CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XIV nr . 19 (345) 15 octombrie 2012 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

EVENIMENT

ACTUALITATE

În vechea Cetate de Scaun, de un deceniu, trãieºte ºimunceºte o comunitate militarã. Oamenii din aceastãcomunitate, în cei zece ani, ºi-au dat toatã osteneala

pentru ca Batalionul 22Transport „Dâmboviþa”,care duce mai departetradiþiile armei auto pemeleagurile Târgoviºtei,sã îndeplineascã cu suc-ces toate misiunile pe cele-au primit. Batalionuldislocat în cazarma isto-ricã, a cãrei construcþie aînceput în anul...

BBaattaalliioonnuull 2222 TTrraannssppoorrtt „„DDââmmbboovviiþþaa””

Un deceniu de existenþã

Batalionul 1 Instrucþie „Olt” este purtãtorul tradiþiilorde luptã ale Regimentului 2 Roºiori, care a luat fiinþã înanul 1869, la 1 septembrie, în tabãra de la Furceni, lân-gã Tecuci.

Puþine sunt unitã-þile cu o istorie neîntre-ruptã, care au fost pre-zente la bãtãlii de rãsu-net, de-a lungul zbu-ciumatei istorii a popo-rului român (lupte pen-tru independenþã, pen-tru neatârnarea patriei)ºi care au scris cu literede sânge...

LECÞIA DE ISTORIE

B ã t ã l i a d e l a C a r e iB ã t ã l i a d e l a C a r e i25 Octombrie constituie amintirea unei zile de împli-

nire naþionalã, când Armata românã ºi-a îndeplinit meni-rea fireascã, încheind pe teritoriul întregit al Românieicampania militarã, începutã la 23 august 1944, având ca

repere : Pãuliº, Oarba de Mu-reº ºi Carei.

Devenitã simbol al tuturorbãtãliilor ºi al eroilor neamuluiromânesc, data de 25 octom-brie a rãmas întipãritã în su-fletele românilor drept ziua încare þara îºi sãrbãtoreºte Ar-mata ºi pe cei care au fost...

Problema pãstrãrii sigure, pe timp îndelungat, a da-telor este una spinoasã, deoarece, în ciuda performanþe-lor actuale ale mediilor de stocare, existã totuºi pericoluldeteriorãrii acestora,deci a pierderii unuivolum mare de infor-maþii preþioase. Celmai recent progres îndomeniu se datoreazãcompaniei Hitachi,care a inventat un me-diu de stocare nou, cuperformanþe excepþio-nale...

Formatorul de caractere puternice

Stocarea unui volum imens de datese face pe bucãþele de sticlã

MOZAIC

La Craiova, în perioada 01-04 octombrie, s-adesfãºurat cea de-a patra ediþie a Competiþiei Sub-ofiþerul/ Soldatul anului, faza pe Divizia 1 Infanterie

„Dacica”, cu scopul de aidentifica acei militari ca-re corespund normelor ºicriteriilor unui model cuo mentalitate de luptãtor,de învingãtor, impus deforþele terestre. La start,au fost aliniaþi 28 de sub-ofiþeri ºi soldaþi gradaþiprofesioniºti din cadrulunitãþilor subordonateDiviziei 1...

KAKI 100%

Te provocãmTe provocãm ORIUNDE,ORIUNDE,ORICÂNDORICÂND , sã f i i p r imu l !, sã f i i p r imu l !

La Sala de Cinema, joi, 4 oc-tombrie 2012, ora 17:15, avândca subiect Interferenþele cultu-rale–Antropolo-gie, Adrian Ma-juru a susþinutexpunerea cu te-ma Despre naº-teri ºi prunci înRomânia din ca-drul programuluicultural Geogra-fii emoþionale.„Naºterea estealãturi de moarteunul din arheti-purile primordi-ale întâlnite întoate culturile.Potrivit antropologilor, prin naº-tere, nu pãtrunzi automat într-ungrup domestic; intrarea se facepe etape. Mama ºi copilul suntsupuºi, în toate societãþile, uneiperioade de izolare. În timpulacestei perioade, mama esteconsideratã impurã, iar copilulfoarte vulnerabil. Într-adevãr, elnu este recunoscut a fi pe deplin

uman, iar forþele supranaturaleameninþã sã-l ia înapoi. Ritualu-rile de integrare pun capãt aces-

tei perioade dificile prin botezulcreºtin (...)”.

EXPOZIÞIILa Galeria Artelor, în perioa-

da 1–18 octombrie 2012, estedeschisã expoziþia de picturã aartistului plastic Nicolae Am-brozie.

Colonel Ion PAPALEÞ

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 19 (345) din 15 octombrie 2012Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuTToommaa BBaarrbbuuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64412C 19/2012

TEL AVIV - Iranul afirmã cã va obþine uraniu îmbogã-þit 60%, în cazul eºuãrii negoscierilor cu marile puteri. Ira-nul va obþine uraniu îmbogãþit 60% necesar funcþionãrii sub-marinelor sale, în cazul eºuãrii negocierilor cu marile puteriprivind programul sãu nuclear, a indicat ºeful adjunct al comi-siei parlamentare pentru politicã externã ºi securitate naþionalãMansour Haqiqatpour, citat de Debka.file. Mulþi experþi nucle-ari occidentali considerã cã Iranul obþine deja uraniu îmbogãþitpeste nivelul permis de 20%. Uraniul îmbogãþit 90% serveºtela fabricarea bombei atomice. Occidentul ºi Israelul considerãcã Iranul îºi ascunde ambiþiile militare nucleare sub mascaunui program civil, iar Teheranul insistã pentru dreptul sãu dea deþine tehnologie atomicã de vârf pentru scopuri strict paºni-ce. În acest dosar, Israelul insistã pentru impunerea unui ulti-matum Iranului ºi ameninþã cu lansarea unui atac unilateralasupra instalaþiilor nucleare iraniene. În schimb, SUA favori-zeazã înãsprirea sancþiunilor internaþionale antiiraniene ºi ca-lea diplomaticã vizând rezolvarea acestei dispute. Sãptãmânatrecutã a avut loc la New York o întâlnire la nivelul miniºtrilorde externe Iran-G5+1 - grupul celor ºase mari puteri care nego-ciazã cu Teheranul în controversatul dosar nuclear iranian:cinci þãri membre permanente ale Consiliului de Securitate alONU: China, Franþa, Marea Britanie, Rusia SUA, plus Germa-nia. KABUL - Hamid Karzai denunþã rãzboiul psiholo-gic condus de mass-media occidentale împotriva Afga-nistanului. Preºedintele afgan Hamid Karzai a acuzat mass-media occidentale cã duc „un rãzboi psihologic” împotriva þã-rii sale, anunþând apocalipsa ºi revenirea talibanilor dupã retra-gerea trupelor coaliþiei internaþionale de la sfârºitul anului2014, informeazã AFP. „Acesta este un rãzboi psihologic pur-tat de mass-media occidentale împotriva Afganistanului; odatãce trupele strãine se vor retrage, Afganistanul va rãmâne fãrãapãrare, va izbucni un rãzboi civil, iar talibanii se vor întoarcela putere”, a afirmat Hamid Karzai, în cadrul unei conferinþede presã. El a precizat cã a discutat aceastã problemã în cadrulunei întrevederi cu secretarul de stat american Hillary Clintonpe marginea Adunãrii Generale a ONU de sãptãmâna trecutãde la New York. „Cred cã scopul este de a influenþa viitoareleacorduri privind numãrul de baze militare americane, prezenþatrupelor americane dupã 2014 - însã acest lucru nu poate reuºicu un rãzboi psihologic”, a adãugat el. Hamid Karzai a men-þionat în acest scop New York Times, BBC ºi CNN, recunos-când în acelaºi timp cã „din pãcate, mass-media locale, televi-ziunile, radiourile, precum ºi analiºtii, prezic de asemenea rãz-boiul civil din Afganistan, dupã retragerea trupelor strãine”.

WASHINGTON - Leon Panetta ºi-a exprimat frustrareafaþã de comentariile preºedintelui afgan Hamid Karzai.Secretarul american al Apãrãrii Leon Panetta ºi-a exprimatfrustrarea faþã de comentariile preºedintelui Afganistanului,Hamid Karzai, care a criticat trupele americane pentru cã nu îicautã pe militanþii care îºi au bazele în Pakistan. Panetta a de-clarat reporterilor cã Statele Unite au pierdut peste 2.000 demilitari, bãrbaþi ºi femei, luptând pentru suveranitatea ºi secu-ritatea Afganistanului. Totodatã, secretarul american al Apãrã-rii a adãugat cã ar fi folositor dacã preºedintele afgan Karzaiºi-ar exprima mulþumirile pentru aceste sacrificii. MOSCO-VA - Rusia vrea sã-ºi modernizeze Flota de la Marea Nea-grã. Ucraina ºi Rusia ar putea semna, în noiembrie-decembrie,noi acorduri cu privire la Flota Rusã de la Marea Neagrã, am-plasatã în Crimeea. Recent, preºedintele Ucrainei, Viktor Ia-nukovici, a delegat mai multor ministere sarcina de a elaboraun pachet de documente corespunzãtoare. Partea rusã este in-teresatã de modernizarea Flotei sale, lucru care nu poate fi fã-cut fãrã acordul Kievului. Faptul cã negocierile privind moder-nizarea tehnicii aflate în dotarea Flotei Ruse de la Marea Nea-grã ar putea fi finalizate pânã la sfârºitul anului a fost anunþatîncã în iulie de comandantul flotei, contraamiralul AleksandrFedotenkov. Problema a apãrut deoarece, în acordurile iniþiale,semnate în 1997, era stipulat cã înlocuirea tehnicii cu una nouãpoate avea loc doar cu acordul pãrþii ucrainene ºi într-un for-mat care sã nu ducã la înlocuirea tipurilor ºi claselor de armeexistente cu altele diferite. În acel moment, se vorbea despreretragerea Flotei Ruse pânã în 2017 ºi din acest motiv pãrþilenu-ºi fãceau planuri pe termen foarte lung. Însã, începând din2010, când au fost semnate acordurile de la Harkov, situaþias-a schimbat: prezenþa Flotei Ruse în Crimeea a fost prelungitãpânã în 2042, cu posibilitatea prelungirii ºi mai mari a acordu-lui. A început sã se punã acut problema privind înlocuirea na-velor ºi tehnicii învechite cu modele noi. Dupã cum a atenþio-nat directorul Centrului de cercetãri ale armatei, de reconver-sie ºi dezarmare din Rusia, Valentin Badrak, Flota de la MareaNeagrã, care se transformã într-un morman de fiare vechi, numai poate sã-ºi onoreze principalul obiectiv: sã asigure intere-sele Rusiei în regiunile Marea Azov-Marea Neagrã ºi MareaMediteranã. Schimbarea modelelor învechite cu unele de ace-laºi tip, chiar dacã în stare de luptã, ar fi inutilã. De aceea, par-tea rusã a luat cursul spre o înnoire calitativã a Flotei de la Ma-rea Neagrã. La baza Flotei de la Marea Neagrã, existã un sub-marin învechit, iar Ministerul Apãrãrii al Federaþiei Ruse pla-nificã sã aducã în locul lui ºase noi modele de tip 636. Primuldintre noile submarine ar urma sã fie gata spre sfârºitul lui2013. Pãrþii ucrainene i se cere sã permitã majorarea cantitati-vã a acestui tip de tehnicã, iar Ucraina îi oferã Kievului posibi-litãþi pentru negocieri cu Moscova. (P.I.)

BBaattaalliioonnuull 2222 TTrraannssppoorrtt „„DDââmmbboovviiþþaa””

U n d e c e n i u d e e x i s t e n þ ãU n d e c e n i u d e e x i s t e n þ ãÎn vechea Cetate de Scaun, de un

deceniu, trãieºte ºi munceºte o comu-nitate militarã. Oamenii din aceastãcomunitate, în cei zece ani, ºi-au dattoatã osteneala pentru ca Batalionul22 Transport „Dâmboviþa”, care ducemai departe tradiþiile armei auto pemeleagurile Târgoviºtei, sã îndepli-neascã cu succes toate misiunile pecare le-a primit.

Batalionul dislocat în cazarma is-toricã, a cãrei construcþie a început înanul 1894 ºi care a aparþinut Regi-mentului 3 Dâmboviþa, a executat mi-siuni, atât în zona de Sud, aflatã înresponsabilitatea Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, cât ºi în celelalte zone aleþãrii. Acum, structura face parte dinrândul unitãþilor militare de elitã dinArmata României, fiind singura uni-

tate operaþionalizatã, deacest gen, din judeþulDâmboviþa, pusã la dis-poziþia NATO.

La data de 1 martie2011, în cadrul unui ce-remonial militar, orga-nizat în cazarma istoricã331 din garnizoana Târ-goviºte, Batalionul 22Transport „Dâmboviþa”a primit Drapelul deLuptã, iar pe 5 iulie2012, drapelul a fost de-corat cu Emblema deOnoare a Forþelor Terestre.

Ceremonialul sãrbãtoririi a 10 anide la înfiinþare s-a desfãºurat în datade 15 octombrie 2012, în cazarma uni-tãþii din strada Nicolae Bãlcescu, nr.2,

din Târgoviºte.Cu aceastã ocazie le urãm colegi-

lor noºtri viaþã lungã, sã continue tren-dul ascendent cu care ne-au obiºnuit ºimult spor la muncã! (P.I.)

Dupã cum se ºtie, activitãþile ºioperaþiunile din cadru ITS (întreþine-rea tehnicã de sezon), se executã o da-tã pe an, de obicei în semestrul doi.Anul acesta, pregãtirea ITS aînceput din varã, când s-a þi-nut convocarea de pregãtire,la Ploieºti ºi Bucov, cu locþii-torii tehnici din unitãþile mi-litare direct subordonate co-mandamentului Diviziei 1Infanterie „Dacica”. Apoi auurmat convocãrile de pregãti-re ºi instructaj pentru ITS,care au fost planificate ºidesfãºurate timp de o zi, întoate comandamentele demari unitãþi ºi, respectiv do-uã zile, la structurile de nivel batalion.

Aºadar, conform prevederilor re-gulamentare, în perioada 5 la 25 sep-tembrie, secþia logisticã a comanda-mentului diviziei a planificat, organi-zat ºi executat controale în 23 destructuri subordonate (comandamentede brigãzi, batalioane, SMEM etc.),urmãrind modul în care au fost pla-nificate, organizate ºi, mai ales, exe-

cutate lucrãrile practice de întreþinerea tehnicii ºi echipamentelor.

Trebuie sã þinem seama de faptulcã baza materialã necesarã ITS-ului a

fost asiguratã în proporþie de 75-95%din necesar, la materialele din resortulCL, ºi între 25-60% din necesar, lamaterialele de întreþinere (multe din-tre acestea au fost asigurate din exis-tentul din depozitele proprii sau prinredistribuirile dispuse de cãtre secþialogisticã a comandamentului Diviziei1 Infanterie „Dacica”). Ca urmare aacestui fapt, comisiile au putut consta-

ta cã activitãþile au fost planificate ºiorganizate în conformitate cu preve-derile regulamentare în vigoare ºi cuprecizãrile eºaloanelor superioare;prezenþa personalului la activitate afost, în medie, între 40 ºi 85 %, la exe-cutarea lucrãrilor participând ºi perso-

nalul implicat în activitãþi de pazã. În general, operaþiunile prac-

tice au fost executate corespunzã-tor din punct de vedere calitativ,deºi la unele unitãþi au existatînscrise în fiºele tehnologice ºiactivitãþi pentru care nu era asigu-ratã baza materialã sau nu existapersonalul specializat. În cele dinurmã, au fost remediate, pe loc,toate neajunsurile. La încheiereacontroalelor în unitãþi, s-a dispusfinalizarea lucrãrilor la toate cate-goriile de echipamente planificate,completarea corespunzãtoare a fi-

ºelor tehnologice, acordarea unei aten-þii deosebite în ceea ce priveºte calita-tea lucrãrilor ºi executarea de controa-le interoperaþionale pentru a se urmãripermanent stadiul lucrãrilor. Activita-tea urmeazã sã încheie cu executareacontrolului final, cu consemnarea îndocumentele de evidenþã a exploatãriitehnicii. (P.I.)

2012 – Întreþinerea tehnicã de sezon

Octombrie

Cercul Militar NaþionalCampionatul militar de Taekwando, un stil

de luptã originar din Coreea, s-a desfãºurat laBrigada 2 Infanterie „Rovine” din Craiova , înperioada 01-04 octombrie. S-au înscris pentruparticipare 11 loturi ale unitãþilor subordonateDiviziei 1 Infanterie „Dacica”.

În ceea ce priveºte Batalionul 313 Cerce-tare „Burebista”, acesta a participat pentru pri-ma oarã la un astfel de concurs, cu o echipãconstituitã din 4 militari. Instructorul lor spor-tiv, plutonierul-major Bogdan Todiriþã, a avutparte de o surprizã plãcutã atunci când pluto-nierul Alin Badea a ocupat locul I, dupã numaio sãptãmânã de antrenament. Pe locul al II-lea,s-a clasat sergentul-major Viorel Mihãescu, iarcel de-al III-lea loc pe podiumul de premierei-a revenit plutonierului Gheorghe Stanca ºisoldatului-gradat profesionist Marius Floricel.

Fiind un stil de luptã în care ponderea o de-þin loviturile de picior, în proporþie de 70%,taekwando promoveazã armonia dintre putereafizicã, rezistenþa psihicã ºi dezvoltarea spiritu-alã. Trebuie sã amintim ºi faptul cã sportiviinoºtri vin din alte stiluri de luptã ºi cã totul afost posibil prin implicarea directã a locotenen-tului Alexandru Ilie.

Cristina FRATU

Campionatul militar de Taekwando

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 19 (345) din 15 octombrie 2012 Pagina 3

Mânatã de promisiunea tinereþii fãrãbãtrâneþe ºi a vieþii fãrã de moarte,

sau mãcar fãrã probleme de sãnãtate, mã hotã-rãsc sã-mi fac analizele. Aleg pentru acest lu-cru Policlinica Militarã din strada Cobãlcescu,spre care mã îndrept hotãrâtã încã de la oreleºase ale dimineþii, sperând cã voi avea un locfruntaº la coada la care mânecile suflecate aº-teaptã sã hrãneascã acele seringilor ameninþã-toare ºi veºnic flãmânde.

Mã înghesui, ca orice muritor, în arhicunos-cutul autobuz 226 ce uneºte capãtul de sud alBucureºtiului cu inima intelectualã a oraºului,Piaþa Romanã, care îºi întinde obositã ciola-nele, pentru a fi cãlcate de mii de roþi, sub pri-virea superioarã a clãdirii Academiei de StudiiEconomice. Fireºte cã nu reuºesc sã prind unloc pe scaun ºi rãmân agãþatã de barele de spri-jin împreunã cu alþi lilieci matinali alãturi decare suport smuciturile frânelor nervoase ºicoatele cãlãtorilor grãbiþi sã avanseze în burtadin ce în ce mai strâmtã a mijlocului de trans-port .

Plonjez pe trotuarul staþiei de destinaþie,trag cu forþã poºeta, rãmasã captivã între trupu-rile lipite ale cãlãtorilor, ºi pornesc grãbitã sprestrada Cobãlcescu care conþine în chiar inimaei instituþia medicalã cãutatã de mine.

Urc scãrile care anticipeazã cumva ceea cegãseºti la capãtul lor. Deºi cunosc clãdirea res-pectivã de când eram copil ºi nu trece o perioa-dã mai lungã de un an sã nu am drum pe acolo,sunt mereu surprinsã de aspectul total învechit.Pereþii sunt acoperiþi cu un strat de humã; gene-raþiile mai vechi ºtiu cã aceea era singura solu-þie de zugrãvit disponibilã pânã în 1989. Potpune rãmãºag cã uºile poartã aceeaºi vopseadintotdeauna, iar becurile, aprinse din doi îndoi, îºi fac foarte bine treaba mascând realita-tea, astfel cã nu-mi pot da seama dacã luminaslabã face ca aspectul general sã fie nepotrivitunei instituþii medicale. Oricum rezultatul esteun fel de ceaþã.

În aceastã atmosferã mult accentuatã de ni-velul incert de luminã al zorilor, descopãr cuprivirea, în holul central, doi bãtrânei care aº-teptau liniºtiþi þinând strâns, de urechile ca deiepuri ai pungilor de plastic, recipientele cu u-mori corporale. Dau „Bunã dimineaþa!” ºi mãaºez pe canapeaua de lemn gol ºi bine ºlefuit deposterioarele miilor de beneficiari ai tratamen-telor medicale.

- „Noi suntem la conservare. Dumneavoas-trã? Cam tânãrã pentru probleme!” Profundmãgulitã de aprecierea asupra vârstei mele ºibucuroasã cã-mi vor trece mai uºor cele trei-zeci de minute de aºteptare rãmase, mã afundîntr-o discuþie cu cei doi domni. Facem unschimb consistent de opinii. Spre surprindereamea, realizez cã cei doi sunt extrem de bine in-formaþi, de lucizi ºi posesori ai unor pãreri clareºi pertinente asupra realitãþii socio-politice dinþara noastrã. Mai aflu despre pensionari mili-tari, unul de la „kaki”, iar celãlalt de la aviaþie,cã avem cam aceleaºi pãreri, argumentate, des-pre sistemul de sãnãtate ori de ºcolarizare. Leîmpãrtãºesc ºi eu faptul cã sunt cadru militar,cã încã mai pulseazã viaþã în corpul de cares-au despãrþit, acum mulþi ani, ºi cã, încã, ceitineri privesc cu respect realizãrile înaintaºilor

înaintând cu nerãbdare spre viitorul moderni-zat. Despre prezent nu spun nimic, ºtiu ei preabine cum e cu criza economicã.

Discuþia ar fi continuat mult ºi bine dacãgrilajul de fier forjat, care a pãstrat intactã fe-cioria, deloc sterilã, a etajelor superioare, adicãlocul unde se desfãºoarã actul medical, nu s-arfi dat la o parte invitând oamenii grãbiþi sã-ºiocupe locul la cozile din dreptul cabinetelor.Mã despart politicoasã de cei doi companionide discuþie care au prins o vitezã nebãnuitãpentru vârsta lor, înghiþind treptele scãrilor cã-tre primul etaj. Probabil cã, la acea vârstã, tãi-ºul ascuþit al timpului apasã altfel, împingândoamenii la gesturi extreme, chiar riscante pen-tru integritatea lor corporalã.

Mã uit neputincioasã cum holul, în care amaºteptat cu toþii ora miraculoasã la care se des-chid porþile cãtre sãnãtate, se goleºte iute deoameni, eu fiind în imposibilitate sã-i urmezdeoarece mai aveam de achitat o taxã, iardoamna de la casierie nu vine chiar la ora ºaptepunct. Fac ºi calculul persoanelor care continuãsã intre în policlinicã ºi ajung la concluzia cã,dacã nu - ºi sigur nu - mai au cadrele militareprioritate, voi întârzia la serviciu.

Într-un final, plec aproape consolatã cuideea cã nu voi avea timp sã rezolv problema înacea zi, dar bucuroasã totuºi de realizarea de aplãti mãcar taxa, valabilã ºi la o datã ulterioarã.Mã îndrept ºi eu, fãrã mari speranþe, cãtre eta-jul la care se aflã cabinetul de recoltãri ºi suntîntâmpinatã de o coadã, pe câte douã rânduri depersoane, aºternutã ºi peste uºile altor cabinete.

Mã aºez, firesc, ultima la rând cu speranþaca mãcar ritmul sã fie mai alert ºi totuºi conºti-entã cã am tot atâtea ºanse ca la Loto sã rezolvîn timp util. Nu dureazã mult ºi sunt descoperi-tã de cei doi bãtrânei care se aflau victorioºi înfruntea ºirului de oameni. „Veniþi aici! Faceþiloc! Doamna este militar în activitate”. Coadase împarte în grupuri de reacþie: indiferenþii,contra, dar numai din mimica feþei, nu ºi ver-bal, ºi desigur, cei însufleþiþi de discursul celordoi domni. Categoria din urmã mã propulseazãîn faþa rândului ºi, pânã sã-mi dau seama, suntîmpinsã ºi pe uºa ºubredã a sãlii de recoltare.

Supravieþuiesc momentului critic în caresângele este lãsat în mod conºtient sã curgã înmicile recipiente pentru a afla rãspunsuri as-cunse omenirii cu o generaþie, douã în urmã.

Ies din cabinet, iar cei doi domni, care fãcu-serã posibilã intrarea mea acolo ºi care îmi ce-daserã ei însiºi întâietatea, mã întâmpinã cu unsalut care mã obligã sã iau poziþia fundamenta-lã a militarului ºi sã le rãspund prin acelaºi gestde respect.

Mulþumesc ºi-n stânga ºi-n dreapta uºorstânjenitã de atenþia acordatã ºi mã retrag ex-primându-mi în gând surprinderea faþã de celeîntâmplate. Nu m-aº fi aºteptat ca oameni ne-cunoscuþi, grãbiþi ºi ei, unii poate chiar bolnavi,sã facã un pas înapoi ºi sã cedeze locul pentrucare s-au trezit mai devreme decât de obicei,doar pentru cã persoana în cauzã urmeazã sãîmbrace peste o orã haina militarã. O hainã mi-litarã care uneºte în ea tinereþea cu visurile ºigreutãþile generaþiilor deopotrivã trecute, pre-zente ºi viitoare.

Plutonier Ioana RAICU

Din respect pentru haina militarãDin respect pentru haina militarã

Batalionul 1 Instrucþie „Olt”, este purtãtorul tradiþiilorde luptã ale Regimentului 2 Roºiori, care a luat fiinþã înanul 1869, la 1 septembrie, în tabãra de la Furceni, lângãTecuci.

Puþine sunt unitãþile cu o istorie neîntreruptã, care aufost prezente la bãtãlii de rãsunet, de-a lungul zbuciuma-tei istorii a poporului român (lupte pentru independenþã,pentru neatârnarea patriei) ºi care au scris cu litere de sân-ge nenumãrate nume în panteonul eroilor neamului.

Batalionul 1Instrucþie „Olt” se prezintã drept cea maiimportantã unitate de instrucþie a soldaþilor profesioniºtidin Armata României.

În decursul celor 143 de ani de activitate, acesta afuncþionat neîntrerupt, asigurând formarea ºi instruirea, lastandarde profesionale înalte, a zeci de mii de militari întermen ºi cu termen redus. Odatã cu trecerea la serviciulmilitar pe bazã de voluntariat, din 2007, ºi pânã în pre-zent, în batalionul nostru, s-au instruit aproximativ 7.000de soldaþi-gradaþi profesioniºti, dintre care peste 200 defete, din toate categoriile de forþe ale Armatei. Aceºti mi-litari încadreazã funcþii de luptãtori, preponderent în uni-tãþii operaþionalizate care au acþionat în teatrele de opera-þii din Bosnia-Hertzegovina, Irak ºi Afganistan ºi care,sunt convins, îºi aduc aminte cu plãcere, cã, la Caracal, înBatalionul 1 Instrucþie, au desluºit ºi învãþat meseria ar-melor.

În momentul de faþã, începând cu data de 2 septem-

brie, în batalion se aflã la instruire a XIV-a se-rie de soldaþi profesioniºti. Pe 25 octombrie, zide mare sãrbãtoare pentru Armata României,aceºtia vor depune jurãmântul militar în faþaDrapelului de Luptã, a oficialitãþilor ºi invita-þilor. Folosindu-se baza materialã existentã, sã-lile de specialitate ºi poligoanele de instrucþie,de-a lungul timpului, s-au format militari com-petenþi, ce sunt în mãsurã sã-ºi îndeplineascãatribuþiile specifice în situaþiile cele mai com-plexe. În pofida lipsurilor generate de perioadade tranziþie, an de an, s-au obþinut rezultate su-perioare în procesul de instrucþie.

Se spune cã, din fiecare loc, oricât de puþinînsemnat ar fi în aparenþã, unde destinul nepoartã paºii, la un moment dat, desprindemanumite învãþãminte care ne pot fi utile înexistenþa de zi cu zi. Cu atât mai mult, întâlni-rea cu Batalionul de Instrucþie de la Caracal, caformã instituþionalizatã de pregãtire, cu o bo-gatã experienþã în domeniul instruirii persona-lului militar, cu un colectiv de cadre bine pre-gãtite ºi devotate, având la dispoziþie spaþii generoasepentru desfãºurarea cu preponderenþã a instrucþiei practi-ce, nu poate sã nu marcheze în mod pozitiv devenirea pro-fesionalã a celor care au parcurs perioada instrucþiei indi-viduale de bazã ºi de specialitate.

Batalionul 1 Instrucþie „Olt” a fost, este ºi, ne face plã-cere sã credem, cã va rãmâne locul unde se învaþã ºi seformeazã caractere puternice.

Plutonier-adjutant principal Dan CHIREA

Batalionul 1 Instrucþie „OLT”

Formatoru l de carac te re putern iceFormatoru l de carac te re putern ice

Pedata de 26 septembrie, cu douãzile înainte de sãrbãtorirea a 44

de ani de la înfiinþarea Diviziei 57 Tan-curi, a fost organizatã o întâlnire a cadre-lor militare care ºi-au desfãºurat activita-tea, de-a lungultimpului, în a-ceastã structurã ºiîn unitãþile subor-donate. Ca urma-re, la comanda-mentul Brigãzii 1Mecanizate „Ar-gedava”, continu-atoarea tradiþiilorde luptã ale divi-ziei de tancuri, auavut prilejul de ase reîntâlni, dupãani sau chiar zecide ani de zile,aproximativ 100de foste cadre mi-litare ºi nu numai.

Anul trecut afost pentru primaoarã când s-aupus la punct deta-liile unei astfel deîntâlniri. ªi de aceastã datã, echipa orga-nizatoare din care au fãcut parte: genera-lul de brigadã Gheorghe Feraru, colonelulNicolae Belgiu, colonelul Carol Goghie,maistrul militar principal Vasile Muraru,plutonierul-adjutant ºef Viorel Coºniþã, adat dovadã în continuare de multã res-ponsabilitate, de implicare afectivã ºiemoþionalã.

Activitatea a debutat în jurul orei10.00, iar printre zâmbete ºi lacrimi debucurie, au început sã curgã povestiriledin anii ce au trecut, chiar acolo, pe pla-toul unitãþii, înainte de a se aduna cu toþiiîn clubul brigãzii denumit „Tudor Vladi-mirescu”. Armata reprezintã un fenomencare þine oamenii laolaltã ºi care nu-ºi ui-tã niciodatã camarazii ºi prietenii în ciudatrecerii nemiloase a timpului. Armata es-te un autor incredibil care inspirã poveºtice dãinuie peste ani ºi peste oameni.Strângerile puternice de mâini, ce pecet-luiesc o relaþie începutã din promoþie, aufãcut deliciul obiectivului aparatului defotografiat.

Comandantul brigãzii, colonel MariusHarabagiu, a condus invitaþii cãtre clubulunitãþii, fiind dintr-un anumit punct devedere reprezentantul noii generaþii demilitari. Pe de altã parte „vechea gardã”cazonã a fost reprezentatã de aproape toa-te funcþiile, de la comandant de regiment,pânã la comandant de tanc ºi mecanicconductor. Pentru început, când sala clu-bului a fost în întregime ocupatã, s-a þinutun moment de reculegere în memoria ce-lor ce s-au despãrþit de cele lumeºti, darcare au lãsat urme adânci pe aleile din ca-zarma diviziei. În continuare, acaparândatenþia reprezentanþilor din promoþiileanilor ´70 ºi ´80, a luat cuvântul domnulcolonel Marius Harabagiu; „Vã mulþu-

mesc pentru cã mi-aþi oferit prilejul de afi astãzi alãturi de dumneavoastrã. Perso-nal, mã consider unul dintre produselefostei divizii de tancuri, deoarece mi-amînceput cariera militarã în Regimentul20, iar, pânã la desfiinþarea Brigãzii 22,

am lucrat în aceastã structurã”. A urmatapoi un scurt istoric al Brigãzii 1 Mecani-zate, cu evenimente a cãror succesiune amarcat destine umane ºi a contribuit activla evoluþia procesului de restructurare ºide transformare a armatei. „Numai în ul-timii trei ani, am fãcut tot ceea ce se pu-tea face într-o viaþã de soldat, de la înfiin-þãri, transformãri, desfiinþãri de unitãþi ºidislocãri, pânã la botezul focului pe carel-am primit în teatrul de operaþii din Af-ganistan”. În anul 2010, marea unitate aprimit ordinul de a participa cu un ele-ment de stat major din comandament ºicu douã batalioane subordonate în zonade operaþii din provincia Zabul, unde aacþionat sub comanda unei brigãzi ameri-cane. Acest moment al discuþiei a fostconsiderat un bun prilej de a prezenta înfaþa tuturor celor prezenþi echipamentulunui soldat ce executã misiuni în teatrulde operaþii. Filmul documentar din zonade rãzboi ce a urmat a completat peisajuloperaþional extrem de dinamic al Brigãzii1 Mecanizate.

Înainte de încheierea activitãþii, invi-taþii au fost îndrumaþi prin cazarmã pen-tru a revedea locurile unde au lucrat, în-cepând cu 44 de ani în urmã. Fotografiade grup de la final va rãmâne imprimatãpe hârtia ce, cu siguranþã, în timp, se vaîngãlbeni. Dar, tot ceea ce conteazã esteomul, este soldatul care þi-a stat ºi îþi stãalãturi, pentru cã armata nu este doar unsimbol naþional, ea este formatã din mili-tari, unul câte unul, de la flancul stâng lacel drept, sub faldurile Drapelului deLuptã. Iar aceastã imagine de ansamblutranscede timpul ºi scrie istorie, generaþiedupã generaþie.

Cristina FRATU

Militari din Militari din „„vechea gardãvechea gardã””

La Craiova, în perioada 01-04 octombrie, s-adesfãºurat cea de-a patra ediþie a Competiþiei SSuubb-ooffiiþþeerruull// SSoollddaattuull aannuulluuii, faza pe Divizia 1 Infanterie„Dacica”, cu scopul de aidentifica acei militari carecorespund normelor ºi cri-teriilor unui model cu omentalitate de luptãtor, deînvingãtor, impus de forþe-le terestre. La start, au fostaliniaþi 28 de subofiþeri ºisoldaþi gradaþi profesioniºtidin cadrul unitãþilor subor-donate Diviziei 1, absenþifiind, la aceastã ediþie, mi-litarii Batalioanelor 21 ºi33 Vânãtori de Munte, dis-locate în teatrul de operaþiidin Afganistan. Gazdacompetiþiei a fost Regi-mentul 61 Rachete Antiae-riene „Pelendava”, care s-astrãduit sã creeze toatecondiþiile necesare buneidesfãºurãri a activitãþii.

Pentru noi, cei din Bu-cureºti, s-a stabilit sã ple-cãm duminicã în jurul orei14:00. Aºa cã, ne-am îm-barcat în autocarul diviziei (cel frumos colantat) ºi ampornit la drum. Despre itinerariul ales nu pot sã vã spunmulte lucruri, pentru cã trebuie sã rescunosc... am dor-mit fãrã vise, pânã m-am trezit în faþa hotelului de gar-nizoanã din Craiova. Am primit cheile, ne-am desfãcutbagajele ºi am coborât în holul de la intrare pentru apune la punct detaliile de a doua zi. Probele desfãºuratepe parcursul celor patru zile au fost gândite astfel încâtsã punã la grea încercare pregãtirea profesionalã a mili-tarilor, sub toate aspectele. Comisia de arbitri a fost for-matã din maiºtri militari ºi subofiþeri cu experienþã,care au dat dovadã de fairplay ºi de o atitudine echidis-tantã în faþa concurenþilor.

Jurãmântul concurentuluiLunea este cea mai lungã zi a sãptãmânii. Aºa se

spune în popor, iar noi am simþit acest lucru pe proprianoastrã piele. Dimineaþa, micul dejun ºi cafeaua abu-rindã ne-au trezit la realitate. La festivitatea de deschi-dere, au fost invitaþi sã participe locþiitorul comandan-tului Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”, colonel ViorelAlbãstroiu, ºi comandantul Regimentului 61, colonelIon Mogoº. Profitând de aceastã ocazie, consilierul co-

mandantului Diviziei 1, plutonier-adjutant principalTudora Bãraru, a adresat câteva cuvinte celor prezenþi:„Competiþia din acest an îºi propune sã-i descopere pe

cei mai buni dintre noi, indiferentcã este junior sau senior, indife-rent cã este un el sau o ea. Înceea ce priveºte concepþia ºi exe-cuþia, aceastã activitate aparþineîn întregime maiºtrilor militari,subofiþerilor ºi soldaþilor gradaþiprofesioniºti, bineînþeles totul cuajutorul comandanþilor noºtri ºial ofiþerilor din statele majore.Sperãm sã avem o activitate fru-moasã, un moment plãcut pentrutoþi participanþii ºi sã plecãmacasã cu încã o experienþã, cuprieteni noi, dupã ce am petrecutcâteva zile împreunã într-o altãgarnizoanã decât cea cu caresuntem obiºnuiþi zi de zi. În în-cheiere, vã doresc mult succes,reamintindu-vã totodatã devizaacestei competiþii ºi a Diviziei 1Infanterie - Fii primul, Oriunde,Oricând!”. În continuare, coman-dantul Regimentului 61 a fãcutreferire la acel jurãmânt al concu-rentului ce trebuie trebuie sã de-

vinã un lait-motiv al oricãrei competiþii sportive „Acti-vitatea la care participaþi încununeazã tot ceea ce aþidesfãºurat ºi veþi desfãºura pânãla sfârºitul anului. Nu am sã vãspun prea multe lucruri, dar amrugãmintea sã vã comportaþi con-form acestui jurãmânt: <<Am sãmã bucur de orice concurs pecare-l voi câºtiga ºi nu voi purtaurã sau invidie dacã voi pierde.Voi munci înzecit ca, la urmãtorulconcurs, sã câºtig ºi sã mã mân-dresc cu unitatea de care aparþin,oriunde m-aº afla.>>”

Secunda ºi scorulAtmosfera festivã nu a durat

prea mult, pentru cã urmau probelesportive. Dar, înainte de toate...surprizã!!! Nu surprizã, ci proba-surprizã. Echipaþi în þinutã adec-vatã, pe terenul amenajat, concu-renþii au avut de aplicat o procedu-

rã mai aparte. Pe o distanþã deaproximativ 100 ºi ceva de metri,mãsuraþi de mine cu privirea, fie-care concurent a trebuit sã ducã înspate un „soldat rãnit în urma uneiambuscade”, printre niºte jaloaneportocalii, cãtre un elicopterMEDEVAC (imaginar, nu ca starede fixaþie!), toate acestea contracronometru. Cel mai bun timp - 20de secunde. Trebuie precizat faptulcã acel soldat avea cam 55 de kilo-grame. Vã spun acest lucru nu pen-tru a-i cãina pe concurenþi. Dupã28 de drumuri în cârca tuturor, s-aechilibrat hemodinamic ºi a cerutdoar un pic de apã. Pe burtã, dacãdã cu ceva unguente, se va vindecaîn circa douã sãptãmâni ºi nici nunecesitã zile de spitalizare. Glu-mesc, bineînþeles!

Abdomene ºi flotãri, în maxim2 minute, numãrate, pe categorii devârstã. Ce îmi place mie cel mai

mult! Era sã fac contracturi musculare numai uitându-mã, dar bãieþii le-au executat ca la carte. Afarã, deºi etoamnã de-a binelea, erau cam 31 de grade, fapt caremã fãcea sã mã gândesc la o rãcoritoare ºi nu la cei3.000 de metri alergare în barem care urmau a fi par-cursi. ªi de aceastã datã, militarii au trecut cu bine liniade sosire. Cel mai bun timp l-a scos sergentul-majorªtefan Filimon, de la Batalionul 114 Tancuri, Târgo-viºte, cu numai 12 minute ºi 30 de secunde. În ceea cemã priveºte, aº alerga doar dacã viaþa mea ar depindede asta! Nu a lipsit nici aruncarea grenadelor: 5 de re-glaj, 5 ofensive, la distanþã, ºi 5 defensive, la precizie.Ultimul tip are vreo 700 de grame, dacã ar conþine ºiîncãrcãturã, aºa cã nici nu vreau sã vã spun la ce dis-tanþã am aruncat eu una de încercare... Are ºi o denu-mire... F1! Bine cã nu este F16!

Am plecat de pe terenul sportiv un pic cam prãfuiþiºi ne-am îndreptat cãtre urmãtoarea probã ce a avut locîn cazarmã: verificarea mãºtii contra gazelor. Cortul,masca ºi fiola ne asteptau nerãbdãtoare. Tragi aer înpiept, þii respiraþia, închizi ochii, pui masca, o ajustezi,apoi expiri. O testezi dacã mai scapã aer pe undeva ºiintri în cort. Fiola nu conþine o substanþã de contrast,aºa cum unii neaveniþi ar crede, ci una de verificare amãºtii în atmosferã contaminatã, a cãrei formulã chi-micã e deja prea mult pentru mine. 5 minute în cort, iardacã ai ieºit cu vizorul aburit, ai picat! Nu, nu s-a în-tâmplat aºa ceva; toþi concurenþii au supravieþuit ºichiar au plecat spre masa de prânz mai veseli!

Dupã ora 15:00, la clubul unitãþii, proba teoreticã,adicã testul de pregãtire militarã generalã, care a avut

50 de întrebãri grilã din Manualul de Instrucþie a Lup-tãtorului ºi nu numai, desfãºurate pe o paletã largã desubiecte ce au atins urmãtoarele aspecte: îndatoririleprincipale ale militarilor, scopul instrucþiei individualeºi al instrucþiei de bazã, aderarea la Alianþa Nord-Atlanticã, evenimente din Istoria românilor. Întrebareacu numãrul 10 mi-a atras atenþia în mod deosebit: „Cedevizã este înscrisã cu fir de aur pe Drapelul de Luptãal unitãþii?”. OOnnooaarree ººii PPaattrriiee este rãspunsul pe carel-au ºtiut cu toþii, fapt care, pe mine, m-a impresionatfoarte mult. Atunci când vine vorba despre valorile ºisimbolurile naþionale, sentimentul datoriei ºi respectulprofund faþã de acestea primeazã, iar emoþia este evi-dentã. Spre searã, au fost predate comisiei de arbitrieseurile individuale, cu o temã pe domeniul militar, laalegerea fiecãrui concurent în parte. Cea mai bunã lu-crarea, care a luat 10 puncte, a fost intitulatã: „Rolulsubofiþerului în Armata României”, ºi a aparþinut ser-gentului-major Marius Petcu de la Batalionul 300 Spri-jin, Bucureºti. „Subofiþerul este liantul dintre ofiþeri ºisoldaþi, este omul care vorbeºte limba ambelor catego-rii de de personal. Vorbeºte ca un soldat pentru cã afost soldat; vorbeºte cu vocea autoritãþii pentru cã afost învãþat sã o facã la cursurile de carierã ºi la cele

CMYK

Curierul ARMATEINr. 19 (345) din 15 octombrie 2012Pagina 4 EVENIMENT

T e p r o v o c ã mT e p r o v o c ã m O R I U N D E , O R I C Â N DO R I U N D E , O R I C Â N D ,, s ã f i i p r i m u l !s ã f i i p r i m u l !

Conform Ordinuluinr. M72 din 09.07.2012,a fost aprobat Regula-mentul privind descrie-rea, compunerea ºi por-tul pe timp de pace aluniformelor militare alepersonalului din Minis-terul Apãrãrii Naþionale,ordin semnat de minis-trul Apãrãrii Naþionale,Corneliu Dobriþoiu.

Suporþii cu însemne-le de grad reprezintã ace-le semne distinctive pen-tru fiecare categorie de personal militar înparte ºi pentru fiecare categorie de forþe aleunei armate.

Conform noului regulament cu privire la

gradele soldaþilor-gradaþi profesioniºti dinArmata României, aceºtia se vor împãrþi în:fruntaºi, caporali clasa a III-a, caporali clasaa II-a ºi caporali clasa I.

Ne-am informat pentru dumneavoastrãGradele soldaþilor-gradaþi profesioniºti

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

FruntaºCaporal

clasa a III-aCaporal

clasa a II-aCaporalclasa I

de nivel. Subofiþerul este cel care trebuie sã transmitãºi sã ducã la îndeplinire ordinele ofiþerilor. El are ca-litãþile unui luptãtor, dar ºi pe cele ale unui instructor,ale unui ºef de curs, ale comandantului de micã unita-te. Subofiþerul trebuie sã fie în mãsurã sã rezolve,practic, toate tipurile de probleme din sfera sa de com-petenþã.”

Astfel s-a încheiat prima zi a competiþiei. A fostziua cea mai lungã, vã spun cu mâna pe inimã. Amadormit înainte de a ajunge sã pun capul pe pernã.

Busola, harta... puºca ºi cureaua latã!A doua zi de concurs s-a desfãºurat în pãdurea Bu-

covãþ de la marginea Craiovei, deoarece, conform pla-nificãrii, urma proba de orientare topograficã militarã,de care a fost responsabil plutonierul-major DumitruDogaru, zis Adi. Traseul stabilit a avut 2.000 de metri,care însemnau cam 40 de minute, pe parcursul cãroraau fost amenajate patru ateliere de lucru: geniu ºiE.O.D, chimic, medical ºi transmisiuni, plus doijalonieri. Dupã ce s-a stabilit punctul de plecare, aces-ta a fost marcat cu douã jaloane portocalii. Punctul desosire a fost tot acelaºi, pentru cã traseul era oarecumcircular. În timp ce se fãcea lista de start, la o distanþãde cinci minute între concurenþi, m-a izbit un mirosmutant (cel care îþi mutã nasul din loc!) însoþit de un roide muºte aflate în miºcare brownianã. Ce sã vezi?!!! Lanici ºase metri de noi, era o piele de porc mistreþ, carecu o zi înainte, la recunoaºtere, nu fusese. M-am gânditcã poate existã vreo specie mai aparte care îºi leapãdãpielea precum ºerpii, înainte de sezonul rece!!! Niciprin cap nu mi-a trecut cã acel porc murise de altcevadecât din cauze naturale!

Busola ºi harta pe care au primit-o concurenþii aufost singurele instrumente de care s-au folosit pentruparcurgerea celor 2 kilometri. Personal, nu am avut cu-rajul sã plec pe traseu, pentru cã simþul orientãrii, înceea ce mã priveºte, lipseºte cu desã-vârºire. De fiecare datã mã pierd prinmall ºi niciodatã nu gãsesc maºina înparcarea subteranã! Dar asta nu în-seamnã cã nu am aflat cum s-au des-curcat militarii la ateliere. La geniuºi E.O.D., au fost întâmpinaþi de ser-gentul-major Viorel Manolache, cu otemã bine aleasã: care este procedu-ra adoptatã atunci când descoperi ominã antipersonal sau un I.E.D. Amînþeles cã trebuie sã marchezi loculcu materiale din teren, sã te retragicu spatele pe urmele fãcute de tine lao distanþã de 150-200 de metri ºi sãanunþi eºalonul superior, în aºtepta-rea echipei E.O.D. A urmat, atelierulchimic, cu sergentul-major CãtãlinMatei ºi cu un complet de protecþieC.B.R.N., pe care participanþii autrebuit sã-l îmbrace. La medical,maistrul militar Florin Bârloiu a vrut sã afle, deºi ºtiafoarte bine, cum se aplicã un bandaj compresiv în cazulunei hemoragii venoase, iar, la transmisiuni, maistrulmilitar Cãtãlin Florea i-a pus pe concurenþi sã transmi-tã mesaje cu ajutorul staþiilor Panther, utilizând alfa-betul fonetic în limba englezã. Per total, la orientare,cel mai bun timp a fost scos de plutonierul GheorgheStanca de la Batalionul 313 Cercetare, ºi anume 36 deminute. Nu m-am putut abþine sã nu mã gândesc la fap-tul cã aº fi scos ºi eu acelaºi timp, doar dacã m-ar fialergat vreo jivinã prin pãdure! La final, dupã închide-rea circuitului, militarii s-au odihnit, dar asta doar dupãce ºi-au stors tricourilede pe ei. Pânã la sosireaultimului concurent, avenit ºi prânzul: unsandwich cu piept depui ºi cartofi prãjiþi...foarte, foarte delicios.Ne-am îmbarcat în auto-car, cu direcþia Regi-mentul 61. Pe drumul deîntoarcere sunt niºte ser-pentine, iar peisajul estesuperb. De undeva din-tr-un punct mai înalt, sevede toatã Craiova, dargândul nostru era la ur-mãtoarea probã a com-petiþiei.

În cazarmã, la iniþia-tiva comandantului regi-mentului, am fost îndru-maþi pentru a ne fi pre-zentatã tehnica din dota-re ºi un film documentar

despre istoricul unitãþii. Momentul s-a dovedit interac-tiv, pentru cã s-au pus multe întrebãri despre comple-xul antiaerian CA-95, despre staþiile de lansare ºi des-pre caracteristicile tehnico-tactice ale rachetelor.

I am, you are...Miercuri, a fost ziua

lui Shakespeare, pentrucã, la Centrul Secundarde Învãþare a LimbilorStrãine, concurenþii aususþinut un test de limbãenglezã. Aici, doamneleprofesoare au dat verdic-tul, iar eu am fãcut câte-va fotografii pentru arhi-vã. A fost o zi ploioasã,dar doar în Craiova,pentru cã, la Tg.Jiu, con-diþiile climaterice ne-aufavorizat o incursiunespre ansamblul monu-mental ridicat de Con-stantin Brâncuºi întreanii 1937-1938. Operacelui care este conside-rat pãrintele artei mo-derne este unica creaþiede for public a marelui sculptor. Exegeþii definescansamblul ca fiind „singura sculpturã a timpurilor mo-derne ce poate fi comparatã cu marile monumente aleEgiptului, ale Greciei sau ale Renaºterii”. Se întindepe o axã est-vest care traverseazã oraºul, pornind de lamalul Jiului, din parcul municipal, unde se aflã lucrãri-le de piatrã - Masa Tãcerii, Aleea Scaunelor ºi PoartaSãrutului. Pe Calea Eroilor, în prelungirea ansamblu-lui, se gãseºte Biserica Sfinþii Apostoli, iar la capãtul

axei strãjuieºte Coloana fãrã sfârºit, din fontã alãmitãºi oþel, înãlþatã în mijlocul unui parc, pe un promonto-riu.

Am revenit în Craiova ºi s-a gãsit ceva timp pentrua se face un punctaj intermediar. Era foarte strâns, di-ferenþa dintre mulþi concurenþii fiind doar de câtevapuncte. Mi-am dat seama cã, cea care va face departa-jarea, va fi ultima probã: Instrucþia Tragerii cu Arma-mentul de Infanterie, mai bine spus ITAI-ul.

Punct ochit, punct lovitDupã o noapte bunã de somn, ne-am deplasat în

poligonul Balta Verde, unde maistrul militar CãtãlinFlorea a prezentat, încã de la început, regulile ºi mãsu-rile de siguranþã pe timpul tragerii, dar ºi regulile pen-tru acordarea calificativului „nesatisfãcãtor”. S-au con-

stituit seriile de tragere, pe categorii de personal, s-astabilit punctul de alimentare pentru luptã, s-au ampla-sat steguleþele galbene, pentru aºteptare, ºi cele roºiicare marcau aliniamentul de tragere. ªedinþele s-auexecutat cu puºca automatã calibru 5,45mm, la þintapiept nr.4, din poziþia în picioare nerezemat, în 60 desecunde, fiecare concurent având la dispoziþie (nu ladiscreþie!) câte zece cartuºe, plus 5 de reglaj. La unmoment dat, þintele erau pline de bandaje strãvezii. Aºacum bãnuisem, locurile pe podium au fost ocupate decãtre militarii care au dovedit abilitãþi deosebite în mâ-nuirea acestei categorii de armament, care au trecutpeste emoþiile inerente ºi care, bineînþeles s-au pregãtitintens pentru competiþie.

Clasamentul final a arãtat astfel: la categoria sub-ofiþeri, locul I i-a revenit plutonierului-major FlorinBãnceanu, de la Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”,cu 323 de puncte. Pe urmãtoarele douã locuri, s-au cla-sat: plutonierul Cornel Dinu, de la Batalionul 20 Infan-terie „Dolj”, cu 318 puncte, ºi plutonierul GheorgheStanca, din Batalionul 313 Cercetare „Burebista”, cu317 puncte. În ceea ce priveºte categoria soldaþi-gra-daþi profesioniºti, locul I a fost adjudecat de caporalu-lui cl. a III-a Cãtãlin Diculescu, de la Regimentul 61Rachete Antiaeriene „Pelendava”, cu 290 de puncte,locul al II-lea a fost ocupat de caporalul cl.a III-aTudorel Trifu, din Batalionul 2 Infanterie „Cãlugã-reni”, cu 287 de puncte, iar pe cel de-al treilea loc s-aclasat caporalul cl. a-III-a Alexandru Nanu, de la Bata-lionul 96 Geniu, cu un total de 282 de puncte.

Am plecat din poligon, misiunea noastrã fiind în-cheiatã. Mai aveam doar un pas - festivitatea de închi-dere, la care au participat locþiitorul comandantului Di-viziei 1 Infanterie, general de brigadã Emil Tudosie, ºicomandantul Brigãzii 2 Infanterie, general de brigadãDorinel Duican. Cupele, medaliile ºi diplomele au fostînmânate câºtigãtorilor, care vor merge în continuare laurmãtoarea etapã a competiþiei, faza pe Statul Major alForþelor Terestre, ce se va organiza la Iaºi.

Mai trebuie sã mai amintesc un lucru: pe durata ce-lor patru zile, a fost alãturi de organizatori ºi de concu-renþi, consilierul comandantului Bazei Logistice Nava-

le „Pontica”, maistru militar princi-pal Drãcea Dumitru, pentru a se do-cumenta în ideea de a implementa ºiîn forþele navale o competiþie ase-mãnãtoare. A fost foarte atent, a no-tat toate detaliile (unele dintre elechiar mai bine decât mine!) ºi a do-vedit un spirit camaraderesc, parti-cipând la toate activitãþile organiza-te de noi ºi oferind câºtigãtorilor câ-te o diplomã ºi mici obiecte-simbolale marinei militare.

Le dorim ocupanþilor locurilor depe podium mult succes ºi la urmã-toarea etapã a competiþiei, iar eusper sã ajung la Iaºi în ideea de aconsemna pentru dumneavoastrã.Ah, era sã uit! Despre drumul îna-poi, de la Craiova la Bucureºti, nupot sã vã spun mai nimic, pentru cãiarãºi... am dormit! ªi, Iaºul e atât dedeparte...

Cristina FRATU

EVENIMENT Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr.19 (345) din 15 octombrie 2012

T e p r o v o c ã mT e p r o v o c ã m O R I U N D E , O R I C Â N DO R I U N D E , O R I C Â N D , s ã f i i p r i m u l !, s ã f i i p r i m u l !

25 octombrie constituie amintirea unei zile de îm-plinire naþionalã, când Armata românã ºi-a îndeplinitmenirea fireascã, încheind pe teritoriul întregit alRomâniei, campania militarã, începutã la 23 August1944, având ca repere : Pãuliº, Oarba de Mureº ºiCarei.

Devenitã simbol al tuturor bãtãliilor ºi al eroilorneamului românesc, data de 25 octombrie a rãmas în-tipãritã în sufletele românilor drept ziua în care þaraîºi sãrbãtoreºte Armata ºi pe cei care au fost sau suntîn slujba ei.

La acea datã, militarii Diviziei a 9-a Infanterie audegajat, la Carei, ultima brazdã de pãmânt românescaflatã sub ocupaþia hortistã, încununând, astfel, luptaºi jertfa zecilor de mii de combatanþi pentru elibera-rea Ardealului, luptã începutã în Carpaþii Orientali,chiar în noaptea de 23 spre24 august 1944. În acest fels-a eliberat întreg teritoriulde 43.492 km², ocupat prinDictatul de la Viena, refã-cându-se în partea de Vest a-devãratele hotare de stat aleRomâniei. ªi asta prin jertfaa 49.744 de militari (morþi,rãniþi ºi dispãruþi), a cãrormemorie este cinstitã prinMonumentul de la Carei.

Este ziua Armatei Româ-niei, a celor care au ºtiut din-totdeauna sã-ºi apere valori-le. Este Ziua celor care audepus jurãmântul sacru faþãde Neam,Þarã ºi Popor! A fost un efort comun încare armata a angajat, între 1 septembrie ºi 25 oc-tombrie 1944, 27 de divizii, un corp aerian ºi douãbrigãzi de artilerie antiaerianã, totalizând un efectivde 265.735 militari.

Cuvintele comandantului Armatei a 4-a, genera-lul Gheorghe Avramescu, reliefeazã elocvent spiritulde sacrificiu ºi simþul datoriei militarilor români: „Lachemarea þãrii pentru dezrobirea Ardealului ruptprin Dictatul de la Viena aþi rãspuns cu însufleþire ºicredinþã în izbânda poporului nostru. Tineri ºi bã-trâni aþi pornit spre hotarele sfinte ale patriei ºi cupiepturile voastre aþi fãcut zãgaz neînfricat duºma-nului care voia sã ajungã la Carpaþi. Zdrobit de fo-cul nãprasnic al artileriei ºi de necontenitele voas-tre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealulscump, eliberând, astfel, ultima palmã de pãmântsfânt a þãrii. Prin ploi, prin noroaie ºi drumuri des-fundate, zi ºi noapte aþi luptat cu un duºman dârz ºihotãrât ºi l-aþi învins. Azi, când avangãrzile trec pepãmânt strãin (se trecuse la eliberarea Ungariei),pentru desãvârºirea înfrângerii definitive a duºma-nului, gândul meu se îndreaptã cãtre voi, cu dragos-te ºi admiraþie pentru faptele voastre de arme. Pesteveacuri veþi fi slãviþi, voi ofiþeri ºi ostaºi care aþi eli-berat Ardealul. Pe cei care au cãzut la datorie îi vorpreamãri urmaºii ºi numele lor va fi scris în carteade aur a neamului. Încrezãtori în destinele neamuluiºi luând pildã de la cei ce au pus patria mai presusdecât viaþa, continuãm lupta strâns uniþi în jurul

steagului…”.În istoria poporului român, Ziua Armatei Româ-

niei reprezintã un prilej de cinstire solemnã a oºtirii,„sprijinul cel dintâi ºi cel din urmã al unui neam”,aºa cum o definea Simion Mehedinþi. Aceasta a fostfixatã la 25 octombrie de abia în anul urmãtor retra-gerii armatei sovietice din România, prin Decretulnumãrul 381 din 1 octombrie 1959.

Aceastã datã este mai mult o comemorare decât oaniversare, pentru cã, de drept, ar trebui sã cinstimmemoria celor 381.118 de morþi ºi 243.622 de schi-lodiþi, degeaba, pe frontul de rãsãrit. Degeaba pentrucã, graþie deciziei din 23 august 1944, Basarabia,Bucovina, Herþa ºi Cadrilaterul, pentru care ei s-aujertfit, au rãmas sub ocupaþie strãinã. Nu trebuie sãuitãm nici de cei aproximativ 62.000 de basarabeni,

foºti militari, predaþiruºilor, împreunã cufamiliile lor, dupã 23August, care au dispã-rut în Siberia, sau decei peste un milion deromâni lichidaþi saudeportaþi din teritoriileocupate. Dar, pentrucã din istoria scrisã deînvingãtorii vremel-nici am învãþat destu-le, de ziua Oºtirii Ro-mâne, sã rememorãmfaptele unora dintrenecunoscuþii, pe careistoria îi ocoleºte, dar

care au creat istoria, lãsând pe alþii sã o scrie. În iulie1940, maiorul Valeriu Carp, un simplu ofiþer, a luatsoarta þãrii în propriile mâini ºi a stabilit actualagraniþã de Nord–Est. Dupã ce, la 28 iunie 1940, clasapoliticã a trãdat, respingând dorinþa de rezistenþã aregelui Carol al II-lea ºi acceptând ultimatumul so-vietic, armata noastrã s-a retras din Basarabia ºi dinBucovina de Nord. Aici, ultima unitate în ariergardaArmatei române era Batalionul 3 din Regimentul 16Infanterie/ Divizia a 7-a, la comanda cãruia fusesenumit maiorul Valeriu Carp. În momentul în caresoldaþii i-au transmis „Se vede Putna!”, adicã mor-mântul lui ªtefan cel Mare, acesta a decis sã nu maiaºtepte ordinul de luptã, care nu mai venea, a desfã-ºurat batalionul în dispozitiv ºi a dat un ordin unic înistoria militarã: „Din ordinul meu ºi pe a mea„Din ordinul meu ºi pe a mearãspundere - DESCHIDEÞI FOCUL! ”rãspundere - DESCHIDEÞI FOCUL! ”

Ruºii au cãzut seceraþi ºi s-au oprit. Graniþa noas-trã de Nord a rãmas fixatã acolo, pe „AliniamentulCarp”. Pentru fapta lui a fost declarat criminal derãzboi, dar a avut ºansa sã moarã în luptele de la Paº-cani, în 1944.

Închei cu un tulburãtor ºi mãreþ îndemn, adresatde Eugeniu Carada, eminent om politic, unul din arti-zanii Marii Uniri, Oºtirii Române, acum mai bine deun secol :

„Pentru o Românie liberã ºi independentã,Oricând, Oricum, cu Oricine ºi contra Oricui “

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 19 (345) din 15 octombrie 2012Pagina 6

Bãtãlia de la CareiBãtãlia de la Carei

Continuãm lupta strâns uniþi în jurul steagului

D e s p r e d r a g o s t eD e s p r e d r a g o s t e

Car tea d in v i t r i nã

Înþelepciunea inimiiÎnþelepciunea inimii

„Nu se poate cu de toate”, premierã, 21 octombrie 2012,Sala Palatului

În 2012, „Anul Caragiale”, se împlinesc 100 de ani de lamoartea ºi 160 de la naºterea scriitorului. Spiritul caragialesc,atât de zeflemitor, a rãmas nealterat de-a lungul timpului. Lumeade impostori, de escroci, de imorali ºi de naivi creatã de scriitorla momentul respectiv, se transpune incredibil în contextul actua-lei perioade. ªi cine sã îi ofere o manifestare de respect mai origi-nalã lui Nenea Iancu ºi sã reînvie, magistral, creaþiile acestuia,decât Tudor Gheorghe, singurul artist care a profitat de fiecare

oportunitate pentru a pune în valoa-re elementele esenþiale ale culturiiromâneºti? Prin urmare, Sala Pala-tului va deveni pe data de 21 octom-brie gazda unei premiere desãvârºi-te, prin intermediul cãreia maestrulva împãrtãºi publicului magia crea-þiilor lui Caragiale, adãugând evi-dent atingerea sa personalã incon-fundabilã. În spatele numelui spec-tacolului, „Nu se poate cu de toate”,se ascund „câteva versuri moraliza-toare, dragi sufletului meu, din poe-zia mai puþin cunoscutã a lui Cara-giale”. (O.M.)

www.spectacole.ro

R e p e r e c u l t u r a l e

Izvorul ºi coloana virtuþilor sunt: iubi-rea ca semn deosebit al creºtinului, iubi-rea ca cea mai mare minune ºi lucrurileiubirii. Cea mai însemnatã particularitatea moralei creºtine este dragostea. Repre-zintã regula creºtinismului desãvârºit, de-finiþia cea mai exactã a lui, împlinireaîntregii legi. Ea face pe omul adevãrat ºiaratã pe ucenicul lui Hristos. E rãdãcina ºicoroana tuturor virtuþilor, le condiþionea-zã ºi le dã consistenþã ºi valoare. E un iz-vor care devine fluviu prin roadele sale.

Cele cinci fecioare neînþelepte fusese-rã împodobite cu toate virtuþile, inclusivfecioria, cea mai strãlucitoare dintre ele,dar, neavând în candelã untdelemnul fap-telor iubirii, au fost lãsate înafara împãrã-þiei. Fãrã dragoste, nici minunile n-au va-loare.

Conform apostolului Petru, faptelestrãlucit fãcute prin oameni sunt daruri desus, pe când faptele iubirii sunt rezultatulrâvnei omeneºti. Iubirea este deci totul.Dragostea este plinã de puteri ºi bogãþii,ca un pãmânt aurifer. E un izvor. Apa iz-vorului sãvârºeºte multe binefaceri: as-tâmpãrã setea omului ºi arºiþa pãmântu-lui. Fãrã ea nu se poate ridica nici o zidi-

re.Convertirea pasiunilor face pe cel fri-

cos, îndrãzneþ, pe cel aspru, blând, pe celdesfrânat, stãpânit. Chiar de ar fi cinevamai sãlbatic decât o fiarã, prin iubire de-vine mai blând decât o oaie.

Dupã ce l-a slobozit de patimi prinperseverenþã ºi progresivitate, iubireaînalþã pe om din virtute în virtute pânã lacele mai alese stãri. Face aceasta cu rãb-dare ºi înþelepciune, plecând de la celemai uºoare spre cele mai grele, aºa cumunuia care vrea sã vadã palatul împãrã-tesc i se aratã prima datã exteriorul ºi apoiinteriorul. Mai toate virtuþile celelalte(postul, înfrânarea, privegherea etc.) suntpândite ori însoþite de suferinþe ºi umbriri.Numai dragostea nu are nici o suferinþã.Dragostea este creatorul virtuþii. Ea dãputinþã omului sã trãiascã pe pãmânt ca-ncer, tihnit, cu fruntea împodobitã de miide cununi. Nici invidia, nici mânia, nicirãutatea, nici trufia , nici plãcerile vinova-te nu tulburã sufletul sãu.

Dragostea e atotputernicã. Uneori îºisãvârºeºte lucrãrile fãrã sã schimbe natu-ra lucrurilor. Prin acelaºi suflet timidface, bunãoarã, vitejii mari. Ca ºi cum ci-

neva ar face o sabie de plumb sã taie cauna de fier, fãrã a o face din fier, ci rãmâ-nând în natura ei de plumb.

Alte ori schimbã de-a dreptul firea lu-crurilor, prefãcând în lucruri bune pe toa-te cele ce se ating de ea. Pe cele anevoioa-se le face uºoare ºi lesnicioase.

A lua bunurile altora, pare ceva plã-cut, dragostea nu îngãduie, însã, ca aceas-ta sã se arate aºa, ci pregãteºte sufletul sãfugã de o asemenea faptã, ca de una carenu poate fi înduratã. Exemplu: bârfitulpare pentru toþi oamenii ca ceva plãcut,dragostea însã, hotãrãºte cã o asemeneafaptã este amarã, iar vorbirea de bine,desfãtãtoare.Lacrimile iubirii sunt maidulci decât râsul ºi voia bunã.

Dragostea sfinþeºte. Faptele dragosteiþin pe sfântul Duh în noi, iubirea constitu-ind izvorul sfinþeniei. Ea singurã poate fa-ce pe om asemenea lui Dumnezeu, rãspla-tã care nu s-a fãgãduit pentru nici o altãvirtute, dar care se prescrie pentru ceamai înaltã formã a iubirii - iubirea vrãj-maºului.

Dragostea nu este o simþire vagã ºidezorganizatã. Ea necesitã unele silinþeluminate din partea omului, silinþe cãrora

Dumnezeu le acordã tot ajutorul Sãu.Istoria este drumul de-a lungul cãruiaDumnezeu a aprins luminile iubirii înlume, prin multe fapte de îndurare, careau culminat cu rãstignirea Fiului Sãu pen-tru noi.

Obstacolele sporesc iubirea. Virtutea,în genere, deci ºi dragostea are piedici,împotriviri ºi strâmtorãri, care pot sã vinãde oriunde sau chiar din partea celui iubit.Ele nu izbutesc însã decât s-o facã maistrãlucitoare.

,,Urmaþi dragostea!” Virtutea începeprin trudã ºi sfârºeºte prin plãcere, spredeosebire de viciu, care are un drum con-trar. Faptele iubirii nu pot fi gândite ºiîmplinite, nu se pot revãrsa decât de la oanumitã înãlþime a duhului, precum iz-voarele nu pot izvorî decât dintr-un locînalt.

Înfãþiºarea iubirii. Dragostea e o dato-rie ºi o posibilitate pentru oricine. În afarãde obligatoria ei raportare la Hristos, sin-gurul element care o condiþioneazã ºi ocaracterizeazã este puritatea ºi intensifi-carea voinþei din care izvorãºte.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Lec þ ia de i s to r i e

Înþelepciunea inimii alege, pentru cititorul împãtimit al luiHenry Miller, un melanj de povestiri ºi eseuri, probã a unei versa-tilitãþi stilistice pe care scriitorul a-merican o poate dovedi oricând. Prinrândurile sale, acesta îºi dezveleºtecu candoare sufletul, scrie sincer,„din inimã”, evitând orice manie-rism sau îngrãdire stilisticã ce ar pu-tea obtura expresia adevãrurilor sale.Incluzând ºi câteva dintre cele maicunoscute scrieri ce îi aparþin, print-re care se numãrã „Veteranul alcoo-lic”, „Moartea creativitãþii”, „Pânte-cele enorm”, „Filozoful care filozo-feazã”, volumul cuprinde eseuri des-pre Raimu, vedetã a cinematografu-lui la începuturile sale, Brassai, cunoscut fotograf al Parisului,psihanalistul E. Graham Howe ºi, de asemenea, analize ale unoropere ºi scriitori celebri, dintr-o perspectivã ineditã.

„La început, visam sã fiu rivalul lui Dostoievski. Speram sãofer lumii niºte conflicte sufleteºti uriaºe, întortocheate, care s-oimpresioneze la culme. Dar, pânã sã ajung prea departe, mi-amdat seama cã evoluasem pânã undeva, dincolo de Dostoievskidincolo în sensul degenerãrii. La generaþia noastrã, problemelesufletului au dispãrut sau, mai curând, apar sub o înfãþiºare ciu-dat de distorsionatã chimic. Noi avem de-a face cu elemente cris-taline ale sufletului dispersat ºi zdrobit.” (Henry Miller).

„În viziunea lui Miller, umanitatea a ajuns într-un moment încare a uitat sã trãiascã; nu face decât sã existe, luându-ºi proprii-le gânduri ºi temeri drept realitate. Tot astfel, arta, cândva un ex-traordinar instrument de expresie a umanului, a decãzut, a deve-nit un simplu obiect decorativ, fãcut sã ascundã eºecul oamenilor.Precum un taur care dã buzna printre porþelanurile literaturii, cãr-þile lui Miller distrug aceastã stare maladivã cu puterea unui anti-dot.” ( The Guardian )

www.cartinoi.ro

Dãruieºte semenilor tãi mãcarzâmbetul de toate zilele ºi inimata se va încãlzi de dânsul de la ovreme.

Gluma dezleagã problemelemari, mai potrivit ºi mai binedecât aspirina.

Noi ºtim cine suntem, dar nuºtiu ce putem fi.

Cine se subestimeazã, nu e înstare sã trãiascã singur.

Nu poþi sã plângi ºi sã trãieºtiîn acelaºi timp, cãci fiecare gândabsoarbe o lacrimã.

În fiecare om sãlãºluieºte unsoare: totul e sã-l lãsãm sã ardã.

Începe sã faci tot ceea ce poþiface sau ce visezi cã poþi face.Curajul conþine geniu, putere ºimagie.

Nu este important cât de miceºti , important e cât de mare vreisã fii.

Nu dispera niciodatã, cãci în-tunericul nu poate exista fãrã lu-minã

Cel care cultivã un caracter,culege un destin.

Col. (r.) ªtefan MITINCU

Aparatul care „vede sub piele”, un ajutor nou în depistarea bolilor

O tehnicã opticã revoluþionarã permite specia-liºtilor sã vizualizeze vasele de sânge de sub stratulexterior al pielii, putând fi astfel diagnosticate afec-þiuni dermatologice - inclusiv cancerul de piele - fã-rã a recurge la metode invazive, precum biopsiile

Cu ajutorul acestei tehnici, pot fi create „hãrþi”3D de înaltã rezoluþie ale reþelei vasculare de sub

epidermã, lucru ce le va permite medicilor sã moni-torizeze, sã identifice ºi sã trateze afecþiuni precumcancerul de piele, eczema ºi dermatitele. Cercetã-torii de la Universitatea Medicalã din Viena, Aus-tria, ºi de la Universitatea Ludwig-Maximilians dinMunchen, Germania, au utilizat o tehnicã numitãOCT (optical coherence tomography), pe care autestat-o pe diferite porþiuni ale corpului: pe pieleasãnãtoasã a palmei, pe un antebraþ afectat de ecze-mã determinatã de o reacþie alergicã, pe pieleafrunþii unei persoane ce suferea de dermatitã ºi pefaþã, în dreptul unui carcinom bazocelular, o formãde cancer al pielii.

Stocarea unui volum imens de datese face pe bucãþelele de sticlã

Problema pãstrãrii sigure, pe timp îndelungat, adatelor este una spinoasã, deoarece, în ciuda perfor-manþelor actuale ale mediilor de stocare, existã to-tuºi pericolul deteriorãrii lor, deci a pierderii unuivolum mare de informaþii preþioase. Cel mai recentprogres în domeniu se datoreazã companiei Hita-chi, care a inventat un mediu de stocare nou, cuperformanþe excepþionale.

Invenþia are la bazã sticla. E drept, o sticlã spe-cialã, numitã sticlã de cuarþ, realizatã din dioxid desiliciu de înaltã puritate. Acest material este foarterezistent la temperaturi mari ºi la alte condiþii demediu dificile, astfel încât poate dura, fãrã sã se de-gradeze, un timp foarte îndelungat - aproape la nes-fârºit. Prin comparaþie, durata „vieþii” mediilor destocare folosite în mod obiºnuit azi - CD-uri ºi harddrive-uri - este limitatã la câteva decenii sau la unsecol, cel mult.

Noua tehnologie dezvoltatã de Hitachi prevedestocarea datelor în sistem binar prin realizarea, cuajutorul unui laser, a unor puncte în interiorul uneiplãcuþe subþiri de sticlã de cuarþ, informaþiile pu-tând fi citite cu ajutorul unui microscop optic obiº-nuit, conectat la un calculator înzestrat cu un sof-tware special. Atâta vreme cât existã un computercare poate „înþelege” acest cod binar - un lucru pecare computerele, indiferent cât de sofisticate vordeveni, pot fi programate sã-l facã - datele vor pu-tea fi accesate.

Cipurile de sticlã de cuarþ sunt rezistente la foar-te multe substanþe chimice, nu sunt afectate de un-dele radio, de acþiunea apei ºi rezistã la temperaturi

înalte, de pânã la 1.000 de grade Celsius ºi chiar lacontactul direct cu flãcãrile, timp de cel puþin douãore, fãrã a suferi deteriorãri.

Având asemenea proprietãþi, cipurile pot rãmâ-ne funcþionale ºi în cazul unor dezastre naturale,precum incendiile sau tsunami. Atâta timp cât sti-cla nu este spartã, datele vor supravieþui. Pentrumoment, cipurile au patru straturi de puncte ºi pot,în acest fel, sã înregistreze 40MB de date pe o su-prafaþã de 6,5 cm², aproximativ aceeaºi densitateîntâlnitã la un CD cu muzicã. Inventatorii susþin cãnu este o problemã adãugarea mai multor straturide puncte realizate cu laserul, mãrind astfel capaci-tatea de stocare. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 19 (345) din 15 octombrie 2012 Pagina 7

Huawei îºi ia notiþe din procesul Apple vs SamsungHuawei este, momentan, în

discuþii cu Microsoft pentru imple-mentarea noului Windows 8 Phoneºi pe terminalele sale. Dacã discuþi-ile nu vor merge aºa cum se aºteap-tã, producãtorul doreºte sã aibã oportiþã de ieºire prin crearea unuisistem de operare propriu. Discuþiilese poartã în paralel ºi cu Googlepentru Android JellyBean. Este binede ºtiut cã Huawei ºi-a consolidatpoziþia de numãr 2, la nivel global,în reþele ºi tehnologii de comunicaremobile.

În altã ordine de idei, dacã þinemcont de faptul cã în viitorul apropiatChina poate deveni cea mai marepiaþã de smartphone-uri, cu avanta-jul cã producþia acestora o realizeazãtot ei, miº-carea aces-tei firme nuare de ce sãsurprindã.Nimeni nuse aºteaptãca Huaweisã intre cu-rând pe pia-þa Europea-nã sau Americanã cu produse bazatepe sistemele de operare de la Micro-soft sau Google.

Seiko pentru fanii Star Wars - Forþa fie cu noi!Dacã eºti fan al celebrei serii Star

Wars avem o veste cât se poate debunã: Seiko a lansat o ediþie limitatãde ceasuri create special pentru pa-dawan-ul din tine.

La 35 de ani de la lansarea seriei,Star Wars rãmâne una dintre celemai celebre ºi profitabile francize defilm din lume. Mai mult ca sigur a-cesta este unul dintre principalelemotive pentru care producãtorul ja-ponez a ales sã lanseze cinci serii li-mitate de ceasuri inspirate de perso-najele din serie.

Ceasurile vor fi disponibile înce-pând cu 12 Octombrie, sub urmãtoa-rele denumiri: R2D2, Darth Vader,Storm Troopers, Yoda ºi Darth Ma-ul. Ceasul R2D2 vine în variantã di-gitalã cu un display de 300 dpi capa-bil sã afiºeze imagini ºi clipuri dinfilm.

Pe spatele fiecãrui model este

gravatã forma personajului care dãnumele ceasului. Toate cele cincivariante vin în serii limitate (între500 ºi 1500 de bucãþi fiecare). Mo-

mentan Amazon Japonia a lansat pe-rioada de precomenzi, iar preþurilesunt în jur de 900 de euro. Dacã pen-tru cei mai mulþi dintre noi un ase-menea preþ pare exagerat de mare,suntem convinºi cã existã suficientde mulþi fani înfocaþi care vor epuizadestul de repede aceste serii limitate.

TRENDnet pregãteºteOpen-Source – TEW-712BRPe piaþã existã o mulþime de rou-

tere ce suportã diferite firmware-uri„speciale” menite sã aducã un plusde funcþionalitate. Oficial însã, niciunul dintre ele nu este suportat saurecomandat de producãtor. TREND-net s-a gândit cã ºi comunitatea deprogramatori meritã un dispozitiv cesuportã, în mod nativ, aceste versi-uni de software. În acest sens, încurând, va lansa un model numitTEW-712BR, special pentru aceºtia.Routerul suportã viteze conformstandardului 802.11n de maximum150 Mbps.

Dacã nu ºtiþi despre ce e vorba, a-flaþi cã routerele folosesc, în princi-pal, un sistem de operare bazat pe li-nux, ºi se comportã destul de multprecum un mini computer. Routerulvine cu software-ul instalat de pro-ducãtor, acea interfaþã pe care o ac-cesaþi prima datã când faceþi setãrilede reþea, ºi care poate fi schimbatã

sau îmbunãtãþitã de programatoriipricepuþi.

TRENDnet TEW-712BR promi-te funcþionalitãþi de tip NAS, impri-mante USB, sau conectarea de ca-mere de supraveghere direct la aces-ta. Producãtorul este de pãrere cã înloc sã blocheze accesul la firmware,mai bine oferã posibilitatea utiliza-torilor pricepuþi sã îl îmbunãtãþeas-cã. Aºadar, OpenWRT oferã accesla sistemul de fiºiere ºi la partiþiaROM-ului. În sfârºit un producãtorcãruia i-a venit mintea la cap ºi carea realizat cã viitorul acestor dispozi-tive este, în mare parte, al dezvolta-torilor independenþi.

Transcend anunþã stick-uriUSB 3.0 de 128 GB

Dacã pânã acum ceva vreme128GB era o capacitate specificã u-nui SDD, implicit a unui HDD in-tern, stick-urile USB încep sã câºti-ge din ce în ce mai multã piaþã. Mo-tivul este în primul rând introduce-rea portului USB 3.0. Pânã recentera destul de chinuitor sã umpli undisc de 128 GB prin USB 2.0. A-cum, datoritã vitezei de aproximativ80MB/s pe care o oferã noul conec-tor, este mult mai facil.

Transcend este mai mult cunos-cut pentru cardurile de memorie, separe însã cã producãtorul are planurimari ºi pentrupiaþa de PC-uri,odatã cu lansa-rea noii serii destick-uri USB.JetFlash 760 ºiJetFlash 600 o-ferã acum ºi ca-pacitãþi de 128GB la o vitezãde scriere de 80 MB/s ºi respectiv 32MB/s. Modelul 760 deþine un butonpentru protejarea mufei USB aceas-ta fiind retractabilã, iar varianta 600vine cu un capac, iar, în plus, are ºiavantajul unei greutãþi mai mici, dedoar 8,5 grame. Ambele modele potfuncþiona cu software-ul proprietarTranscend Elite, un software de ma-nagement ce oferã, pe lângã funcþiade backup automat sau manual adatelor de pe PC, ºi posibilitatea decriptare software a informaþiilor depe acesta.

www.playtech.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Termenul de „aeroport” (airport) a fost folosit pentruprima datã într-un articol din The New York Times?Autorul lui, pilotul ºi inventatorul Alberto Santos-Du-mont, l-a rostit în cadrul unui interviu pentru renumitulziar în timpul unei vizite în New York.

Cea mai lungã pistã din lumeeste situatã în Tibet ºi aparþine aero-portului situat la cea mai înaltã altitu-dine din lume? Pista, care deserveºteaeroportul Qamdo Bangda din Tibet,are o dimensiune de 5,5 kilometri ºieste atât de lungã, încât la acea altitu-dine (4.334 metri) avioanele au nevoiede mai mult spaþiu pentru decolare ºiaterizare din cauza aerului rarefiat.

Aeroportul Ulyanovsk Vostoch-ny din Rusia deþine cea mai latã pistãdin lume? Aceasta are o lãþime de 105metri ºi este a doua ca lungime dinlume.

Pe Pãmânt existã 43.867 de aero-porturi? Aceastã cifrã este prezentatã în raportul CIA pentru anul 2009. SUAdeþin peste o treime din numãrul total de aeroporturi ale lumii, adicã 15.095.Pe locul doi se situeazã Brazilia cu 4.000 de aeroporturi, cu peste 600 maimult decât întreaga Uniune Europeanã, care posedã doar 3.391.

Cel mai vechi aeroport comercial, încã funcþional, din lume este cel dinSydney? Aeroportul australian ºi-a început activitatea în ianuarie 1920. DinEuropa este Schiphol din Amsterdam, Olanda, primul avion comercialdecolând de aici în decembrie 1920 dupã ce înainte fusese un aeroport exclu-siv pentru uz militar. (O.M.)

www.stiatica.ro

Aeroporturi! ªtiaþi cã...?

Echipa de consiliere ºi legãturã (OMLT) numã-rul 2, tip batalion, rotaþia a V-a ºi-a încheiat misiu-nea în Afganistan. Cele ºase luni de muncã ºi eforts-au transformat într-o experienþã demnã pentruorice militar.

În sprijinul partenerilor afganiÎn sprijinul partenerilor afganiActivitatea OMLT numãrul 2, tip batalion, rotaþia a

V-a a început în luna martie 2012. Iniþial, echipa a fostîmpãrþitã pe trei baze înaintate de operaþii (FOB-uri):Sweeney, Atghar ºi Shamulzai, în cadrul ariei de ope-raþii a Kandakului (batalion, în limba paºtunã)1 Infan-terie ANA (Armata Naþionalã Afganã). Misiunea debazã a OMLT-ului a constituit-o antrenarea ºi instrui-rea comandamentului ºi subunitãþilor batalionului,concomitent cu participarea la misiunile executate decãtre forþele afgane, precum ºi asigurarea accesuluiANA la capabilitãþile ISAF. S-au executat activitãþipractice de consiliere ºi de ridicare a nivelului de in-struire al personalului care încadreazã companiile kan-dakului.

O altã laturã importantã a fost susþinerea logisticã încele trei FOB-uri. În premierã, echipa a coordonat acti-vitãþile de suport logistic pe cale aerianã, atât pentrumaterialele proprii, cât ºi pentru cele ale batalionuluiANA prin operaþii de sling load (transport aeropurtat înhamuri) executate cu aeronavele americane.

Zi de zi militarii din compunerea OMLT au fost lân-gã partenerii afgani. Nu a fost uºor, având în vedere ba-rierele lingvistice, culturale ºi religioase. Însã, prin res-

pect ºi profesionalism s-au obþinut rezul-tate bune ºi foarte bune, toate fiind vizi-bile prin creºterea capabilitãþilor kanda-kului. Cooperarea cu camarazii ameri-

cani a fost excelentã, activitatea echipei fiind de multeori evidenþiatã la nivelul forþelor coaliþiei.

S-au executat misiuni terestre, atât în aria de dispu-nere a companiilor afgane, cât ºi pentru redislocareaechipei, pe distante cuprinse între 15 ºi 130 de kilome-tri cu asigurarea securitãþii de cãtre elementele de pro-tecþie a forþei de la nivelul echipei.

Echipa, cheia reuºiteiEchipa, cheia reuºiteiMaior Cãtãlin Bîrsa este din Batalionul 345 Artile-

rie Tomis al Brigãzii 9 Mecanizate Mãrãºeºti ºi a ocu-pat funcþia de consilier la compania de infanterie. Afost dislocat în FOB Shamulzay, din districtul cu ace-laºi nume, din provincia Zabul, în apropiere de graniþacu Pakistanul. Împreunã cu echipa sa de consiliere, for-matã din ºapte subofiþeri ºi cinci soldaþi gradaþi profe-sioniºti, a consiliat Compania 2 Infanterie din Kanda-kul 1 al Brigãzii 2 ANA.

Memorabilã pentru mine este ziua în care militariiANA ne-au adus in bazã o fetiþã de 6 ani fãrã semnevitale, împreunã cu unchiul ei. Aceasta consumase înurmã cu aproximativ patru ore o substanþã toxicã(otravã pentru rozãtoare) dintr-un recipient lãsat ne-supravegheat prin curtea unchiului, care ne implorasã o salvãm, a povestit maiorul Cãtãlin Bîrsa. În acelemoment, am avut sprijinul întregii echipe. Fãrã echi-pament adecvat, sanitarul echipei, sergent MãdãlinCiobanu a executat manevre de resuscitare 10-15minute, timp în care, împreunã cu plutonierul Sorin

Mircea, am pregãtit ºi tran-smis cererea MEDEVAC.Sergentul Marius Budeanuîmpreunã cu echipa sa deprotecþie a forþei a pregãtitmaºinile ºi armamentul pen-tru securizarea LZ-ului (zo-nei de aterizare). La 10 mi-nute dupã transmiterea cere-rii, elicopterul a aterizat ºi apreluat fetiþa pe care atransportat-o împreunã cuunchiul ei la spitalul din Qa-lat, unde a primit asistenþã ºitratament de specialitate.Uimitor a fost, când în tim-pul unei patrule de rutinãprin bazarul din Shamulzay,medicul clinicii din districtîmpreunã cu unchiul fetiþeine-au oprit ºi ne-au îmbrãþi-

ºat pentru salvarea copilei. Mulþumirea pe care eu ºiechipa mea am simþit-o în acel moment nu poate fidescrisã în cuvinte.

Condiþiile vitrege de viaþã din FOB-uri nu i-au îm-piedicat pe cei din OMLT sã-ºi ducã la bun sfârºit mi-siunea ºi sã reprezinte Armata Românã. Trebuie speci-ficat faptul cã militarii români din FOB Shamulzai aurezistat unor atacuri complexe din partea insurgenþilor,executate cu aruncãtoare calibru 82 milimetri, aruncã-toare de grenade ºi foc cu mitraliere DSKM ºi PKM.Unul dintre acestea s-a soldat cu avarierea minorã aunui MRAP ºi a peretelui dormitorului în care locuiaudoi ofiþeri.

Plutonierul-adjutant Dumitru Grigoruþã este înca-drat la Brigada 15 Mecanizatã Podu Înalt. Este la a do-ua misiune într-un teatru de operaþii. A fost o misiuneineditã ºi, în acelaºi timp, o experienþã extraordinarã.Implicarea directã a personalului echipei în procesulde planificare ºi activitãþile zilnice specifice unitãþilorANA s-au concretizat în obþinerea rezultatelor foartebune, atât la evaluarea Echipei, cât ºi la evaluãrile ba-talionului mentorizat. Am colaborat foarte bine cupartenerii afgani pe toate nivelurile ierarhice, iar a-ceste ºase luni sunt rezultatul unei pregãtiri foartebine structuratã ºi a închegãrii unui colectiv excepþio-nal, a afirmat plutonierul-adjutant Dumitru Grigoruþã.

Caporalul clasa a-III-a Mãdãlin Alexandru Conde-escu face parte din Brigada 9 Mecanizatã Mãrãºeºti, încadrul plutonului de Poliþie Militarã. Este la primamisiune în Afganistan. Este o realizare mult doritã peplan profesional, a declarat Mãdãlin. Am avut multe deînvãþat în aceste ºase luni petrecute aici. Specificulmisiunii m-a determinat sã îmi doresc sã particip ºi laalta, în viitor, poate cu IN MAT-ul (echipã militarã deconsiliere pentru batalion de infanterie). Au fost multeexperienþe noi pe care le aºteptam cu nerãbdare, mul-te realizãri, dar ºi unele lipsuri, dacã pot sã le spunaºa. Sunt sigur cã experienþa de aici mã va ajuta ºi înþarã .

Este greu sã formezi o echipã competitivã într-untimp scurt. Conteazã persoanele care o compun ºi co-mandanþi, deopotrivã. Se spune cã oamenii sfinþesc lo-cul. Aceastã echipã a demonstrat cã este alcãtuitã dinprofesioniºti, pentru care România înseamnã enorm, adeclarat comandantul OMLT, numãrul 2, tip batalion,rotaþia a V-a, colonel Ionel Munteanu. Am fost redislo-caþi din cele trei FOB-uri în baza Bullard. A fost unefort imens, pe lângã munca de zi cu zi cu militarii af-gani. Aceºtia ºtiu acum cã instructorii români i-auajutat enorm. Colaborarea cu militarii americani afost foarte bunã ºi asta s-a vãzut în rezultatele obþinutede militarii afgani. Sper ca în viitor aceºtia sã îºi adu-cã aminte cu plãcere de români ºi de Armata românã.

Paginã realizatã de plutonier-major Lucian IRIMIA

Legãtura militarilor, aflaþi în misiune, cu ceidragi de acasã este foarte importantã pentru mora-lul tuturor. Fie prin intermediul internetului, fieprin telefon, mesajele ajung la timp ºi creeazã oppuunnttee iinnvviizziibbiillãã care alinã dorul.

Dorul de casã, de cei dragi, îºi face loc în sufletulfiecãrui militar aflat la datorie, indiferent de meridiane-le lumii pe care se aflã. Departe de România, în locuriîn care nu credea cã va ajunge vreodatã, militarul îºiexecutã misiunea ordonatã.

În Angola erau la bazã veºnicele scrisori ºi scumpe-le telefoane. Erau începuturi ºi pentru militari. Acum,din Afganistan, este mult mai uºor. Existã legãtura so-cialã prin telefon, plus internetul. Cei de acasã îi potvedea ºi auzi în acelaºi timp pe militarii aflaþi la mii dekilometri depãrtare. Însã, nimic nu poate substitui per-soana.

Seara târziu sau când programul îi permite, milita-rul vine în faþa ecranului calculatorului. Dorind sã afleveºti din þarã, primul imbold îl duce sã porneascãyahoo messenger-ul sau skype-ul. Poate acolo, departeîn România cineva îl aºteaptã. Uneori are noroc, alteorinu. Nerãbdarea creºte, ochii sunt fixaþi pe monitor ºibucuria este mare atunci când buzz-ul primeºte rãs-puns. Uraaaa, mã aºteaptã!! a spus militarul. Însã,semnalul dispare subit. Toatã bucuria devine instanta-neu tristeþe ºi nervi. Offff, net-ul...Minutele trec ºi sem-nalul apare din nou. Acum este ok, merge.

Legãtura se face rapid. Ochii îi joacã puþin în la-crimi. Se uitã în stânga ºi-n dreapta sã nu îl vadã vreuncoleg. Deh, orgoliu masculin!! Cei de acasã se bat înfaþa calculatorului. Tati, tati,salut! Hai mami repede,cã a intrat tati pe net, aude el în cãºti. Toþi cei de acasãvor sã-l vadã. Întrebãrile curg, aproape nu poate sã lerãspundã aºa repede. Aºa cã pe rând! Copilul are prio-ritate. Poate cineva sã îi uzurpe acest drept? Nimeni.Curios se uitã la tot ce îl înconjoarã pe tatãl sãu. A zãritpistolul ºi puºca automatã ale militarului. Le vãzuse launitate la tati, dar acum sunt pline cu cartuºe. ªtie el, avãzut la televizor. Întrebãrile par pentru unii puerile,

dar când sunt puse de co-pil au alt efect. ªi trebuiesã-i rãspunzi de fiecaredatã, dar trebuie sã ai gri-jã sã nu îl sperii. El ºtie cãtati e plecat departe, larãzboi ºi se mândreºte cuasta afarã, între bãieþi,când se joacã. Însã seara,când tati nu e lângã el sãîl adoarmã, plânge câtevamomente. E greu fãrãtine, tati! i-a spus cel mic.Dar sã ºtii cã acum suntputernic ºi nu mai plângde dorul tãu. Întreabã pecine vrei. Vreau ca timpulsã zboare mai repede, sãvii acasã!

Urmeazã soþia. Cea peumerii cãreia au cãzuttoate. Are puterea sã zâm-beascã, sã spunã ultimelebancuri apãrute. Apoi în-treabã, cu substrat, ce maieste pe aici, prin Afganis-tan. Asta e partea proastã a internetului. Se aflã totulrepede. Mult mai repede decât ºi-ar dori militarii. Dis-tanþa desparte oameni, dar uneºte mai tare sufletele. Seprivesc în ochi. Imaginile se mai estompeazã. Ei se potprivi preþ de câteva secunde. Cuvintele sunt scurte, darprivirile sunt lungi. Îþi este bine, întreabã ea. Ai tot ceîþi trebuie? Ai fost in misiuni?Am citit cã sunt proble-me în zonã. Tu? Când militarul vrea sã rãspundã , seaude un zgomot puternic de elicopter. Ea s-a speriat, ela rãmas calm. E doar un elicopter. Întrebãri ºi rãspun-suri simple, care ascund însã o dragoste mare. Nu esteuºor sã fii departe, la mii de kilometri. Program încãr-cat, de toate spune el. Rãspunsul ei vine însã cutremu-rãtor: Nu este meseria ta? Eºti militar ºi ºtiu de cine

m-am îndrãgostit. Dar, sincer, nu credeam cã o fie aºalungã perioadã ºi cã o sã îþi simt lipsa atât de mult.Mi-e dor sã ne mai ºi ciondãnim, a spus ea zâmbind.El îi trimite sãruturi. ªtie pe cine iubeºte ºi are încrede-re în ea. Timpul trece ºi somnul atacã puternic. Salu-tãri la ai noºtri, vã iubesc, mi-e dor de voi ºi spune-imamei sã se roage în continuare pentru noi, ãºtia a-flaþi departe, încheie el. Pa, te iubim ºi te aºteptãmacasã! au încheiat ºi cei dragi.

Gata pentru azi, s-a terminat, gândeºte el. A închiscalculatorul ºi s-a aºezat în pat. Liniºtea aduce un somnbinemeritat. Aaaaahhhhh, ºi mai trebuia sã le spunceva, ºi-a adus aminte el. Acasã, e altã lume..., iar o la-crimã s-a scurs uºor pe pernã.

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 19 (345) din 15 octombrie 2012Pagina 8

Puntea inv iz ib i lã a doru lu i de casãPuntea inv iz ib i lã a doru lu i de casã

S p i r i t u l e c h i p e iS p i r i t u l e c h i p e i