Ocluzologie1. Ce reprezinta pantele si versantele cuspidiene.

- Pantele si versantele reprezinta elemente morfologice ale cuspizilor. Orice cuspid este impartit in doua versante; un versant intern ce este orientat spre interiorul fetei ocluzale si un versant extern ce este orientat spre exteriorul dintelui ( vestibular \ oral ). Cele doua versante ale cuspidului , intern si extern sunt despartite de o creasta M-D ce uneste crestele marginale proximale ale fetei ocluzale. - Fiecare versant cuspidian este impartit la randul sau in doua pante; o panta meziala si una distala despartite de o creasta longitudinala ce corespunde cu creasta esentiala a cuspidului

2. Stopurile ocluzale definitie si clasificare.

- Contactele dintre cele doua arcade care se stabilesc in momentul realizarii miscarii de inchidere de catre mandibula sub actiunea muschilor ridicatori se numesc stopuri ocluzale. Intre cuspizi si fosetele dintilor laterali antagonisti si intre marginea libera a dintilor frontali inferiori si fata palatinala a dintilor frontali maxilari se stabilesc mai multe categorii de stopuri ocluzale clasificate dupa importanta in 3 grupe: - GR I. de stopuri ocluzale este realizat de cuspizii vestibulari ai dintilor laterali inferiori care intra in contact cu fosetele centrale si marginale ale dintilor laterali superiori. In cazul proceselor distructive coronare ( caria ; abraziunea etc. ) aceste stopuri isi pastreaza cel mai mult timp integritatea. ( gr.I.)- GR. II. este realizat de margininile libere ale dintilor frontali inferiori care articuleaza cu fetele palatinale ale dintilor frontali superiori in imediata vecinatate a cingulum-ului ( infracingular ). Daca se pierd stopurile ocluzale care se realizeaza la nivelul dintilor laterali , GR II. de stopuri ocluzale mentin pentru o perioada ocluzia ( DVO ). - GR. III. este realizat de cuspizii palatinali ai dintilor laterali superiori si fosetele centrale ( in principal ) si marginale ( secundar ) ale antagonistilor mandibulari.

3. Importanta stopurilor ocluzale.- prin stabilirea stopurilor ocluzale se realizeaza una din pozitiile importante ale mandibulei ; PIM in care nr. de contacte dento-dentare este maxim. IM este cea mai stabila pozitie functionala a ADM si incheie fiecare ciclu masticator.- Stopurile ocluzale au importanta in functionalitatea ADM prin prisma triturarii alimentelor ( eficienta masticatorie ).- Rol important in mentinerea DVO

4. Contactele ocluzale functionale. - contactul varf cuspid planseu foseta ; permite o slefuire selectiva facila si alunecarea mandibulei in long-centric- contactul versantelor cuspidului cu versantele fosetei antagoniste se realizeaza in cel putin 3 puncte ( tripodic) si ofera o stabilitate maxima a mandibulei si o eficienta masticatorie maxima- stopurile ocluzale de GR. II. ( muchia incizala frontali inferiori fetele palatinale d. superiori infracingular )

5. Contactele ocluzale nefunctionale.- sunt acele contacte dento-dentare care nu asigura stabilitate mandibulei in plan orizontal, aceasta derapand, sau contactele dento-dentare care nu asigura o triturare eficienta a alimentelor ( relief ocluzal atenuat, aproape plan, abrazat)

- contactul varf cuspid versant foseta este nefunctional, provocand deraparea mandibulei- contactul versant cuspid versant foseta idem- contactul vf. cuspid vf.cuspid este traumatic- contactul in suprafata ineficient dpdv. masticator- lipsa contactelor ocluzale ( inocluzie sagitala )

6. Mediile pentru marcarea contactelor ocluzale - se utilizeaza atunci cand se doreste numai inregistrarea pozitiei RC, fara a fi necesara si transferul acesteia in laborator- se utilizeaza pt. examen clinic, echilibrarea ocluzala, sau adaptarea intraorala a restaurarilor protetice; odontale sau marcarea interferentelor.- mediile de marcare sunt reprezentate de : hartia de articulatie; ceara de ocluzie; sparay-ul de ocluzie; banda Joffe

7. Determinarea, inregistrarea si transferul RC. - una din posibilitatile de determinare, inregistrare si transfer al pozitiei de RC se realizaeaza la nivelul arcadelor dentare si/sau crestelor edentate- serveste la raportarea modelului mandibular fata de cel maxilar in cazul examenului clinic stomatologic; atunci cand nu poate fi folosita poz. de IM ( edentatie totala/partiala; instabilitate ) ; pt. corectarea dizarmoniilor ocluzale; pt, adaptarea intraorala a oricaror restaurari odontale sau protetice

8. Determinarea axei balama terminale-metoda antropometrica. - ABT este definita ca o axa imaginara care trece prin cei doi condili mandibulari atunci cand acestia excuta o miscare de rotatie pura, intimpul miscarii de inchidere/deschidere pe o distanta de aprox.20 mm- metoda antropometrica se bazeaza pe studii statistice conform carora punctul tegumentar in care se gaseste ABT se afla la convergenta liniei care uneste tragusul cu linia ce porneste de la unghiul extern al ochiului- este relativa bazandu-se pe valori medii statistice

9. Determinarea axei balama terminale-metoda grafica. - pt. o determinare sigura a ABT se foloseste arcul facial cu care se poate inregistra grafic pozitia condililor in timpul dinamicii mandibulare- dezavantaje: instabilitatea pronuntata a arcului facial acesta fiind mentinut cu dificultate exclusiv la nivelul mandibulei si erorile posibile induse de grosimea si mobilitatea tegumentelor zonei preauriculare ; nu determina pozitia de RC intr-o forma direct utilizabila

10. Determinarea axei balama terminale-metoda palpatorie.- localizarea ABT se poate face si prin palparea digitala usoara a zonei preauriculare, bilateral; prin deschiderea larga a gurii se percepe parasirea cavit. glenoide de catre cei doi condili, cele doua degete se centreaza pe aceste zone depresionare, apoi se cere pacientului sa faca miscari de inchidere/deschidere reduse ( 20-25 mm ). Astfel se poate aprecia pozitia ABT cu o marja de eroare de 1-3 mm ( Dawson )

11. Relatia centrica definitie si caracteristici.- RC reprezinta un raport osos mandibulo-cranian definit prin pozitia cea mai inalta, cea mai posterioara, nefortata, simetrica si simultana a condililor in cavit.glenoide.- RC este o pozitie constanta toata viata deci poate fi folosita si la edentatul total; este o pozitie diagnostica de la care porneste orice analiza ocluzala, este o pozitie ce poate fi determinata si ulterior transferata pe simulatoare de ATM, este o pozitie functionala este pozitia in care se efctueaza deglutitia.

12. Relatia centrica metode de determinare. Enumerare. - deoarece nu exista o unitate de vederi in legatura cu RC, exista mai multe metode de pozitionare a mandibulei in RC- metoda unimanuala- metoda bimanuala Dawson- metoda reflexului molar ( Lejoyeux )- pozitia miocentrica JANKELSON

13. Determinarea relatiei centrice metoda unimanuala. - aceasta metoda presupune pozitionarea unimanuala a mandibulei in pozitia de RC, prin impingerea acesteia posterior si superior dupa ce medicul a efectuat anterior miscari mici si limitate de coboarire si ridicare- fortarea conducerii mandibulei spre posterior si superior va declansa reactia inversa a pacientului

14. Determinarea relatiei centrice metoda bimanuala.- se realizeaza cu medicul asezat in spatele fotoliului, policele de la ambele maini sunt aplicate pe zona dintre buze si menton iar celelante degete cuprinzand ramura orizontala a mandibulei.- Pozitionarea mandibulei in RC se face deasemenea in urma executarii unor miscari mici si limitate de coboarire si ridicare

15. Hartia de articulatie ca mediu de marcare.- este asemanatoare hartiei copiative de indigo, se prezinta in grosimi variabile; pentru marcarea RC se foloseste o grosime de cativa zeci de microni- poate fi activa pe una sau pe ambele fete, poate fi monocroma sau bicolora ( AV : permite marcarea in 2 poz.diagn. RC si IM ; evidentiaza contacte ocluzale foarte stranse prin perforarea acesteia )

16. Ceara de ocluzie ca mediu de marcare. - ofera o posibilitate de marcare mai riguroasa a contactelor ocluzale; se prezinta sub forma de benzi deformabile la temp.CB; au o fata lipicioasa si una acoperita cu o folie lucioasa din mat plastic; grosime totala0,3 mm- dupa plasarea benzii de ceara pe arcada ( se aplica cu partea lipicioasa ) in prealabil uscata , se conduce mandibula in pozitia dorita ( RC; IM etc ) ; iar zonele perforate se marcheaza cu un creion moale- metoda se adreseaza in mod special etapelor finale de echilibrare ocluzala

17. Sprayul de ocluzie. - reprezinta o alternativa de marcare a contactelor dento-dentare prin pulverizarea unor subst. colorate ( oxid sau stearat de Zn ) pe suprafetele ocluzale pe care se doreste inregistrarea- subst. de marcare se sterge in zonele de contact interdentar strans

18. Banda Joffe. - utilizeaza un suport de cauciuc ( asemanator cu cel de la diga ) impregnat cu colorant care este mentinut cu ajutorul unui suport metalic- utilizarea este similara hartiei de articulatie si se adreseaza in mod special etapelor finale de echilibrare ocluzala

19. Pozitionarea manuala a modelelor.- pozitionarea manuala a modelelor in RC nu se poate realiza decat in mod exceptional in urmatoarele conditii;1. RC = IM ( point centric )2. PIM sa fie stabila ( stopuri ocluzale stabile in z.frontala si laterale- tripodarea modelelor )3. sa nu existe obstacole dentare ( interferente sau contacte premature )4. modelele sa fie complete ( de arcadae ) si exacte ( in special ocluzal )

20. Inregistrarile pentru transfer. - inregistrarile interocluzale reprezinta metoda de transfer o pozitiei de RC cel mai frecvent utilizata clinic- se pot transfera si alte pozitii mandibulo-craniene cu contact dento-dentar ( IM; CCP; CCL )- in principiu, o inregistrare interocluzala reprezinta o amprenta a fetelor ocluzale ( sau margini incizala ) ale ambelor arcade aflate in raportul dorit ( RC ; IM... etc )

21. Inregistrarile cu ajutorul cerurilor de ocluzie.- aceste ceruri trebuie sa fie rigide dupa racire, dar sa permite o utilizare facila ; se poate folosi ceara dura sub forma de placi ( ceara pt. baze de proteze ) sau ceara speciala de ocluzie cu insertie textila sau Al cu grosime de 2-3 mm- inregistrarea pe ceara poate fi spalata cu paste ZOE pt. cresterea exactitatii

22. Inregistrarile cu ajutorul pastelor Zoe Colofoniu.- pot fi utilizate pt. inreg. de ocluzie numai folosind un suport textil sau de hartie, suport care este sustinut de un cadru ce permite plasarea interarcadica

23. Inregistrarile cu ajutorul acrilatelor autopolimerizabile. - acrilatele auto pot fi utilizate cu succes pt inreg. ocluzale dar trebuie sa aiba o intindere redusa ( sector de arcada ) pt a reduce contractia volumetrica

24. Inregistrarile cu ajutorul gipsului. - este rar folosit datorita dificultatilor de manipulare- fluiditatea materialului inainte de priza si rigiditatea dupa priza fac inregistrarile sigure si exacte

25. Inregistrarile interocluzale dupa Lucia (deprogramator). - conducerea mandibulei in RC se face adesea cu dificultate ( sporita uneori si de grosimea mat. de inregistrare ) - unii autori ( Lucia ) recomanda utilizarea in zona frontala a unui ghidaj deprogramator confec. din acrilat auto ( se intinde pe latimea incisinilor centrali ) si care va usura pozitionarea mandibulei in RC prin glisarea muchiilor incizale ale frontalilor inferiori spre posterior

26. Cheile vestibulare. - reprezinta o alta modalitate de transfer a rel. Intermaxilare ( mai putin utilizata ) - cheia vestibulara amprenteaza fetele vestibulare ale dintilor; determinarea raportului intermaxilar dorit ( IM,RC etc ) se va face intr-o etapa preliminara ; iar inregistrarea ulterior; astfel in momentul critic al pozitionarii mandibulei intre arcade nu se gaseste nici un material care ar putea afecta inregistrarea

27. Arcul facial pantografic. - reprezinta o metoda prin care se realizeaza atat determinarea cat si inregistrarea si transferul rel. Intermaxilare la articulator ; este si un mijloc de determinare precisa a ABT.- Arcul facial pantografic prezinta o componenta solidara cu arcada mandibulara prevazuta cu un sistem extraoral cu 5 penite inscriptoare si o componenta solidara cu arcada maxilara- In timpul miscarilor mandibulare, traiectoria acestora se inscrie pe suprafetele inscriptibile rezultand 5 inregistrari ; aria de deplasare a pct. Interincisiv in sens transversal ( sch. Posselt in plan transversal ) si cate 2 inreg. de deplasare a fiecarui condil mandibular in plan sagital si transversal - Aceste inreg. au atat valoare atat diagnostica cat si de reglare ( programare ) a articulatorului individual ( total adaptabil )

28. Intercuspidarea maxima definitie si caracteristici.- IM- reprezinta un raport dento-dentar static mandibulo-maxilar, relatie in care se inregistreaza numarul cel mai mare de contacte dento-dentare stabile pe o suprafata maxima de contact posibila- in IM se incheie majoritatea ciclurilor masticatorii, si coincide cu deglutitia- IM se poate face cu mandibula in RC ( ocluzie centrica 10-15% din cazuri ) fie in relatie excentrica ( ocl. Habituala )- La realizarea IM participa : cuspizii, santurile si fosetele ocluzale , crestele marginale si muchiile incizale si proeminentele cingulare ale frontalilor maxilari

29. Raportul RC IM.- intre RC si IM pot exista relatii diferite, relatii care detrmina 3 variante ale schemei miscarilor mandibulare in plan sagital- La 12% dintre pacieni RC = IM punctele 1 i 2 din diagrama Posselt se suprapun .Aceast situaie a fost denumit drept "point centric" oferind o maxima stabilitate a mandibulei la maxilar- la majoritatea indivizilor ( aprox.87% ) mandibula are posibilitatea unei usoare glisari din poz. de IM in RC ( long-centric ) [ 0.3 1.3mm] LC se poate realiza numai daca la nivelul stopurilor ocluzale de gr. I si III contactele ocluzale sunt de tip varf cuspid planseu foseta iar la nivelul stopurilor ocluzale de gr. II morfologia zonei infracingulare prezinta un mic platou orizontal- In cazul LC la nivelul contactelor varf cuspid- planseu foseta exista o anumita libertate a vf. Cuspidului in interiorul fosetei ; aceasta libertate permite si o usoara glisare din IM in lateralitate ( wide centric )- LC + wide centric sunt posibile atunci cand exista o anumita libertate in centric denumita generic freedom in centric

30. Point centric-ul caracteristici. (pag 69-72)-

31. Long centric-ul caracteristici. (pag 69-72)-

32. Ocluzia de necesitate. - acest tip de ocluzie apare atunci cand pe traseul de la IM la RC exista un contact dento-dentar defectuos ( interferenta ) care se constituie intr-un obstacol, se declanseaza contractii musculare reflexe in scopul evitarii obstacolului ce au ca efect devierea mandibulei cu modificarea pozitiei de IM- aceste obstacole obliga mandibula se ocluda intr-o intercuspidare de necesitate sau ocluzie de necesitate

33. Ocluzia de obisnuinta. - daca ocluzia de necesitate persista si obstacolul ocluzal nu este indepartat in timp se instaleaza IM de obisnuinta sau ocluzia de obisnuinta

34. Spatiul minim de vorbire. - in fonatie exista momente in care spatiul dintre dintii celor doua arcade coboara sub 1 mm ; dintre consoanele fricative pozitia cea mai ridicata a mandibulei se stabileste la sibilante S si Z - cel mai mic spatiu interarcadic din fonatie este denumit spatiu minim de vorbire

35. Punctele limita superioare ale diagramei lui Posselt in analiza miscarii de propulsive a mandibulei.- pozitiile caracteristice limitei superioare a diagramei lui Posselt sunt RC ; IM ; CCP ; PM- din RC mandibula se deplaseaza spre anterior, in PIM , apoi in pozitie CCP a dintilor frontali urmand pozitia de propulsie maxima;

36. Ariile miscarilor extreme ale mandibulei in plan sagital cu precizarea punctelor diagnostic. - din RC mandibula se deplaseaza spre anterior, in PIM , apoi in pozitie CCP a dintilor frontali urmand pozitia de propulsie maxima; apoi mandibula va efectua o miscare de deschidere ( coborare ) maxima, urmata de ridicare cu trecerea prin PP ( poz. de postura ) , pana in PIM- din oricare din punctele de pe traseul PLS , mandibula poate efectua miscari de coborare pana la deschiderea maxima DM ( din RC la DM si de al PM la DM )- pe diagrama Posselt se mai gaseste un traseu care uneste poz. IM DM cu trecere prin PP ( poz. de repaus a mandibulei ) acest traseu reprezentand traiectoria dupa care se face in mod obisnuit coborarea / ridicarea mandibulei ( printr-o miscare complexa de rotatie, avansare si translatie pe panta tuberculului articular )

37. Ariile miscarilor extreme ale mandibulei in plan frontal cu precizarea punctelor diagnostic. - in plan frontal pot fi inregistrate miscari de coborare ridicare si lateralitate- extremitatea superioara a diagramei miscarilor mandibulare in plan frontal reflecta poz. mandibulo-craniene cu contact dento-dentar- mandibula porneste din PIM se deplaseaza spre lateral ( DR / STG ), ajungand in CCL dr/stg , executand apoi lateralitatea maxima DR/STG . din aceasta pozitie urmeaza o miscare de coborare maxima si apoi inchidere pana in PIM cu trecere prin PP

38. Ariile miscarilor extreme ale mandibulei in plan transversal cu precizarea punctelor diagnostic. ( DIAGRAMA ORIZONTALA ) - suprafata pe care o inregistreaza pct. Interincisiv mandibular in cursul miscarilor mandibulare, are forma romboidala - suprafata functionala este mai redusa decat suprafata totala inscrisa - aplicatia direct a diagramei orizontale o constituie posibilitatea de identificare grafica ( deci obiectiva ) a pozitiei RC

39. Eficienta masticatorie - reprezinta capacitatea arcadelor dentare de a tritura in particule din ce in ce mai mici un aliment intr-un timp dat - este legata de mai multe elemente mf.-fct. ale ADM ( gradul de cuspidare al reliefului ocluzal al d. Laterali; amplitudinea miscarilor mandibulei este direct proportionala cu gradul de triturare al alimentelor ) insa rolul esential il are suprafata totala de contact dento-dentar dintre cele doua arcade - scaderea eficientei masticatorii prin abraziune fiziologica va determina cresterea eficientei de contractie a m. masticatori si a frecventei ciclului masticator ca mecanism compensator

40. Cum se poate efectua masticatia. - masticatia se poate realiza unilateral ; bilateral alternativ si bilateral simultan ( 10% )- masticatia unilaterala este indusa de : dieta moale, neabraziva af. dento-parod. sau edentatii care incapaciteaza masticatia pe o anumita hemiarcada, artralgii

41. Unghiul Bennett definitie si caracteristici. - poate avea o valoare cuprinsa intre 0-720- reprezinta oblicitatea unghiul format de deplasarea condilului de balans spre linia mediana fata de linia data de planul sagital- are valoare in programarea articulatoarelor individuale in vederea efectuarii miscarii de lateralitate- unghiul Bennet se transfera pe articulator prin amprentarea zonei laterale active (cu un silicon solid, se amprenteaza si zona de balans).

42. Miscarea Bennett definitie si caracteristici. - reprezinta miscarea de translatie a centrului de rotatie la nivelul condilului pivotant- modifica traiectoria de deplasare a condilului de balans ( opus ) si pe cea a dintilor mandibulari

43. Ghidajul canin caracteristici.- la 57% din indivizi miscarea de lateralitate este sustinita de canini ( sup/ inf ) de pe partea spre care se efectueaza lateralitatea; pornind de la IM, marginea libera a caninului mandibular aluneca pe fata palatinala a caninului sup. Pana cand cuspizii celor doi canini si cuspizii V ai d. laterali de pe partea lucratoare ajung in CCL - conducerea canina trebuie sa produca dezocluzia imediata si totala a tuturor celorlalti dinti cu exceptia caninilor care participa la ghidaj- in pozitia de CCL cand exista contact numai intre caninii implicati in ghidaj se realizaeaza protectia parodontiului tuturor celorlalti dinti ( protectie canina )- caninii pot suporta intreaga sarcina produsa in miscarea de lateralitate datorita urmatoarelor caracteristici:1. are o situatie topografica privilegiata la distanta de locul de aplicarea al fortei musculare si de pct. de sprijin ( ATM )2. are cea mai puternica radacina 3. osul alveolar in care este implantat ( bosa canina ) are o structura deosebita fiind situat in dreptul unuia dintre stalpii de rezistenta ai craniului )4. parodontiul caninilor este dotat cu o sensibilitate proprioceptiva mai fina si mai specializata decat al celorlalti dinti

44. Ghidajul antero-lateral caracteristici.- conducerea miscarii de lateralitate poate fi suportata la unii indivizi de canin si unul sau mai multi incisivi ( rol important al determinantului anterior in miscarile mandibulare cu contact dento-dentar )- ghidajul anterior trebuie sa realizeze dezocluzia totala si imediata a tuturor celorlalti dinti cu exceptia celor care participa la ghidaj; in pozitia CCL contactele dento-dentare trebuie sa fie prezente numai la nivelul marginii libere a caninului si a incisivului ( incisivilor ) implicati in ghidajul antero- lateral- acest tip de conducere prezinta avantajul ca, in cadrul pregatirii protetice a caninului, ceilalati dinti implicati in ghidaj folosesc drept martor pt realizarea protetica corecta a reliefului palatinal al caninului

45. Conducerea de grup lateral caracteristici. - acest tip de ghidaj este mai frecvent la indivizii la care caninul este situat ectopic ( de obicei vestibularizat ) - la acest tip de ghidaj participa toti PM si M de pe partea lucratoare - in unele cazuri ghidajul de grup lateral este reprezentat de canin impreuna cu toti PM si M de pe partea lucratoare- in cadrul ghidajului de grup lateral cuspizii V ai PM si M ai d. laterali mandibulari aluneca pe versantul intern al cuspizilor V ai PM si M maxilari antagonisti- la realizarea ghidajului de grup lateral este importanta participarea tuturor dintilor cuspidati de pe partea lucratoare deoarece solicitarile sunt evidente in afara axului lung al dintilor, solicitari la care parodontiul d. daterali nu este adaptat

46. Cauze ale obstacolelor in miscarea de lateralitate a mandibulei.- existenta de obstacole in lateralitate poate fi cauzata de : 1. modificari dentare de pozitie ( anomalii D-M ; migrari dentre secundare edentatiilor sau suferintelor parodontale; iatrogenii produse de trat. ortodontic sau restaurari odontale sau protetice care perpetueaza modificarea de pozitie )2. modificari dentare de forma ( modificari primare ex. tuberculul Carabelli proeminent si apropiat de fata ocluzala; iatrogenii prin obturatii sau restaurari protetice ce nu respecta relieful anatoform )

47. Ocluzia ideala caracteristici.1. raporturi ocluzale stabile in RC cu contacte dento-dentare; ADM este morfologic integru 2. ocluzia centrica ( IM ) se gaseste anterior , in acelasi plan sagital fata de RC ( distanta RC-IM = 0, 2- 0,5mm la niv. arcadelor dentare )3. alunecarea RC IM se poate face liber cu mentinerea contactelor dento-dentare4. mandibula se poate deplasa liber din RC si IM 5. ghidajul dentar al miscarilor mandibulei se realiz pe partea lucratoare; inclinatra pantelor incizale si cuspidiene nu influenteaza echilibrul neuro-muscular6. in PIM presiunile ocluzale se transmit in axul lung al dintilor laterali si in portiunea centrala a meniscului ATM7. abraziunea este uniforma in sectoarele dentare functionale ( < 25 in sectorul frontal )8. nu exista contacte ocluzala la niv partilor moi9. exista un spatiu ocluzal acceptabil in poz de repaus a mandibulei ( PP )

48. Criteriile ocluziei functionale conform teoriei gnatologice.- au fost fundamentate de Mc Collum in 19261. toti indivizii trebuie sa prezinte point- centric ( IM=RC )2. contactele ocluzale la niv stopurilor ocluzale de gr. I si III ( cuspizii de sprijin ) trebuie sa fie tripodice3. deglutitia sa se efectuese tot timpul in RC4. in pozitia protruziva a mandibulei sa nu existe cuntacte la niv dintilor posteriori5. miscarea de lateralitate se face intotdeauna cu conducere canina

49. Criteriile ocluziei functionale conform teoriei functionaliste Pankey Mann Schuyles. 1. in miscarea de propulsie sa nu existe nici un contact intre dintii posteriori2. in miscarea de lateralitate sa nu existe nici un contact pe partea nelucratoare3. miscarea de lateralitate sa se realizeze cu conducere de grup lateral inclusiv canin4. IM este anterioara RC cu 0,3-1,3 mm , deci subiectii prezinta long centric5. pe parcursul long-centric-ului sa nu existe interferente

50. Criteriile ocluziei functionale conform teoriei lui Jankelson. - ocluzia miocentrica adevarata este totdeuauna anterioara RC- ocl. Miocentrica se caract. printr-o stare de echilibru a musc. ADM, fara spasme si contacte premature- se deteremina cu un aparat ( MYO- monitor ) ce produce contractia m. masticatori prin impulsuri electrice- stopurile ocl. de gr. I si III sunt de tip vf.cuspid- planseu foseta- pt triturarea alimentelor se folosesc numai miscari verticale- miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare, miscarea fiind ghidata de forma si consistenta alimentelor ; dupa Jankelson orice contact dento-dentar in lateralitate este considerat interferenta

51. Criteriile ocluziei functionale conform teoriei romanesti. 1. stopuri ocluzale stabile, simultane si simultane in RC si IM2. ghidaj anterior armonizat cu miscarile mandibulare si posibilitatile ATM3. dezocluzia tuturor d. cuspidati cand se efectueaza micarea de propulsie4. dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula executa lateralitatea5. absenta interferentelor pe partea lucratoare in lateralitate, indiferent de tipul ghidajului

52. Fenomenul Thielemann. - exista situatii in care manifestarile patologice ale unor interferente ocluzale ce se produc la distanta de locul unde se produce conflictul dento-dentar ( ex. o interferenta in propulsie pe partea lucratoarepoate fi cauzata de un ultim molar migrat vertical poate produce modificari patologice la nivelul unuia dintre d. Frontali superiori ( cel mai frecvent incisivul lateral ) migrare verticala, vestibularizare, uneori mobilitate fenomenul Thielemann ( legea diagonalei lui Thielemann )

53. Interferentele lucratoare in lateralitate cauze.- etiologia interferentelor lucratoare in lateralitate schimbarea planului si a curbelor de ocluzie prin - migrarea d. antagonisti unui spatiu edentat- aplicarea unei microproteze necorespunzatoare- trat. Ortodontice incorecte- realizarea unei morfologii ocluzale necorespunzatoare