tate deoarece mã aflu aici în cali-tate de comandant al Bateriei 2Obuziere. Experienþa dobânditãîn perioada în care am ocupat altefuncþii, cunoºtinþele acumulateprin absolvirea cursurilor de ca-rierã ºi de nivel ºi experienþa tea-trului de operaþii îmi conferã în-crederea cã activitãþile ce le des-fãºor în cadrul acestei aplicaþiivor fi un real succes.”

Impactul asupra celui aflatpentru prima datã în faþa secþiei,la o tragere, se poate desprindedin cuvintele sublocotenentului

Marius Mocanu: „În calitate de comandant de secþie,proaspãt absolvent al Academiei Forþelor Terestre, consi-der aceastã aplicaþie o provocare, þinând cont cã specificultragerilor în munþi nu este inclus în programa instituþiilormilitare de învãþãmânt. Mi-am propus sã compensez lipsade experienþã cu o implicarea profundã în toarte activitã-þile pe care le desfãºoarã subordonaþii mei. În ceea ce pri-veºte integrarea mea în organizarea Bateriei 2, consider cãaceastã aplicaþie este mai mult decât bine venitã pentrumine, deoarece am ºansa de a cunoaºte mai bine oamenii,

de a mã obiºnui cu activitãþile specifice unitãþii ºi de a în-vãþa din experienþa colegilor ºi subordonaþilor.”

Activitãþile s-au desfãºurat în paralel. Când unii erau laLFX, ceilalþi executau instrucþie alpinã, condensându-se înacest fel timpul petrecut în poligon, fãrã sã menþionãm e-conomia financiarã pe care o presupune aceastã tacticã.

Aut vincere, aut mori!Doresc sã mai fac unele lãmuriri asupra concursului.

Acesta a avut o etapã preliminarã în cazarmã unde s-a des-fãºurat proba teoreticã, reprezentatã printr-o lucrare scrisã,diferenþiat pe categorii de personal ºi pe funcþii. În cadrulcelei practice, fiecare artilerist desãvârºit a tras un bilet si-gilat. Câºtigãtor sau nu, evaluatorii ºtiu. Limitatoarelestânga-dreapta pe care maiºtrii le montaserã, îmi confereausiguranþa de care aveam nevoie pentru a sta liniºtitã pebãncuþã ºi a acumula informaþiile primite la cerere. Mo-mentul adevãrului – rezultatele. Dar, este ºi unul al marilorsemne de întrebare. ªtiam deja cã cei din Batalionul 206Artilerie „General Mihail Lãcãtuºu” aveau de apãrat titlu-rile câºtigate în anii precedenþi, dar tabelul cu note a fostde-a dreptul surprinzãtor. Locurile I, II ºi III la categoriilecomandanþi de baterii ºi comandanþii de secþii au revenitbatalionului mai sus amintit. La comandanþi de grupã/ pie-sã doar I ºi II, intrusul care ºi-a fãcut loc printre ei aparþineUM 01044. Dacã suntem sinceri, este ºi normal ca podiu-mul sã arate aºa, având în vedere faptul cã este o diferenþãîntre sã fii artilerist într-o unitate cu acest specific, structu-rã care face instrucþie de specialitate zilnic, ºi sã încadreziuna de sprijin logistic, ce are o cu totul altã programã ºi alteobiective. Lãmuriri în acest sens aduc maiorul Marius Vin-tilescu ºi plutonierul-adjutant Dorin Buhoci, consilierul co-mandantului: „Odatã cu fenomenul 2002, statele batalio-nului au fost întregite. 50% dintre ei se gãsesc ºi astãzi înstructura noastrã, ajutând la integrarea noilor veniþi. Corpulde instructori foarte bun de care beneficiem este rezultatulmultor ani de experienþã pe funcþie. Avem norocul de aavea s.g.p. cu 17-18 ani de armatã. Parte dintre ei au înde-plinit ºi atribuþiuni cu o treaptã mai sus, lucru valabil ºi încazul subofiþerilor (un fenomen rãspândit în Armata Ro-mâniei, aº adãuga eu). Sunt militari care au trecut prin cer-tificare, afirmare ºi recertificare, ca sã nu mai pomenim demisiunile internaþionale pe care le-au executat încadraþi înstructuri ale brigãzii.” (Aici simt nevoia sã intervin ºi sã vãmãrturisesc cã Brigada 2 Vânãtori de Munte este o maremândrie pentru noi, ca ºi structurã de profil, deoarece este

prima din þarã care ºi-a fãcut rotaþia com-pletã, cu cele trei batalioane de mane-vrã.)

Despre Batalionul 206 se pot scriepagini întregi. Cred cã aº fi putut sã um-plu aceastã ediþie redând activitãþile lacare au participat, gândurile ºi experienþamilitarilor lui. Pentru cã, dupã cum maio-rul Vintilescu declarã, „un artilerist ori-când poate sã fie un infanterist bun, darun infanterist am rezerve cã ar putea de-veni un artilerist bun”, la care se adaugãºi faptul cã arma, pe care cu mândrie oport pe epoleþi, este tot Artilerie, aº puteacontinua la nesfârºit vorbind despre ei.Dar, palma durã datã de limbile ceasuluim-a adus la realitate. Era timpul sã pleccãtre civilizaþia dupã care tânjisem înprimele minute petrecute în Grohotiº ºide care uitasem cu desãvârºire pe mãsurãce trãgeau obuzierele. Cu regret ºi cupromisiunea cã mã voi întoarce cu primaocazie, fãcutã în primul rând mie, amluat drumul oaselor spre capitala noastrãmult iubitã.

M.m.cls.IV Monica DEACU

Rãzboiul de Independenþã al României din 1877-1878 a fost un pas important al României spre unifi-carea deplinã. Folosindu-se de lupta dintre ImperiulOtoman ºi cel rus, România ºi-a declarat indepen-denþa faþã de cele douã mari puteri (puterea suzeranãera Imperiul Otoman, iar puterea protectoare era Im-periul Þarist), devenind o þarã importantã în Balcani.Timp de mai multe decenii, am susþinut dezideratelebulgarilor ºi ale sârbilor, care, de aseme-nea, luptau pentru eliberare.

În a doua jumãtate a anului 1876, pemãsurã ce relaþiile dintre Imperiul Rus ºiImperiul Otoman s-au deteriorat, preves-tind izbucnirea rãzboiului, guvernul ro-mân a apreciat cã era imperios necesar sãse ajungã la o înþelegere cu cel dintâi. Cutoate insistenþele Domnitorului Carol I dea încheia un tratat general care sã cuprin-dã nu numai probleme militare, ci care sãasigure ºi recunoaºterea independenþeiRomâniei ºi sã garanteze integritatea tu-turor frontierelor þãrii, Rusia a fost deacord sã semneze doar un tratat limitat,în care sã nu se facã referire la chestiuni-le politice ºi sã se permitã armatei þaristesã traverseze teritoriul României. Astfel,s-a încheiat Convenþia din 4/ 16 aprilie1877, care obliga guvernul imperial sãrespecte integritatea existentã ºi drepturi-le politice ale României.

Implicarea þãrii în rãzboiLa 9 mai, Adunarea Deputaþilor a votat actul In-

dependenþei, iar a doua zi aceasta a fost proclamatãprin sancþionarea de cãtre domnitor ºi promulgareaîn Monitorul Oficial. Proclamarea independenþei eraexpresia voinþei tuturor românilor, dar în capitaleleeuropene gestul României a fost privit diferit în func-þie de interesele particulare ale respectivelor state. Seîncheia o etapã istoricã, dar trebuia parcursã o alta,aceea a obþinerii recunoaºterii independenþei pe câm-pul de luptã pentru a putea fi impusã Porþii Otomane,singura cale de urmat în situaþia datã.

Rãzboiul ruso-otoman a început în primãvaraanului 1877 ºi s-a desfãºurat pe 2 fronturi: unul înBalcani ºi altul în Caucaz. Alãturi de armatele ruse aluptat armata românã, precum ºi sârbi, muntenegreniºi bulgari, organizaþi în trupe de voluntari pe terito-riul României. Principalele operaþiuni s-au desfãºu-rat în Balcani. Utilizarea teritoriului românesc de cã-tre armata rusã avea un rol definitoriu în planurile fã-cute de Imperiul Þarist.

În august 1877, ca urmare a telegramei mareluiduce Nicolae cãtre Principele Carol I în care solicitaajutorul românesc, are loc intrarea efectivã în luptã aarmatei române. Trei divizii româneºti au participatla a treia bãtãlie a Plevnei, pânã la capitularea ei, ce-ea ce a însemnat o importantã jertfã pentru þara noas-trã. În continuare, trupele române se implicã în lupte,iar în ianuarie 1878 Imperiul otoman cere armistiþiul.

Tratatul de pace de la San StefanoRomânia a avut un rol foarte important în campa-

nia antiotomanã. Cu toate acestea, la negocierile dela San Stefano, care s-au încheiat prin Tratatul ruso-

turc de la San Stefano, delegatul român trimis nu afost lãsat sã participe.

Principatele Unite Române, Serbia ºi Muntenegruau fost recunoscute ca state independente, iar Bulga-ria a devenit autonomã. Totodatã, se hotãra autono-mia administrativã a Bosniei ºi Hertzegovinei. Impe-riul Otoman ceda Rusiei Dobrogea, pe care aceastadin urmã îºi rezerva dreptul de a o schimba cu partea

Basarabiei.Tratatul de la San Stefano, prin modul în care fu-

sese încheiat ºi prin prevederile sale, leza intereseleMarilor Puteri europene, creând un dezechilibru stra-tegic în regiune în beneficiul Imperiului Þarist.

Tratatul de la BerlinS-a impus reluarea negocierilor de pace în nume-

le pãstrãrii echilibrului de forþe paneuropean. Ca ur-mare, în iulie 1878 avea loc Congresul de Pace de laBerlin. Principatele Unite Române (ºi Serbia) nuerau admise sã participe decât cu rol consultativ pemotiv cã independenþa acestora nu fusese încã recu-noscutã „de jure”. Primul-ministru român, Ion C.Brãtianu ºi ministrul de externe, Mihail Kogãlnicea-nu, au reprezentat România la Berlin ºi au susþinutpoziþia þãrii conform „dreptului cel vechi” ºi jertfelorfãcute în rãzboi. Expunerea delegaþilor români nu afost luatã însã în consideraþie.

România, stat independentRomânia devenea un stat suveran, egal în drep-

turi cu celelalte state independente, ca unul care sebucura de independenþã deplinã, România putea sãîºi înfãptuiascã nestingheritã politica externã ºi inter-nã. De asemenea, îi erau recunoscute Dobrogea, Del-ta Dunãrii ºi Insula ªerpilor.

Deºi þara noastrã nu a obþinut tot ceea ce a doritprin participarea la acest rãzboi ºi, ca urmare, prinTratatul de la Berlin din 13 iulie 1878, ºi-a dobândittotuºi independenþa ca stat, obþinând egalitatea juri-dicã cu toate celelalte suverane, creându-se, astfel,premisele pentru Unirea din 1918. (D.M.)

www.vestul.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 12 (361) din 28 iunie 2013Pagina 6

Semnarea Tratatului de la Berlin - 13 iulie 1878RREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...SSooccrraattee.. UUnn oomm ppeennttrruu ttiimmppuurriillee

nnooaassttrree,, PPaauull JJoohhnnssoonn„Socrate înþelegea filozofia nu ca

pe o activitate de soi academic, ci cape o activitate a omenescului. Ea aveadrept obiect oameni concreþi, care seconfruntau cu alegeri etice reale întredrept ºi nedrept, între bine ºi rãu. Deaceea, un filosof cãlãuzitor al celor-lalþi trebuia sã fie mai mult decât ungânditor. Trebuia sã fie un om bun ºide ispravã, pentru care cãutarea virtu-þii sã nu reprezinte o idee abstractã, cio chestiune practicã a traiului de zi cu zi. Trebuia sã aibã în-drãzneala de a face alegerile cuvenite ºi de a le suporta conse-cinþele. În ultimã instanþã, filosofia se dovedea a fi o formã deeroism, iar cei care o practicau trebuiau sã fie înzestraþi cu tã-ria de a sacrifica orice, pânã ºi propria viaþã, pentru a atingegradul desãvârºit al virtuþii. Socrate chiar asta a fãcut. Iatã dece îl cinstim ºi îl omagiem drept personificare a filosofiei.”(Paul JOHNSON)

Ce sã ascultãm...IIrroonn MMaaiiddeenn,, 2244 iiuulliiee,, PPiiaaþþaa CCoonnssttiittuuþþiieeii,, BBuuccuurreeººttii

Iron Maiden electrizeazã Româniacu un show uluitor, sub numele de„Maiden England”. Invitaþi specialipentru acest eveniment unic vor fi ceipatru mari maeºtri ai trupei thrashAAnntthhrraaxx, care vor avea ajutorul nepre-þuit al celor de la VVooooddoooo SSiixx.

Actualul turneu, Maiden England vareproduce spectacolul de scenã din celcare a avut loc în 1988, „Seventh Son”.Trupa va interpreta multe piese din ca-drul acestuia, precum ºi din concertulvideo VHS din 1989, care a fost lansat

în premierã pe DVD în martie.

Ce sã vedem...BByyzzaannttiiuummEste un film scris de Moira

Buffini ºi regizat de Neil Jordan,care ne poartã peste veacuri, în-cercând sã aducã genul filmuluicu vampiri în secolul XXI.Începând cu 5 iulie pe ecranele dinRomânia va rula povestea luiEleanor ºi a Clarei, douã tineremisterioase, dar foarte sãrace, carereuºesc sã fugã de la locul uneigroaznice fãrãdelegi, ajungândîntr-o staþiune veche ºi neîngrijitãde la malul mãrii. Clara îlîntâlneºte pe timidul ºi singurati-cul Noel, care le cazeazã pe cele douã în vechiul sãu hotel,Byzantium. Mai departe încep sã se petreacã lucruri stranii.

Filmul a fost cotat de cãtre IMDB la 6,9. (D.M.)

www.google.ro

(continuare din pagina 4)Din pãcate, toþi trei cântãreau un kil!

Un adevãrat spectacol a fost oferit de pon-tonul Rezervist, dar încã Activ, careîntr-un moment propice, a dat lovituramarcând în juvelnic o mândreþe de ºtiucãde vreo douã kile ºi ceva. Oricum, spec-ta+colul a fost unul aparte: sforþarea de a oaduce la mal, obositul fiarei dezlãnþuite,plonjonul de final pe ponton pentru a oscoate din apã, chiotele de bucurie ale ce-lor din jur! Ne holbam cu toþii la peºtelecare lucea ireal de frumos în razele soare-lui de amiazã. Când a fost sã i se scoatãcârligul înfipt profesionist în laterala gurii,cãþeaua, cu o vitezã de reacþie mai maredecât clipirea ochilor noºtri, a fãcut douã-trei mâini franjuri, într-o execuþie demnãde celebra fabricã de covoare de la Cisnã-die! Apoi, bandajaþi ºi plini de sânge s-auaºezat frumos pentru o sesiune foto. Eu amgãsit o explicaþie plauzibilã pentru tot ceeace s-a întâmplat: un reflex necondiþionat alºtiucii când a dat de umbra mâinilor cerce-taºe reflectatã în ochiul ei de rãpitor versatsau faptul cã s-a predat la undiþã, adicãprea uºor, a fãcut-o sã fie în stare, din or-goliu, de asemenea lucruri perverse! Lastandul Geniu, toatã ziua s-a... meditat!

Adicã, aºa cred eu cã se numeºte acea sta-re în care aproape levitezi pe scaun, în po-ziþia celebrului Gânditor de la Hamangia,rumenit bine de soare, vizualizând cu ochiiminþii o mare grãmadã de trotil! 10 gramede trotil... 10 kile de peºte!

Catch and re lease !Nu! Doamne fereºte! Nu se poate aºa

ceva! Se ºtie cã pescuitul sportiv presupu-ne a hrãni peºtii din baltã cu pufuleþi ºiviermiºori albi, verzui sau roºiatici dispuºiîn cârlig, iar dacã faci greºeala sã prinzi pevreunul, îl pupi, îl consiliezi, îþi ceri umilmii de scuze, dupã care îl arunci uºor îna-poi în apã. Atâta vreme cât nu uiþi sã puirâme în ac, uitând practic de ce ai venit,totul merge în beneficiul tuturor celor im-plicaþi în arta pescuitului. Oricum, se parecã peºtii din zilele noastre au la activ cevacursuri de FISHINT destul de eficiente,aºa cum noi, cei din sistem, ne actualizãmla cele de HUMINT!

Cu astfel de aventuri au trecut cele optore de competiþie. Douã cântãriri oficiale,la 09:30 ºi 14:00, au întrerupt un pic at-mosfera încinsã ºi au oferit peºtilor ºansasã mai ronþãie câþiva mormoloci anemicide broascã. Comisia de jurizare, care dã

verdictul de fiecare datã, a întocmit un cla-sament final de necontestat. Locul I a re-venit echipei formate din Olimpiu ºi Cris-tian Popescu, cu o capturã de 7,280kg depeºte, pe locul al doilea s-a clasat echipadin care au fãcut parte Mircea Batschi ºiIonuþ Smârcea, cu 5,920kg, iar pe celde-al III-lea loc s-a suit echipa lui Cristianºi Petriºor Georgescu, cu 5,250kg. Premii-le au constat în cupe ºi diplome, frumos a-sezonate conform tendinþelor varã-toamnãcu unelte de pescuit, elementele vitale aleoricãrui cãutãtor de lostriþe. Acum puteþisã înþelegeþi ºi de ce juriul a stors temeinicpeºtele de apã înainte de a fi pus în plasã

ºi agãþat în cârligulcântarului electronic,dar ºi de ce nu poate fiacuzat de sperjur: ca sãfaci o mânãrie, trebuiesã ai de unde sã pleci,în cazul nostru, mãcarcâteva grame de peºte!

În rest, ce sã vã maispun? Unul dintre co-legi a aflat pe baltã cãva fi tatãl unei fetiþe,un monstru de peºte afugit cu undiþa de pemal, s-a prins ºi obroascã þestoasã, la po-rumb, cãldura a fost in-suportabilã, dar nu amdus lipsã de nimic.

Ne-am hidratat cu apã platã ºi mineralã,cu ceaiuri de plante, socatã ºi cafele fãrãnumãr! Am mâncat sandwich-urile adusede acasã, iar, la final ne-am delectat cu câ-te o porþie de mici la terasa adiacentã bãlþiide pescuit.

Ne-am întors acasã cu satisfacþia misi-unii îndeplinite ºi cu gânduri dese în ideeaorganizãrii unei alte competiþii de acestgen, peste vreo douã luni, dar într-o altãlocaþie. Tocmai am auzit cã a apãrut rechi-nul de apã dulce pe Olt ºi pinguinul impe-rial pe Bâlea Lac! Ce ziceþi? Vã bãgaþi?

Cristina FRATU

Rãbdarea pescaru lu i Rãbdarea pescaru lu i d in und i þa cãru ia a fug i t ba l tad in und i þa cãru ia a fug i t ba l ta

Experienþa este un lucru minunat: îþi per-mite sã recunoºti o greºealã, atunci când o re-peþi.

Este mai uºor sã obþii iertarea, decât per-misiunea.

Conºtiinþa este aceea care suferã, atuncicând restul pãrþilor fiinþei tale se simt atât debine.

Banii nu fac fericirea, o cumpãrã gata fã-cutã.

Fugi de tentaþii, dar încet, ca sã te poatãajunge.

Existã o lume mai bunã, dar este foartescumpã.

Poarta-te frumos cu copiii tãi. Ei îþi voralege azilul.

Prietenii vin ºi pleacã. Duºmanii se acu-muleazã.

Cu dragostea omori timpul, cu timpulomori dragostea.

Rãzbunarea e dulce ºi nu are calorii. Dacã nu ai griji ºi duºmani, e posibil sã nu

te fi nãscut. (F.C.)

Prima civilizaþie europeanã avansatã Civilizaþia minoicã - creatoarea celei dintâi culturi

avansate din istoria Europei - a fost consideratã multãvreme ca având o origine exoticã, africanã. Dar unstudiu genetic recent a dezvãluit adevãrata ei naturã.

Minoicii erau europeni „sadea”, nu proveneau dinAfrica, aratã cercetãrile genetice bazate pe analizaADN, realizate la Universitatea din Washington. Re-zultatele au fost prezentate în jurnalul ºtiinþific NatureCommunications. Concluziile cercetãtorilor se bazea-zã pe analiza geneticã comparativã a ADN-ului extrasdin schelete vechi de circa 4.000 de ani, provenite dincultura minoicã din Creta, ºi a ADN-ului provenit dela locuitori din trecut ºi de azi ai Europei ºi Africii.

„ªtim acum cã întemeietorii primei civilizaþii eu-ropene avansate erau chiar europeni”, spune GeorgeStamatoyannopoulos, genetician, unul dintre autoriistudiului. „Erau foarte asemãnãtori cu europenii neo-litici ºi cu cretanii actuali”.

Cultura minoicã a apãrut în Creta (insulã careaparþine acum Greciei) ºi a cunoscut o epocã de înflo-rire în perioada 2700 - 1420 î.e.n. Sfârºitul ei a fostdestul de brusc, iar cauzele lui rãmân încã enigmatice.Unii cercetãtori cred cã o erupþie masivã a vulcanuluiThera, de pe insula Santorini, ar fi adus sfârºitul civi-lizaþiei minoice, în vreme ce alþii susþin cã invazia mi-cenianã a pus capãt acestei civilizaþii din Epoca Bron-zului. A lãsat vestigii celebre: palatul regal din Knos-

sos, descoperit de arheologi în urmã cu peste 100 deani.

Rezultatele aratã cã membrii civilizaþiei minoiceerau neîndoielnic europeni, fiind foarte asemãnãtoricu locuitorii de azi ai Cretei (mai ales cei din regiu-nea Platoului Lassithi, unde au fost descoperite sche-letele) ºi cu alþi europeni neolitici, dar diferiþi de po-pulaþiile din Libia ºi Egipt.

S-au descoperit genele care ne fac sã ne îngrãºãm

Oamenii de ºtiinþã au descoperit cã existã douãgene specifice care ne predispun la îngrãºare. Unadintre ele este responsabilã pentru acumularea þesutu-lui adipos la femei ºi una pentru îngrãºarea bãrbaþilor.

Se presupune cã aproximativ o treime dintre femeiau porþiune din ADN care duce la dezvoltarea þesutu-rilor adipoase, ceea ce înseamnã cã acestea au de douãori ºi jumãtate mai multe ºanse de a se îngrãºa cu maibine de 6 kilograme. Descoperirea ar putea deschidecalea pentru crearea testelor prin care sã poatã fi iden-tificate femeile ce au acest risc.

Cercetãtorii de la Universitatea din Maastricht aumonitorizat timp de 10 ani 5.000 de femei ºi bãrbaþicu scopul de a observa fluctuaþiile pe care le înregis-trau aceºtia în greutate. La finalul studiului, specialiº-tii au realizat analize ADN pentru a cãuta genele aso-

ciate cu obezitatea. Astfel, ei au descoperit cã toatefemeile (dar nu ºi bãrbaþii) care luaserã în greutatede-a lungul celor 10 ani, aveau o versiune mutantã aunei gene numite MMP2. Cercetãtorul Freek Bouw-man a declarat cã cel puþin 30% dintre femei au versi-unea mutantã a acestei gene.

ªi bãrbaþii au propria lor „genã a îngrãºãrii” careîi determinã sã se hrãneascã cu alimente bogate în ca-lorii. În cazul lor este vorba de o mutaþie a genei FTO,care îi face sã fie de douã ori mai predispuºi la îngrã-ºare. Poreclitã ºi „junk food”, aceasta creºte poftelepentru alimentele dulci ºi grase. FTO ºi MPP2 ar pu-tea sã fie specifice unui anumit sex deoarece activita-tea lor este controlatã de hormonii sexuali.. „Pe oa-meni ar trebui sã îi preocupe ceea ce mãnâncã. Nu îþipoþi schimba genele, dar îþi poþi schimba comporta-mentul", a explicat profesorul John Wilding, de laAsociaþia pentru Studierea Obezitãþii(D.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 12 (361) din 28iunie 2013 Pagina 7

Huawei Ascend P6, cel maisubþire smartphone

Smartphone-ul Ascend P6 al ce-lor de la Huawei a fost victima mul-tor zvonuri, doar cã acum trebuie sãne pregãtim, în sfârºit, pentru mo-mentul adevãrului.

Ascend P6 are mari ºanse sã fiecel mai speculat smartphone al celorde la Huawei. Cu o campanie inten-sã de promovare ºi câteva zvonuricare au pornit probabil tocmai de lacei responsabili de producþie, P6 tre-buie sã fie telefonul care le va asigu-ra asiaticilor o creºtere a ratei deadopþie în SUA. Noul terminal dinseria Ascend va încerca sã oferecombinaþia perfectã dintre un designrevoluþionar, specificaþii de vârf ºicomparative absolute, pentru a atra-ge atenþia publicului. Aparent, aces-ta va fi, cel puþin pentru o perioadãde timp, cel mai subþire smartphonedin lume. Cu o grosime de doar 6,18milimetri, noul gadget va avea în in-

terior un procesor quad core tactat la1,5GHz, în timp ce partea frontalãva fi dominatã de un panou 720p cuo diagonalã de 4,7 inch. O combina-þie neobiºnuitã va fi cea formatã dincamera frontalã de 5 megapixeli, do-tatã cu o tehnologie intitulatã ,,faceenhance”, ºi camera principalã, depe spatele aparatului, de 8 megapi-xeli. Ca sistem de operare, noul P6va rula o versiune încã necunoscutãde Android ce va fi integratã cu in-

terfaþa proprietarã Emotion UI. Fãrãun comunicat oficial din partea com-paniei, exceptând cel cu ocazia a-nunþului de lansare care urmeazã sãaibã loc, noul Ascend este un mister.

Google vrea internet prin baloane

Baloanele cu heliu ar circula înîntreaga lume, echipate astfel încâtsã poatã transmite semnal WiFi.Google a anunþat cã are pregãtite 30de baloane care sã survoleze cerulNoii Zeelande, pentru a furniza co-nexiune la internet în zonele ruralesau sãrace, scrie incont.ro. Experi-mentul, denumit Project Loon, afost pus la punct de cãtre tehnicieniidin laboratorul ultra secret GoogleX, din Silicon Valey, acelaºi loc dincare au ieºit ideile pentru maºinilecare se conduc singure ºi ochelarii e-chipaþi cu computere ºi comenzi vo-cale.

Reprezentanþii Google au decla-rat cã, deºi sunt conºtienþi cã uneleidei sunt prea fanteziste pentru aproduce bani, le dau curs încercândsã rezolve unele dintre marile pro-bleme mondiale ºi sã atragã maimulþi clienþi. Toate aceste proiectefac parte însã din planul de expansi-une al Google, care îºi doreºte accescãtre toþi potenþialii consumatori deinternet.

În prezent, compania are cel maifolosit motor de cãutare de pe Web,serviciul de e-mail ºi site-ul de con-þinut video, în timp ce software-ulAndroid pentru mobil a devenit celmai popular din lume. Aceste unelteau permis o monitorizare precisã acomportamentului consumatorului,date pe care Google le foloseºte apoiºi le interpreteazã pentru a le vindepublicitarilor. Practicile sale au ge-nerat mai multe îngrijorãri, printrecare ultima se referã la accesul gu-

vernului Statelor Unite la informaþii-le confidenþiale despre utilizatoriiserviciului de internet, prin Google.

Dar, baloanele cu heliu reprezin-tã ºi încercarea companiei de a pã-trunde pe piaþa telecomunicaþiilor.Google a stabilit conexiuni la inter-net în Kansas, de exemplu, sau încartierul Chelsea în Mahattan, la vi-teze de 100 de ori mai mari decât ce-

le la care sunt obiºnuiþi consumato-rii. Mike Cassidy, directorul ProjectLoon spune cã scopul este furnizareaunor conexiuni ieftine pe tot Globul.În þãrile africane, de pildã, costul u-nui abonament lunar la internet estemai mare decât salariul.

„Ne concentrãm asupra unei pro-bleme enorme ºi nu susþinem cã amavea noi, astãzi, soluþia unicã . Dar,credem cã putem ajuta ºi începe odiscuþie despre cum sã ajungem lacei cinci miliarde de oameni din re-giunile îndepãrtate”, a spus Cassi-dy, într-un interviu telefonic pentruWashington Post.

Baloanele care plutesc acum dea-supra Noii Zeelande au un diametrude mãrimea câtorva camionete ºisunt aproape invizibile spectatorilorde la sol. (D.M.)

www.arenait.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎNTREACÃT...

El ºi ea laprima întâlnire:

- De ce te-aiîncãlþat cu pan-tofii ãºtia cu to-curi, de abia de

poþi sã te þii pe picioare?- Pãi, m-am gândit cã îþi plac fe-

tele înalte!- Nu-i adevãrat, sã ºtii cã îmi

plac fetele deºtepte!- Pãi... pentru asta mi-am pus

ochelari!

☺Vine soþul acasã, iar nevasta îl

cerceteazã atent.Culmea! Nici un fir de pãr strãin

pe haine!

Aha! Mai nou mã-nºeli cu ochealã!

Se apropie ºi îl adulmecã.Dupã ce cã e chealã, mai e ºi

zgârcitã fufa asta! Nu dã bani peparfum!

☺La examen, la facultatea de drept

un student ia un bilet. Nu ºtie. Ia al-tul. Iarãºi nu ºtie. Al treilea, de ase-menea... ªi aºa al patrulea, al cinci-lea...

Profesorul îl opreºte ºi îi dã notacinci.

Ceilalþi studenþi se revoltã:- Pentru ce i-aþi dat 5?- Cum pentru ce? Dupã cum cau-

tã, înseamnã cã ºtie ceva.....

☺Instalatorii sunt muncitorii care

evalueazã cel mai repede. De fiecare datã când chemi alt

instalator, acesta o sã îþi spunã:- Care idiot a fãcut porcãria asta?

☺Un poliþist încearcã sã opreascã

un automobil. Dar ignorând semna-lele, maºina îºi continuã drumul, aºacã poliþistul trage un foc ºi îl rãneºtepe ºofer. Dupã încã o împuºcãturã îlrãneºte ºi pe pasagerul din dreapta.Apropiindu-se de automobilul oprit,el strigã:

- Bine cã te-ai oprit! A treia oarãnu mai trãgeam în aer.

www.bancuri.ro

AªEZÃRI

DECISIVI

O GROAZÃDE LUME

(pl.)

PÃÞANIE

PIETREPREÞIOASE

CAPITALALETONIEI

A UZAJUNIME

BELETRISTICÃ

EªUAÞI

INSTRUIT

RUINATE

ACÞIUNEADE A LAMA

SUPUªI

MARODESCHIS!

A STRÂNGE

CORECÞIE DE

VOLUM

MUSCÃAFRICANÃ

LEZIUNE

EDITURÃ(abr.)

ÎN ETATE

CARTE DEJOC OPERE!

COLOS

EPIDERMECIRCULÃCU ABURI

HAZLIE

Dirijorul echipei - la zi cu toate informaþiileMediul internaþional de securitate a înregistrat o impor-

tantã schimbare dupã atacurile din 11 septembrie 2001. Te-rorismul internaþional nu are frontiere, iar în Afganistanindiferent de forma sa individual, colectiv, politic sau religi-os, acesta tinde sã devinã principala sursã de tensiune, con-flict ºi instabilitate la adresa mediului de securitate.

Pericolul terorist este mult mai mare întrucât atacurilesale lovesc nu numai în forþele coaliþiei (FC), în armata na-þionalã afganã (ANA) sau în forþele de securitate afgane(FSA), ci ºi în civili, având astfel un impact emoþional de-osebit asupra populaþiei, ºi pune o mare presiune asupra fac-torilor politici ºi de decizie ai ISAF (International SecurityAssistance Force).

Nu pot sã spun cã am o funcþie de stat la umbrã ferindu-mã de praful Afganistanului, deoarece funcþia de coman-dant, implicã multã responsabilitate, rãbdare, tact ºi diplo-maþie în menþinerea unei atmosfere de încredere ºi stabili-tate în cadrul echipei, bazate pe analiza realã a factorilorde mediu ºi pe interpretarea corectã ºi obiectivã a informa-þiilor primite, declarã locotenent colonel Sorinel Enache.

De curând, în urmã cu o sãptãmânã, la comanda KDK(kandakului) 5 ANA a fost numit un nou comandant, locote-nent-colonelul Ullah RAFI. Acesta la înlocuit pe locotenent-colonelul Mohammad Ranjbar USMAN.

În cadrul ceremoniei prilejuite de acest eveniment, fostulcomandant a adus mulþumiri întregii echipe, exprimându-ºiîncã o datã satisfacþia de a fi lucrat cu un colectiv format dinmilitari români, subliniind profesionalismul ºi implicareaacesteia în activitatea de consiliere a kandakului afgan. Cuacest prilej comandantul echipei, locotenent colonel SorinelENACHE, a prezentat noului comandant structura ºi perso-nalul echipei de consiliere, activitãþile desfãºurate de aceas-ta, precum ºi pe cele în derulare. În cadrul discuþiilor avutecu locotenentul-colonel Ullah RAFI am avut un interesantschimb de idei privind modul cum MDMP (Military Decisi-on Making Process) poate fi folosit, ºi este folosit, pe par-cursul planificãrii ºi executãrii acþiunilor militare în TOAfganistan, având în vedere caracterul diferit al acestuia

faþã de câmpul de luptã modern, normal. Am analizat, deasemenea, procedurile legate de monitorizarea activitãþilorkandakului, cooperarea S-urilor cu eºalonul superior, ºi dece nu, cu toate kandakurile din Brigada 2 ANA astfel încâtmisiunile, fie cã sunt de sprijin logistic, fie cã sunt acþiunicontrainsurgente asupra FMO (Forþele Militante Ostile), sãpoatã fi îndeplinite la parametri optimi, declara comandan-tul echipei MAT CSS la prima întâlnire cu cel KDK 5 ANA.

Atenþi la pregãtirea misiunilorChiar dacã nu sunt implicaþi efectiv în consilierea mili-

tarilor afgani din KDK 5 ANA, datoritã prevederilor din sta-tul de organizare al echipei MAT CSS (Military AdvisoryTeam Combat Service Support), ºi respectiv thaskilul (sta-tul) batalionului de sprijin logistic afgan (KDK 5 ANA) ºiceilalþi militari din cadrul echipei participã, în egalã mãsurã,

la îndeplinirea misiunii ei.Cu o experienþã de 20 de ani în armatã, îndeplinind

diferite funcþii pe diverse domenii, plutonierul-adju-tant Clementin Luca, asigurã funcþia de consilier al co-mandantului fiind totodatã ºi administrator.

Abil în a-ºi vinde marfa, preocupat permanent deceea ce se întâmplã în sânul echipei, având grijã catoate ,,nemulþumirile” legate de cazare, hrãnire, recre-ere, comunicare cu familia, sã fie rezolvate, pe cât po-sibil, în timp util cu sprijinul primarului bazei, consili-erul comandantului a contribuit la întãrirea spirituluicamaraderesc al echipei ºi la asigurarea unui climat deliniºte propice performanþei, atât de mult necesar echi-pei.

Nu sunt la prima misiune în afara graniþelor þãrii,dar sunt la prima în Afganistan ºi pe aceastã funcþiecare implicã multã responsabilitate, în care trebuie sãfii atent la toate nevoile colegilor, sã le înþelegi obiec-

tiv temerile ºi convingerile, sã te preocupi permanent demenþinerea unui climat de ordine ºi disciplinã, declarã el.Asigurarea medicalã a forþelor participante la acþiuni mili-tare este o funcþie de bazã a logisticii, desfãºuratã pentru pre-venirea ºi combaterea îmbolnãvirilor, acordarea ajutoruluimedical, evacuarea rãniþilor din zona de acþiune ºi recupera-rea acestora.

Camp Eagle, unde îºi are sediul KDK 5 ANA, dispune defacilitãþile medicale ale spitalului de garnizoanã de campa-nie al Bg.2 ANA, dar pregãtirea minimã generalã privind a-cordarea primului ajutor revine plutonului medical din ca-drul companiei sprijin. Asigurarea unor condiþii obligatoriide igienã în locurile de prepararea hranei ºi servirea mesei,în locurile de odihnã ºi de lucru, cunoaºterea acordãrii pri-mului ajutor în cazul celor mai frecvente afecþiuni medicalede cãtre toþi militarii care participã la misiuni, au fost o-biectivele stabilite împreunã cu plutonul medical, dar ºi a-cordarea asistenþei de specialitate militarilor ºi familiiloracestora, în principal unde au fost cele mai multe solicitãriadicã la Castelul lui Alexandru, unde este dislocatã Compa-nia Comunicaþii, declarã sanitarul echipei, plutonierul-adju-tant Ovidiu Celmic. De asemenea, acesta cu sprijinul medi-cului ºef de la Batalionul 2 Manevrã (TF 32), a luat mãsuride prevenire a intoxicaþiilor alimentare, de asigurare a igie-nei locurilor de cazare, mãsuri de preîntâmpinare a deshidra-tãrii ºi insolaþiilor, de procurarea ºi distribuire a medicamen-telor contra malariei, sporind siguranþa din punct de vederemedical, dar ºi de acordare a primului ajutor pe timpul exe-cutãrii misiunilor de însoþire.

Omul care sfinþeºte loculPentru fiecare structurã participantã în teatrele de opera-

þii, un domeniu sensibil s-a dovedit a fi manipularea, gestio-narea ºi protecþia informaþiilor ºi documentelor clasificate.

Dispus într-un spaþiu de 6m2, compartimentul CDC estegestionat de maistrul militar clasa I Ioan Budeanu, adminis-trator de securitate, prezent pentru prima datã într-un teatrude operaþii.

Meticulos, onest ºi perseverent în ceea ce face, preocupatpermanent de respectarea în totalitate a procedurilor operaþi-onale stabilite din þarã ºi concret la faþa locului în teatru, ma-estrul, nu a dat nici o ºansã de interpretare a regulilor ce tre-buiesc respectate pentru prevenirea incidentelor de securita-te în lucrul cu informaþiile ºi documentele clasificate.

Încã de la început am avut sprijinul comandantului ºi alstructurii de securitate în ceea ce priveºte necesitatea res-pectãrii cu stricteþe a mãsurilor de redactare, evidenþã,manipulare ºi gestionare a documentelor clasificate naþio-nale, dar ºi a celor primite de la partener, asumându-mi tot-odatã ºi responsabilitatea de a asigura fluxul de transfer ainformaþiilor pentru toate structurile militare româneºti dinZabul, în timpul cât domnul cãpitan Ciprian Lupu se aflã laconsilierea militarilor afgani, ºi sunt mulþumit de faptul cã,pânã acum, toþi colegii mei au înþeles responsabilitateafuncþiei mele”, declarã ºeful CDC.

Locotenent-colonel Daniel CIOCAN

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 12 (361) din 28 iunie 2013Pagina 8

Semper F ide l i sSemper F ide l i sResponsab i l i pent ru l i n i º tea ech ipe iResponsab i l i pent ru l i n i º tea ech ipe i

Condiþiile extreme de varã, din perioa-da 18-20 iunie 2013 nu i-au descurajat pemilitarii Batalionului 22 Infanterie „Ro-manaþi” din Caracal, unitate de luptã sub-ordonatã Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”,care a desfãºurat evaluarea nivelului de in-struire la finalul etapei de instrucþiei acompaniei. Scopul a fost de a determinadacã subunitãþile au atins nivelurile deperformanþã prevãzute cu cerinþele misiu-nilor pentru care s-au instruit ºi de a lesprijini în vederea eliminãrii punctelor sla-be identificate prin executarea exerciþiilortactice cu trageri de luptã (LFX) pentrucompaniile de infanterie ºi sprijin ºi exer-ciþiului de antrenament în teren/ FTX cucompania Stat Major, în poligonul Redea.

ªeful S3, ºi ofiþer de proiect, maiorLiviu Sîrbu, a elaborat un scenariu pe bazacãruia s-au desfãºurat „ostilitãþile”. Gru-pul de planificare coordonat de acesta adesfãºurat procesul de planificare operaþi-onalã ºi a transmis ordinul de operaþii pen-

tru lupta de apãrare a batalionului, aflat îneºalonul doi al brigãzii, iar, ulterior, atransmis ordinul fragmentar prin care s-atrecut la apãrare cu acest eºalon debrigadã.

Deºi evaluarea s-a realizat la nivelulcompaniei, scenariul a permis evaluareatuturor subunitãþilor, conform sarcinilor,într-un cadru tactic interarme, prin desfã-ºurarea în teren a acþiunilor militare de cã-tre o companie de infanterie sprijinitã cufoc de plutoanele de aruncãtoare ºi anti-blindate ale companiei Sprijin. La reuºitãau contribuit ºi informaþiile, comunicaþiile,mentenanþa, aprovizionariea ºi asigurarieamedicalã oferite de structurile de speciali-tate ale companiei Stat Major.

Comandanþii acestorae au avut la dis-poziþie prima zi pentru a lua deciziile la ni-velul subunitãþilor, dupã care, începând cua doua zi a exerciþiului, personalul s-a de-plasat în Poligonul Redea ºi a pus în apli-care hotãrârea luatã. Toate subunitãþile au

ocupat un raion ºi au exe-cutat siguranþa acestuia.Ulterior, subunitãþile de in-fanterie au amenajat unpunct de sprijin de compa-nie, la dimensiuni reale. Zi-ua a doua s-a încheiat cu e-xecutarea repetiþiilor în te-ren. Compania 2 Infanterie,sub comanda locotenentu-lui Cãtãlin Bãlaºa, a pregã-tit lupta de apãrare potrivitcerinþelor pentru misiune: aocupat raionul, a realizatsistemul C2, a luat decizia,a transmis ordine subordo-naþilor, a organizat siguran-þa ºi a pregãtit ºi executatapãrarea conform man-ualelor de luptã existente. Comandantulacesteia a organizat apãrarea pe eºaloane,a ales poziþiile de tragere pentru armamen-tul greu de infanterie (în funcþie de situaþiainamicului ºi de misiune), astfel încât sãacopere cãile de apropiere, ºi a stabilit reg-uli de angajare a luptei cu acestea, pre-cizând când pot deschide focul sub-unitãþile de infanterie ºi mitralierele.

În ultima zi a exerciþiilor s-a organizatapãrarea într-un punct de sprijin de com-panie. În acest cadru s-a executat mane-vra concomitent cu tragerile de luptã cusubunitãþile de infanterie, cu cele de ar-mament greu de infanterie ºi cu cele deartilerie, respectând toate regulile ºi mã-surile de siguranþã aplicabile la trageri,dar într-un flux al activitãþilor care a si-mulat succesiunea logicã a acþiunilor deluptã pentru apãrare.

Putem spune cã, ºi de aceastã datã,militarii Batalionului 22 Infanterie „Ro-manaþi” au dat dovadã de iniþiativã, exe-cutând un exerciþiu „altfel”, care, chiardacã a fost mai dificil de realizat, în sen-sul de a executa manevra concomitent cu

respectarea regulilor pentru executareatragerilor, a adus un plus în ceea ce pri-veºte înþelegerea modului de acþiune înapãrare. Echipa de evaluare, condusã decomandantul batalionului, colonel dr. IonPîrgulescu, a concluzionat faptul cã sub-unitãþile sunt în mãsurã sã-ºi îndeplineas-cã misiunile specifice, cã se poate trece laetapa de menþinere a deprinderilor dobân-dite ºi cã Batalionul 22 Infanterie ºi-a în-deplinit obiectivele de instrucþie propuse,cu fiecare activitate desfãºuratã, demon-strând cã, deºi este o unitate de luptã tânã-rã, a crescut mult în experienþã ºi se dove-deºte, pe zi ce trece, a fi o structurã ce esteîn mãsurã sã execute orice misiune speci-ficã în condiþii cât mai bune.

Cu toate cã sunt obiºnuiþi cu asemeneaactivitãþi, infanteriºtii caracaleni sunt con-ºtienþi cã, în poligon, de fiecare datã estealtfel. Ei ºtiu cã rutina poate fi combãtutãprin instruire temeinicã, astfel încât, încre-derea în propriile forþe sã contribuie la per-formanþa profesionalã a fiecãrui militar, încondiþii diferite.

Maior Liviu SÎRBU

O s imu la re reuº i tã

Ne-am informat pentru dumneavoastrãSponsorul nostru: PRODUCÃTOR

DE CONFECÞII MILITARE, ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAª

PENTRU TOATE ARMELE, EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com