CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XVI nr . 12 (384) 30 iunie 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

În perioada 02-20 iunie,vânãtorii de munte ai gar-nizoanei Curtea de Argeºau gãzduit un numãr de ze-ce cadeþi americani, partea ROTC (Reserve Offi-cers’ Training Corps), ceau avut ca misiune creºte-rea nivelului de cunoºtinþede limbã englezã ale mili-tarilor din cadrul Batalio-nului 33 Vânãtori de Mun-te „Posada”.

Cadeþi americani, la BatalionulCadeþi americani, la Batalionul33 Vânãtori de Munte33 Vânãtori de Munte

Au trecut peste patru luni de când Scorpionii Negriºi-au început misiunea în teatrul de operaþii din Afga-nistan, ritmul acþiunilorfiind unul foarte alert. Lafel ca în primele zile dela sosirea lor în aria deoperaþii, militarii craio-veni, aflaþi la finalul mi-siunii lor în provinciaZabul, Afganistan îºi în-deplinesc misiunile cudãruire ºi profesionalim,conºtienþi de importanþamuncii depuse.

LECÞIA DE ISTORIE

Scr i soarea lu i NeacºuScr i soarea lu i Neacºu

Scrisoarea lui Neacºu din Câmpulung (1521) estecel mai vechi document pãstrat, scris în limba românã.Ea a fost descoperitã în 1894 de Friedrich Stenner înArhivele Naþionale ale judeþului Braºov, unde se pãs-

treazã ºi astãzi. Docu-mentul original pe hârtie,cu pecete aplicatã pe ver-so, se referã la miºcãrilemilitare ale Otomanilor laDunãre ºi trecerea luiMohammed-Beg prin Þa-ra Româneascã.

Inginerii din Chile au aruncat în aer vârful unuimunte, îndepãrtând milioane de tone de rocã, pentrua face loc construirii celui mai puternic telescop rea-lizat pânã acum. Imaginile au fost transmise live peInternet, pe 19 iunie. Telescopul ar trebui sã fie fina-lizat în anul2022 ºi va fi uri-aº. Oglinda luiva avea 40 demetri diametru ºiva putea capta de15 ori mai multãluminã decât ori-ce alt telescop.

Scorp ion i i Negr i , Scorp ion i i Negr i , în spr i j i nu l poporu lu i a fganîn spr i j i nu l poporu lu i a fgan

SSee ccoonnssttrruuiieeººttee cceell mmaaii mmaarree tteelleessccoopp ddiinn lluummee

MOZAIC

Operaþiile de stabilitate se referã la folosirea pu-terii militare pentru a influenþa mediul politic ºi civil,a facilita diplomaþia ºi a întrerupe activitãþile ilegale.Scopul lor este complex: de a stopa ºi zãdãrnici a-gresiunile, de a întãri parteneriatul cu aliaþii, guver-nele ºi agenþiileprietene, de a în-curaja un guvernslab sau nesigur,de a stabiliza ozonã în crizã, dea menþine saurestabili ordinea(...).

KAKI 100%

Operaþiile de stabilitate

Foto: sergent-major Codruþ MIEILÃ

În perioada 02-20 iunie, vânãtorii de munte ai garnizoaneiCurtea de Argeº au gãzduit un numãr de zece cadeþi americani,parte a ROTC (Reserve Officers’ Training Corps), ce au avut camisiune creºterea nivelului de cunoºtinþe de limbã englezã alemilitarilor din cadrul Batalionului 33 Vânãtori de Munte „Posa-da”.

Pe parcursul celor trei sãptãmâni, cadeþii americani au fãcutparte din programul CULP (Cultural Understanding LanguageProficiency), în cadrul cãruia, viitorii ofiþeri ai armatei america-ne cãlãtoresc în jurul lumii pentru a înþelege mai bine diferenþe-le de ordin cultural dintre state, dar ºi pentru a preda limba en-glezã.

Prima sãptãmânã a reprezentat un schimb de experienþã in-tercultural, o introducere a cadeþilor în cultura românã, dar ºi fa-miliarizarea militarilor batalionului cu cea americanã. În orelepetrecute în sãlile de clasã sau în afara lor, tinerii, împãrþiþi pegrupuri au aflat cât mai multe informaþii despre România,Curtea de Argeº sau despre trupele de vânãtori de munte. ªi,pentru cã vânãtorii de munte aveau multe de arãtat, o zi a fostdedicatã iniþierii în alpinism, cu noduri, echipamente, tehnici ºiproceduri folosite, dar ºi prezentãrii de armament. Sfârºitul desãptãmânã, dedicat scurtelor cãlãtorii prin þarã, a fost petrecutîn zona oraºului Braºov, unde, pe lângã vizitele fãcute în celemai importante puncte turistice, aceºtia ºi-au demonstrat calitã-þile fizice într-o drumeþie ºi în câteva ore petrecute în ParculAventura. Castelul Bran, cu legendele sale a reprezentat unobiectiv turistic însemnat, ce nu putea fi ocolit.

Cea de-a doua sãptãmânã dedicatã antrenamentului a fostdin nou împãrþitã între prezentãrile cadeþilor americani ºi celeorganizate de Batalionul 33 Vânãtori de Munte. Militari instru-iþi din cadrul batalionului i-au iniþiat pe cadeþi în tehnici de su-pravieþuire. Un exerciþiu de alpinism desfãºurat în poligonulCheile Argeºului a fost prezentat delegaþiei americane. La acti-vitate a luat parte ºi comandantul batalionului, locotenent-colo-nelul Florin Corneliu ªoltuz. Sfârºitul de sãptãmânã a fost pe-trecut în oraºul Sibiu, unul dintre centrele culturale ale þãriinoastre, dar ºi la Salinele Ocnele Mari din Râmnicu-Vâlcea.

În partea finalã a vizitei lor, cadeþii americani au participat,ca observatori la un LFX de nivel companie. Apoi, prin bunãvo-inþa comunitãþii argeºene, au vizitat Muzeul Curtea de Argeº,Barajul Vidraru, Hidrocentrala Vidraru ºi multe alte atracþii tu-ristice din zonã. Întrucât sportul nu putea lipsi din pregãtirea ca-deþilor, aceºtia au luat parte la diferite competiþii de fotbal ºibaschet, ce au avut loc în curtea batalionului ºi în oraº. Avândca misiune realizarea unui act de caritate, cadeþii americani îm-preunã cu comandantul lor, cãpitanul Jason Wyche ºi câþiva mi-litari ai batalionului, au vopsit un teren de fotbal în curtea Cen-trului de Recuperare pentru adulþi - Tigveni.

Pot spune cã aceastã experienþã a reprezentat un plus adusmilitarilor. Deºi, majoritatea participanþilor cunosc limba engle-zã, datoritã misiunilor internaþionale, lipsa comunicãrii duce în-totdeauna la diminuarea cunoºtinþelor. Tinerii cadeþii au venitcu metode inovatoare, cu diverse prezentãri ce ne-au ajutat petoþi sã înþelegem mai bine cultura americanã. Programul execu-tat de ei ne-a fãcut sã mai adãugãm câteva cuvinte în vocabula-rul propriu. Ne va ajuta ºi pe viitor în interacþionarea cu militariialtor state. ªi, bineînþeles, a fost ºi o modalitate de a lega prie-tenii de lungã duratã.

Cadetul Kyle Zifchock, cel mai mare dintre ei, absolvent alunei ºcoli din SUA, cu specific similar vânãtorilor de munte,ne-a vorbit despre beneficiile pe care acest program le-a avut,atât pentru ei, cât ºi pentru militarii români:

“Eu cred cã aceastã experienþã cu rol formativ a fost bene-ficã pentru ambele pãrþi. Militarii români au avut posibilitateade a-ºi îmbogãþi vocabularul ºi de a-ºi îmbunãtãþii nivelul con-versaþional. Toate aceste cunoºtinþe vor putea fi aplicate întimpul misiunilor NATO ºi ISAF din viitor. Românii au avut, deasemenea, posibilitatea de a afla o serie de aspecte interesanteale vieþii americane prin schimburi culturale ºi prin excursiileorganizate la sfârºitul sãptãmânii. Americanii au avut ocaziasã îºi lãrgeascã orizontul cultural ºi sã facã faþã provocãrilorde a trãi într-o þarã strãinã. Ne-am format, de asemenea, oimagine de ansamblu asupra operaþiilor unui batalion de vânã-tori de munte, informaþii care vor fi utile pentru noi, cei care nepregãtim sã începem o carierã în armata SUA. Cu toate aces-tea, cred cã, cele mai importante beneficii pe care ambele pãrþile-au câºtigat din aceastã experienþã, sunt contactele ºi priete-niile care vor fi extrem de utile pe viitor în cadrul operaþiunilorcomune, româno-americane.”

Sublocotenent Sebastian ORZA

Sub acest îndemn, militarii din cadrul Batalionului 22 Tran-sport „Dâmboviþa” au participat, în perioada 16-20 mai 2014, laconcursul „Subofiþerul/ Soldatul anului 2014”, etapa pe batali-on, organizat ºi desfãºurat în garnizoana Târgoviºte.

Competiþia a avut ca scop identificarea, recompensarea ºipromovarea celor mai bine pregãtiþi maiºtri militari, subofiþeriºi soldaþi gradaþi profesioniºti din batalion, care sã întruchipezeprofesionistul capabil sã lupte, sã conducã, sã instruiascã ºi sãmotiveze personalul din subordine, pentru îndeplinirea misiuni-lor ce le revin.

Comandantul Batalionului 22 Transport „Dâmboviþa”, colo-nelul Valentin SANDU, a încurajat participarea la competiþie atuturor subofiþerilor ºi gradaþilor profesioniºti, asigurând toto-datã condiþiile legale ºi organizatorice necesare desfãºurãriicompetiþiei.

Deloc uºoare, dar desfãºurate sub semnul fairplay-ului, cele7 probe de concurs, respectiv, teoreticã, practicã, educaþie fizicã

militarã, limba en-glezã, instrucþia tra-gerii cu armamentulde infanterie, deprezentare în faþacomisiei de evalua-re ºi proba surprizãau demonstrat pro-fesionalismul mili-tarilor din batalion.Orgoliile au fostmari, dar ºi satisfac-þiile pe mãsurã.Ambiþia ºi dorinþade a urca pe cea mai înaltã treaptã a podiumului în cadrul con-cursului erau date ºi de recompensele ce aveau sã vinã. La în-cheierea competiþiei, comisia de evaluare a nominalizat câºti-gãtorii, care, într-o atmosferã festivã, au fost premiaþi de cãtrecolonelul Valentin Sandu.

Câºtigãtorul concursului „Subofiþerul anului 2014” a fostsergent-major Viorel GHEORGHE, urmat de sergent-majorCosmin PLOPEANU locul II ºi maistrul militar GeorgianBARBU. La concursul „Soldatul anului 2014”, câºtigãtor a fostdesemnat soldatul Mihai MOTAN, locurile II ºi III fiind ocupa-te în ordine de soldat Tiberiu ANGHELESCU ºi caporal (III)Constantin BRÃGUÞÃ.

Conºtienþi de importanþa competiþiei ºi de rolul lor în cadrulacesteia, hotãrâþi ºi ambiþioºi, militarii Batalionului 22 Tran-sport „Dâmboviþa” vor „lupta” în continuare, în etapa a II-a acompetiþiei, cãlãuziþi de victoriosul îndemn al „automobiliºtilortârgoviºteni”: „Participã pentru a avea o ºansã. Luptã pentru afi cel mai bun!”

Maior Aurel VÎLVOI

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 12 (384) din 30 iunie 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C12/ 2014

BEIJING - Armata relaxeazã criteriile fizice de recru-tare pentru a atrage mai mulþi militari cu diplomã destudii. Armata Chinei încearcã sã atragã mai mulþi recruþi cudiplomã de studii ºi relaxeazã în acest sens criteriile privindînãlþimea, greutatea ºi vederea, reducând numãrul candidaþi-lor fãrã liceul absolvit, a relatat China Daily, citat de Reu-ters. China are cea mai numeroasã armatã din lume, de 2,3milioane de bãrbaþi ºi femei, iar cheltuielile sale pentru Apã-rare o plaseazã pe poziþia a doua, dupã SUA. În ultimul de-ceniu, China a dat startul unui ambiþios proiect de moderni-zare, dezvoltând noi sisteme de arme ºi instruindu-ºi mai bi-ne forþele militare. Armata a redus acum limita minimã deînãlþime pentru recruþi, a majorat limita maximã de greutate,a redus standardele privind vederea ºi a început sã acceptechiar ºi recruþi cu tatuaje interzise înainte, a precizat biroulde recrutare al Ministerului Apãrãrii, citat de publicaþia înlimba englezã menþionatã. Oraºele Beijing, Tianjin, Shan-ghai ºi Chongqing vor accepta numai recruþi care au celpuþin diploma de liceu, iar alte regiuni vor accepta treptat totmai puþini recruþi fãrã diplomã de studii. MOSCOVA -Rusia îºi va echipa submarinele din generaþia a 5-a curoboþi militari. Submarinele ruseºti din generaþia a V-a vorfi înarmate cu roboþi militari, a declarat comandantul forþelornavale ruse, amiralul Viktor Chirkov. „Capacitãþile de luptãale submarinelor multifuncþionale nucleare ºi convenþiona-le vor fi îmbunãtãþite în viitor prin integrarea unor sistemerobotice promiþãtoare în arsenalul lor”, a declarat amiralulViktor Chirkov. El a subliniat faptul cã legile dure pentruconstruirea navelor cer evitarea de pauze în crearea noilorgeneraþii de submarine. Aceasta se datoreazã timpului nece-sar pentru construcþie, uzurii ciclice a navelor ºi submarine-lor ºi a dezvoltãrii rapide a progresului tehnico-ºtiinþific.„Prin urmare, noi cerem ca industria sã evite pauzele ºi sãînceapã proiectarea noii generaþii de submarine de îndatãce finalizeazã proiectarea celui anterior”, a adãugat amira-lul. În prezent, submarinele din generaþia a IV-a intrã în ser-viciul marinei ruse - submarinele de atac multifuncþionalenucleare din clasa Yasen (pe care NATO le numeºte Seve-rodvinsk) ºi submarinele din clasa Borey cu rachete balisti-ce. BERLIN - Germania, invitatã sã conducã misiunimilitare ONU. Germania este invitatã de cãtre OrganizaþiaNaþiunilor Unite sã conducã „într-o bunã zi” misiuni milita-re ONU, a anunþat ministrul german al Apãrãrii, Ursula Vonder Leyen, care pledeazã pentru o angajare mai importantã lanivel internaþional a þãrii sale, relateazã AFP. „Solicitarea(ONU) este ca Germania sã investeascã mai mult personalde conducere din cadrul statelor majore ºi ca, eventual,Germania sã conducã într-o bunã zi o misiune militarã demenþinere a pãcii sub egida Naþiunilor Unite”, a declaratministrul într-un interviu pentru postul public german ARD,în urma unei întâlniri cu adjunctul secretarului general alONU Jan Eliasson, la New York. „Naþiunile Unite apreciazãcapacitãþi tehnice de care dispune Germania, în special, îndomeniul transportului aerian, transportului rãniþilor ºievacuãrilor”, a subliniat Von der Leyen, precizând cã, înprezent, þara sa este „angajatã în ºase misiuni” ONU în în-treaga lume. Potrivit unui sondaj publicat la sfârºitul lui mai,o majoritate a germanilor este ostilã asumãrii unui angaja-ment mai important din partea þãrii în afacerile internaþiona-le. În total, 60% dintre persoanele intervievate apreciau cã„Germania este necesar sã continue sã se menþinã înretragere”, în timp ce doar 37% apreciau cã þara lor „ar tre-bui sã se angajeze cu mai multã forþã”, potrivit acestuistudiu comandat de cãtre Fundaþia Körber în colaborare cuMinisterul german de Externe. GENEVA - China ºiRusia propun un tratat menit sã împiedice o cursã aînarmãrii în spaþiu. China ºi Rusia au propus împreunã, încadrul unei conferinþe sub egida ONU privind dezarmareaun proiect de tratat actualizat referitor la interzicerea desfã-ºurãrii de arme în spaþiul extraatmosferic, relateazã agenþiaXinhua. Proiectul actualizat al „Tratatului asupra PreveniriiAmplasãrii de Arme în Spaþiu, a Ameninþãrii sau FolosiriiForþei împotriva unor Obiecte Spaþiale” a fost prezentat cuocazia unei sesiuni plenare a Conferinþei privind dezarma-rea, singurul forum multilateral pentru negocieri de dezar-mare din lume. Noul draft de tratat a adãugat, revizuit ºi fini-sat unele dintre clauzele documentului prezentat de China ºiRusia în 2008, inclusiv definiþia ºi amplitudinea tratatului,precum ºi detalii legate de organizaþii ºi mecanisme de solu-þionare a disputelor, a precizat Wu Haitao, ambasadorul ex-traordinar ºi plenipotenþiar chinez pentru probleme de dezar-mare. Wu, care este, de asemenea adjunctul reprezentantuluipermanent al þãrii sale la Biroul ONU de la Geneva ºi pe lân-gã alte organizaþii internaþionale din Elveþia, a afirmat cã no-ul proiect de tratat are în vedere impulsionarea Conferinþeiprivind dezarmarea în sensul unor negocieri pentru semnareaunui document cu ecou legal internaþional. China a subliniatimportanþa împiedicãrii cursei înarmãrii în spaþiu în cadrulconferinþei, pe fondul îngrijorãrilor crescânde legate de o e-ventualã cursã a înarmãrii în acel mediu, facilitatã de evolu-þia rapidã a tehnologiei spaþiale, ce ar putea distruge încrede-rea reciprocã între þãri în spaþiu ºi ar putea perturba echili-brul strategic global, a explicat Wu. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

Batalionul 22 Transport „Dâmboviþa” - Concursul Subofiþerul/ Soldatul anului

„„PPaarrttiicciippãã ppeennttrruu aa aavveeaa oo ººaannssãã.. LLuuppttãã ppeennttrruu aa ffii cceell mmaaii bbuunn!!””

Cadeþi americani, la Batalionul 33 Vânãtori de MunteCadeþi americani, la Batalionul 33 Vânãtori de Munte

Ziua de 26 iunie a fost procla-matã ZZiiuuaa DDrraappeelluulluuii NNaaþþiioonnaallprin Legea nr. 96 din 1998.

Conform legii, aceastã zi va fimarcatã de cãtre autoritãþile publi-ce ºi celelalte instituþii ale statuluiprin organizarea unor programe ºimanifestãri cultural-educative, cucaracter evocator sau ºtiinþific,consacrate istoriei patriei, precumºi prin ceremonii militare specifi-ce, organizate în cadrul unitãþilorM.Ap.N. ºi ale M.A.I.

26 iunie -

Ziua DrapeluluiNaþional

CONDOLEANÞEPersonalul comandamentului Diviziei 1 Infanterie „Daci-

ca” ºi colectivul Batalionului 300 Srijin „Sarmis” sunt alãturide plt.maj. Florin SÃVESCU în marea pierdere suferitã printrecerea în nefiinþã a soþiei ºi transmit familiei îndoliate sin-cere condoleanþe. Dumnezeu s-o odihneascã în pace!

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 12 (384) din 30 iunie 2014 Pagina 3

Î n intervalul 12-16 mai 2014, Re-gimentul 51 Artilerie Mixtã adesfãºurat un LFX (Line Fire

Exercice - Exerciþiu tactic cu trageri deluptã) cu tema ,,Acþiunile de luptã aleplutonului/secþiei de artilerie în sprijinul prin foc al ope-raþiilor intermediare” în poligonul Smârdan.

Scopul exerciþiului a fost acela de a pregãti, antrena,perfecþiona ºi verifica capacitatea de luptã a secþiei/pluto-nului de a desfãºura acþiuni în situaþii de rãzboi, pentruducerea luptei de apãrare.

La acest LFX au participat toþi militarii artileriºti, încazarmã rãmânând, sub comanda ºefului logisticii, numaicadrele ce nu proveneau din arma artilerie ºi rachete.

Activitatea a început cu un marº pe autovehicule deaproximativ 120 km, pânã la poligon, care s-a executat încondiþii bune ºi într-un timp destul de scurt.

În prima zi (luni,12 mai) au fost rezolvate problemeleadministrative, Poligonul de la Smârdan confirmând ex-presia de ,,gazde primitoare” ºi realizând în condiþiifoarte bune unul dintre domeniile sprijinului logistic - ca-zarea trupelor.Tot luni, a de-butat faza teo-reticã a con-cursului ,,Arti-leristul anu-lui” unde s-auconfruntat, înmod individu-al, reprezen-tanþii unitãþilorde artilerie dins u b o r d i n e amarilor unitãþiºi ai unitãþii de

artilerie din organica Diviziei 1 In-fanterie ,,Dacica”- Regimentul 51Artilerie Mixtã ,,General CornelParaniac”.

A doua zi, concursul a continu-at cu proba practicã, prin executa-rea unor misiuni de foc cu obuzie-rul calibru 122 mm md. 1938 pen-tru secþiunile comandant de baterieºi pluton/secþie ºi cu tunul antitanccalibru100 mm md. 1977 pentrusecþiunea comandant de piesã.Dacã la primele secþiuni - baterie ºipluton - titlurile au fost adjudecatede cãtre experimentaþii militari ai Batalionului 206 Artile-rie, la secþiunea comandant de piesã, reprezentantul gaz-delor (Regimentul 51 Artilerie Mixtã ,,General CornelParaniac”) nu le-a lãsat nici o ºansã celorlalþi rivali ,,pul-verizând” þinta din prima loviturã ºi adjudecându-ºi fãrãprobleme locul I.

Nu trebuie uitaþi nici ,,artizanii din umbrã” ai acestuiconcurs, militarii Batalionului 1 Tunuri Obuziere din ca-drul regimentului, care s-au remarcat prin profesionalism,experienþã ºi disciplinã în poziþia de tragere. Servanþii dincadrul Batalionului Antitanc nu s-au lãsat nici ei mai pre-jos ºi au dezlãnþuit o canonadã a tunurilor antitanc, ,,nimi-cind” blindatele inamice în cadrul LFX cu piesa ºi pluto-nul, punând astfel capãt unei zile istovitoare, dar fructu-oase.

Miercuri, 14 mai, când a venit rândul Batalionului 3Aruncãtoare de Proiectile Reactive sã dea proba focului, a

început sã plouã, LFX-ul cu piesa ºi plutonul desfãºurân-du-se în condiþii vitrege, pe o ploaie ce pãtrundea pânã înmãduva oaselor. Chiar ºi în aceste condiþii, personalul ºitehnica s-au comportat foarte bine. S-au întors fãrã pro-bleme în cazarmã ºi nu au existat incidente.

Continuându-ºi pregãtirea, militarii regimentului auexecutat trei ºedinþe de tragere cu armamentul de infante-rie. Prin calificativele bune ºi foarte bune obþinute, au de-monstrat cã pot acþiona ºi ca ,,infanteriºti” pentru realiza-rea apãrãrii apropiate ºi siguranþei nemijlocite a poziþieide tragere (P.T.).

Ultima zi a fost o copie a celei dintâi. Au fost rezolvateprobleme de naturã administrativã ºi s-a executat marºulcãtre garnizoana de dislocare la pace, în aceeaºi notã dedisciplinã ºi profesionalism, probate pe tot parcursulexerciþiului.

Sergent Alina GHEORGHE

Au trecut pestepatru luni de cândScorpionii Negri ºi-auînceput misiunea înteatrul de operaþii dinAfganistan, ritmul ac-þiunilor fiind unul foar-te alert. La fel ca înprimele zile de la sosi-rea lor în aria de opera-þii, militarii craioveni,aflaþi la finalul ºederiilor în provincia Zabul,Afganistan îºi îndeplinesc misiunile cu dãruire ºi profesi-onalism, conºtienþi de importanþa muncii depuse. Îndecursul a peste 120 de zile de prezenþã în provincia Za-bul, Scorpionii Negri au executat în medie cel puþin 20 de

misiuni pe zi. Aufost misiuni de pa-trulare în aria deoperaþii alãturi deforþele de securita-te naþionale afga-ne, de cooperarecivili-militari, cese realizeazã nu-mai în parteneriatcu militarii afgani,precum ºi acþiunide consiliere ºi

pregãtire a forþelor desecuritate, atât a milita-rilor din cadrul ArmateiNaþionale Afgane, cât

ºi a membrilor Poliþiei Naþionaleºi Locale Afgane. Militarii af-gani au avut ce învãþa de lamilitarii români, aceºtia devenin-du-le parteneri de încredere întoate acþiunile desfãºurate înparteneriat.

Toate aceste misiuni au fostrealizate în sprijinul populaþieilocale, în special, pentru creºte-rea încrederii acesteia în acþiuni-le reprezentanþilor GuvernuluiRepublicii Islamice a Afganista-nului.

La finalul anului 2014, secu-ritatea în întreg Afganistanul vafi responsabilitatea forþelor afga-

ne, acesta fiind un obiectiv prioritar pentru ISAF: prelua-rea responsabilitãþilor de securitate de cãtre forþele de se-curitate naþionale afgane de la forþele coaliþiei internaþio-nale ce încã acþioneazã în aceastã þarã.

Aceastã a doua dislocare a Batalionului 20 Infanterie„Scorpionii Negri” nu a fost uºoarã. La peste patru mii dekilometri distanþã de þarã, experienþele profesionale ºi ce-le umane s-au dovedit a fi cu adevãrat formatoare, într-unloc în care, pentru orice militar, cei mai buni prieteni sedovedesc a fi puºca automatã, vesta antiglonþ ºi casca dekevlar. În decursul acestor aproximativ cinci luni de misi-une, militarii craioveni au primit cuvinte frumoase, atâtde la partenerii de coaliþie, cât ºi de la reprezentanþii au-toritãþilor locale pentru efortul lor susþinut în asigurareaunui climat stabil ºi sigur pentru poporul afgan.

Locotenent-colonel Oliver ANGHEL

Scorpionii Negri, în sprijinul poporului afganScorpionii Negri, în sprijinul poporului afgan

În perioada 17-19.06.2014, la Regimen-tul 61 Rachete Antiaeriene ,,Pelendava” s-adesfãºurat evaluarea nivelului de instruire amilitarilor, activitate ce are loc la sfârºituletapelor de instrucþie (baterie ºi pluton).Evaluarea s-a executat în cadrul unui FTX.Scopul acesteia a fost de a verifica îndeplini-rea nivelului de performanþã prevãzut de ce-rinþele pentru misiuni ale subunitãþilor dincadrul batalioanelor ºi stabilirea necesitãþilorsuplimentare de instruire, în vederea elimi-nãrii punctelor slabe identificate.

Comandanþii de baterii, de plutoane ºi degrupe au urmãrit perfecþionarea calitãþilormotrice de bazã ºi a deprinderilor militar-aplicative ale personalului, în vederea înde-plinirii unor misiuni ce presupun eforturi fi-zice intense ºi de duratã.

Programele de instrucþie exis-tente pentru misiuni au fost utili-zate permanent de cãtre coman-danþii de baterii, activitãþile fiindexecutate conform ASIE. În urmaevaluãrii, a rezultat faptul cã sub-unitãþile Regimentului 61 RacheteAntiaeriene ,,Pelendava” au exe-cutat instrucþia pentru realizareacapacitãþii operaþionale, în con-cordanþã cu „Listele cu CerinþeEsenþiale ale Misiunii” (L.C.E.M.), obiectivele stabilite la în-ceputul etapelor de instrucþie aufost atinse, iar subunitãþile batalioanelor pottrece la urmãtoarele etape de instrucþie.

Marea noastrã unitate de Apãrare Antia-erianã a luat fiinþã în data de 30 iunie 1982,

iar, dupã un lung ºir de transformãri ºi resu-bordonãri, a ajuns acum sã reprezinte cu cin-ste specialitatea sub patronajul cãreia îºidesfãºoarã programul de instruire în subordi-

nea Diviziei 1 Infanterie ,,Dacica”. În cei 32 de ani de existenþã, a executat

în Poligonul Capu Midia, a doua casã a ra-chetistului antiaerian, nenumãrate ºedinþede tragere cu rachetele din dotare. De ase-menea, în 2008, la 13 ani de la primireaDrapelului de Luptã, prin Bateria 1 R.A.A.ºi prin Plutonul Tehnic, a participat la Ope-raþia de apãrare antiaerianã a capitalei, ,,Ar-my Air Defence”, operaþie executatã pe tim-pul desfãºurãrii Summit-ului NATO.

Rezultatele obþinute de cãtre regimentîn cadrul diferitelor activitãþi practice lacare a participat trãdeazã interesul manifes-tat în tot ceea ce întreprind ºi dorinþa de ademonstra cã se ridicã la nivelul aºteptãri-lor ºi cã pot face faþã întotdeauna oricãrorsolicitãri pe linie de specialitate. Într-un fel,

ne asigurã de faptul cã peste alþi 32 de anicuvintele care se vor scrie despre ei vor fi totde laudã.

Maior ªtefan MACREA

Regimentul 51 Artilerie Mixtã „General Cornel Paraniac”

„Mânu i to r i i t ra iec tor i i lo r ”Mânu i to r i i t ra iec tor i i lo r ”

Regimentul 61 Rachete Antiaeriene „Pelendava”

Eva luarea n ive lu lu i de ins t ru i reEva luarea n ive lu lu i de ins t ru i re

Conflic-

tele re-prezin-

tã principaleleameninþãri la a-dresa securitãþiiumane. Acestaeste ºi motivulpentru care co-munitatea inter-naþionalã a cre-at noi instru-mente de impu-nere a pãcii, de

menþinere a acesteia, dar ºi condiþii necesare uneipãci durabile.

În ceea ce priveºte misiunea de promovare a sta-bilitãþii regionale ºi globale prin alte mijloace decâtlupta armatã, forþele terestre „participã la operaþii destabilitate sub egida ONU, NATO, UE sau OSCE învederea realizãrii unui mediu internaþional stabil,propice pãcii ºi colaborãrii paºnice între naþiuniprin controlul armamentelor, combaterea teroris-mului, sprijinul operaþiilor antidrog, asistenþãumanitarã, civilã ºi militarã acordatã unei naþiuni,evacuarea necombatanþilor, impunerea de sancþiuni,operaþii de pace, demonstraþii de forþã“.

În fapt, operaþiile de stabilitate se referã la folosi-rea puterii militare pentru a influenþa mediul politicºi civil, a facilita diplomaþia ºi a întrerupe activitãþileilegale. Scopul lor este complex: de a stopa ºi zãdãr-nici agresiunile, de a întãri parteneriatul cu aliaþii,guvernele ºi agenþiile prietene, de a încuraja un gu-vern slab sau nesigur, de a stabiliza o zonã în crizã,de a menþine sau restabili ordinea, de a impune acor-duri sau politici. În cursul ostilitãþilor, aceste operaþiiprevin extinderea conflictului, asistã ºi încurajeazãpartenerii implicaþi. Ele permit forþelor sã securizezeelementele de sprijin în zonele instabile ºi sã previnãinterferenþa populaþiei civile cu operaþiile militare îndesfãºurare. În acelaºi timp, operaþiile de stabilitatepot necesita ºi ele acþiuni ofensive ºi defensive princare sã fie distruse forþele care se opun încercãrilorde stabilizare. Astfel, misiunile de stabilizare potcompleta ºi întãri ofensiva, defensiva ºi sprijinul saupot constitui ele însele efortul principal. Ele pot avealoc înainte, în cursul ºi dupã operaþiile de ofensivã,defensivã ºi sprijin. Pentru a desemna aceste operaþii,terminologia este diversã, de la operaþiile de pace lacele de stabilitate, stabilizare sau de reconstrucþie. Încele ce urmeazã, vom încerca sã realizãm o delimita-re conceptualã între toate aceste sintagme, identifi-când apoi legãtura dintre securitatea umanã ºi res-

pectivul tip de operaþii. Aceste operaþii au un cadru complex care necesitã

forþe disciplinate, flexibile, capabile sã riposteze însituaþii variate, incluzând chiar trecerea la operaþiilede rãzboi.

Operaþiile de stabilitate ºi de sprijin sunt, de regu-lã, nonlineare ºi izolate ºi se desfãºoarã dupã princi-pii specifice, cu respectarea, în funcþie de situaþie, aprevederilor Dreptului Conflictelor Armate ºi a ce-lorlalte normative specifice acestor operaþii, a reguli-lor de angajare (ROE) ºi a acordului privind statutulforþelor (SOFA). Identificarea centrelor de greutate,a punctelor decisive ºi chiar a stãrii finale dorite, poa-te fi mult mai complexã ºi solicitantã decât operaþiilespecifice luptei armate. Atunci când vizualizeazã oastfel de operaþie, comandanþii au în vedere faptul cãinamicul trebuie definit în mod diferit, ca fiind un ad-versar ce poate fi reprezentat de grupuri umane ilegalconstituite sau ca boalã, sãrãcie, foamete sau con-secinþe ale unui dezastru.

Principiile generale ale operaþiilor în sprijinul pã-cii sunt, de regulã, de naturã politicã ºi cuprind o sea-mã de reglementãri de naturã juridicã, ºi nu numai:operaþiile se aflã sub autoritatea unei organizaþii custatut de universalitate sau regionale de securitate;decizia de participare la operaþie se ia, pentru fiecarecaz în parte, ca rãspuns la solicitarea ONU sau a uneiorganizaþii regionale de securitate; modalitãþile de re-alizare a operaþiei se definesc de cãtre ONU sau decãtre organizaþia regionalã desemnatã prin mandat;operaþia constituie parte la eforturile desfãºurate pen-tru menþinerea/restaurarea pãcii ºi stabilitãþii, printr-o soluþie politicã; pentru fiecare operaþie se va stabiliun obiectiv politic clar ºi un mandat precis, realizabilde cãtre ONU sau de cãtre organizaþia mandatatã; în-cheierea unui acord de pace ºi obþinerea obligatorie aconsimþãmântului pãrþilor aflate în conflict (excepþiefac operaþiile de impunere a pãcii).

Principiile au un caracter de generalitate ºi impli-cã în special factorul politic, acesta fiind cel care de-cide executarea sau nu a unei operaþii. Acestea trebu-ie respectate ºi puse în aplicare, atât pe timpul pregã-tirii, cât ºi pe timpul desfãºurãrii operaþiilor de stabi-litate ºi de sprijin. Acestea se influenþeazã unele pealtele, nerespectarea uneia dintre ele putând conducela ignorarea celorlalte ºi, inevitabil, la compromite-rea misiunii.

În concluzie, putem afirma cã respectarea acestorprincipii pe timpul executãrii unei operaþii de stabili-tate ºi de sprijin reprezintã un factor covârºitor în în-deplinirea cu succes a acesteia.

Locotenent-colonel Eugen LUCAN

Articolul 33 din Carta ONUprevede cã „orice litigiu sau dife-rend care ar putea pune în primej-die menþinerea pãcii ºi securitãþiiinternaþionale ar trebui sã fie înprimul rând abordat prinnegociere, mediere sau altemijloace paºnice” ºi precizeazã:„Consiliul poate solicita pãrþilorutilizarea unor astfel de mijloacepentru a rezolva disputa lor.”

Atunci când mijloacele paºnicede soluþionare a diferendelor inter-naþionale, enumerând aici: negocie-rea, medierea ºi bunele oficii, an-cheta internaþionalã ºi conciliereanu îºi ating scopul propus, se poateapela la o altã categorie ºi anume,la mijloacele paºnice bazate pe con-strângere. Sunt avute în vedere no-þiuni precum: retorsiunea, represa-liile, embargoul, boicotul, blocadamaritimã paºnicã ºi ruperea relaþii-lor diplomatice.

Deºi, embargoul, iniþial presu-punea interdicþia impusã unui vasstrãin de a ieºi dintr-un port, noþiu-nea a evoluat de-a lungul timpului,astãzi fiind definit ca acþiunea unuistat de a interzice importurile, ex-porturile sau ieºirea navelor comer-ciale ale altui stat din porturile saumarea sa teritorialã, putând fi apli-cat de cãtre un stat, dar ºi de orga-nizaþii internaþionale. Astfel, con-form Dicþionarului de Relaþii Inter-naþionale Secolul XX, embargouleste „una dintre sancþiunile de caredispune un stat, un grup de statesau comunitatea internaþionalãîmpotriva statelor agresoare”.

Embargoul se poate realiza prininterzicerea exporturilor sau a im-

porturilor unor bunuri sau mãrfuricãtre sau dintr-un stat. În al doilearând, presupune reþinerea vaselorstatului strãin în porturile sau înapele teritoriale ale statului care de-clarã embargoul, sechestrarea bu-nurilor sau mãrfurilor, precum ºiprin închiderea totalã a porturilorproprii pentru vasele ºi mãrfurileprovenite din statul supus embargo-ului.

Deºi, Dreptul internaþional pu-blic prevede interzicerea utilizãriiembargoului ca mijloc de constrân-gere, în Carta Organizaþiei Naþiuni-lor Unite, embargoul este admisdoar ca mãsurã a Consiliului de Se-curitate împotriva unui stat care aîncãlcat dreptul internaþional pu-blic. Astfel, Organizaþia NaþiunilorUnite a folosit embargoul împotrivaRepublicii Africii de Sud ºi Rhode-siei în perioada 1966–1979, statecare au promovat o politicã de dis-criminare rasialã, precum ºi împo-triva Irakului în 1990 prin interzi-cerea vânzãrii de petrol pe piaþa in-ternaþionalã atâta timp cât aveaarme bacteriologice. Aceastã mãsu-rã a mai fost aplicatã în cazul Libieiºi al Cubei.

Practica internaþionalã a de-monstrat cã aceastã metodã are oeficienþã scãzutã, dar a putut fi con-solidatã ca un model de acþiune înrezolvarea diferendelor pe cale paº-nicã.

Locotenent-colonel Adrian ALEXANDRU

În 1977 a luat naºtere Marea JamahiriyeArabã Libianã Popularã ºi Socialistã, înacest fel, concretizându-se la nivel formal

ambiþia colonelului Muammar Gaddafi de a creao nouã formã de democraþie directã (Jamahiriya– statul maselor), în care puterea este exercitatã direct de cãtrepopulaþie prin intermediul consiliilor locale. Aºadar, Gaddafiera de opt ani la conducerea Libiei, dupã ce, la 1 septembrie1969, regele Idris a fost detronat, ca urmare a organizãrii uneilovituri de stat. Idris I a fost primul ºi ultimul cap încoronatdin monarhia constituþionalã ºi ereditarã ce a fost instauratã înanul 1951 printr-o rezoluþie a ONU. La acel moment, þara fu-sese invadatã în anul 1912 de cãtre o Italie cu mari ambiþii co-

loniale. Ulterior, dupã

înlãturarea italieni-lor, economia Libi-ei a început sã sedezvolte într-unritm rapid. Petrolula devenit o resursãfoarte importantãîn Libia existândrezerve semnifica-tive. De importanþa

energeticã a þãrii a beneficiat ºi Gaddafi care a decis sã creascãredevenþele plãtite de cãtre companiile strãine asupra exploa-tãrilor din þarã în 1971. Tot în acelaºi an, Gaddafi a decis ºinaþionalizarea deþinerilor British Petroleum ºi chiar ºi retrage-rea banilor din bãncile britanice. În acest fel, deþinerile statu-lui în exploatãrile de þiþei au crescut în anul 1974 la 60%, ur-mând ca acestea sã ajungã aproape la 70% în anii urmãtori.

Libia s-a implicat activ în impunerea OPEC (OrganizaþiaÞãrilor Exportatoare de Petrol) ca organizaþie absolutã pentrureprezentarea intereselor producãtorilor la nivel internaþional.Deºi Liba nu putea rivaliza cu vecinii din lumea arabã la nive-lul rezervelor de þiþei ºi a capacitãþii de exploatare, ea este înparte responsabilã pentru criza petrolului din 1973, dupã ce apromovat creºterea preþului petrolului ºi impunerea unor em-bargouri împotriva þãrilor occidentale. Astfel, între ani 1970 ºi1974, producþia de petrol a Libiei a scãzut la jumãtate, dar ve-niturile au crescut de 4 ori.

Gaddafi a încercat sã ridice pãturile sãrace ºi prin trecereasub controlul statului a afacerilor private. În 1978, Gaddafi apublicat cel de-al doilea volum al Carnetului Verde (The Gre-en Book) în care comerþul, precum ºi alte afaceri private erauconsiderate ca fiind o formã de sclavie ºi se propunea în acestfel abolirea acestora. Astfel, întreprinderile private au trecuttreptat sub controlul muncitorilor, iar parte din clasa mijlociea pãrãsit ulterior þara. Totodatã, s-a produs ºi creºterea nivelu-lui de trai al populaþiei din Libia. Totuºi, o parte semnificativãdin bani a fost direcþionatã în întãrirea armatei, dar ºi în finan-þarea unor acþiuni paramilitare în mai multe zone ale lumii.

Ambiþiile panarabice a lui Gaddafi au dus chiar la impli-

carea Libiei în mai multe conflicte. În anul 1980, Libia a in-trat pe lista þãrilor care sponsorizau terorismul. Astfel, dupã ceaproape zece ani Libia s-a aflat sub sancþiuni ale ONU, Gad-dafi a reconsiderat în cele din urmã relaþiile cu Occidentul. Înacest fel, lucrurile s-au accentuat în 2003 când Libia ºi-a asu-mat responsabilitatea pentru cele douã avioane prãbuºite ºichiar a anunþat cã plãteºte daune în valoare de 10 milioane dedolari fiecãrei familii care a suferit de pe urma acelor acte deterorism. De asemenea, Libia a anunþat cã renunþã la progra-mul de dezvoltare a armelor de distrugere în masã, deºi suntmulþi care spun cã programul exista mai mult la nivel de in-tenþie.

Dupã ce s-a întâlnit cu mai mulþi lideri din Vest, Libia aprimit un mandat de 2 ani în Consiliul de securitate al ONU.Astfel, þara avea sã fie lãudatã de marile puteri apãrând sintag-ma ,,modelul libian”, iar George W. Bush a ridicat sancþiunileasupra þãrii africane în anul 2004.

Libia este una dintre cele mai bogate þãri din Africa. Con-form FMI, PIB-ul nominal pe cap de locuitor în anul 2010 afost de 12.062 dolari (locul 48 în lume). Dupã paritatea puteriide cumpãrare, era de 14.878 în 2010. Indicele dezvoltãriiumane (HDI), un indicator alternativ ce ia în seamã inclusivaccesul la educaþie, precum ºi alte elemente ce sunt legate denivelul de trai, pune Libia în fruntea celor mai dezvoltate þãridin Africa. Astfel, în anul 2010, PIB-ul nominal a fost de 77,9miliarde dolari, conform aceleaºi surse, ºi asta, dupã o creºtereeconomicã de peste aproximativ 10%.

În ceea ce priveºte economia Libiei, aceasta se bazeazã încea mai mare parte pe exploatarea resurselor de petrol ºi degaze naturale. Era cel de-al 17 producãtor la nivel mondial, ºial 3-lea cel mai mare din Africa. De asemenea, Libia deþinecele mai mari rezerve de petrol dovedite dintre toate þãrile depe continent: aproximativ 47 miliarde de barili.

În acest fel, petrolul ºi produsele din petrol reprezintãaproximativ 95% din exporturi, 50% din PIB ºi 75% din veni-turile bugetare. Aproape jumãtate din petrolul Libiei este ex-ploatat de cãtre Compania Naþionalã ºi subsidiarele sale, pre-cum ºi de cãtre o serie de mari companii europene ºi america-ne.

Dintre toate þãrile, cel mai mare partener comercial al Li-biei este Italia. Aceastã relaþia fructuoasã dintre cele douãþãri a fost pusã pe hârtie în anul 2008, când a fost semnat, laBenghazi, un acord de cooperare economicã. Italienii s-au an-gajat sã plãteascã Libiei despãgubiri de 5 miliarde de dolari,drept compensaþie pentru ocupaþia militarã din trecut, iar, înschimbul banilor, libienii trebuia sã þinã în frâu imigraþia ile-galã ºi sã-ºi creascã participaþiile la companiile italiene.

Putem spune cã Italia cumpãrã aproximativ o treime dinpetrolul din Libia ºi un procent semnificativ din producþia de

gaze naturale, iar Autoritatea Libianã de Inves-tiþii a bãgat miliarde de euro în companiile itali-ene în ultimii ani: cumpãrând acþiuni la firmesau bãnci între 2% ºi 14,8%. Astfel, în total,37,6% din exporturile de 44,9 miliarde dolari

ale Libiei se duc cãtre Italia, 10% cãtre Germania ºi 8,4% cã-tre Franþa.

Din importurile de 24,5 miliarde de dolari (în mare parte,echipamente, prefabricate ºi mâncare), 19% sunt din Italia,10,5% din China ºi 10% din Turcia. Ca urmare, balanþa decont curent este pozitivã, având un excedent de 15,5 miliardedolari.

Importante, de asemenea, sunt ºi rezervele de valutã ºi aur:107,3 miliarde dolari – ocupând astfel locul 14 în lume, con-form CIA World Factbook ºi având o datorie externã totalã dedoar 6,3 miliarde dolari.

În Libia, statul este cel mai mare angajator ºi, conformunor estimãri, oferã 75% dintre locurile de muncã existente,nefiind nici un indicator relevant pentru rata ºomajului. Esti-mãrile variazã în acest caz în jurul a 20-30% din totalul popu-laþiei active.

Libia înainte de rãzboi, în date ºi cifrePIB-ul pe cap de locuitor al Libiei era de 14.192 dolari. Fi-

ecare membru al unei familii care era subvenþionat de cãtrestat primea 1.000 de dolari pe an. ªomerii primeau 730 de do-lari lunar. Salariul unei asistente de spital era de 1.000 dolari.Ajutorul de naºtere era de 7.000 de dolari. Cuplurile proaspãtcãsãtorite primeau un ajutor de 64.000 de dolari pentru a cum-pãra un apartament. Împrumuturile pentru cumpãrarea uneimaºini sau a unui apartament erau acordate fãrã dobândã. Încazul în care o persoanã decidea sã cumpere o maºinã, statullibian achita 50% din preþul ei, iar în cazul poliþiºtilor 65% dinpreþ. Benzina era mai ieftinã decât apa - un litru de benzinãcosta 0,14 dolari. Pentru a deschide o afacere, un libian primeaun ajutor financiar de 20.000 de dolari. Impozitele ºi taxelemajore erau interzise. Educaþia ºi asistenþa medicalã erau gra-tuite. Educaþia ºi specializãrile în strãinãtate se fãceau pe chel-tuiala guvernului. Existau lanþuri de magazine pentru familiimari, ce aveau preþuri simbolice pentru produsele alimentarede bazã. Vânzarea de produse expirate era sancþionatã prinamenzi mari, iar, în unele cazuri, se pedepsea cu detenþia. Unanumit numãr de farmacii distribuiau medicamente gratuit.Contrafacerea medicamentelor era consideratã o infracþiunegravã. Nu existau plãþi pentru chirie, iar populaþia nu plãteapentru energia electricã. Vânzarea ºi consumul de alcool erauinterzise prin lege. Erau interzise speculaþiile imobiliare.

În concluzie, Libia este una dintre cele mai bogate þãri aleAfricii, cu un PIB pe cap de locuitor pe care România nu l-aatins încã, o rezervã valutarã fantasticã, excedent comercial,un comerþ înfloritor cu Europa, o producþie de petrol suficien-tã pentru a avea un cuvânt de spus.

Maior Dorin PAPA

CMYK

Curierul ARMATEINr. 12 (384) din 30 iunie 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

SSiittuuaaþþiiaa eeccoonnoommiiccãã aa LLiibbiieeii –– îînnaaiinnttee ddee rrããzzbbooii

EEmmbbaarrggoouull,, ccaa mmiijjlloocc ddeessoolluuþþiioonnaarree

ppaaººnniicc aall ccoonnfflliicctteelloorr

OOppeerraaþþiiiillee ddee ssttaabbiilliittaattee

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 12 (384) din 30 iunie 2014

Bata l ionu l 313 Cerce tare Bata l ionu l 313 Cerce tare „Burebista”„Burebista”

45 de ani de experienþãÎn perioada 16-20 iunie

2014, a avut loc exerciþiul„AIRLIFT 2014” condus decãtre Statul Major al ForþelorAeriene. La activitate a parti-cipat ºi Batalionul 313 Cer-cetare „Burebista” din cadrulDiviziei 1 Infanterie „Daci-ca” cu douã subunitãþi. Mili-tarii batalionului au executatexerciþii de evaluare de tipFTX cu misiuni specifice decercetare, inserþie/ extracþiepe calea aerului, debarcat ºiparaºutat, folosind aeronaveale Statului Major al Forþelor Aeriene.

Marþi, 17 iunie am aºteptat alãturi de 10 dintre mili-tarii Batalionului 313 Cercetare la Baza 90 TransportAerian sã primim aprobarepentru îmbarcarea în elicop-terul IAR-330 PUMA ce ur-ma sã ne ducã pe Vârful Is-triþa din judeþul Buzãu. Deacolo, trebuia sã parcurgemun drum de aproximativ 18km prin pãdurile ºi pe dealu-rile Buzãului. Dintre noi, cei11 militari aflaþi acolo, în aº-teptare, unul singur mai zbu-rase cu elicopterul. Ceilalþiaveam ceva emoþii, ceva maimulte... Aºteptarea a luatsfârºit ºi am fost anunþaþi cãnu vom zbura. „Ne pare rãu,condiþiile meteo nu ne per-mit aterizarea nici mãcar în locul de unde trebuia sãse facã extragerea”, au spus piloþii.

Aceasta a fost ziua de marþi, o lungã aºteptare.Eram dezamãgiþi pentru cã ne doream sã zburãm ºi sãexecutãm traseul din scenariul exerciþiului. Am plecatspre cazarma Batalionului 313 Cercetare ºi ne-am ru-gat ca, a doua zi, vremea sã fie mai bunã ºi sã ne permi-tã decolarea ºi aterizarea la destinaþie. Miercuri, în ju-rul orei 11:00, ne-am deplasat cãtre Baza 90 TransportAerian. Nu eram prea veseli pentru cã afarã ploua decâteva ore bune. Ne gândeam cã, nici de data aceasta,nu vom putea pleca. Dar, surprizã, dupã o îmbarcare ºio aºteptare în elicopter de aproximativ 30 de minute,urmatã de debarcare ºi de cuvintele piloþilor „Condiþiimeteo nefavorabile în Buzãu. Nu zburãm nici astãzi”,ne-am luat gândul de la acest exerciþiu. Noroc cu cei dela Baza 90 Transport Aerian care au încercat, ºi au re-uºit sã ne facã un alt scenariu, mai aproape de Bucu-reºti, spre Târgoviºte, în pãdurea Bolovani.

Zâmbetul ne-a revenit ºi ne-am îmbarcat în elicop-ter. Emoþiile se puteau citi pe feþele noastre. Cei drept,la unul dintre noi se vedea mai mult. Cu tot camuflajulpe care îl avea pe faþã, la el se putea distinge un galbenmult prea vizibil ºi multã sudoare. Culoarea feþei luis-a intensificat, cãpãtând o tentã mai puternicã atuncicând am ajuns aproape de zona unde trebuia sã ne de-barce, unde pilotul ne-a arãtat zborul tactic cu elicopte-rul. Toþi aveam emoþii. A aterizat într-o poianã ºi amînceput debarcarea. Eu am coborât primul ºi am alergatspre un loc din care sã prind cele mai bune cadre cu in-serþia cercetaºilor ºi siguranþa zonei de debarcare -„ariciul” format de militari în jurul elicopterului. Aceº-tia s-au desfãºurat ºi au asigurat zona de aterizare pânãce elicopterul a plecat.

Subunitatea de cercetare a primit comanda pentruregrupare ºi s-au adunat toþi în jurul comandantului lor.Unii fãceau siguranþa, iar ceilalþi ascultau ordineleacestuia. Cu harta zonei ºi busola în faþã, a început sãdea indicaþii militarilor. Dupã primirea ordinelor, aceº-tia au plecat spre zona împãduritã unde trebuia fãcutã

cercetarea pãdurii Bolovani. Aveau trasate misiuniprecise: sã descopere natura, valoarea, compunereagrupãrilor de forþe insurgente, dar ºi dispunerea depo-zitelor de armament ºi muniþie ale acestora. Subunita-tea s-a împãrþit în douã echipe, au organizat patrule ºiposturi de observare. Totul a decurs bine. Cât timp amstat în pãdure, vremea a þinut cu noi, doar câteva picã-turi s-au scuturat din nori. Spre finalul exerciþiului,subunitatea de cercetare a simulat contactul cu inami-cul. Dupã contact ºi respingerea acestuia, au rezultat ºidoi militari rãniþi. Radiotelefonistul a luat legãturaimediat cu elicopterul MEDEVAC care a venit pentruextragerea rãniþilor. În tot acest timp, cei doi sanitarile-au acordat primul ajutor pânã la sosirea elicopteru-lui MEDEVAC pentru extracþie. Siguranþa zonei deaterizare a fost formatã din nou, iar comandantulacestora a semnalizat locul de aterizare ºi direcþia vân-tului cu o grenadã fumigenã. Elicopterul a aterizat, iar

rãniþii au fost îmbarcaþi. La scurt timp dupã decolarealui, ºi-a fãcut apariþia, tot la cerere, ºi elicopterul pen-tru extracþia trupelor.

Totul a decurs conform planurilor. Petoatã durata exerciþiului nu au fost pro-bleme, doar emoþiile primului zbor. Laîntoarcere, toþi zâmbeau, chiar ºi celcare a fost „galben” pe timpul inserþieiîn zonã. Toþi am fost mulþumiþi cã amputut zbura, chiar dacã am urmat undrum mai scurt. Data viitoare o sã stãmmai mult de vorbã cu Busu`, poate ne

împrietenim.În ziua de 18

iunie, 20 de mili-tari din cadrulBatalionului 313Cercetare au exe-cutat paraºutãriîn judeþul Buzãucu misiunea de acerceta gara Bo-boc ºi localitateacu acelaºi nume. ªi acolo, totul adecurs bine, chiar dacã pe tim-pul paraºutãrilor a plouat.

În cadrul exerciþiului, la sub-unitãþile de cercetare a fost veri-ficat modul de acþiune, felul încare se executã îmbarcarea/de-barcarea ºi siguranþa raionuluipentru acestea, acordarea pri-

mului ajutor rãniþilor ºi solicitarea MEDEVAC. Toto-datã, s-a urmãrit realizarea cooperãrii forþelor terestrecu forþele aeriene. Dupã tot ceea ce am vãzut în teren,aceasta a fost foarte bunã. Participarea la acest exerci-þiu, a fost încã o reuºitã a militarilor cercetaºi, care îºidoresc ºi pe viitor cât mai multe activitãþi de acest fel,în colaborare cu forþele aeriene.

La 1 iulie, Batalionul 313 Cercetare „Burebista”sãrbãtoreºte 45 de ani de la înfiinþare. Aºadar, în ur-mãtoarele rânduri voi reda câteva repere din existenþaacestei unitãþi.

Prin Ordinul Marelui Stat Major, în anul 1969 esteînfiinþatã în garnizoana Caracal, Compania 313 Cerce-tare în Adâncime, aceasta fiind dislocatã ulterior îngarnizoana Bucureºti.

În temeiul dispoziþiilor Statului Major General, în-cepând cu data de 01.05.1995, Compania 313 Cerceta-re în Dispozitivul Inamicului prin Paraºutare se reorga-nizeazã cu denumirea „Batalionul 313 Cercetare”, sub-ordonat comandamentului Armatei I. În perioada 1995-2006, batalionul a desfãºurat activitãþi de pregãtirespecifice ºi a participat la misiuni în Angola ºi Soma-lia, precum ºi la diferite exerciþii de anvergurã naþiona-lã ºi internaþionalã.

În perioada 01.05.-30.06.2006, Batalionul 313 Cer-cetare se desfiinþeazã, urmând a fi reînfiinþat în01.10.2010, dislocat în garnizoana Bucureºti ºi subor-donat comandamentului Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca”. Unitatea a primit denumirea onorificã „Burebista”fiindu-i aprobat însemnul heraldic, steagul de identifi-care, ecusonul, insigna, placheta ºi fanionul.

În data de 20.09.2012, ºeful Statului Major Generala aprobat preluarea tradiþiilor de luptã ale Companiei

313 Cercetare, înfiinþatã la data 01.07.1969, de cãtreBatalionul 313 Cercetare „Burebista”.

Prin Decretul numãrul 407 al Preºedintelui Româ-niei, publicat în Monitorul Oficial numãrul 348, parteaI din 12.05.2014, în data de 01.07.2014 Batalionului313 Cercetare „Burebista” i se acordã Drapelul deLuptã.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

Sfânta Scripturã þine în mare cinste rugãciunea. Pefiecare paginã vorbeºte despre purtarea ºi roadelerugãciunii. În rugãciune, se înfãptuieºte legãtura

omului credincios cu Dumnezeu. Pentru omul care se aflãîn starea de rugãciune, Dumnezeu nu mai este o temã degândire, ci o realitate prezentã în faþa lui. De aceea, din ru-gãciune îi vine celui ce se roagã liniºte, rãbdare, nãdejde ºiînseninare, oricare ar fi necazurile care îl învãluie. La rân-dul ei, grija pentru alþii în rugãciunea lui, dragostea dealþii, dã un plus de putere celui ce se roagã, face ca rugã-ciunea lui sã fie ºi mai caldã. Despre puterea deosebitã arugãciunilor fãcute pentru alþii, amintim cuvintele pline deun bogat ºi adevãrat conþinut ale Sfântului Apostol Iacob,cuprinse în epistola sa: „Rugaþi-vã unul pentru altul, ca sãvã vindecaþi, cã multã putere are rugãciunea dreptului înlucrarea ei”. În Sfânta Evanghelie din Duminica a IV-adupã Rusalii (06.07.2014) se aratã cum a vindecat Mântu-itorul pe sluga greu bolnavã a unui conducãtor de oºtiroman care locuia la Capernaum, un mic oraº de lângãmarea Galileei. Minunea aceasta însã are câteva caracte-ristici aparte. Ea s-a sãvârºit datoritã credinþei dregãtoru-lui roman pãgân, care se închina la idoli. Apoi poate ºi slu-ga lui, care zãcea în casã bolnav, era tot pãgân, deci strã-in de Legea Vechiului Testament. De asemenea, vedem cãMântuitorul vindecã bolnavul de la distanþã, fãrã sã fie a-dus de faþã, ceea ce mai rar se întâmplã, fiindcã multora leporuncea: „Aduceþi-l la Mine!”, iar pe alþii îi întreba.„Crezi cã pot sã fac Eu aceasta)?”. Pe conducãtorul deoºti roman – cunoscutul „sutaº” – nu l-a întrebat de credeîn dumnezeirea lui Hristos, ci i-a spus cã va veni ºi-i vavindeca sluga, ºtiindu-i credinþa inimii. Dar, sutaºul, pe

lângã credinþã mare, avea ºi multã smerenie. De aceea,i-a spus Mântuitorul cã nu este vrednic ca acesta sã intresub acoperiºul lui: „Sã zicã numai cu cuvântul ºi sluga seva vindeca”.

Credinþa ºi smerenia! Credinþã cã Dumnezeu existã ºiare milã de lumea pe care a creat-o, de fiecare dintre noiºi, în acelaºi timp, smerenia sincerã, mãrturisitã, cã nusuntem vrednici sã intre Hristos în casa ºi în inima noastrãdin cauza mulþimii pãcatelor pe care le-am fãcut. Iatã lea-cul care poate vindeca omul de astãzi. Sã creadã cu tãrie ºidreaptã credinþã în Iisus Hristos ºi sã se socoteascã cel maipãcãtos de pe pãmânt. Sfântul Apostol Iacob spune directcã, prin rugãciune, nu ne vindecãm numai pe noi înºine, ciºi unii pe alþii. Aceasta, pentru cã rugãciunea fãcutã pen-tru alþii, când este însufleþitã de o mare grijã iubitoare faþãde ei, este mai puternicã decât rugãciunea pentru noi înºi-ne. Rugãciunea aceasta este plinã de forþã ºi de efect, spu-ne Sfântul Apostol Iacob. Dacã rugãciunea în general nueste o simplã înºiruire de cuvinte, ci plinã de putere, cuatât mai mult rugãciunea pentru alþii poartã în ea putere,poartã puterea fiinþei noastre, mobilizatã ºi sporitã de pu-terea lui Dumnezeu, spre cei pentru care o facem. În LegeaNouã, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a fãcut multe ºimari minuni prin credinþa unora asupra altora. Aºa vedemminunea pe care ne-o aratã Sfânta Evanghelie din Dumini-ca a IV-a dupã Rusalii, cum Mântuitorul, prin credinþa ceamare ºi tare a sutaºului, a vindecat de la distanþã pe slugasa. Prin credinþa lui Iair, Mântuitorul a înviat pe fiica sa.Prin credinþa femeii cananeence, Domnul a vindecat deduh necurat pe fiica sa. Cât despre vindecarea bolnavilorºi pocãinþa multor pãcãtoºi prin credinþa ºi strãduinþa ru-

delor, este de ajuns sã ne gândim la atâtea fapte minunatedin zilele noastre. Aceleaºi minuni se sãvârºesc ºi cu rude-le care fac Sfântul Maslu pentru bolnavii lor din spitale, cenu pot fi de faþã ºi cu darul lui Hristos li se uºureazã dure-rea sau se vindecã pe deplin. Datoritã credinþei, rugãciuni-lor, Mântuitorul ajutã ºi salveazã pe cei din primejdie ºi în-deplineºte cererea credincioºilor noºtri. Dar, ºi slujitoriiBisericii noastre se roagã la Sfântul Altar pentru vii ºimorþi, pentru tot felul de necazuri, boli, secetã ºi neînþele-geri în familie. Credinþa lor ºi harul Duhului Sfânt, pemulþi bolnavi îi vindecã, pe certaþi îi împacã, ploile adapãpãmântul lovit de secetã, cei robiþi de patimi se întorc lapocãinþã ºi multe suflete ale celor rãposaþi în pãcate suntsalvate din muncile iadului. Sã cerem de la bunul nostruMântuitor sã ne dea ºi nouã credinþa sutaºului roman. Cre-dinþa ºi smerenia lui, ca ºi dragostea lui pentru sluga bol-navã, sunt virtuþi care lipsesc multor creºtini din zilelenoastre. Sã cerem de la Dumnezeu în rugãciunile noastremai multã credinþã ºi virtuþile pãrinþilor noºtri, care ne-aunãscut ºi crescut. Porunca iubirii aproapelui rãmâne obli-gatorie, cât va fi lumea. Poate cã ea va fi valabilã ºi în îm-pãrãþia de dincolo de veac, pentru cã, în vreme ce credinþase va sfârºi, iar nãdejdea va face loc vederii lucrurilor nã-dãjduite, doar iubirea va rãmâne. Sã facem deci ºi noi ceau fãcut pãrinþii ºi sfinþii noºtri. Sã le imitãm viaþa, cre-dinþa, smerenia ºi jertfa lor. Sã ne rugãm cu credinþã tareîn Dumnezeu pentru toatã lumea, începând cu cei din casanoastrã. Sã ne rugãm pentru întãrirea dreptei credinþe ºi aunitãþii creºtine în lume.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Scrisoarea lui Neacºu din Câm-pulung (1521) este cel mai vechi do-cument pãstrat, scris în limba ro-mânã. Ea a fost descoperitã în 1894de Friedrich Stenner în Arhivele Na-þionale ale judeþului Braºov, unde seaflã ºi astãzi. Documentul originalpe hârtie, cu pecete aplicatã pe ver-so, se referã la miºcãrile militare aleOtomanilor la Dunãre ºi trecerea luiMohammed-Beg prin Þara Româ-neascã.

Scrisoarea lui Neacºu din Câm-pulung cãtre judele BraºovuluiHan㺠Begner (Hans Benkner) a fostredactatã probabil în 29 - 30 iunie1521 la Dlãgopole (numele slav aloraºului Câmpulung-Muscel). Înscrisoare nu este menþionatã data,stabilirea acesteia fãcându-se pe ba-za evenimentelor istorice descrise ºia persoanelor implicate. Din aceavreme mai existã ºi alte documenteistorice privind campania de cucerire a Ungariei asultanului Soliman I.

Scrisoarea se încadreazã în ansamblul istoric alrelaþiilor foarte strânse dintre negustorii saºi din Bra-ºov ºi cei din oraºele din Moldova ºi Þara Româneas-cã. Numele lui Neacºu Lupu este menþionat deja într-un document din anii 1510 -1512 în legãturã cu unproces de datorii pe care îl avea cu negustorii braºo-veni. Hans Benkner este cunoscut ca jude sau primaral Braºovului din 1511. Numele care apare în epilo-gul Tetraevanghelului din 1561 al lui Coresi, este celal fiului sãu Johann Benkner care este prezentat casprijinitor al scrierilor în limba românã: ...mai bine agrãi cinci cuvinte cu înþeles decât 10 mie de cuvinteneînþelese în limbâ striinâ… .

Textul a fost scris cu litere chirilice ºi se compunedin trei pãrþi:

O adresare în slavã a cãrei traducere este: Înþelep-tului ºi de bun neam ºi cinstitului ºi de Dumnezeudãruitului, dumisale Han㺠Begner din Braºov, mul-tã sãnãtate de la Neacºul din Câmpulung;

Conþinutul scrisorii în limba românã; ªi formula finalã în slavã a cãrei traducere este: ªi

Dumnezeu sã te bucure, amin!De remarcat este faptul cã forma limbii române

folosite în scrisoare este foarte asemãnãtoare celei fo-losite în prezent. Aurel Nicolescu aratã în observaþii-le sale lexicale asupra textului, cã, nu mai puþin de175 din totalul de 190 de cuvinte româneºti folositeîn text au origine latinã, excluzând cuvintele repetateºi substantivele proprii. Unele din formele incorectese datoreazã scrierii cu litere chirilice, care are pro-bleme cu notarea unor sunete româneºti ca î ºi ã.

Textul are unele particularitãþi fonetice (în ceale,diftongul ea nu s-a redus încã la eº apare forma maiveche, pre a prepoziþiei pe provenit din latinescul peretc.) ºi gramaticale (de exemplu, forma unicã pentrupersoana a III-a singular ºi plural a auxiliarului aavea: au).

Transcripþia interpretativã dupã normele ortogra-fice actuale: „Mudromu I plemenitomu, I cistitomu IB[o]gom darovannomu zupan Han㺠Begner ot Bra-ºov mnog[o] zdravie ot Nécºul ot Dlugopole. ( = În-þeleptului ºi nobilului ºi cinstitului ºi de Dumnezeudãruitului jupan Johannes Benkner din Braºov, mul-tã sãnãtate de la Neacºul din Câmpulung).

I pak (= ºi iarãºi / de asemenea) dau ºtire domni-etale za (= despre) lucrul turcilor, cum am auzit eucã împãratul (se referã la Sultanul Suleiman I Mag-nificul) au ieºit den Sofiia ºi aimintrea nu e. ªi se-audus în sus pre Dunãre.

I pak sã ºtii domniia-ta cã au venit un om de laNicopoe (= Nicopole) de mie mi-au spus cã au vãzutcu ochii lui cã au trecut ceale corãbii ce ºtii ºi dom-niia-ta pre Dunãre în sus.

I pak sã ºtii cã bagã den toate oraºele câte 50 deoamini sã fie în ajutor în corãbii.

I pak sã ºtii cumu se-au prins neºte meºteri denÞarigrad (= Istanbul) cum vor treace aceale corabiila locul cela strimtul ce ºtii ºi domniia ta.

I pak spui domnietale de lucrul lu Mahamet-Beg,cum am auzit de boiari ce sânt megiiaº(i) ºi de gene-re-miu Negre, cumu i-au dat împãratul slobozie luiMahamet-Beg, pre io-i (unde-i) va fi voia pren ÞearaRumâneascã (cea mai veche atestare documentarãcunoscutã a numelui þãrii), iarã el sã treacã.

I pak sã ºtii domniia ta cã are fricã mare ºi Bã-sãrab (= Neagoe Basarab) de acel lotru de Mahamet-Beg, mai vârtos de domniele voastre.

I pak spui domnietale ca mai-marele miu de ceam înþeles ºi eu. Eu spui domnietale, iarã domniia taeºti înþelept ºi aceaste cuvinte sã þii domniiata la ti-ne, sã nu ºtie oamini mulþi ºi domniele vostre sã vãpãziþi cum ºtiþi mai bine.

I B[og]i te ves[e]lit, Aminu.( = ªi Dumnezeu sã teslãveascã, Amin)” .

Wikipedia, enciclopedia liberã

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 12 (384) din 30 iunie 2014Pagina 6

Scrisoarea lui NeacºuScrisoarea lui NeacºuRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...ZZiillee ddee aauurrCartea cu 300 de pagini, scrisã de Ju-

de Deveraux, a apãrut la Editura Miron,în categoria Dragoste & Romance.

În Scoþia anului 1766, ºeful clanului,Angus McTern, are tot ce ºi-a dorit de laviaþã. Deºi bunicul lui a pierdut la joculcãrþi pãmânturile ºi conacul familiei, elºi-a asumat cu seriozitate toate respon-sabilitãþile. Este respectat de toþi bãrba-þii ºi adorat de femei. Totul pânã la apa-riþia lui Edilean Talbot. Extraordinar defrumoasã ºi de familie bunã, aceasta este terorizatã de unchiulei, care vrea sã o mãrite cu forþa ºi sã-i ia banii. Cel care o vaajuta sã recupereze aurul ºi sã scape este Angus. Sunt nevoiþisã fugã în America. În pofida tuturor încercãrilor ºi a celorcare se opun relaþiei lor, Edilean ºi Angus descoperã o dragos-te la fel de sãlbaticã ºi de neîngrãditã ca ºi noua lor þarã.

Ce sã ascultãm...JJuulliioo IIgglleessiiaass llaa SSaallaa PPaallaattuulluuiiJulio Iglesias revine în România pentru un nou concert ce

va avea loc pe 22 iulie 2014la Sala Palatului din Bucu-reºti. Organizat de Interna-þional Best Project, concertulbeneficiazã ºi în acest an deprezenþa orchestrei, iar cele-brul artist promite un showspecial, total diferit de repre-zentaþia anterioarã ce a avutloc pe 24 octombrie 2013 înacelaºi loc.

Julio Iglesias va interpretamulte melodii celebre care nuau mai fost cântate, pânãacum, în concertele susþinuteîn România. Înaintea concer-tului de la Bucureºti, Iglesiasva concerta pe 19 iulie în sta-þiunea Mamaia, iar pe 20iulie, la Galaþi.

... poate ºi un filmHe Who Dares

O grupare de teroriºti mer-cenari fãrã suflet ºi criminaliînrãiþi o rãpesc pe fata primuluiministru, împreunã cu alþi osta-tici, ei se ascund într-o parcaresubteranã umplutã cu explozi-bil ºi având doar o singurãieºire. Echipa de luptãtori anti-tero de la SAS este trimisã peteren ºi trebuie cu orice preþ sãsalveze fata ºi ostaticii care maisunt acolo.

www.vreaubilet.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Puterea rugãc iun i i pent ru aproape lePuterea rugãc iun i i pent ru aproape le

Singura cetate ce nu poate fi cuceritã estesufletul omului.

Secretul succesului: sã ºtii sã pierzi cudemnitate ºi sã câºtigi cu demnitate.

Rãbdarea este piatra neclintitã în faþa vân-turilor ºi a valurilor vieþii.

Când vrei sã uiþi pe cineva înseamnã cã tegândeºti la el.

Învinge durerea, râzi cât se poate, cãci totla zi ajunge ºi cea mai neagrã noapte.

Lucrurile care par imposibile devin posibi-le dacã le priveºti dintr-o altã luminã.

Fã azi ce alþii nu fac ca sã trãieºti mâinecum alþii nu pot.

Averea, notorietatea, poziþia ºi puterea nusunt deloc mãsuri ale succesului.

Nu poþi împinge pe nimeni sã urce o scarãdacã nu este dispus sã o urce singur.

Un prieten adevãrat nu aºteaptã sã îl suni,dar se preocupã când nu te aude.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Se construieºte cel maimare telescop din lume

Inginerii din Chile au aruncat în aer vârful unui mun-te, îndepãrtând milioane de tone de rocã, pentru a face locconstruirii celui mai puternic telescop realizat pânã acum.Imaginile au fost transmise live pe Internet, pe 19 iunie,pe site-ul ESO ºi pe contul de YouTube al ESO. Exploziaa distrus vârful muntelui Cerro Amazones, aflat la 3.000de metri altitudine.

Observatorul astronomic se va numi European Extre-mely Large Telescope ºi va ajuta la descoperirea planete-lor îndepãrtate ºi poate chiar a unor forme de viaþã extra-terestrã. Telescopul ar trebui sã fie finalizat în anul 2022ºi va fi uriaº. Oglinda lui va avea 40 de metri diametru ºiva putea capta de 15 ori mai multã luminã decât orice alttelescop, iar imaginile pe care le va realiza vor fi de 16 orimai clare decât cele ale celebrului Hubble.

Construcþia lui va costa 1,1 miliarde de dolari, iar as-tronomii cred cã va oferi date importante pentru a înþelegemisterul materiei întunecate, care formeazã cea mai mareparte a masei Universului.

Noul telescop va putea „vedea” mult mai departe întimp ºi spaþiu decât orice alt observator astronomic de pâ-nã acum. Acest proiect, E-ELT va fi amplasat la o altitu-dine foarte mare, unde poluarea atmosfericã este redusã.Telescopul uriaº este un proiect care aparþine Observato-rului European Sudic (ESO), în finanþare fiind inclusemai multe state. Este varianta fezabilã a unui proiect ºimai ambiþios, care ar fi trebuit sã aibã o oglindã de 100 demetri în diametru ºi s-ar fi numit Overwhelmingly LargeTelescope. Planurile au fost abandonate din cauza sume-lor uriaºe care ar fi fost necesare pentru finanþare.

În prezent, mai existã douã proiecte similare, GiantMagellan Telescope ºi Thirty Meter Telescope. Primuleste deja în construcþie pe Vârful Las Campanas din Chi-le, la peste 2.550 metri altitudine ºi va fi gata peste 10 ani.Costul proiectului se ridicã la 700 de milioane de dolari.Thirty Meter Telescope va costa în total 1 miliard de euroºi va fi gata abia în 2022, urmând sã fie construit pe vâr-ful Mauna Kea din Hawaii, unde se aflã deja mai multetelescoape.

Un obiect spaþial ciudatse va apropia de Terala sfârºitul acestei luni

În aceastã varã, vom putea vedea o cometã mai neo-biºnuitã, care, iniþial, nu a trezit aproape deloc interesulastronomilor. Recent însã, experþii sunt cu ochii pe ea,pentru cã, iniþial, aceastã cometã fusese un asteroid.

Pe 23 octombrie 2013, astronomii de la Catalina SkySurvey de lângã Tucson, Arizona, care monitorizau trase-ul asteroidului 2013 UQ4, au observat cã acesta s-a tran-sformat într-o cometã, care a fost numitã 2013 UQ4 Ca-talina.

Experþi iau vãzut cã,dupã ce atrecut pe lân-gã Soare, o-biectul spaþi-al a format ocoadã, lucrun e o b i º n u i tpentru un as-teroid.

Pe 7 mai,a s t ronomi iTaras Prys-tavki ºi Arty-om Novicho-nok, care au studiat ºi cometa ISON, au confirmat cã estevorba despre o cometã.

Corpul ceresc face parte din categoria obiectelor nu-mite damocloide. Este vorba de nuclei de cometã, deaceea, asteroizii de acest fel pot deveni ulterior cometeactive. La fel s-a întâmplat ºi cu C/2001 OG 108(LONEOS) ºi C/2002 VQ94 (LINEAR).

Orbita acestor obiecte este similarã cometei Halley,care este cel mai cunoscut „vizitator” din sistemul nostrusolar.

Vestea bunã pentru cei pasionaþi de astronomie este cã2013 UQ4 Catalina devine tot mai luminoasã ºi de la sfâr-ºitul acestei luni, va putea fi vãzutã cu ajutorul unui sim-plu binoclu. Cometa se va apropia cel mai mult dePãmânt pe 6 iulie, la o distanþã de 47 de milioane de kilo-metri. 2013 UQ4 Catalina va mai trece pe lângã Terraabia în anul 2484. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 12 (384) din 30 iunie 2014 Pagina 7

Smartwatch-ul pe care îl va lansaApple, în toamnã

Apple pregãteºte mai multe versiuniale smartwatch-ului pe care îl va lansaprobabil în toamnã, au declarat surseapropiate, ºi vizeazã prin aceastã strate-gie sã contracareze dispozitive lansatede rivali precum Google ºi Samsung,potrivit Wall Street Journal.

Smartwatch-ul Apple va avea peste10 senzori, inclusiv pentru a monitorizasãnãtatea ºi activitatea fizicã, au spussursele. Compania americanã vrea sãrãspundã cu produsul sãu criticilorsmartwatch-urilor aflate deja pe piaþã,care afirmã cã acestea nu au funcþiisemnificativ diferite de un smartphone.

Apple ºi-a manifestat interesul pen-tru monitorizarea stãrii de sãnãtate ºi aactivitãþii fizice a consumatorilor în lu-na mai, când a prezentat o aplicaþie nu-mitã Health, care ar trebui sã strângãtoate datele de acest fel ale utilizatoruluiîntr-un singur loc. Compania nu a pre-zentat ºi un dispozitiv propriu pentru co-lectarea datelor, alimentând speculaþiicã acesta ar urma sã fie introdus la o da-tã ulterioarã.

Smartwach-ul ar putea fi lansat în-cepând din octombrie, în timp ce pro-ducþia ar trebui sã porneascã în douã sautrei luni, la o fabricã a companiei taiwa-

neze Quanta Computer, un furnizor alApple, au spus sursele. Quanta va efec-tua mai multe probe de producþie în lunaiulie.

Smartwatch-ul Apple va avea, pro-babil, mai multe ecrane, a afirmat unadintre sursele Wall Street Journal. O altãsursã, de la un furnizor de componente,a declarat cã livrãrile sunt estimate la10-15 milioane de unitãþi pânã la sfârºi-tul anului.

Gagetul care îþi spunecând eºti stresat

Un gadget cam cât un hands-freepoate detecta nivelul de stres pe care îlai într-un anumit moment al zilei. Apoiîþi spune cum îl poþi combate ºi cum sãîncerci sã te calmezi.

Micul gadget Spire se ataºeazã lapantaloni ºi trebuie sã aibã contact cupielea. În funcþie de modul cum respiri,Spire poate stabili nivelul de stres, tri-mite datele cãtre o aplicaþie de pe smart-phone, care te anunþã atunci când eºtimult prea agitat. „Spire nu-þi promite cãvei scãpa definitiv de stres, ci încearcãsã te ajute sã gestionezi situaþia ºi sã þiitotul sub control”, spun cei care au fãcutgadgetul.

Costã în jur de 150 de dolari la pre-comandã. Deocamdatã, Spire funcþio-neazã doar pe iPhone ºi se lucreazã la oaplicaþie pentru gadgeturile cu Android.

Twitter are un contconectat la o dronã

Twitter, site-ul de microblogging afãcut paºi importanþi în a ajuta generaþianoastrã sã comunice mai eficient în 140de caractere sau mai puþin. Evident, ju-decând dupã numãrul foarte mic de con-turi active pe Twitter, din România, dis-cuþia se poartã la nivel global. Recent,compania a anunþat un nou cont oficialde Twitter, care este conectat de aceastãdatã la o dronã. Drona respectivã a sur-volat cerul în timpul evenimentului

Cannes Lions fãcând o mulþime de foto-grafii la faþa locului, ca parte a testuluioficial. Snapshot-urile Vine au fost apoiuploadate pentru public, pe reþeaua desocializare. Contul oficial pentru acesteclipuri ºi imagini poartã numele de@dronie, cel mai probabil în urma argu-mentului cã imaginile preluate de dispo-zitiv ar putea fi denumite „drone selfi-es”. Oare asta înseamnã cã ar trebui sãle numim „dronies”? Contul @dronie afost deschis cu un clip de tip Vine, încare sunt înfãþiºaþi Sir Patrick Stewart,alãturi de vicepreºedintele Twitter, JoelLunenfeld, unde cei doi fac cu mâna lacamerã în timp ce aceasta se îndepãrtea-zã, ridicându-se cât mai sus. Feed-ulcontului a fost populat de imagini diver-se care aveau acelaºi stil de filmare, alunor celebritãþi diverse care au pãºit pecovorul roºu la Cannes Lions.(O.M)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Un barman eraatât de sigur cã ecel mai puternicom din zonã, încâta pus în bar un afiº

cu un pariu permanent: cine poate sãmai stoarcã o picãturã dintr-o lãmâiestoarsã de el, primeºte bãuturã gratispe viaþã. Într-o zi, apare un prãpãditslab ºi cu ochelari ºi spune:

– Aº vrea sã încerc ºi eu!Dupã ce s-au potolit râsetele, bar-

manul ia o lãmâie, o stoarce ºi i-o dãomului. Acesta o ia, o strânge ºi maistoarce cinci picãturi din ea, lãsândmutã pe toatã lumea din bar. Barma-nul, stupefiat acceptã cã a pierdut ºi îlîntreabã pe om: Unde lucrezi? Tailemne, ridici greutãþi sau ce faci?

– A, nu, sunt contabil la fisc.

☺Un tânãr stã de vorbã cu un domn

mai în vârstã.- Când mã însor, primul lucru pe

care-l voi face va fi sã o trimit pe

soacrã-mea doi ani în vacanþã!- N-ai vrea sã te însori cu fiica

mea? ☺

I-am dat azi nevesti-mii 100 de leiºi i-am spus sã iasã disearã ºi sã nu seîntoarcã pânã când nu se terminã fot-balul.

- Dar, nici nu trebuia atât demult… îmi zise ea, râzând.

- Lasã, zic, o sã ai nevoie… campi-onatul dureazã cinci sãptãmâni.

☺Vorbesc douã prietene:- Fatããã, nu ºtiu ce sã mã fac, ce

sã-i spun acum iubitului meu?- Nu ºtiu, spune-i adevãrul...- Care?- Nu ºtiu, inventeazã ceva!

☺Soþia, cãtre soþ:- Iubitule, dacã iau permisul de

conducere, ce maºinã îmi cumperi?- Whirlpool…

☺

Soþul ºi soþia acasã. Sunã telefonul.Soþul ridicã receptorul, ascultã câtevasecunde, fãrã sã scoatã un cuvânt apoiîl pune la loc. Soþia foarte curioasã:

- Cine a fost?- Probabil cineva de la Institutul

de Meteorologie ºi Hidrologie; a gre-ºit numãrul cã a întrebat: „Dragamea, orizontul este curat?”

☺Eram la restaurant cu prietena mea

ºi, imediat dupã desert, m-am aºezatîn genunchi.

- Vai, Jane… – mi-a spus cu lacrimiîn ochi – nu pot sã cred cã, în sfârºit,se întâmplã!

- Taci! – i-am spus, în timp ce mãbãgam sub masã – tocmai a intrat ne-vastã-mea!

☺- Trebuie sã vã iau tensiunea.- Domnule doctor, ºi ieri mi-aþi

luat-o.- ªi cât a fost?- Zece lei! Azi e mai scumpã?

DESPOTIC

CIVIC

INTRIGÃ

LOCAL

UªIÞE!

O FATÃCÃPIÞE ÎMPOTRIVÃ

SECRET

CARE ARDE

ASIA!

12 LUNI

12 LUNI

ªTIINÞÃEXACTÃ

DULCIURI

LOGOFÃT

DECISIV

LINIªTIÞI

GÂNDIRI

ASPECT (fig.)

MASA DESEARÃ

OM DEªTIINÞÃ

MIªEI

COMUNÃ(abr.)

LIPSURI

DOMINGO

ANTERIE!

În rândurile urmãtoare vã redau o paginãdin munca mea de bibliotecar, o secvenþã dinactivitatea garnizoanei Târgoviºte, o scenãde viaþã. Mã numesc Carmen Cãlimãnescu,sunt bibliotecara Cercului Militar din garni-zoana Târgoviºte. Vã las pe domniile voastresã citiþi, sã aprofundaþi, sã cugetaþi ºi sã spu-neþi apoi dacã este purã întâmplare sau, deundeva, o mânã nevãzutã cãlãuzeºte paºi,creeazã destine. Dar, sã încep cu începutul.

Am primit invitaþia verbalã din partea lo-cotenentei Aura Luca ºi a plutonierului adju-tant Dan Chiriþã – cadre militare ale Batalio-nului 114 Tancuri „Petru Cercel”, de a parti-cipa împreunã cu dumnealor în ziua de 29martie 2013, orele 10:00, la Biblioteca Jude-þeanã „I. H. Rãdulescu” la o lansare de carte.Autoarea, o fetiþã de 10 ani, AlbertaMoºneguþu, prietenã a tanchiºtilor. În lunadecembrie 2012, la serbarea „Pomului deCrãciun”, a fost invitatã ºi a fost alãturi detanchiºti ºi de copiii acestora. La militariitanchiºti, Moº Crãciun nu vine într-o sanietrasã de reni, vine într-un tab, cã doar e unMoº Crãciun militar.

M-a bucurat invitaþia ºi le-am rãspunscolegilor mei, cã voi fi prezentã dupã ce voiobþine aprobarea superiorilor mei. Le-am ra-portat cerându-le permisiunea. Þin minte cãle-am spus: „Nu ºtiu foarte multe, se pare cãeste un copil de 10 ani, un copil care, dinauzite, nu ar fi ca toþi ceilalþi copii de vârs-ta ei”. Am obþinut permisiunea de participa-re din partea comandantului garnizoaneiTârgoviºte, colonel inginer Nicolae Antonie.

Chipul fetiþeiÎn drumul cãtre biblioteca judeþeanã,

domnul plutonier adjutant Dan Chiriþã, îmispune: „ªtiþi ! fetiþa nu are mâini, are defectºi la picioare, se miºcã greoi, este de micãde înãlþime, nu depãºeºte înãlþimea unei me-se, a unui birou…”.

Atunci am rãspuns: „Au !!!”- „Sã nu vã temeþi ! Vã veþi îndrãgosti de

ea. Este toatã numai un zâmbet ºi are o vio-iciune neîntreruptã !”, a adãugat adjutantul.Am avut un ºoc la auzul descrierii. Am în-cercat cu toate forþele sã mã instruiesc, sã facfaþã impactului vizual, pe care urma sã-l am.

Odatã ajunºi la biblioteca judeþeanã, nu-mi stãpâneam nerãbdarea. Vroiam sã o vãd

cât mai repede. În salã lume multã, foartemultã, toate scaunele ocupate ºi pe marginelume în picioare. Erau prezenþi: reprezen-tanþi ai Consiliului Judeþean Dâmboviþa ºi aiPrimãriei Târgoviºte, senatorul Sorin RoºcaStãnescu, împreunã cu copiii sãi, oameni cufuncþii de conducere, reprezentanþi ai Pro-tecþiei Copilului, învãþãtori, profesori, repor-teri, jurnaliºti, colegi de ºcoalã, oameni ma-turi, tineri, copii. Particip, ºi nu de ieri, deazi, la tot felul de manifestãri, dar o salã pli-nã ca în acea zi, nu am mai vãzut de la întâl-nirea cu poetul Lucian Avramescu.

Dupã câteva minute de aºteptare, vãd peculoarul central al Sãlii de Conferinþe al bi-bliotecii judeþene, o mogâldeaþã, o plãmã-dealã de carne, înfãºuratã cochet într-o ro-chiþã verde cu garniturã albã, cu gentuþã al-bã, purtatã gen poºtaº, cu bentiþã pe creºtetulcapului din care atârna discret un ºnur demãrþiºor.

Un chip minunat, încadrat perfect depieptãnãtura delicatã, susþinutã de bentiþadin care atârna ºnurul de mãrþiºor, un ten albcurat, niºte ochiºori limpezi, cu o luminãaparte, plini de vioiciune. În completare, un

zâmbet cald, larg. Niciurmã de tristeþe sau deapãsare. Acel chip purîþi focaliza privirea, tehipnotiza. Te fãcea sã teuiþi numai la acele trãsã-turi minunate.

Vocea copilei, bal-sam pentru suflet. Cal-mã, caldã, cu tonalitãþiplãcute, articulând per-fect sunetele. Acea voce,cu inflexiunile ei, te fas-cina, te vrãjea. Cu greute uitai ºi mai departe.Dacã o fãceai, nu îþi creanici un sentiment îngro-zitor. Acceptai fãrã ezi-tare lipsurile ºi nu puþinela numãr: lipsa ambelorbraþe din umãr, lipsa fe-murului, mersul greoi,înãlþimea micã.

Care credeþi ca eracuvântul pronunþat de eala tot pasul ?

- MMUULLÞÞUUMMEESSCC!!””Nu am întâlnit în

viaþa mea, numãrul ani-lor mei fiind de acum nupuþini, o mai mare uºu-rinþã la un om, în a spu-ne:„„MMUULLÞÞUUMMEESSCC!!””Cred cã a fost prima lec-þie, da fãrã exagerare,prima lecþie, învãþatã dela acest copil. Ce tecostã oare sã rosteºti des„mulþumesc”? Este atât de puþin ºi atât demult în fapt. Ce sã vã mai spun, m-am îndrã-gostit de ea, pe loc. Nu am crezut în viaþamea în dragoste la prima vedere. Acum,Dumnezeu îmi îngãduia sã cred cã se poate.Da, te poþi îndrãgosti de un om vãzut pentruprima datã în viaþa ta. Deci, existã aºa ceva!

Copila, la vremea respectivã, nu mãcunoºtea. Habar nu avea de ceea ce gândeameu. S-a aºezat la câteva scaune distanþã demine. Vã imaginaþi, cã nu mi-am pututdezlipi privirea de la ea pe tot parcursulactivitãþii.

Lansarea cãrþiiA urmat lansarea cãrþii „„ZZââmmbbeett ddee îînn-

ggeerr””,, semnatã sub pseudonimul Lorelai, dis-cursul autoarei, alocuþiunile invitaþilor, pro-gramul artistic prezentat de colegii de ºcoa-lã, în care ºi ea a avut un rol, propriul pro-gram. În cadrul acestuia, a interpretat cânte-cul „„AAvvee –– MMaarriiaa”, care a smuls publiculuiropote de aplauze. Toate le-a fãcut cu unzâmbet minunat întipãrit pe buze, în ciudafebrei ºi rãcelii care o chinuiau în acel mo-ment.

Cartea a cuprins câteva poveºti, desene,poezii dedicate mamei, bunicii, þãrii, luiEminescu, lui Schopenhauer ºi Kant, staþiu-nii Olãneºti, celor patru anotimpuri, rânduni-cii, micului actor, ciobanului, mãrii, albatro-ºilor, scoicilor, florii de colþ, ghiocelului, ma-cilor, baloanelor, sãrbãtorilor de Crãciun ºiPaºti; toate scrise cu piciorul. Copila a învã-þat sã scrie ºi sã deseneze folosindu-ºi dege-tele de la picioare.

Deºi solicitatã din plin de reporteri, jur-naliºti, învãþãtori, colegi, prieteni, nu a dat oclipã semne de obosealã, n-a lãsat sã se vadã

gripa care îi dãdea târcoale. Vorbea frumoscu toatã lumea, rãspundea politicos tuturorîntrebãrilor ºi rostea cu cea mai mare uºurin-þã cuvântul „mulþumesc”.

Mama fetiþei, de fapt, nu mama, ci asis-tentul maternal, cea care a oferit ºansa la via-þã acestui copil – doamna Viorica Pârvan, aoferit aceastã cãrticicã participanþilor. Amcumpãrat-o ºi eu. De cum am primit-o, amînceput s-o strâng la piept, pipãind-o ºi rãs-foind-o din primele momente. Un ochi pri-vea în rândurile cãrþii, altul se minuna demica fãpturã, care se miºca, cu mersul ei ca-racteristic, printre oamenii de douã ori maiînalþi decât ea.

M-a impresionat atunci un gest. Baniiobþinuþi din vânzarea cãrþilor, doamna Pâr-van i-a introdus în gentuþa poºtaº, albã, a fe-tiþei. Au fost primii bani câºtigaþi de ea. Câþicopii de 10 ani, reuºesc sã câºtige ceva dinmunca lor ? … Vã rãspund eu, aproape niciunul!!!

Lacrimile Am plecat din salã cu lacrimi jucându-mi

în ochi. Nu erau lacrimi de milã, erau lacrimide bucurie, de admiraþie, participasem la olecþie de viaþã. Prea puþin i-am mulþumit luiDumnezeu, pentru toate bunele pe care mile-a dat în viaþa mea. În acel moment, am în-vãþat cã toate lucrurile pe care le am nu mi secuvin ºi cã trebuie sã mulþumesc neîncetatpentru ele.

Sosind acasã, eram complet rãvãºitã, la-crimile mi-au curs pe obraz mai multe ore.Am luat cartea ºi am început s-o citesc. Pemãsurã ce întorceam paginile, mi-a încolþitîn minte ideea de a o prezenta superiorilor ºicolegilor mei. Nu ºtiam cum sã fac, cum sãprocedez, cum ºi cu cine sã vorbesc.

Dupã weekend, revenind la serviciu, pri-ma persoanã cãruia i-am relatat despre acti-vitate ºi fetiþã a fost ofiþerul cu Relaþii Publi-ce, maiorul Aurelian Drãgan. Acesta, ascul-tându-mã, a propus sã mergem împreunã lacomandantul garnizoanei.

Zis ºi fãcut! Comandantul, colonelulNicolae Antonie ne-a ascultat cu mare aten-þie, ºi-a prins faþa între mâini, s-a gândit, ne-a mai pus vreo douã, trei întrebãri ºi a rostit:„Când avem urmãtoarea activitate progra-matã? Forþele Terestre, pe 23 aprilie. O in-vitãm pe fetiþã ºi pe mama ei la aceastã acti-vitate.”

A convenit sã se întruneascã Consiliul deGarnizoanã (întâlnirea cu toþi comandanþiide unitãþi militare din garnizoanã), sã expu-nã ºi acolo propunerea. Propunerea cuprin-dea varianta cumpãrãrii cãrþii „„ZZââmmbbeett ddeeîînnggeerr”” , care costa 12,5 lei.

Peste o sãptãmânã a avut loc Consiliul deGarnizoanã, comandanþilor li s-a prezentatcazul ºi ideea de a fi alãturi de acest copil ºide asistenta maternalã care o are în grijã.

Factorii de decizie ai fiecãrei unitãþi mili-tare au sugerat ca un reprezentant – în acestcaz a fost locotenenta Aura Luca, sã meargãºi sã explice situaþia amãnunþit oamenilor

din unitãþile militare din garnizoana Târgo-viºte. Doamna locotenent a fost prezentã înzilele ce au urmat în toate unitãþile militaredin garnizoanã, a avut întrevederi, atât cumilitarii, cât ºi cu personalul civil.

„Ave Maria”Concluzia a fost cã foarte mulþi, foarte

mulþi oameni au vrut sã achiziþioneze „„ZZââmm-bbeett ddee ÎÎnnggeerr””.. S-au fãcut liste, s-au adunatbani, urmând ca, în cadrul simpozionului de-dicat Zilei Forþelor Terestre 2013, Lorelai sãvinã ºi sã-ºi lanseze cartea în rândurile mili-tarilor ºi sã susþinã ºi un program artistic.

Au început pregãtirile, s-a amenajat co-respunzãtor „Sala Albastrã” a Batalionului114 Tancuri „Petru Cercel”, s-au fãcut invi-taþii. Mult au muncit atunci militarii Batalio-nului 22 Transport „Dâmboviþa”, sub condu-cerea colonelului Valentin Sandu.

Surpriza a fost imensã, tot stocul de cãrþi,a fost epuizat, rãmânând multe solicitãri ne-onorate. Mai simplu spus, nu s-au ajuns cãr-þile pentru toatã lumea.

În toiul pregãtirilor, colonelul NicolaeAntonie a cerut o verificare a activitãþii. Neaflam în „Sala Albastrã”; împreunã, coman-danþi ºi organizatori. Pe aºa-zisa „scenã”,partea din faþã a „Sãlii Albastre” (unde înmod obiºnuit îºi are locul o masã mare deconsiliu cu scaune, pentru reuniunile milita-re), se afla, printre alte obiecte care urmau sãfoloseascã la decorarea sãlii, o orgã micã dejucãrie, viu coloratã.

Colonelul Antonie o vede, se uitã la ea ºiîntreabã nedumerit: „Ce-i cu asta aici? Lace vã trebuie jucãria asta?” S-a rãspuns:„Este orga Albertei, la ea ne va cânta în tim-pul recitalului”. „La asta?”, s-a mirat colo-nelul Antonie. „Da! Pãi, alta nu are!”, i s-araportat. Domnul Nicolae Antonie a cãzut pegânduri. Puteai vedea cum trãsãturile feþei ise aspresc, ochii parcã i s-ar fi umplut de la-crimi, dar dârzenia meseriei nu-i îngãduiaacest lucru. Se gândeºte ºi exclamã: „Drãga-ne, hai sã-i cumpãrãm o orgã din banii careau rãmas! Intereseazã-te!” Toatã aceastãconversaþie se întâmpla cu 24 de ore înaintede începerea simpozionului.

Maiorul îºi însuºeºte ordinul ºi se apucãde cãutat instrumentul muzical. Dragii noº-tri, dupã cum ºtiþi, în Târgoviºte nu se gãseº-te un magazin specializat de instrumentemuzicale în care poþi gãsi aºa ceva în numai24 de ore? Pãrea imposibil! ªi totuºi!… Intrãpe Internet ºi gãseºte tocmai la Sfântu Ghe-orghe, o firmã care achiziþioneazã aºa ceva ºicare putea onora comanda. Da! Perfect, nu-mai cã trebuia sã ºi ajungã în 24 de ore. Co-manda a fost fãcutã ºi instrumental muzicalpus la pachet a plecat cu un „Fan Courier”,spre Târgoviºte. La ora 13:00, ora începeriiactivitãþii, orga „Yammaha”, nou-nouþã, eraadusã, împachetatã, gata pentru a fi oferitã.

Surpriza tocmai de aici se contureazã!Activitatea începe, Alberta este strãlucitoa-re, oamenii se îndrãgostesc de ea, aºa cum ofãcusem ºi eu. O admirã, se minuneazã deea, o aplaudã, o felicitã, îi ureazã succes încontinuare, îi cer detalii despre viaþa eidoamnei Viorica Pârvan.

Au rãmas înmãrmuriþi când Alberta acântat „„AAvvee MMaarriiaa””. Au aplaudat freneticmomentul muzical interpretat la orga micãde jucãrie, redat folosindu-ºi numai degetelede la picioare. Locotenenta Aura Luca o în-treabã: „Ce vrei sã-þi aducã þie Iepuraºul,Alberta?”, se apropiau Sãrbãtorile Pascale.„„OO oorrggãã aaddeevvããrraattãã!!”” exclamã Alberta.

MMIINNUUNNEE,, MMIINNUUNNEE,, MMIINNUUNNEE!!!!!! Copi-lul îºi dorea aºa ceva, noi nu ºtiam absolutnimic, nici cea mai micã discuþie nu fusesepurtatã pe acest subiect, cu fetiþa sau mamaei; fusese doar gândul domnului colonelNicolae Antonie. Noi, cei care ºtiam ce-ipregãtisem am rãmas stane de piatrã. Cine aacþionat?, cum?, unde?, când?, de ce?. Nuºtim, n-am gãsit rãspuns. Nu vom gãsi rãs-puns clar niciodatã. Cu siguranþã, existã unînger pãzitor asupra acestui copil. Acesta, avrut ca tocmai noi, militarii, sã fim în apro-pierea Sfintei Învieri, alãturi de fetiþã, sã-ifacem un dar.

Nu vã mai spun bucuria mare pe care Al-berta a simþit-o… Ochiºorii îi jucau ca douãmãrgeluþe pe un crâmpei de aþã, obrajii i seîmbujoraserã de–a binelea, spunea mulþu-mesc neîncetat, ar fi chiuit de plãcere, dar nuuita unde se afla ºi nu îndrãznea. S-ar fi ridi-cat sã apuce orga, dar micuþa cu ce s-o apuceoare?; oricum o mare, mare, bucurie se ve-dea pe feþiºoara ei.

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 12 (384) din 30 iunie 2014Pagina 8

F i le de ju rna l pent ru A lber ta , cu par fum de armatãF i le de ju rna l pent ru A lber ta , cu par fum de armatã

((CCoonnttiinnuuaarree îînn nnrr.. vviiiittoorr))Bibliotecar Carmen Cãlimãnescu

Foto: Plt. adj. Adrian Robu