Proiect La Management Financiar

8/10/2019 Proiect La Management Financiar

1/76

NESTLE ROMNIA

ANALIZAFINANCIAR A

NTREPRINDERII SCNESTLE ROMANIASRLProiect la Management Financiar

Prof. Dr. Ec. Vasile Duran Masteranzi:

Dr. Andrada Iftode

Ing. Alexanra Zimbrea-Novacovici


2/76

CuprinsCAPITOLUL 1: Prezentarea general a firmei.............................................................................................. 2

1.1. Istoricul Nestl ................................................................................................................................ 2

1.2. Principiile Nestle ............................................................................................................................. 3

1.3. Nestl n Romnia .......................................................................................................................... 4

1.4. Gama de produse ........................................................................................................................... 5

1.5. Clienii Nestle................................................................................................................................. 6

1.6. Furnizorii Nestle ............................................................................................................................. 6

1.7. Analiza concurenei........................................................................................................................ 7

1.8. Structura organizatoric................................................................................................................. 7

CAPITOLUL 2: Analiza SWOT i PEST.............................................................................................................. 9

2.1. Analiza SWOT ...................................................................................................................................... 9

2.2. Analiza PEST ...................................................................................................................................... 10

CAPITOLUL 3: Analiza SWOT a companiei SC NESTLE SA ................................................................................. 13

CAPITOLUL 4: Indicatorii de diagnostic financiar ............................................................................................... 1

4.1. TREZORERIA ......................................................................................................................................... 1

4.2.INDICATORI DE STARE FINANCIAR..................................................................................................... 7

4.3. INDICATORI DE STRUCTUR .............................................................................................................. 10

4.4. RATELE GENERALE DE GESTIUNE ...................................................................................................... 14

4.5. INDICATORI DE RANDAMENT ............................................................................................................ 21

CAPITOLUL 5: Aprecierea performanelor activitii de exploatare............................................................... 28

5.1. ELEMENTE SPECIFICE ALE ACTIVITII DE EXPLOATARE................................................................... 28

5.2. PERFORMANELE ACTIVITII DE EXPLOATARE.............................................................................. 28

CAPITOLUL 6: Diagnosticul financiar al firmei SC NESTLE ROMANIA SRL ........................................................ 36

6.1. CALCULUL INDICATORILOR DE DIAGNOSTIC FINANCIAR .................................................................. 36

CAPITOLUL 7: Aprecierea performanelor activitii de exploatare............................................................ 47

7.1. Calculul soldurilor intermediare de gestiune .................................................................................... 47

CAPITOLUL 8: Concluzii............................................................................................................................... 54

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................... 57

ANEXA 1: Contul de profit i pierdere al SC NESTLE ROMNIA SRL Timioara pe perioada 2011-2013 ...... 58

ANEXA 2: Date suplimentare pentru analiz.................................................................................................... 60


3/76

CAPITOLUL 1: Prezentarea general a firmei

Compania Nestl a fost nfiinat n 1866 n Elveia, n momentul de fa opernd n 194 de ri,cu peste 339000 de angajai.

n prezentNestl are un consiliu de administraie format din 14 membrii, condus de preedintelePeter Brabeck-Letmathe, care a fost CEO al companiei.

Principalul obiect de activitate al firmei este "fabricarea de produse zaharoase - napolitane"

cod CAEN 1584, i ambalare cafea.

Date de identificare

Numele firmei: Nestl Romnia

Forma juridica: societate pe aciuni

Sediul societii: Str. WILHELM TELL 1, Timioara, Timi, Romnia

Domenii activitate: alimentaie, buturi, sntate, nutriie i bunstare

Natura capitalului: privat

Cod Unic de Identificare: 13961206

Nr. Registrul Comertului: J35/710/2013

Stare societate : INREGISTRAT din data 12 June 2013

1.1. Istoricul Nestl

Povestea ncepe n 1866, atunci cnd Henri Nestle de profesie farmacist a creat un produsalimentar pentru sugari, bazat pe cereale i lapte, pe care l-a numit Farine Lactee Nestle. Un an maitrziu acesta creeaz o formul de lapte praf pentru bebeluul nscut prematur al unei vecine

bebelu care nu tolera laptele matern, fapt pentru care medicii nu i ddeau anse de supravieuire.Henri Nestle a hrnit bebeluul cu laptele su cu cereale i acesta a supravieuit. Astfel nutriia a

devenit fundamentul companiei.

Henri Nestl i-a denumit compania Societ Farine Lacte Henri Nestl i a folositnumele su drept logo, nume care n limba germana nseamn " cuibuor ", precumi emblema familiei sale- un cuib de psri n care mama i hrnete puiul. Acest

simbol al familiei protectoare este folosit n continuare de ctre companie pentru a exprimasigurana, afeciune, natura i hrana. n anul 1866, o companie anglo-elveian de lapte condensat,fondat de ctre fraii americani Charles i George Page, a deschis la Cham, Elveia, prima fabricde lapte condensat ndulcit din Europa, producnd primul lapte condensat, Milkmaid, i intrnd ncompetiie cuFarine Lacte Nestl. Activitatea a continuat pn n 1905, cnd cele dou companiiau fuzionat sub numele "Nestl and Anglo-Swiss Condensed Milk Co. Nestl a fcut primul pas nindustria ciocolatei cu lapte n 1905.

Dupa razboi, contractele cu Guvernul au luat sfarsit iar consumatorii au trecut inapoi la lactateproaspete. Cu toate acestea, managementul Nestl a raspuns rapid, reducand operatiunile sidatoriile. Anii 1920 au adus expansiunea Nestl prin produse noi, productia de ciocolata devenind


4/76

activitatea cea mai importanta a Companiei. Afacerea cu ciocolat s-a dezvoltat prin achiziia n1929a grupului elveian productor de ciocolat Peter, Cailler &Kohler. n 1938, la 8 ani dup cea fost contactat de ctre Institutul Brazilian al Cafelei pentru a gsi i alte moduri de folosire acafelei i a reduce astfel uriaul surplus al Braziliei, Nestl a introdus pe piaa NESCAF, primacafea instant sub form de pudr din lume. NESCAF a fost rspndit n toat lumea de ctrearmata american, n timpul celui de-al doilea rzboi mondial.

Nestl a simtit imediat efectele celui de-al II-lea razboi mondial. Profiturile au scazut de la 20milioane dolari in 1938, la 6 milioane dolari in 1939. Fabricile au fost stabilite in tarile in curs de

dezvoltare, in special in America Latina. In mod ironic, razboiul a ajutat la introducerea celui mainou produs al Companiei, NESCAF, care a fost o bautura de baza in armata americana. n 1947

Nestl a fuzionat cu Alimentana S.A., un productor de supe deshidratate i cuburi,sosuri icondimente inventate de Julius Maggi.

Prima jumatate a anilor 1990 s-a dovedit a fi favorabila pentru Nestl: barierele comerciale s-auprabusit iar pietele mondiale s-au dezvoltat in zonele de tranzactionare, mai mult sau mai putinintegrat. Din anul 1996 s-au inregistrat achizitii, inclusiv San Pellegrino (1997), Spillers Petfoods(1998) si Ralston Purina (2002). Au fost doua achizitii majore in America de Nord, in anul 2002: iniulie, Nestl a fuzionat divizia de inghetata americana cu compania Dreyer's, si in luna august, oachizitie de 2.6 miliarde de dolari a fost anuntata de Chef America Inc.

Odat cu trecerea anilor compania a cunoscut evoluii surprinztoare n perioada primului icelui de-al doilea rzboi mondial, dificulti economice precum diversificarea produselor oferite

prin achiziionarea unor noi mrci.

1.2. Principiile Nestle

Inca din 1867, cand Henri Nestl a creat primul aliment pe baza de lapte pentru sugari, salvandastfel viata copilului unui vecin, Nestl a intentionat sa creeze o afacere bazata pe valori si principiiumane sanatoase.

Desi Principiile Nestl de Conduita in Afaceri vor continua sa se adapteze schimbarilor ce seproduc in lume, fundamentul nostru ramane neschimbat inca de la inceput si reflecta ideile decorectitudine, onestitate si grija pentru oameni.

Nestl se angajeaza sa respecte urmatoarele Principii de Conduita in Afaceri in toate tarile,tinand cont de legislatia locala, practicile culturale si religioase:

Obiectivul de afaceri Nestl este sa produca si sa vanda produsele Companiei astfel incat sacreeze valori ce pot fi sustinute pe termen lung pentru actionari, angajati, consumatori si parteneri

de afaceri.Nestl nu favorizeaza profitul pe termen scurt in defavoarea dezvoltarii cu succes a afacerilor

pe termen lung.

Nestl recunoaste interesul sincer si legitim al consumatorilor fata de comportamentul,convingerile si actiunile Companiei aflate in spatele marcilor in care ei au incredere si de asemeneafaptul ca si Compania nu ar putea exista fara consumatorii sai.

Nestl este de parere ca, in general, legislatia este cea mai eficienta metoda de protectie acomportamentului responsabil, desi, in anumite domenii, instructiuni suplimentare, sub forma

deprincipii voluntare de afaceri, sunt binevenite pentru a ne asigura ca organizatia noastra opereazadupa cele mai inalte standarde.


5/76

Nestl este constienta de faptul ca succesul unei companii este o imagine a profesionalismului,a comportamentului si a atitudinii responsabile a managementului si a angajatilor. Prin urmare,recrutarea personalului adecvat, instruirea permanenta a acestuia si dezvoltarea continua suntcruciale.

Nestl continuasa-si mentina angajamentul de a respecta legislatia aplicabila in tarile in careeste prezenta.

Cele 10 principii de conduit n afaceri:

Consumatorii1 Nutriie, Sntate i Wellness2 Asigurarea calitii i sigurana produselor3 Comunicarea cu consumatorii

Drepturile omului i practicile de munc4 Drepturile omului n activitile noastre economice

Oamenii notri5 Leadership i responsabilitate personal6 Sigurana i sntatea la locul de munc

Furnizori i clieni7 Relaiile cu furnizorii i clienii8 Agricultura i dezvoltarea rural

Mediul nconjurtor9 Sustenabilitatea mediului nconjurtor10 Apa

1.3. Nestl n Romnia

n RomniaNestl i-a nceput activitatea n luna iulie aanului 1995, cu o reprezentan avnd doar 6 angajai, iarscopul principal era de importare a cerealelor pentru miculdejun, a cafelei, hranei pentru bebelusi, a supei instant icondimentelor. n anul 2012 Nestl achiziioneaz marcaJOE care a devenit printre cele mai appreciate mrci din

portofoliul de produse precum i fabrica JOE dinTimioara. Societatea comercial Joe a fost nfiinat n

Timioara de ctre Florentin Banu i Vasile Chiriac i a devenit una dintre cele mai apreciate

mrci din portofoliu.n momentul de fa, n Romnia, compania are aproximativ 1000 de angajai n sediile din

Bucureti i Timioara i colaboreaz cu 12 clienti internaionali i 12 parteneri de distribuieregionali. Nestl se clasific printre cei mai importani juctori ai industriei de Food & Beverage dinRomnia att prin cota de pia ct i prin succesul mrcilor sale. Investiiile fcute de Nestl nRomnia depesc 10 milioane de euro.

n anul 2006, Grupul Nestl a achiziionat la nivel regional compania greceasc Delta IceCream. n Romnia, acesta a devenit Nestl Ice Cream Romnia, produsele realizndu-se n unitatea

de producie de lng Bucureti. n anul 2008, a nchis i fabrica de ngheat de lng Bucureti, ia mutat liniile de producie la unitatea din Varna, Bulgaria.


6/76

n anul 2008 Nestle Romania S.R.L. a obinut implementarea i certificarea sistemului demanagement al calitii n conformitate cu cerinele ISO 9001 si ISO 22012. Iar n anul 2010 NestlIce Cream Romnia fuzioneaza cu Nestle Romania S.R.L., constituindu-se o singura societate S.C.

Nestle Romania S.R.L. cu sediul social in Bucuresti, Str. George Constantinescu, Nr. 3, Sc. A, Et.7, Sector 2, Romania.

1.4. Gama de produse

Nestl deine 6000 de branduri, cu o largvarietate de produse disponibile n numeroase piee

de desfacere.

- Piaa cafelei: Nescafe, Nespresso, Tasters, Choice, Ricore, Ricoffz, Borika, Zoegas

- Piaa apei minerale: Poland Spring, Nestle Pure Life, Vittel, Perrier, S. Pellegrino

- Piaa altor buturi: Juicy Juice, Nesquik, Milo, Nestea

-

Piaa Dairy Shelf stable: Dairy, La Latiere, Nido, Nestle Omega Plus, Bear Brand,Coffee Mate

- Piaa Dairy Chilled: Nestle, Sveltesse, Joco, Ski, Molic

- Piaa ngheatei: Dreyers, Extreme,

Haagen-Dazs, Movenpick, Delta, Mega, Nestle, Antica

Gelateria del Corso, Maxibon

- Piaa produselor pentru sugari: Nestle, Nan,

Lactogen, Beba, Nestogen, Cerelac- Piaa nutriiei de performan: PowerBar, Pria, Musashi

- Piaa HealthCare Nutrition: Nutren, Clinutren, Peptamen, Modulen, Optifast, Boost,

Nutren Junior, Resource

- Piaa produselor culinare: Maggi, Thomy, Buiton, Osem, Totole, Lean Cuisine,

LaCocineria, Wagner, Hot Pockets

- Piaa ciocolatei, a napolitanelor i a biscuiilor: Nestle Aero, Nestle Crunch, Cailler, Galak/

Milkybar, KitKat, Smarties, Butterfinger, Aero, Polo, Joe, Lion, Nesquik, Lion, After Eight,

Crunch, Orion, Wonka


7/76

- Piaa produselor de hran pentru animale: Purina, Fancy Feast, Gourmet, Pro Plan,

PurinaOne, Tidy Cats, Mon Petit, Alpo, Bakers, Beneful, CatChow, DogChow

- Piaa cerealelor: Chocapic, Estrelitas, Fitness, Cini Minis, Nesquik Cereale, Cookie Crisp 1

n fabrica din Timioara Nestl se ocup cu producia napolitanelor (Joe, Balaton, Magnum,Nesquik) i cu ambalarea cafelei instant.

1.5. Clienii Nestle

Clienii sunt denumite acele persoanele juridice sau fizice crora firma le ofer produsele sauserviciile sale.

Principalii clieni ai grupului Nestle sunt att consumatorii finali (din toate regiunile indifferent de sex, varsta, religie, etnie, etc), ct i intermediarii reprezentai prin lanurile demagazine.

1.6. Furnizorii Nestle

Principalii furnizori ai grupului Nestle sunt: fermierii,asociaiile de agicultur, productorii deambalaje i diverse recipiente, importatorii (cafea, cacao, grasime), etc. Tot din sfera furnizorilorfac parte i factorii economici de mediu care ofer companiei resursele necesare pentru desfurareaactivitii prestatorii de servicii private sau publice (pota, energie electric, provideri detelefonie/internet)sau furnizorii de resurse umane (oficii de distribuire a forei de munc,organizatorii de trguri de joburi, etc).

Relaiile pe care Nestle le are cu clienii i furnizorii si se bazeaz pe onestitate, integritate icorectitudine.

Codul Nestl privind Relaia cu furnizorii stabilete standarde minime pe care furnizorii, ageniii subcontractanii companiei, dar si angajaii acestora trebuie s le respecte i la care s adere.Codul privind relaia cu furnizorii include cerine precum integritatea n afaceri, derularea

sustenabil a activitaii i practicilor agricole, standarde de munc, securitate i sntate, precum ipractici de mediu.2

Jumatate de milion de fermieri (610 000) livreaza direct catre Nestle:

Nestl ofera multora dintre acesti fermieri asistenta tehnica gratuita.

Nestl lucreaza impreuna cu acestia pentru a ii ajuta sa faca fata problemelor locale

precum seceta sau eroziunea solului.

Oricare ar fi conditiile locale, Nestl se straduieste sa gaseasca solutii adaptate pentru

fermierii ce lucreaza pamantul.

Cargill este o companie american, unul dintre principalii distribuitori i productori de

produse alimentare i agricole din lume, prezent n 66 de ri. Compania a fost nfiinat n anul

1865 ca depozit de cereale. Grupul i-a nceput activitatea n Romnia n 1996, ca agenie de

intermediere pentru exportul cerealelor. Primul siloz a fost cumprat la Clrai, n 2012, iar

ulterior, firma a devenit unul dintre cei mai mari proprietari de spaii de depozitare din Romnia, cu

o capacitate total de aproximativ un milion de tone metrice. Cargill a mai achiziionat, n 2004,

Comcereal Alexandria.

1http://www.nestle.com/aboutus/ourbrands

2Principiile Nestl de conduita n afaceri
http://ro.wikipedia.org/wiki/Companiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/1865http://ro.wikipedia.org/wiki/Companie


8/76

n anul 2011, Cargill opera n Romnia 18 silozuri cu o capacitate total de 500.000 tone.

IOI Grup a fost nfiinat la 31 octombrie 1969 sub numele de Industrial Oxygen

Incorporated. Fiind un membru fondator al OUPS, IOI se dedic principiilor i criteriilor

organizaiei, considernd c acestea ofer cea mai bun orientare pentru dezvoltarea sustenabil a

industriei uleiului de palmier.

n Romnia compania Nestle are ncheiat contract cu firma First Class, care i-a nceput

activitatea practic din luna aprilie a anului 2004 tot atunci semnnd contractul de colaborare cu

Nestle Romnia.

1.7. Analiza concurenei

Concurenii direci sunt ntreprinderile care ofer acelai tip de produse i anume: Kandia, Lindt,Dr. Oetker, Jacobs, Whiskas, Vitalis, Knorr, etc.

Concurenii indireci sunt acele firme care ofer produse similar consumatorilor, darcucaracteristici diferite ce satisfac alte nevoi sau preferine cum ar fi: Activia Mic dejun cu cereale(Danone), biscuitii Biskrem (Ulker), etc.

1.8. Structura organizatoric

Imaginea 1. Organigrama Nestle

n Romnia, compania Nestle are o structur organizatoric de tip ierarhic funcional, compusdin compartimente funcionale i de producie. Directorul general are n subordine directoriiexecutivi, acetia, la rndul lor, avnd n subordine, n funcie de specificul activitii:compartimente, secii;


9/76

activitile funcionale, ce asigur centralizat la nivelul societii desfurarea funciilor deconducere tehnice i economice, sunt urmtoarele:

departamentul de producie; departamentul comercial; departamentul tehnic; departamentul economic; departamentul de resurse umane.

Imaginea 2. Organigram Nestle Romnia


10/76

CAPITOLUL 2: Analiza SWOT i PEST

2.1. Analiza SWOT

Analiza SWOT constituie cea mai important tehnic managerial utilizat pentru nelegereapoziiei strategice a unei ntreprinderi/organizaii. Analiza SWOT ncepe cu scrierea unei liste cupuncte curente: puncte de for dar i puncte de slbiciune, privind starea unei ntreprinderi/

organizaii. Denumirea SWOT nsi este un acronim provenind de la iniialele unui numr de patrucuvinte n limba englez:

Strengths:

Punctele forte ale organizaiei, deci capacitile, resursele i avantajele pe care ea le posed ,competentele distinctive ale personalului managerial de cele dou nivele: prescriptor i decident,

precum i ali factori de succes ai ntreprinderii/organizaiei, nu neapart doar factori tangibili,fizici, ci i elemente intangibile, precum aseriuni peremptorii din zona cunoaterii prudeniale.Punctele forte ale organizaiei definesc valorile pozitive i condiionrile interne care pot constitui

surse pentru succesul organizaiei n atingerea obiectivului managerial. ntr-adevr, din punctul devedere al managerului, un punct forte reprezint oricare element, tangibil sau intangibil, adicafizic ori numai intelectual, care faciliteaza atingerea obiectivelor manageriale. De fapt, in analizaSWOT punctele forte sunt definite atat ca valori, cat i drept factori interni care creeaza valorile.

Weaknesses:

Ceea ce inseamna punctele de slabiciune ale organizatiei, ariile sale de vulnerabilitate, zonele deresurse sarace, i alte valori negative sau conditionari negative. Punctele de slabiciune aleorganizatiei reprezinta conditionari interne ce sunt contrariul valorilor propriu-zise. Din perspectivamanagerului, un punct de slabiciune reprezinta un element identificat in organizatie, element ce

poate impiedica atingerea obiectivelor manageriale ale organizatiei. Punctele de slabiciune se potimparti in doua categorii:

i.) factori interni care distrug valorile;ii.) conditii interne insuficient de bine focalizate pentru a putea sa creeze valori competitive

in conditiile globalizarii (de exemplu o gandire autarhica orientata spre echilibrul cunatura ; sa reamintim cu acest prilej ca globalizarea se bazeaza pe principiul destructieicreative, actiunea de distrugere a globalizarii fiind orientata in primul rand spre sectoruleconomiei autarhice).

Opportunities:

Oportunitatile ori caile pe care pot fi avansate interesele organizatiei respective, cai pe care pot fiexploatate liniile sale de forta, i eliminat balastul punctelor vulnerabile, reprezinta valori pozitive siconditionari externe. Deci oportunitatile sunt tendinte generale prezente in mediul extern, orisanse oferite de intamplare in afara campului de influentare a lor prin management, desi ele potinfluenta pozitiv procesul dezvoltarii.

Oportunitatea este o proiectie a binelui viitor (good in the future, in limba engleza). Se

considera ca oportunitatile aduc lumina pe calea strategica a intreprinderii/organizatiei.

Threats:


11/76

Adica amenintarile la adresa intereselor cresterii organizatiei respective, aspecte negative ce apardin supraexploatarea resurselor sale, ori limitarile care se impun organizatiei din partea unui mediuextern aflat in schimbare; in fine, riscuri. Amenintarile reprezinta valori negative si conditionariexterne aflate dincolo de campul de actiune manageriala; ele pot fi atat riscuri tranzitorii, cat i

permanente. Amenintarea (sau riscul) este o proiectie a raului viitor (bad in the future, in limbaengleza).

Analiza SWOT reprezinta astfel o cale practica pentru asimilarea informatiei privind mediul interni mediul extern al unei organizatii. Analiza SWOT reprezinta un fel de scanare a mediului intern i

extern al organizatiei (vezi figura 1), orientata spre a surprinde patru aspecte ale activitatiiintreprinderii/organizatiei. Aceasta scanare reveleaza itemuri (probleme, cauze, conditionari,articole) servind ca mijloace de propulsie ori, dimpotriva, actionand ca frane, pentru atingereaobiectivului organizatiei. Punctele forte i oportunitatile reprezinta conditionari pozitive pentrucresterea organizatiei, sau pentru atingerea obiectivului sau managerial; dupa cum punctele deslabiciune i amenintarile reprezinta impedimente sau conditionari negative pentru organizatie.Obiectivul analizei SWOT este acela de a recomanda strategiile care asigura cea mai buna aliniereintre mediul extern i mediul intern. Prin alegerea strategiei corecte a unei organizatii, se poateinfluenta impactul acestor forte in avantajul organizatiei.

2.2. Analiza PEST

Analiza PEST cuprinde:

- factorii politici (reglementari guvernamentale si internationale, impozite si taxe,acte normative,constrangeri generale si ale autoritatilor locale, razboaie interne siexterne, etc.);

- factorii economici (inflatie, recesiune economica, costuri de aprovizionaretransport si desfacere,acces la credite etc.);

- factorii socio-culturali (varsta medie a populatiei, stil de viata, interesul ,sanatate, nivelul decultura si educatie, nivelul de intelegere a problemelorecologice etc);

- factorii tehnologici (inventii si inovatii, sistemele realitatii virtuale, sistemelemanagementului si alproductiei etc.).

Acesti factori pot afecta intreprinderea, dar sunt in afara controlului ei. Odata identificati ei vor fianalizati in relatie cu intreprinderea intr-o anumitaordine, avand drept criteriu gradul in care potinfluenta activitatea ei.

Analiza PEST reprezint un instrument util pentru nelegerea dezvoltrii sau declinului unei piee,care permite implicit definirea poziiei, potenialului i direciei unei afaceri.

Utilizarea analizei PEST:

planificarea strategic a unei afaceri;

planificare n marketing;

dezvoltarea produsului;

rapoarte de cercetare.

Paii unei analize PEST:1. Identificarea subiectului de analizat, respectiv a pieei la care se refer (a unui produs,

companie, brand etc). Definirea pieei se poate face din urmtoarele puncte de vedere:


12/76

- O firm care i delimiteaz piaa

- Poziionarea unui produs pe pia

- O opiune strategic, cum ar fi intrarea pe o nou pia sau lansarea unui nou produs

- O achiziie potenial

- Un parteneriat potenial

-

O oportunitate de investiii.2. Modelul analizei PEST

- Subiectul analizei PEST:

Pia;

Afacere;

Propunere.

Modelul analizei PEST:

Criteriul politic

Aspecte ecologice/de mediu Legisla ia n vigoare pe pia a intern Legisla ia viitoare Legisla ia european/interna ional Procese de reglementare Politici guvernamentale

Durata mandatului guvernului Schimbarea guvernului Politici comerciale Finan are, granturi si ini iative Lobby pe pia a intern / grupuri de presiune Grupuri de presiune interna ionale Rzboaie si conflict

Criteriul economic

Situaia economiei naionale Evoluii macroeconomice Conjunctura economic internaional Fiscalitate Impozite pe produs Aspecte de sezonalitate/ clim Cicluri economice Factori specifici industriei Tendine n evoluia pieei i a canalelor de distribuie Comportamentul clienilor/ utilizatorilor finali Ratele dobnzilor i rata de schimb valutar Probleme ale comerului internaional i ale fluxurilor de capital


13/76

Criteriul social

Trenduri n stilul de via Evoluii demografice Atitudini i opinii ale consumatorilor Opinii din mass media Schimbri legislative care afecteaz factorii sociali Imagine legat de brand, companie i tehnologie Modele de consum ale populaiei

Mod Evenimente majore i influene Acces la reele de comercializare Factori etnici/religioi Publicitate Aspecte de etic

Criteriul tehnologic

Dezvoltarea tehnologie competitive

Finanarea cercetrii Tehnologii asociate Soluii de nnoire tehnologic Maturitatea tehnologiei Capacitatea de prelucrare i gradul de maturitate Tehnologia informaiei i comunicrii Sistemul /mecanismul de achiziii folosit de consumatori Legislaia privind tehnologia Potenialul de inovare

Acces la tehnologie, licene, brevete Probleme ale proprietii intelectuale Comunicaii globale

Diferena dintre analiza PEST i analiza SWOT:

PEST msoar situaia i potenialul pieei, indicnd n mod special creterea i declinulacesteia i implicit atractivitatea pieei din perspectiva celor patru criterii;

SWOT analizeaz, n general, o organizaie, o propunere sau o idee de afaceri.


14/76

CAPITOLUL 3: Analiza SWOT a companiei SC NESTLE SA

PUNCTE TARI:

Cunoscut firma de napolitane; Calitatea superioar a produselor; Gama diversificat de produse; Promovarea intens a produselor.

Lider mondial pe piata produselor alimentare ; Oferta destinanta att pietei interne ct si pietei externe; Diversitatea gamei de produse; Calitatea deosebita a produselor; Abilitati comerciale; Recrutarea distribuitorilor se realizeaza n conformitate cu standardele companiei; Detinerea de mijloace de transport performante pentru realizarea distributiei; Distribuirea produselor se realizeaza pe numeroase piete de desfacere; Loialitatea clientilor si a distribuitorilor;

PUNCTE SLABE:

Costuri ridicate de producie care implica direct preturi mari mari fata de cele alecompetitorilor ;

Transportul deficitar al produselor datorita circulatiei greoaie a informatiilor; Produsele nu se pot realiza oriunde, oricnd si oricum datorita cailor deficitare de

distributie; Plasarea produselor genereaza costuri ridicate; Distributia se realizeaza ntr-un mod ineficient;

OPORTUNITI:

20% din producia din Timioara face parte din exportul firmei n arile vecine. Atragerea de noi distribuitori pentru extindere; Largirea Uniunii Europene , fapt ce duce la costuri de comercializare mai mici in statele noi

membre Implementarea unei tehnologii avansate de distributie;

Posibilitatea realizarii distributiei n mod direct ( producatori-beneficiari) sau prin canalescurte (cu o singura veriga intermediara);

Plasarea produselor prin intermediari specializati pe anumite categorii de produse;

Atragerea unui investitor pentru dezvoltarea procesului de distributie ; Cererea de pe plan international;

AMENINRI:

n laptele praf produs de compania Nestl in China a fost identificat melamin. Cresterea taxelor de export; Aparitia unor firme care produc si comercializeaza produse similare n conditii de

distributie mai eficiente;

Cererea externa pentru produsele altor producatori interni; Existenta unor filiale ale competitorilor raspndite geografic; Pe piata interna dar si pe piata externa, preturile constituie un criteriu important de alegere ;


15/76

Nestl este un lider pe piaa produciei de napolitane, acum fiind produse anual la Timioara12.000 de tone de napolitane, din care 20% sunt exportate in ri din Europa Central si deSud-Est: Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria si ari din fosta Iugoslavie.

Joe a devenit o marc identificat n Romnia cu categoria de produse din care face parte

(sinonimul napolitanei) i un produs Nestl fabricat in Romnia i vndut in alte ri subnumele unor marci locale. Joe intra n al doilea deceniu de existen cu un produs inovator,Joe Xtra.

Compania Nestl a declarat ns "ncreztoare" c produsele sale din China nu au fostfabricate pe baza de lapte contaminat cu melamin. ntr-un comunicare difuzat, compania asusinutc dispune de un "sistem sever de controlal calitaii la fabricile din China ca i ncelelalte coluri ale lumii.


16/76

1

CAPITOLUL 4: Indicatorii de diagnostic financiar

Indicatorii folosii pentru aprecierea situaiei financiare a agenilor economici sunt numeroi.Consider c se poate face o grupare a acestora n funcie de informaiile pe care le furnizeaz,

asfel: Indicatori ai trezoreriei; Indicatori de stare financiar; Indicatori de structur financiar; Ratele de gestiune; Indicatori de randament.

4.1.TREZORERIA

Trezoreria joac un rol important ntr-o intreprindere, caracteriznd cuantumulmijloacelor bneti de care aceasta dispune la un moment dat. Prin intermediul ei se asigur irealizeaz, pe termen scurt, echilibrul financiar din fondul de rulment, o mrime relativconstant i necesarul de fond de rulment, o mrime ce fluctueaz n timp.

Orice operaiune realizat de o societate comercial presupune fie o operaie de intrare,fie una de ieire din trezorerie.

Pentru derularea activitii de producie, societatea comercial face cheltuieli deproducie, trebuind s-i asigure stocul de materiale de la furnizori: energie, ap, salariileangajailor etc.

Acestea sunt fluxuri de ieire din trezorerie. Pe de alt parte, rezultatele activitii deproducie ca produse finite, semifabricate, servicii destinate clienilor genereaz un flux

important de intrri de mijloace de plat.De asemenea, relaiile de ncasri i de pli apar ntre intreprindere i bnci sau alteinstituii financiare, ntre acionarii i obligatarii acestora din urm. Totodat, stingereaobligaiilor fa de furnizorii actului investiional determin fluxuri de ieire importante.

4.1.1. FONDUL DE RULMENT

Fondul de rulment este un indicator foarte utilizat de analiza financiar. El servetemsurrii condiiilor echilibrului financiar. Echilibrul financiar rezult din confruntarea dintrelichiditile din activ, respectiv, utilizrilor i exigibilitatea resurselor sau datoriilor din pasiv.

Fiecare element de activ ce particip la ciclul productiv a crui durat este dat de natura sa,este caracterizat printr-un anumit grad de lichiditate.Fiecare element al pasivului este caracterizat printr-un anumit grad de exigibilitate.Pentru a funciona normal, o intreprindere trebuie s-i finaneze nu numai

imobilizrile, dar n egal msur i activele circulante. Intreprinderea are nevoie de un stocminim de materii prime i materiale, de un stoc minim de producie n curs i produse finite.

Fondul de rulment exprim excedentul capitalurilor permanente asupra activuluiimobilizat. El reprezint de fapt, acea parte din capitalurile permanente ce este afectatfinanrii ciclului de exploatare. Exist dou modaliti de determianre a fondului de rulment.Punctul de plecare l constituie bilanul financiar.

1. Prima modalitate folosete informaiile furnizate de partea de sus a bilanului

financiar, calculat ca diferen ntre capitalurile permanente i imobilizrile nete din activ.


17/76

2

Fondul de rulment = Surse permanente (stabile)Alocri permanente (stabile)FR = SPAPFondul de rulment = Capitaluri permanenteImobilizri neteFR = CPINUnde,

CP = capitaluri proprii + datorii financiareAcest mod de calcul pune accent pe originea fondului de rulment i a variabilelor ce idetermin masa. Este aa numita analiz extern a fondului de rulment.

2. A doua modalitate de calcul folosete datele oferite de partea inferioar a bilanuluifinanciar. Conform acestei modaliti de calcul, fondul de rulment este excedentul activelorcirculante fa de datoriile pe termen scurt.

Fondul de rulment = Active circulanteDatorii pe termen scurtFR = ACDTSCu ct sursele permanente sunt mai mari dect necesitile permannte, n primul caz, i

alocrile ciclice (temporare) sunt mai mari dect sursele ciclice (temporare) n al doilea caz,

cu att intreprinderea dispune de o marj de securitate care o pune la adpost de evenimenteleneprevzute (dac fondul de rulment este pozitiv).

n cazul n care fondul de rulment este negativ (situaia invers celei prezentate)aceasta are implicaii serioase asupra trezoreriei i, deci, asupra capacitii de plat aintreprinderii.

Teoria i practica economic arat c putem distinge: un fond de rulment propriu ce corespunde prii din activul imobilizat finanate

prin capitaluri proprii: FRP = CprIN; un fond de rulment mprumutat ce corespunde prii din activul imobilizat

finanate prin mprumuturi pe termen mediu i lung:

FRI = DTML

Pe parcursul unui exerciiu financiar, operaiile financiar-contabile au incidenasupramrimii fondului de rulment i n special acele operaiuni ce modific partea de sus a

bilanului, active imobilizate nete i capitaluri permanente.Dup prima modalitate de determinare a fondului de rulment se observ c acesta

crete cnd capitalurile permanente cresc iar activul imobilizat net scade.Sporirea capitalurilor permanente poate avea loc datorit: creterii capitalurilor proprii, respectiv a capitalului social, a rezervelor i a altor

elemente ce intr n componena acestora;

creterii mprumutului pe termen mediu i lung.Activul imobilizat se diminueaz prin: activiti de investiii cum ar fi: cesiunea de imobilizri corporale, necorporale i

financiare; rambursarea capitalurilor mprumutate.Variaia costurilor de active circulante i a datoriilor pe termen scurt nu provoac

modificri fondului de rulment deoarece creterea unui post de activ circulant antreneaz fie odiminuare a altui post de activ circulant fie creterea unui post de pasiv pe termen scurt.

Se poate exemplifica astfel: dac, spre exemplu, se vnd produse finite are loc oscdere a stocului de produse finite la productor i o cretere n mod corespunztor a postuluide crean din activ dac vnzarea s-a fcut pe baz de credit comercial, sau costul de

disponibiliti bneti dac vnzarea s-a facut n numerar.


18/76

3

Asupra mrimii fondului de rulment influeneaz i opiunea agentului economicprivind amortizarea. n cazul opiunii pentru amortizarea degresiv, fondul de rulment va fimai mare n cazul amortizrii liniare.

Fondul de rulment reprezint o marj de siguran pentru eventualele cazuri generatede pierderi de activ sau a ncetinirii vitezei de rotaie a stocurilor de produse, mrfuri,

materiale.Pornind de la semnificaia sa pentru agentul economic, n afar de analiza static aacestuia se impune i o analiz a dinamicii fondului de rulment.

Asfel distingem urmtoarele situaii:a) creterea fondului de rulment, ceea ce semnific creterea marjei de siguran a

agentului economic. Aceast cretere poatefi considerat pozitiv numai n msuran care nu s-a fcut n detrimentul autonomiei financiare a agentului economic princreterea ndatorrii pe termen mediu i lung. Apelnd la credite pe termen mediui lung va crete fondul de rulment, dar n mod corespunztor creterii gradului dendatorare pe termen lung vor spori i cheltuielile financiare care vor greva masarezultatului exploatrii, diminundu-l;

b)

diminuarea fondului de rulment subliniaz c marja de siguran s-a redus. nssituaia poate fi apreciat ca pozitiv dac diminuarea fondului de rulment servetela finanarea de noi investiii rentabile, avndu-se n vedere c aceste investiii petermen lung vor contribui la creterea fondului de rulment prin rezultatelefinanciare ce vor fi degajate;

c) fondul de rulment rmne neschimbat. n acest caz ar putea fi o ntrerupere aactivitii de investiii sau ncetinirea creterii economice. n astfel de situaii seimpune un studiu al rentabilitii.

4.1.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Necesitile de finanare ale produciei, respectiv ale ciclului de exploatare suntacoperite n cea mai mare parte de surse temporare corespunztoare (datorii de exploatare:furnizori, creditori etc.). Diferena dintre necesitile de finanare ale ciclului de exploatareeste numit nevoia de fond de rulment sau necesarul de fond de rulment.

Necesarul de fond de rulment = Alocri ciclice Surse cicliceNFR = (Stocuri + Creane) Datorii de exploatareDac aceast diferen este pozitiv atunci ea semnific un surplus de nevoi temporare

(ciclice), n raport cu sursele temporare (aciclice)posibile de mobilizat. O atare situaie poatefi judecat ca fiind normal, dac este considerat rezultatul unei politici de investiii privindcreterea nevoii de finanare a ciclului de exploatare. Astfel necesarul de fond de rulment

poate evidenia un decalaj nefavorabil ntre lichiditatea stocurilor i a creanelor iexigibilitatea datoriilor de exploatare. Astfel necesarul de fond de rulment poate evidenia undecalaj nefavorabil ntre lichiditatea stocurilor i a creanelor i exigibilitatea datoriilor deexploatare (s-au ncetinit ncasrile i s-au urgentat plile).

Dac necesarul de fond de rulment este negativ, atunci semnific un surplus de resursetemporare n raport cu nevoile corespunztoare de capitaluri circulante. Ea poate fi apreciat

pozitiv dac este rezultatul accelerrii rotaiei activelor circulante i al angajrii de datorii cuscadene mai relaxante. n caz contrar nu poate fi dect consecina unor ntreruperi temporaren aprovizionarea i rennoirea stocurilor.

Necesarul de fond de rulment analizat sub aspectul globalitii sale se compune din:a) necesarul de fond de rulment din exploatare;

b)

necesarul de fond de rulment din afara exploatrii.Deci: NFR = NFRE + NFRAE


19/76

4

a) necesarul de fond de rulment din exploatare (NFRE).Acesta se calculeaz ca diferena ntre necesitile ciclice i resursele ciclice aferente

exploatrii.Activul ciclic de exploatare cuprinde elemente legate direct de activitatea curent a

intreprinderii:

-

stocuri;- avansuri i aconturi pltite;- creane clieni;- alte creane din exploatare;- diferene de conversie-activ.Resursele ciclice aferente exploatrii cuprind obligaii legate de activitatea curent a

intreprinderii:- furnizori;- avansuri i aconturi primite;- obligaii fiscale i sociale legate de exploatare;- diferene de conversie-pasiv.

b)

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAE)Acesta se determin ca diferena ntre necesitile i resursele ciclice din afara

exploatrii.Activul ciclic din afara exploatrii cuprinde creane din afara exploatrii (legate de

plata unor impozite, capitalul subscris i nevrsat).Resursele ciclice din afara exploatrii cuprind obligaiile fiscale i sociale din afara

exploatrii.Dac necesitile din afara exploatrii sunt superioare resurselor din afara exploatrii

se vorbete de necesar de fond de rulment din afara exploatrii.Ca urmare a modificrii elementelor pe baza crora se calculeaz, necesarul de fond de

rulment se modific ntr-o perioad de gestiune i de la o perioada de gestiune la alta.Modificrile necesarului de fond de rulment depind de fluctuaiile necesarului de fond derulment din activitatea de exploatare i mai puin de cea de-a doua component a sa, necesarulde fond de rulment din afara exploatrii.

Variaia necesarului de fond de rulment al exploatrii este influenta de trei factori:1. Valoarea adugat;2. Cifra de afaceri;3. Modul de gestionare a stocurilor.1) Influena modificrii valorii adugateDe regul exist o legtur ntre necesarul de fond de rulment din exploatare i

valoarea adugat obinut de agentul economic. Astfel, la acele intreprinderi care au un

cuantum mic al valorii adugate i un ciclu de exploatare scurt, necesarul de fond de rulmentdin exploatare este mic sau chiar poate degaja resurse nete de exploatare. Este specificunitilor cu profil comercial.

n cazul agenilor la care valoarea adugat nregistreaz valori mari, iar ciclul deexploatare este mai lung, acetia au nevoie de un necesar substanial de fond de rulment

pentru activitatea de exploatare. Este cazul intreprinderilor industriale.2) Influena modificrii cifrei de afaceriAtt necesarul de fond de rulment aferent exploatrii ct i eventualele resurse sunt n

funcie de nivelul de activitate. n legtura direct cu nivelul de activitate (cifra de afaceri) seafl creanele agentului economic fa de clieni, dar i obligaia agentului fa de furnizori.

De la o perioad la alta, lun, trimestru, an, cifra de afaceri se modific att ca urmare

a evoluiei desfacerilor sub aspect fizic ct i ca urmare a evoluiei preurilor de vnzare.


20/76

5

Activitatea intreprinderii nu este niciodat constant n timp. O ncetinire a volumuluivnzrilor corelat cu tendina de reducere a stocurilor de materiale, conduce implicit lamicorarea necesarului de fond de rulment al exploatrii i invers.

Variaiile sezoniere sunt mai mult sau mai puin marcante i acioneaz n consecinasupra acestui necesar.

3)

Influena gestionrii stocurilorGestionarea stocurilor ct i modul n care este reglementat problema obligaiilor icreanelor condiioneaz nivelul necesarului de fond de rulment aferent exploatrii.

Viteza de rotaie a stocurilor este un factor important. Accelerarea vitezei de rotaieconduce la necesitatea rennoirii stocurilor necesare exploatrii, prin urmare are loc o creterea necesarului de fond de rulment al exploatrii i invers, o ncetinire a vitezei de roataieconduce la reducerea acestuia, fie sub form de coeficient, fie sub formaunui interval de timpn numr de zile.

Astfel viteza de rotaie a stocurilor se exprim astfel:

Cifra de afaceri

Numr de rotaii =Stocul mediu

Stocul mediuDurata n zile a unei rotaii = x T

Cifra de afaceri

unde Tdurata luat n considerare (lun, trimestru, an)

4.1.3. CALCULUL TREZORERIEI

Trezoreria intreprinderii reflect imaginea disponibilitilor monetare aprute nevoluia curent a ncasrilor i plilor, disponibiliti care trebuie s fac fa scadenelor nmod continuu.

Ea se poate calcula n dou modaliti:(a)ca diferena ntre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment;

TN = FRNFR,unde: TN = trezoreria net;

FR = fondul de rulment;

NFR = necesarul de fond de rulment.(b)ca diferena ntre trezoreria de activ i trezoreria de pasiv.TN = TaTp,

unde: Ta = trezoreria de activ;Tp = trezoreria de pasiv.

ntr-o exprimare mai general, trezoreria reprezint disponibilitile bneti pe carefirma le are la un moment dat n banc i n casierie.

Trezoreria de activ cuprinde disponibilitile bneti din conturi i casierie, precum iplasamentele pe termen scurt, iar trezoreria de pasiv cuprinde creditele curente i soldulcreditor al bncii.

Trezoreria net este expresia cea mai concludent a desfurrii unei activiti

eficiente. nregistrarea unei trezorerii nete n cadrul mai multor exerciii succesive


21/76

6

demonstreaz succesul intreprinderii n viaa economic i posibilitatea plasrii rentabile adisponibilitilor bneti pentru ntrirea ei pe pia.

Trezoreria net poate fi pozitiv sau negativ dup cum rezult din figura din anexanumarul 3.

Anexa 3

Trezoreria net pozitiv este rezultatul ntregului echilibru financiar al intreprinderii.Exerciiul financiar se poate ncheia cu un surplus de monetar, expresia concret a profituluinet din pasivul bilanului. Acest excedent de trezorerie urmeaz s fie plasat eficient i ndeplin siguran pe piaa monetar sau financiar, urmrindu-se lichiditatea valorii mobiliarei de plasament, rentabilitatea i securitatea acestora.

Trezoreria net negativ evideniaz un dezechilibru financiar la nchidereaexerciiului. Deficitul monetar va fi acoperit prin angajarea de noi credite de trezorerie. naceast situaie se urmrete obinerea celui mai mic cost al noilor credite prin negocierea maimultor surse de astfel de capital.

Creterea trezoreriei nete n perioada exerciiului financiar reprezint CASH-FLOW-ul perioadei (CF), respectiv fluxul monetar net al exerciiului.

Un cashflow pozitiv se interpreteaz ca o cretere a capacitii reale de finanare ainvestiiilor. Aceasta reprezint o mbogire a activului net real, o reducere a valori i

proprietii.CF = TN1- TN0

unde:TN0= trezoreria net la nceputul exerciiului;TN1= trezoreria net la sfritul exerciiului.ntre trezorerie i rentabilitate economic exist relaii de intercondiionare, n sensul

c trezoreria este determinat de rentabilitatea economic. Este uor de demonstrat c ntrerentabilitatea economic i lichiditate sunt relaii de intercondiionare.

Profiturile suplimentare obinute prin creterea rentabilitii vor fi repartizate pentrufinalitatea aciunilor de modernizare i cointeresare a factorilor de producie (munca, natura,capitalul).Acetia vor determina o rotaie a capitalurilor intreprinderii, iar gradul mai ridicat delichiditate este un factor de sporire al rentabilitii.

Totodat, se remarc dependena trezoreriei fa de variaia necesarului de fond derulment, respectiv a decalajelor ntre ncasrile creanelor i plile datoriilor scadente. naceste condiii o intreprindere rentabil nu are n mod constant o trezorerie net pozitiv,aceasta din urm depinznd de variaia necesitilor de finanare i mai departe de variaiatermenelor de scaden ale ncasrilor i plilor.

Evaluarea impactului necesarului de fond de rulment asupra trezoreriei este

indinspensabil, deoarece pe termen scurt finanarea creterii activelor circulante constituie ocerin real pentru intreprindere.

4.1.4. INDICATORII FONDULUI DE RULMENT

Pentru o mai bun caracterizare a fondului de rulment att ca nivel ct i ca tendin,se recomand calculul urmtorilor indicatori:

Capitaluri permanente1. Fondul de rulment = x 100

Activ imobilizat net


22/76

7

Dac valoarea acestui indicator este mai mare de 100, nseamn c fondul de rulmenteste pozitiv, deci dispune de o marj de securitate pentru evenimente neprevzute. Dac esteinferior valorii de 100 arat c fondul de rulment este negativ.

Fond de rulment2. Rata acoperirii activelor circulante = x 100

Activ circulant

Acest indicator evideniaz n ce proporie activele circulante sunt acoperite de fondulde rulment.

n mod normal mrimea acestui indicator va fi cuprins ntre 100 i 0. Cu ct nivelulvalorii adugate scade, cu att i fondul de rulment scade, deci excedentul capitalurilor

permanente asupra activelor imobilizate se reduce. Dac evoluia sa este cresctoare, n timpare loc creterea fondului de rulment.

Ali indicatori:Fond de rulment

3. Rata acoperirii cifrei de afaceri = x 100

Cifra de afaceri

Fond de rulment4. Rata acoperirii stocurilor = x 100

StocuriAcest indicator masoar proporia n care stocurile sunt finanate de capitaluri

permanente.Fond de rulment

5. Rata de finanare a NFR = x 100Necesarul de fond de rulment

Acest indicator masoar proporia n care necesarul de fondde rulment este acoperit peseama resurselor permanente.

4.2.INDICATORI DE STARE FINANCIAR

Indicatorii de stare financiar se refer la dou categorii de indicatori:- indicatori de lichiditate;- indicatori de solvabilitate.

4.2.1. INDICATORI DE LICHIDITATE

Lichiditatea intreprinderii reprezint capacitatea intreprinderii de a-i onora obligaiilepe termen scurt.

A. Lichiditatea curent capacitatea intreprinderii de a-i onora obligaiile petermen scurt i foarte scurt din activele curente.

Active curente (AC)LC =

Pasive curente (PC)

Valorile de referin ale indicatorului sunt:- valoarea minim acceptat este de 1,00, sub acest nivel firma aflndu-se n pericolul

incapacitii de plat.


23/76

8

- valoarea maxim acceptat este de 2, peste acest nivel considerndu-se c nuutilizeaz

corespunztor activele curente.B. Lichiditatea rapidcapacitatea intreprinderii de a-i onora obligaiile din acele

active care pot fi transformate n lichiditi.

AC - SLR =PC

unde: S = stocuriValorile de referin ale indicatorului sunt:- valoarea minim acceptat este de 0,65, sub acest nivel intreprinderea aflndu-se n

pericolul incapacitii de plat;- valoarea maxim acceptat este de 1,00, peste acest nivel considerndu-se c nu se

utilizeaz corespunztor activele curente.Viteza de rotaie a stocurilor (Vrs), creditelor clienilor (Vrc) i a creditelor

furnizorilor (Vrf) influeneaz decisiv acest indicator.

Dac:1. Vrf < Vrc scade presiunea de lichiditi i invers.2. Viteza de rotaie a stocurilor este mai mare i cu tendina de cretere, atunci i un

raport mai mic dect 1 poate fi asiguratoriu.C. Lichiditatea imediat capacitatea intreprinderii de a-i onora obligaiile

exigibile din disponibiliti.D

LI =PC

unde: Ddisponibilitile i plasamentele.

Valorile de referin ale acestui indicator sunt:- valoarea minim acceptat este de 0.35, sub acest nivel intreprinderea aflndu-se n

pericolul incapacitii de plat;- valoarea maxim acceptat este de 0,65, peste acest nivel nu se utilizeaz

corespunztor activele curente.D. Lichiditatea la vederemsura in care creditele bancare pe termen scurt pot fi

acoperite pe seama disponibilittilor banesti din casierie si conturi bancare:DBCCB

LV =CBTS

unde:DBCCBdisponibilittile bnesti in casierie i in conturi bancare;CBTScredite bancare pe termen scurt.Valoarea maxim este de 0,85 iar cea minim de 1.15.Utilizarea indicatorilor de lichiditate ne conduc la urmtoarele concluzii:1. aprecierea lichiditii se face in funcie de mrimea raportului inand cont de

specificul activitii si de ratele de lichiditate ale agenilor economici cu profilsimilar;

2. tendina lichiditii pune in evidenta degradarea capacitii de plat a intreprinderiisau, dimpotriv, imbunatairea acesteia.

4.2.2. INDICATORI DE SOLVABILITATE


24/76

9

Solvabilitatea intreprinderii se definete ca i capacitatea acesteia de a-i onoraobligaiile pe termen mediu si lung.

Pentru caracterizarea solvabilitaii firmei se pot folosi urmtorii indicatori:I. Indicele general de solvabilitate (Igs)Arat msura in care activele totale ale intreprinderii pot acoperi datoriile totale ale

intreprinderii. Practic arat msura in care datoriile pot fi acoperite pe seama activelor.Total activIgs =

Datorii totaleNivelul minim acceptabil este de 1,66, indicatorul normal ar fi de cel puin 2,00. Sub

acest nivel firma se afl in pericolul incapacitii de plat, iar nivelul optim este considerat3,00.

II. Raportul de solvabilitate general (Rgs)Arat ponderea activului contabil net, negrefat de datorii, in totalul activ. Nivelul minim estede 35%, dar normal ar fi de cel puin 50%.

Activ net contabilRgs =

Total activIII. Indicele de solvabilitate financiar (Isf)Arat msura in care activele totale ale firmei pot acoperi datoriile financiare totale ale

firmei. Nivelul minim acceptat este de 2,00.Total activ

Isf =Datorii financiare totale

IV. Capacitatea de rambursare a creditelor (Crd)Arat msura in care sursele poteniale de autofinanare degajate din activitatea

intreprinderii pot acoperi datoriile totale. Nivelul minim acceptabil este de 0,33 (corespundeachitrii datoriilor in termen de 3 ani) sub acest nivel intreprinderea aflandu-se in pericolulincapacitatii de plat, iar nivelul optim este considerat de 1,00.

Capacitatea de autofinanareCrd =

Datorii totale

E. Rate de prelevare a cheltuielilor financiare (Rcpf)Arat msura in care cheltuielile financiare consum numerar din acumulrile brute ale

activitii de exploatare. Nivelul maxim acceptabil este de 50%, peste acest nivel firmaaflandu-se in pericol de numerar negativ.Cheltuieli financiare

Rpcf =Excedentul brut de exploatare

F. Gradul de acoperire a serviciului datoriei (Gasd)Arata gradul in care autofinantarea aferent unui exerciiu este capabil s acopere rata

rambursrii creditului si dobanda aferent creditului pe termen mediu si lung si care a devenitscadent in anul respectiv. Valoarea minim acceptat este de 1. Sub acest nivel intreprinderearisca sa nu fac fat acoperirii anuitii aferente creditului bancar contractat.

Pn + Am - DivGasd =


25/76

10

Rrctml + Dobunde:Pnprofitul net;Amamortizare;Divdividende;

Rrctmlrata rambursrii creditului pe termen mediu si lung;Dobdobanda scadent aferent creditului.

4.3. INDICATORI DE STRUCTUR

Acesti indicatori privesc deopotriv cele doua prti ale bilanului: activul si respectivpasivul acestuia.

4.3.1. INDICATORI DE STRUCTUR AI ACTIVULUI

Analiza structurii activului urmrete s reflecte modul de construire a patrimoniuluiconcretreal, modul de grupare pe termene a utilizarilor de resurse si gradul de lichiditate aleacestor elemente. Ratele de structura ale activului relev informaii cu privire la destinaiaeconomic a capitalurilor, gradul de lichiditate a capitalului, capacitatea intreprinderii de a -imodifica activul ca urmare a schimbrilor conjuncturale.

In dinamica posturilor de bilan care cresc intr-un ritm superior creterii activului totalvor crete ca pondere in totalul activului, cele care cresc in aceeai proporie ii menin

ponderea in total activ, iar posturile care se modific intr-o proporie mai mic decat activultotal vor scdea ca pondere in totalul activului.

A.

Rata activelor imobilizate (Rai)Reprezint ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectand i gradulde investire a capitalului in firm. De asemenea reflect gradul de imobilizare al activului.

Active imobilizate neteRai = x 100

Activ totalRata activelor imobilizate se apreciaza in funcie de specificul activitaii.Dac in dinamic rata activelor imobilizate prezinta o tendina de reducere, situaia

este favorabil dac se modific cifra de afaceri intr-o proporie mai mare decat cea aimobilizrilor, reflectand o accelerare a vitezei de rotaie.

Dac in dinamic rata activelor imobilizate prezinta o tendina de reducere, situaia

este favorabil dac este dat de modificarea cifrei de afaceri intr-o proporie mai mic decatcea a valorii imobilizrilor, insemnand de asemenea o accelerare a vitezei de rotaie.1. rata imobilizrilor necorporale (Rin)Arat ponderea valorii activelor intangibile in total imobilizri.

Imobilizri necorporaleRin = x 100

Active imobilizate nete2. rata imobilizrilor corporale (Ric)Arat ponderea valorii activelor corporale in total imobilizri. Indicatorul reflect si

ponderea investiiilor materiale in total investiii. Reflect greutatea specifica a activelorimobilizate si depinde de specificul activitii desfurate. De asemenea indic i flexibilitatea

firmei la schimbrile cerinei pieei i a tehnologiilor.


26/76

11

Mrimea acestui indicator depinde de natura activitaii fiind mult mai ridicat in cazulramurilor din industria grea fata de ramurile care solicita o slab dotare tehnica. La firmeledin acelai sector de activitate depinde de opiunile strategice, de politica de dezvoltare, decondiiile concrete in care sa desfoara activitatea.

Imobilizri corporale

Ric = x 100Active imobilizate nete

O valoare mai mare a acestei rate reflect o conversie mai dificil a activelor indisponibiliti.

Structura imobilizrilor corporale arat compoziia pe elemente a investiiilormateriale reflectat de:

- rata terenurilor;- rata mijloacelor fixe;- rata imobilizarilor corporale in curs.

3.

rata imobilizrilor financiare (Rif)Arat ponderea valorii activelor financiare permanente in total imobilizri. Reflect

politica de investiii financiare a firmei. Exprim intensitatea legturilor si relaiilor financiarepe care o firm le-a stabilit cu alte uniti.

Imobilizri financiareRif = x 100

Active imobilizate neteNivelul indicatorului este strns legat de mrimea intreprinderii i politica financiar,

avand valori foarte ridicate in cazul holdingurilor.

B. Rata activelor circulante (Rac)

Arat ponderea pe care o dein utilizrile cu caracter ciclic in total patrimoniu.Msoar indirect i gradul de lichiditate al patrimoniului.

Active circulanteRac = x 100

Activ total

Aceast rat depinde mult de specificul activitaii.

1. rata stocurilor (Rst)Reflecta ponderea activelor cel mai puin lichide in total active circulante.Aceast rat depinde de sectorul de activitate, fiind mai ridicat la intreprinderile din

sferaproduciei si distribuiei si foarte sczut la intreprinderile din sfera serviciilor, de durataciclului de exploatare i de factorii conjuncturali ai pieei.

Stocuri totaleRac = x 100

Active circulante

Situaia se poate considera normal cand stocurile nu depaesc 50% din total activecirculante.

Structura stocurilor arat compoziia pe elementele ciclului de exploatare:

-

rata stocurilor de materii prime i materiale, legat strans de procesul deaprovizionare;


27/76

12

- rata stocurilor de producie neterminat, legat strans de procesul de producie;- rata stocurilor de produse finite, legat strans de procesul de desfacere;- rata stocurilor de mrfuri, strans legat de procesul de comercializare.

Nivelul si dinamica indicatorilor se apreciaz in funcie de specificul intreprinderii i afiecrui proces in parte i in funcie de viteza de rotaie a lor prin elementele corespondente

din cifra de afaceri.n anumite condiii pot oferi informaii despre eficienafiecrui ciclu al activitii deexploatare.

2. rata creanelor (Rcr)Arat ponderea creanelor pe care le are firma in total active circulante. Gradul lor de

lichiditate este mai mare decat cel al stocurilor.

Creane curente totaleRcr = x 100

Active circulante

Rata creanelor este influenat de domeniul de activitate, de natura relaiilorcomerciale, precum i de termenele de plat practicate.

Analiza structurii creantelor trebuie aprofundat avandu-se in vedere:- natura creanelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatrii);- certitudinea realizarii lor (certe sau incerte);- termenul de realizare - creane sub 30 de zile;

- creane sub 60 zile;- creane sub 90 de zile;- creane peste 90 de zile.

Ca i principiu, rata creanelor din exploatare trebuie sa dein ponderea majoritar is prezinte o tendin de cretere, cu condiia realizrii unei viteze de rotaie superioar.

3. rata disponibilitilor (Rdb)Arat ponderea activelor cele mai lichide in total active circulante, adic gradul de

lichiditate imediat a activelor curente.Disponibiliti baneti din plasamente

Rdb = x 100Active circulante

O valoare ridicat a disponibilitilor poate reflecta o situaie favorabil in termeni de

echilibru financiar, dar poate fi i semnul deinerii unor resurse ineficient utilizate. Deasemenea, nivelul disponibilitailor poate fi fluctuant intr-un interval redus, fie pe de-o partes creasc foarte mult, ca urmare a unor plti substaniale, fie pe de alta parte sa scad caurmare a unor plai substaniale.

La nivelul unei intreprinderi nivelul maxim acceptat este de 5% in total activecirculante, iar cel maxim de 25% in total active circulante. Nivelul optim este de 10% dintotal activ.

Structura disponibilitilor arat compoziia pe elemente lichide:- rata disponibilitailor din bnci i din cas trebuie s dein o pondere de

aproximativ 50% pentru a avea un nivel asiguratoriu;- rata plasamentelor este legat strans de politica de investiii financiare pe termen

scurt;- rata altor valori lichide care ar trebui sa detin o pondere redus i in scdere.


28/76

13

4.3.2. INDICATORI DE STRUCTUR AI PASIVULUI

Pasivul bilanului arat care sunt sursele de proveniena ale mijloacelor economice din

activ. De asemenea, coninutul economic al pasivului trebuie intregit si cu raporturile juridicede natura obligatiilor. Diversele resurse de care dispune agentul economic sunt grupate inpasivul bilanului in funcie de exigibilitatea lor (termenul la care devin scadente), adicatimpul cat aceste resurse se afl la dispoziia societii comerciale.

Indicatorii de structur ai pasivului permit aprecierea politicii de finanare proprie aunitii:

1. Rata stabilitii financiare (Rsf)Capital permanent

Rsf = x 100Pasiv total

Aceast rat reflect msura in care firma dispune de resurse financiare cu caracterpermanent fat de total resurse. Aceasta tebuie analizata la timp. Dac pentru majoritatearatelor solvabilitatea a concluzionat un nivel minim, pentru aceast rat nu solvabilitatea adefinit nivelurile, deoarece exist diferene mari de la o ramura la alta. Cu cat aceast rat estemai aproape de unitate (100% ) ea reflect o stabilitate mai mare.

Atunci cand, in dinamic, rata prezinta o tendin de cretere, este considerat situatiefavorabil dac majoritatea capitalului permanent in raport cu totalul surselor de finanare sedatoreaz modificrii intr-un ritm superior al capitalului propriu fat de datoriile pe termenmediu i lung.

Atunci cand rata scade, poate fi considerata o situaie favorabil dac se datoreaza in

exclusivitate pe seama reducerii datoriilor pe termen mediu si lung, fr ins s scad subvaloarea minim accceptata (50).

2. Rata autonomiei financiare (Raf)a. rata autonomiei financiare globale (Rafg)

Capital propriuRafg = x 100

Pasiv total

Aceast rat reflect ponderea capitalului propriu in pasivul total. Dac exist tendina

de cretere a ponderii capitalului propriu in pasivul total, atunci putem concluziona c s -auemis aciuni sau obligaiuni, datoriile au cretere mai lent.

Un raport de peste 1/3 il considerm asiguratoriu.

b. rata autonomiei financiare la termen (Raft)

Capital propriuRaft = x 100

Capital permanent

Arat structura capitalului permanent i oglindeste msura in care intreprinderea iiutilizeaz fondurile proprii i exprim gradul de independent fa de creditorii permaneni.


29/76

14

Un raport de peste il considerm asiguratoriu. Sub acest nivel firma se afl intr-osituaie nefavorabil in ceea ce privete riscul de solvabilitate.

In dinamic rata trebuie s prezinte o tendina permanent de cretere, situaiefavorabil cand se datoreaz creterii capitalului propriu i reducerii datoriilor pe termenmediu si lung. Atunci cand rata scade, este o situaie normal cand se contracteaz

imprumuturi pe termen mediu sau lung, cu condiia s beneficieze de efectul de levier.

3. Rata de ndatorare (Ri)a. rata de ndatorare global (Rig)

Datorii totaleRig = x 100

Pasiv total

Indicatorul exprim in maniera cea mai general situaia structurii financiare.Un raport de pan la 2/.3 il considerm asiguratoriu.In dinamic indicatorul ar trebui s se reduca permanent pe seama modificarii

datoriilor intr-un ritm mai lent decat modificarea pasivului. Creterea indicatorului reflect osituaie normal numai cand se contracteaz credite bancare pe termen mediu si lung i crescdatoriile de exploatare.

b. rata de ndatorare la termen (Rit)Datorii pe termen mediu i lung

Rit = x 100Capital permanent

Aceast rat arat ponderea capitalului imprumutat in capitalul peramanent.Un raport de il consideram asiguratoriu.Aceast rat este strans legat de efectul de levier care se definete drept rezultatul

obinut asupra rentabilitaii capitalului propriu al firmei prin recurgerea intr-o manier maimare sau mai mic la indatorare.

E1= ( rerd)xCpr

ITL,

unde:re= rata rentabilitaii economice;rd= rata dobanzii;E1 = efectul de levier;ITL = imprumuturi pe termen mediu i lung;

Cpr = capital propriu.Dac: re> rd, un grad de indatorare ridicat este profitabil pentru firm (efect de levier);

re < rd, efectul de levier este mai mic i deci, un grad de indatorare ridicat nu sejustific din punct de vedere al rentabilitii (efect de mciuc).

n ceea ce privete levierul (ITL/Cpr), normele bancare impun existena unui leviermai mic ca unu, pentru a acorda n continuare credite n condiii de garanie.

4.4. RATELE GENERALE DE GESTIUNE

Derularea activitaii curente este asigurat de procese economice i procese financiare.Din veniturile totale se acoper toate cheltuielile, se reinnoiesc imobilizrile fixe i stocurile,


30/76

15

se ramburseaz creditele, se achit obligaiile financiare i fiscale, se creeaz resursele dedezvoltare.

Ratele de gestiune se folosesc pentru a aprecia nivelul de utilizare a resurselor aflate ladispoziia intreprinderii, respectiv viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic iajung sa devin venituri.

Msurarea vitezei de rotaie se realizeaz cu ajutorul a doi indicatori:1. numrul de rotaii (nrot)arat de cate ori crete elementul de activ sau de pasivanalizat prin elementul de rezultat in perioada de gestiune. Creterea numrului derotaii inseamn creterea eficienei utilizrii elementului.

Element de rezultatnrot =

Element de activ sau pasiv2. durata in zile a unei rotaii (dz)arat durata medie in care elementul analizat

parcurge intregul ciclu economic i se reintoarce in firm sub forma iniialbneasc. Reducerea duratei medii in zile a unei rotaii inseamn o recuperare mairapid a elementului analizat sub form bneasc.

Element de activ sau pasivdz = x T

Element de rezultat

Cei doi factori ai vitezei de rotaie se condiioneaza reciproc (veniturile depind in maremsur de nivelul i evolutia elementelor de activ i de pasiv, care la randul lor depind directde nivelul rezultatelor).

Viteza de rotaie a resurselor este elementul determinant al nivelului si evoluieieficienei economice, a rentabilitaii i a masei profitului. Accelerarea sau incetinirea vitezeide rotaie are ca efect direct eliberarea (E) sau imobilizarea (I) absolut sau relativ deresurse.

Analiza se face pe doua mari directii:- analiza ratelor generale de gestiune a pasivelor;- analiza ratelor generale de gestiune a activelor.

A. Gestiunea general a capitalurilorAnaliza gestiunii generale a capitalurilor urmrete s aprecieze nivelul general de

utilizare a resurselor financiare, respectiv viteza cu care aceste resurse ajung s revin din nousub form baneasc pentru firma.

1. Gestiunea capitalurilor permanente

Viteza de rotaie a capitalurilor permanente arat modul de fructificare a resurselorpermanente intr-o perioada de gestiune.

Cifra de afacerinrot =

Capitaluri permanente

Capitaluri permanentedz = x 365

Cifra de afaceriValoarea minim care asigur o eficien acceptabil a gestiunii capitalurilor

permanente este de 2 rotaii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub formbneasc iniiala de 180 de zile.


31/76

16

Msurile de influenare a ratei sunt:- optimizarea raportului dintre capitalul permanent i capitalul propriu;- creterea eficient a capitalului permanent;- alocarea corespunztoare a capitalului permanent in procesul finanrii.

2.

Gestiunea capitalurilor propriiViteza de rotaie a capitalului propriu arat numrul de refolosiri a capitalului propriupe seama cifrei de afaceri intr-o perioada de gestiune.


Capital propriuCapital propriu

dz = x 365Cifra de afaceri

Valoarea minim care asigur o eficient acceptabil a gestiunii capitalului propriueste de doua rotaii (180 de zile).

Principalele msuri de influentare a ratei sunt:- creterea eficient a capitalului propriu;- creterea gradului de valorificare a capitalului propriu.

3. Gestiunea datoriilor totaleViteza de rotaie a surselor imprumutate i atrase arat numrul de refaceri pe seama

cifrei de afaceri intr-o perioad de gestiune. Practic, arat de cate ori, respectiv in cate zile s-arputea restitui datoriile pe seama cifrei de afaceri.

Datorii totalenrot =

Cifra de afaceriCifra de afaceri

Dz = x 365Datorii totale

Valoarea minim este de 4 rotaii, care corespunde unui termen mediu de recuperare

de 90 zile.B.

Gestiunea general a activelorAnaliza gestiunii generale a activelor urmrete s aprecieze nivelul general de

utilizare a resurselor financiare, respectiv viteza cu care a ceste resurse ajung s revin subform bneasc pentru firm.

1. Gestiunea activului totalViteza de rotaie a activului reflect eficiena utilizrii tuturor bunurilor reale ale

firmei, respectiv nivelul general de organizare a activitaii.Pentru unitile industriale principalele valori de referina sunt:- sub o rotaie (organizare necorespunztoare);

-

intre1,21,4 rotaii (organizare mediocr);- intre1,42 rotaii (organizare satisfctoare);


32/76

17

- peste 2 rotaii (organizare bun).Cifra de afaceri

nrot =Active totale

Active totaledz = x 365Cifra de afaceri

Creterea vitezei de rotaie semnific creterea eficienei utilizrii activelor, reducereaduratei de recuperare a lor sub form bneasc, imbuntirea structurii activelor in corelaiecu specificul activitii. Principalul efect al accelerrii vitezei de rotaie este relaxareafinanciar.

Reducerea vitezei de rotaie are ca efect principal o presiune financiar degajaa dincreterea gradului de imobilizare a activelor.

Msurile pentru imbuntirea nivelului i evoluiei ratei sunt:- optimizarea structurii activului in acord cu obiectul de activitate i particularitile

tehnice i tehnologice ale activitii de eploatare;- valorificarea superioar a imobilizrilor;- fructificarea resurselor materiale i creterea gradului lor de lichiditate;- creterea cifrei de afaceri.

2. Gestiunea activelor imobilizateViteza de rotaie a activelor imobilizate (indicatorul de intensitate a capitalului)

reflect eficiena utilizrii imobilizarilor investiiilor firmei.


Active imobilizate nete

Active imobilizate netedz = x 365

Cifra de afaceri

3. Gestiunea activelor circulanteViteza de rotaie a activelor circulante exprim numrul de rotaii sau durata medie a

unei rotaii efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri.

Cifra de afacerinrot =Active circulante

Active circulantedz = x 365

Cifra de afaceri

Valoarea minim este de 6 rotaii, care corespunde unui termen mediu de revenire subform bneasc iniiala de 60 de zile.

C.

Gestiunea stocurilor


33/76

18

Rotaia stocurilor arat rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activitaiipan se reintorc in form bneasc iniiala. Cu cat viteza de rotaie a lor este mai mare cu atateficiena folosirii lor este mai mare, avand drept efect eliberarea de resurse financiare.

1. Gestiunea stocurilor totaleRata de gestiune a stocurilor totale arat de cate ori, intr-o perioad de gestiune,

stocurile trec succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricaie si vanzare, respectiv durata inzile a unei rotaii complete.Cifra de afaceri

nrot =Stocuri totale

Stocuri totaledz = x 365

Cifra de afaceriValoarea minim este de 8 rotaii, care corespunde unei durate in zile de 45.

Accelerarea vitezei de rotaie are caprincipal efect eliberarea de resurse financiare.

Incetinirea vitezei de rotaie are ca efect imobilizarea de resurse financiare.Msurile principale pentru accelerarea vitezei de rotaie a stocurilor se pot concentra

prin formularea a doua obiective:- dimensionarea optima a stocurilor in toate fazele ciclului economic;- reducerea cheltuielilor de exploatare.1.a. Gestiunea stocurilor de materii primeViteza de rotaie a stocurilor de materii prime i materiale arat eficiena activitii de

aprovizionare. Msurile de accelerare a vitezei de rotaie a acestor stocuri sunt legate deorganizarea corespunzatoare a activitii de aprovizionare i depozitare a stocurilor de materii

prime si materiale.Cheltuieli materiale totale

nrot =Stocuri materiale

Stocuri materialedz = x 365

Cheltuieli materiale totale

1.b. Gestiunea stocurilor de producie neterminatViteza de rotaie a stocurilor de producie neterminat arat eficiena activitii de

producie.Producia exerciiului

nrot = St.producie neterminatSt.producie neterminat

dz = x 365Producia exerciiului

1.c. Gestiunea stocurilor de produse finiteViteza de rotaie a stocurilor de produse finite arat eficiena activitii de desfacere.

Producia vandutnrot =

St.de produse finite

St.de produse finitedz = x 365


34/76

19

Producia vandut

1.d. Gestiunea stocurilor de mrfuriViteza de rotaie a stocurilor de mrfuri arat eficiena activitaii comerciale.

Venituri din vanzarea de mrfuri

nrot = Stocuri de mrfuriStocuri de mrfuri

dz = x 365Venituri din vanzarea de mrfuri

D. Gestiunea creanelor1. Gestiunea creanelor curenteRata de gestiune a creanelor curente exprim durata medie in zile de incasare a

contravalorii creanelor curente. Practic indic decalajul mediu intre data facturii si dataincasrii contravalorii.

Venituri totale

nrot =Creane pe termen scurt

Creane pe termen scurtdz = x 365

Venituri totale

Valoarea minim este de 4 rotaii, care corespunde unei durate medii de incasare acreanelor de 90 de zile. Valoarea optim ar fi de 30 de zile.

In dinamic este de preferat ca durata in zile a unei rotaii s se reduc, respectiv screasc numrul de rotaii. Este de preferat ca durata medie sa fie mai mare decat duratamedie de incasare a creanelor curente.

2. Gestiunea creanelor din exploatareRatele de gestiune a creanelor din exploatare exprim durata medie in zile de incasare

a contravalorii creanelor legate de activitatea de exploatare.Venituri din exploatare

nrot =Creane din exploatareCreane din exploatare

dz = x 365Venituri din exploatare

Valoarea minim este de cel putin 6 rotaii (60 de zile). Valoarea optim ar fi demaxim 30 de zile. In dinamic este de preferat ca durata medie in zile s se reduc, respectivs creasc numarul de rotaii.

3. Gestiunea credituluiclientRata de gestiune a clienilor (viteza de rotaie a creanelor clieni ) ne arat in cate

zile firma ii incaseaz contravaloarea mrfurilor de la clienti. Practic indic decalajul mediuin zile intre data facturrii si data incasrii contravalorii mrfurilor vandute.


ClieniClieni


35/76

20

dz = x 365Cifra de afaceri

Valoarea minim este de cel puin 8 rotatii, care corespunde unei durate medii dencasare a creanelor de 60 de zile. Valoarea optim ar fi de maxim 30 de zile.

Mrimea acestui indicator este influentat de poziia firmei pe pia comparativ cu

concurenii ei, de relaiile stabilite cu clienii, de specificul activitii care influeneaz durataciclului economic, conjunctura economic i de politica de credit practicaa pe piat. Politicade credit comercial a firmei trebuie s urmreasc creterea vanzrilor in msura in careaceste vanzri contribuie la creterea profitului.

Dac are loc o diminuare a creditului client, adic reducerea duratei medii a uneirotaii, inseamn c are loc o imbuntire a gestiunii clienilor ca urmare a schimbrii politiciide credit comercial.

O durat mare de rotaie in zile inseamn c clienii utilizeaz o perioad de timp maimare resursele financiare ale firmei.. Dac durata in zile depaete 30 de zile exist semnalec intreprinderea se confrunt cu greuti in incasarea facturilor emise. Dac tendina durateiin zile a rotaiei este de cretere se impune analiza clienilor ru platnici. Dac are loc o

cretere a creditului client, fr a exista o cretere a vanzrilor acesta poate fi semnalulinrutirii situaiei firmei care este nevoit si modifice politica de credit pentru a-i pstraclientela. De asemenea, poate s insemne i faptul c beneficiarii au dificulti de plat caurmare a conjuncturii nefavorabile. Dac durata creditului client este mai mare decat duratacreditului furnizor atunci se creeaza un deficit de resurse financiare.

E. Gestiunea datoriilor1. Gestiunea datoriilor curenteRata de gestiune a datoriilor curente exprim durata medie in zile de plat a

contravalorii datoriilor pe termen scurt. Indic decalajul mediu in zile intre data facturrii sidata plaii contravalorii.

Cheltuieli totalenrot =

Datorii pe termen scurt

Datorii pe termen scurtdz = x 365

Cheltuieli totale

Valoarea minim este de 4 rotaii, care corespunde unei durate medii de plat demaxim 90 de zile. Valoarea optim ar fi de 30 de zile. In dinamic, este de preferat ca

numarul de rotaii s scad, adic s creasc durata in zile. Este de preferat ca durata medie deplat a datoriilor curente sa fie mai mare decat durata medie de incasare a creanelor curente.

2. Gestiunea datoriilor din exploatareRatele de gestiune ale datoriilor din exploatare exprim durata medie in zile de plat a

contravalorii datoriilor din exploatare.

Cheltuieli de exploatarenrot =

Datorii de exploatare

Datorii de exploataredz = x 365


36/76

21

Cheltuieli de exploatare3. Gestiunea creditului furnizorRata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotaie a furnizorilor) ne arat in cate zile

firma ii achit obligaiile sale fa de furnizori.Rata de gestiune a furnizorilor exprim creditul furnizor primit de firma. Indic

decalajul mediu in zile intre data facturrii i data plii contravalorii bunurilor cumprate.

Cheltuieli cu furnizoriinrot =

FurnizoriFurnizori

dz = x 365Cheltuieli cu furnizorii

Valoarea minim este de cel puin 8 rotaii, care corespunde unei durate medii de plata facturilor de 45 de zile. Valoarea optim ar fi de maxim 30 de zile.

Mrimea acestui indicator este influenat de poziia firmei furnizoare pe piacomparativ cu concurenii ei, de relaiile stabilite de firm cu furnizorul, de specificulactivitii care influeneaz durata ciclului economic, conjunctura economic i de politica decredit practicat pe pia. O vitez de rotaie mai mic (durata in zile mai mare) inseamn cfirma folosete resursele furnizorului i, cu toate c reflect o situaie favorabil, poateconduce la inrautairea relaiilor comerciale. Dac durata in zile a unei rotaii este mai mare de30 de zile i nu este efectul unei inelegeri prealabile, in acest caz firma trebuie s-i analizezecondiiile de plat i cauzele lipsei de lichiditate.

In situaia in care cumprtorul se gsete in poziie dominant fat de furnizor, elpoate negocia credite furnizori avantajoase.

Dac tendina vitezei de rotaie este de cretere exist semnale c firma se confrunt cudificultai de plat.

Dac durata creditului furnizor este mai mare decat durata cerditului client atunci secreeaza un excedent de resurse financiare.

4.5. INDICATORI DE RANDAMENT

Rentabilitatea este definit ca raport intre rezultatul obinut i efortul depus pentruobinerea sa. Relaia cea mai generaa este:

RezultatR = x 100

Efort

Cum rezultatul obinut poate fi definit prin rezultatul exploatrii, valoarea adaugat,excedentul brut de exploatare, profitul, profitul net, dividendele, eforturile angajate pot fimsurate prin: capitalul propriu, capitalul permanent, activul imobilizat, activul total etc.exista o mare diversitate de relaii pentru caracterizarea rentabilitaii unui agent economic,optandu-se pentru una sau alta in funcie de scopurile urmrite.

4.5.1. RENTABILITATEA RESURSELOR CONSUMATE


37/76


38/76

23

rentabilitii veniturilor sunt: sporirea veniturilor, ameliorarea structurii veniturilor,accelerarea vitezei de rotaie a fondurilor i optimizarea cheltuielilor.

1. Rentabilitatea veniturilor curente (Rrvc)Reflect eficiena activitii curente (de exploatare finaciar)

Rezultatul curentRrvc = x 100Venituri curente

2. Rentabilitatea veniturilor din exploatare (Rrve)Reflect eficiena intregii activiti de exploatare.

Rezultatul exploatariiRrve = x 100

Venituri din exploatare

4.5.3. RENTABILITATEA COMERCIAL

Rentabilitatea comercial msoar eficiena activitii desfurate de firm in perioadaunui exerciiu financiar prin prisma valorificrii activitii de baz.

Rata rentabilitii comercialeArat rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri. Indicatorul exprim

eficiena valorificrii produselor societii, carcterizeaz eficiena politicii comerciale i apoliticii de preuri a intreprinderii.

Rezultatul exploatariiRrc = x 100

Cifra de afaceri

Creterea ratei in dinamic reflect o situaie pozitiv i are loc atunci cnd indiceleprofitului devanseaz indicele cifrei de afaceri. Principalele rezerve de cretere a rentabilitiicomerciale sunt: sporirea vnzrilor, ameliorarea structurii vnzrilor, accelerarea vitezei derotaie a stocurilor i optimizarea cheltuielilor.

1. Rata marjei brute (Rrcb)Indicatorul exprim eficiena valorificrii produselor societii in termeni de numerar.

Excedentul brut de exploatareRrcb = x 100

Cifra de afaceri

2.

Rata marjei nete (Rrcn)Arat ct profit net se obine la o unitate de cifr de afaceri realizat.

Rezultatul net al exerciiuluiRrcn = x 100

Cifra de afaceri

4.5.4. RENTABILITATEA ECONOMIC

Rentabilitatea economic msoar remunerarea brut a capitalurilor investite(indiferent de sursa lor de proveniena).


39/76

24

Rentabilitatea economic (Rre)Reprezint remunerarea brut a capitalurilor investite, att proprii ct i imprumutate

(capitalul investit = capital propriu + imprumuturi pe termen lung + imprumuturi pe termenscurt). Arat ct profit brut revine unei unitai de capital investit.

Rezultatul brut al exerciiului

Rre = x 100Capitaluri investite

1. Rentabilitatea economic brutReprezint remunerarea in termeni de acumulare brut a capitalurilor investite, att

proprii ct i imprumutate (capital investit = active fixe brute + necesarul de fond de rulment+ disponibiliti sau capitalul investit = capital propriu + imprumuturi pe termen mediu i lung+credite bancare pe termen scurt). Arat ct excedent brut de exploatare revine unei uniti decapital investit. Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul ratei minime de randamentdin economie (rata medie a dobnzii) i a riscului economic i financiar pe care i l-au asumatfurnizorii de capital (acionarii i creditorii unitaii).

Excedentul brut de exploatareRreb = x 100

Capitaluri investite

Cuantumul ratei de rentabilitate economic trebuie s asigure reinnoirea i cretereaactivelor, intr-un termen ct mai scurt. Se apreciaz, statistic, c aceast condiie estesatisfacut dac rata este mai mare de 25.

2. Rentabilitatea economic netReprezint remunerarea prin profitul brut al exploatrii capitalurilor investite n

exploatare (capitalul investit n exploatare = active fixe brute n exploatare + necesar de fondde rulment aferent exploatrii + disponibiliti). Arat ct profit brut din exploatare revineunei uniti de capital investit in cadrul activitii de exploatare.

Rezultatul exploatriiRren = x 100

Capitaluri investite in exploatare

Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul ratei minime de randament dineconomie (rata medie a dobnzii).

Analiza ratei de rentabilitate economic nu se poate face dect prin studierea evoluiein timp a indicatorilor i componentelor acestora (rezultate, capitaluri), referitoare la aceeai

intreprindere. De asemenea rata rentabilitii economice trebuie s fie superioar ratei inflaieipentru ca intreprinderea sa-i poat menine substana economic.In termeni reali, rata rentabilitii economice trebuie s remunereze capitalurile

investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) i ariscului economic i financiar pe care i l-au asumat furnizorii de capitaluri (acionarii icreditorii intreprinderii). Dac rata inflaiei nu depaete 10% atunci rata nominal (rn) estedup formula lui Fisher: suma dintre rata real (rr) si rata inflaiei (ri):

rn= rr+ ri, unde: rr= rn+ rIDac rata inflaiei nregistreaz valori semnificative (de 2 sau 3 cifre), atunci rata real

se determin dup relaia iniial a lui Fisher (1 + rn) = (1 + rr), unde produsul rr* rice rezultdin dezvoltarea relaiei ia valori importante, nu poate fi neglijat ca in cazul relaiei unei inflaii

controlate.Relaia de calcul va fi in consecin urmtoarea:


40/76

25

rn= rr+ri+rr* ri, de aici rr= (rnri) / (1 + ri)Dac intreprinderea are o rata a rentabilitii economice mai mare dect rata dobnzii

capitalurilor mprumutate, atunci acionarii pot beneficia de efectul de levier (de prghiefinanciar) al intreprinderii.

4.5.5. RENTABILITATEA FINANCIAR

Rentabilitatea financiar apreciaz eficiena din perspectiva capitalului investi

Proiect La Management Financiar

Documents

Transcript of Proiect La Management Financiar