*ffiIT*L

Cxrcufi$e ffisaaxacfimre

In limbajul obignuit circuitul integreazd unconcept de forme (spa{iul inchis corespunzdtormai mult sau mai pu{in unui cere) ;i un conceptde timp echivalent, eventual, cu lungimea totald acercului sau a perimetrului formei geometrice

1"'! " frlotiulnea deeireuit finanelan

respective. Cele doui concepte de mai sus aplicate la rela{iile economice in scopulde a fine cont de maniera ?n care circuld hogdfiile intr-un spa{iu dat reprezintdcircuitul economic.

tel

un cirguit.egonomic integreazd cinci componente fundamentale:==+ sp4tial5, in sensul c5 se fine seama de toate activitifile econoniice

ce se produc intr-un cadru geografig definit, cel mai adesea intr-c,[ar5;

t.temporalfi, ?n sensul c{ activitatea economicd se desfhgoard ?ntimp, continuu, se analizeazd pe perioade, cel mai adesea pe un an;

=+ jrayactiohqljr, in sensul cd au loc schimburi de bogdlii, tranza*iiicare iau forma fluxurilor reale (bunuri gi servicii) gi fluxurilormonetare care stau la originea apariliei valorii ad[ugate;

=_digqrrli5,.jg sensul cd circuitele reprezintd o economie ?n mi1ggtegi nu staticS, astfel inc6t circuitul nu este niciodatd inchis; it nuutcontinuu fluxuri care impiedica intoarcerea la punctul de plecare;

::+ macroeconomiq6, ?n sensul cd circuitele se plaseazi la nir,'elulcombindrii opera{iunilor micrceconomice interdependente, reali-zate pe diferite piefe.

9lrcuitek rtnsnciare, ca parte qglreqltelor econornice, se constituie prin in-teraciiunea fluxuiil vin resurse pecuniareafectate nevoilor pe orice perioadd. Cireuitele firynciare, privite temporal, p9t f;pur finaneiare $i vizeaze resgrse pe i@:gq1g_yizeazdresurs-ep_gg.g$ig{g""g&-gt_qt5

O operafiune nu confine circuite finaneiare dec0t dac6 ea face sd intervind o.inigcare pecuniar5 ?n contrapartida unui activ financiar transmisibil pe o piafd. Seexclud din sfera cireuitelor financiare creditul comercial sau com

-jruigg1ggeri, ccnfracteie de as de via{[, int

20 Finanle {i gestiune Jinanciard de tntreprindere

acestea nu sunt transmisibile degi ele nu sunt neutre asuprafinanciar.

Prin urmare, circuitele financiare nu sunt constituite din interacliunea tuturorfluxurilor ndscute_ din operaliuni in care intervin resurse pecuniare. Nu "rr,

,un-cient, spre exemplu, ca pozilia debitoare sau creditoare a unui agent economic s6se modifice pentru ca fluxul care se gdsegte la originea acestei m(cari sd releve uncircuit financiar

formlrii echilibrului

_. .Qilcuitul financiar reprezinti fluxul

_

de lichiditati determinat de diGrite declzii

agenti economici.

1.1,1. Participantii lacircuitele financiare

financiare face necesard interventia a tru rii de asentic3!s1funariisuntde@roprietariisocietd!iicomerciale,

cale-q! ;i ti au d;;pi obiectiv maximizareavalorii titlurilor gi a remunerafiei, in schimbul iiscului asumat.

' cgnaag{torii lg,ar ) sunt cei ce-si*a$um6 oblieatia de a eestigla*

.everea ?cfionarilor, "onfir ru..fhcecamanageriis6nuSe@gestionarereSponsabil5fa16de

acfionari, intrucdt ei sunt mandatafi ai acestora.i,, -. ..Totugi, mai ales lamarile societdli comerciale pe acfiuni, obiectivele condu-fcdtorilor sunt, ud-.lgl

_{ygtgglte de ale actionarilg. begi ambii parricipanli la cir-'cuitul financiar urnididscffi;immiea V-al'oru imfeprini"rii, rlii* d. ;;; *, Udiferite: distribuirea unei plrfi ?nsemnate a profitului rrb forma dividendelorconduce la satisfacerea ceiintelor de remunerilie ale acfionariloi, tu i.nAinp a.pdstrare a actiunilor q.i, impiicit, of.;; ;; eoia de titliii pe pia1e, ceea ce se\-i +=q*==... i;--* +=4*:1ui:_j-ji* | -). ----,-- t yv ytqLs) vvW4 WvrepercuteaZd--favorabil asupra cursului bursjgr,- deci a ^valorii -a. piala airrtreprinderii,d1rcupre{ul^mic9ffi.a.eutgggllepgialcreqteriivs r,rvrqr rrrrL/g\^crrrr va.pavtldLrr ug qg!g4na4-[gp" $l al crg$tenleconomice; conducdtorii urmlresc acelagi bUi..tiu straffic a-finaximizdrii valoriiintreprinderii, da1 pj calea r-elry$Illiunei pdrli ?nsemnaie a plg&ul;i,;;..gi.riicapacitd1iideautofinan!are;a.eSe-auc5la.;.i.*'ffiic"d'i",^p"'.prreducerii lichiditalilor af-tionarilor, ...u ce poate provoca nemulfumiri acestora,tendinla de a vinde- a_cfiunile, modificarea raportului intre ."r... gi oferta deacfiuni, de unde posibilitatea scdderii cursului bursier gi, prin urmare, a valorii depia{a a ?ntreprinderii ?nsegi.

1 :creanEierii sau creditorii intreprinderii ?si asumd ni rlscun. motrntru care re a i Lor. Remunerarea

creanfierilor nu fine seama ins6 de rezultatele activitSlii intreprinderii:_d_p:hbda la?rnn",rrrrrrf frok,,io ^lX+:+x l-Ji{:^..^.^+ ^x r--r---,-- -' !at'mprunrut trebuie platita indiferent cd intrepdnzdtorii au profit n1uffi}{i..JinAnd seama gi de necesitatea rambursdrii'capitalului Ia scaden![, pot rezultacheltuieli financiare fixe mai greu sau mai ugor di suportat.

Circarte ftnanci.are

:ir',!n::j

2l

Riscurile crean ierilorfaliment torilor.

t fi diverse: risc de dobdndS, risi-cle infla risc de

creantierii urmdresc oblinerea dobdnzii ce$rygtll3lryIului, dar o iluctualie i la hausse a?ai6i aoUu"hi-p*r. p66.r p6rdeiiTit

";";tunitate pentru crean{ieri, care ar fi putut si-gi plaseze capitalurile cu dobinzi maiavantajoase, dupd cum o fluctualie i la baisse poate adtpe un c6qtig suplimentar.

Variafia prelurilor datoratd proceselor infla{ioniste poate genera pierdereaputerii de cumpirare a capitalului recuperat de creantieri sau, dimpotrivd, un cdgtigde oportunitate pentru acegtia.

Riscul de falimgnl s4u.rlseul economic este, de departe, cel mai insemnatriscsuportatdenu_9i,.,ui..ucapitaluldincauzainsolvabilitdtii debitorilor. Impotriva acestui risc creditorii nu sunt protejafi dec6tde politica lor prudent[ gi inteligent5, motiv pentru care ei solicitd clauzeasiguratorii in contractele incheiate.

. Statul, ca participant in circuitele financiare, intervine la diferite niveluriprin p ltipartrcrnantr.

, tnteryentia statu Asezarea gi perceperea impozitului peprofit sau a impozitului asupra operaliunilor de dezinvestire pot stimuli sau descu-raja anumite categorii de operafiuni economice sau de agenli economici. in acelaqifel ac{ioneazd taxa pe valoarea addugatd pentru operaliuni de exploatare. Remu-nerarea capitalului investit provoacd, de asemenea, efecte fiscale atdt pentru intre-prinderi, cdt gi pentru aducltorii de capital.

Intervenfia statului prin oferta de capital. Statul are o influenld puternicdasYpfa ofertei plasamentelbr financiare, intervenind intr-o tndsurd insemnatd instabilirea ratei dobinzii. Anumite tipuri de operaliuni sau divergi agenfi economicipot avea condi{ii privilegiate prin credite ieftine, deschideri de aiutoare diverse sausubvenfii

1.1.2. Fluxuri de lichiditetiTn cadrulcircuitelor financiare

intreprincnderii ctr oferta de lichiditdlt ' :-#-fruntl cererea de lichiditeti di

te titluri sub forma acliunilor giobligafiunilor. Piala financiard este o pia{d rezult6nd din confruntarea cererii cuofe.lla

"9e titlur

-

Notiunea de flux, impreund cu cea- dg*_*_-stoc formeazl. baza ins[ti a finantelor.

_,.

*ditdti Ie folosesc ?n cadrul intreprinderii_pentru ope{atiuni de investire. Aici so con-

capitaluri sunt, in confinut, operalifniEnaffie.

ja Fittsrcle {i gestiune Jitts.nciard' de tntreprindereIn faza a doas conducltorii intreprinderii decid alocarea fondurilor colec-

late cqmp6r.4nd active. Acurn are loc un flux de liainvestire, prin care se procurl active comerciale, industriale*sau financiare":.*ir.de alte intreprinderi sau institulii financiare.

Utilizarea activelor cumpirate pentru activit6ii de producfie, servicii sari" Icomerciale urmdregte oblinerea unor liehiOitali viitoare provenin,i din operali;;i . ]de exp^lo atare. ' 'o

-----------' errr vrvrsur :

In acest context se produc fiuxurile pozitive de lichiditSli provenind din acti-vitatgg-d.1e-,Sploatare si de dezinvestire, precum gi fluxuri negitive de lichiditlliprov'enind-dfn $relevari*fiiEbTe,-remunerarea

"upitulului gi Oii noi operaliuni O'e

investire"O privire de ansamblu asupra fluxurilor financiare ne permite clasificare4 lor

dup[ cum urmeazd,:

,r'Fluxuri -/'financiar* ::.__

instantanee

il!1,1

I

Circuite financi.u.re 23

/Fluxurjle de fonduri pot fi: (__ =+

flux de fonduri necesare;

=+ flux de fonduri de resurse.

iri @ stocttri sau ereqtereaf b + F lwxul de tondurt de resurse, s'\*--l---pe dlVerse c[i cum affilpre exemPlu,

nu este un flux de fonduri dec6t dac[ q$q-g{mat de o iLcasare.i

nt, rmprumuturl.

bancare aprob.ate etc.ffifonduriestemaipu!inirnediatdec6tfluxuldetrezcrrerie..U-nvenjt

n tim

lem drstrnge tret categonl de tluxe fluxuri de fonduri Jeeate de ciclu de investire si de finan

iau in coffilarea .gmeg:L?lu e autoti

investiliiloi inregistrate in bilan!;; fluxuri -de fonduri interne, care corespund capacitatii de autofinanfare,--:'T

repreZei1tandreale(vehiturisaucheltuielicareftgureazdin contul de rezultate) gi care au drept contrapondere fluxuri de trezorerie;

e fluxuri ,"zuitate din decalajul dintre fluxurile reale gi fluxunlg-de tre-zorerie"

t.t "3. ffiolul eireultelon

financiarerizdnd formarea de economii pe termen

lung, susceptibile de a fi investite frre a obliga, prin aceasta, agenlii care le reali-zeazd sd se ablind de la consum.

Circuiteie financiare stau la baza dezvoltdrii oricdrei economii. Ele servesLr

Circuitele finatlciare apar intr-o eco=nomie incepdnd din momentul in care unbun se impune a servi drept monedS, favo- \.i

nti t6ti ontime de monedf,- necesarE:t@ed5intredifeii1iiagen!iecononrici,omairnarestabilitateecono-mic6 posibild.

-(tt\

t Eficlenla circuitetor.frllcncigre rcpre.zintl Yna +in conlifiile-cre$t}ril-gLgf,p--realizare a ctreuttelor ln care notpot tnter

veni, de infuzia de capital pe oare o provoacS, precuryI gi de rolul sdu in realizareaechilibrului economic real.

Pentru ca un circuit financiar s5 fie eficient trebuie sE r nd5 unor cerin=+ orlCe clrcult treDurc Sa ln un nurnar mare 0e icipan! p

Andirea larsd a informatiilor disnibile a Circuit este eficient pre,tul laa c6rui sfabilire eontribuie se situeazS

-totdeauna in echiHbrU, reflectdnd astfelansamblulinforma!iitor.uno'iut".Undstfficientcoricur5larninimizarea riscurilor flcdnd inutild aparifia operafiunilor de arbitraj;

24 lrry4u gi gestiunefinanciard de tntreprindere)

=+ orice circuit trebuie sd permitd unui participantcircuit sau de a iegi din circuit. Pentru aceasta este necesartransmisibile, ugor lichide gi evaluabile (deschiderea);

potenlial de a intra inca activele s5 fie ugor

=+--ortrce+ll$Ug"qb"*-tgg?.&Srt * r!tgl.-r,,] -i"imum.de restricfii pentrua se putea^adapta in timp gi ?n spallu n@onomicid 5tt Putsia^d\r,JpLa ln Llmp $l ln spa-uu nevoltor agenlllor eoonomlcl cu capacitdli definanfare fala de agenlii economlci.cu nevoi de frnanlare (interdependenn): --i-pendenla);. _

- =+ -pric*e -circuit trebuie sd se refere asupra unui tip de activ ioarte binedefinitsubffi

'gerutatea).

1.2, ldentifiCarea aCtUlUi ActuJ fnSngiar apale, lg prim? v,ed3_ .financiar l? r lderii, grupate in jurul serviciilor finanliarel

'sau al compartimentului financiar-contabillqi care sunt exprimate bdnegte.

Abordate.empiric, finanlele ar reprezenta ansamblul activitililor serviciuluifinanciar. in realitate insd, sarcinile ,..ui.irlri financia r variazd,foarte mult de la ointreprindere la alta, ceea ce face,Sificil de a ?nfelege finanlele ca o sumd de acti-vitdfi diferite ale diferitelor servicii financiar.. Sarcinile serviciilor financiui. sunt,in mod evident, eterogene. Unele au un caracter mai degrab[ administrativ decdtfinanciar (declaratii de impunere, negocierea contractelo-r de asigurare, controlulasupra pl51ilor, pdstrarea fonduriior qi portofoliilor etc.), rezultdndlpractic, o inter-pdtrundere a actelon administrative cu cele financiare. Aceasta ?nseamnd cb nutoate actele serviciilor financiare sunt acte financiare.

tn acelagi timp, anumite activitdli eminamente financiare cum sunt deciziilefinancjare importante, p.rivitor la mari investilii, sau privitoare la cregterile degapital, apelarea la

-credite pe termen lung etc. nu cad^ in competen{a serviciilorfinanciare, ci a consiliilor de administralie gi altor organe ,eprezent6nd conducereaintr-eprinderilor. Din moment ce anumite activitdli ile serviciilor financiare suntmai m.ult administrative gi de gestiune, iar alte activitSli financiare se rezolvi laalte niveluri, este clar cd nu se poate pune semnul egalitSlii intre activitateafi nanciard (actele fi nanciare) gi activitatea ]ervici ilor finaniiare.'

-j- B9?rezeqtgrea contaPillg actulUi_fina+ciai_rezlda in a gonsidgra ce.bfii.+-=ul'este fotogr4fia economico-financiarS a intreprinderii, modffi

acesteia. O astfel de adru unic de analiz| adeciziilo iilor care existd la unlnonen! det iaechilibrului financiar intre elementele de aclly firnobilizdri, stocuri, clieoti

Sl cele oe paslv (capllla rve. credrtetermen ociu qi scurt, credite comerciale).

Dacd reprezentarea contabild a actuiui financiar este indis nsabild pentru obund in{elegere a ac@ insuficientd si sumar6. Este insuficientdnenfrtr c\ rtrezinti. qr-frrl fit qt"^io. ?n r-nrl ofofin ci lo *-a^"! lnonliox-i Lil^-+:^-^\

-

!- F +rr "rr:

Circuite financinre 25

!rl

1t,1;\iI

nenut6nd f,*$t re""b& gnulll-gt ]1ff g. 1gtiy1J{ti i fi ngn cl are_c e exmaterie de evaluare, se dovedesc adesea i bile nevoilor analizei financiare.

Actul financiar nagte rela{ii de schimb pe care intreprinderea le intrefine cuter{ii: fluxurile de cumpira.e de mdrfuri gi s^ervicii (fluxuri pozitive) corespundfluxurilor de ieqire, adicd de pldli (fluxuri negative); la r6ndul lor, fluxurile devdnzare de mdrfuri gi servicii corespund fluxurilor de intrare, respectiv de incasdri.Aceste fluxuri financiare de contrapartidd (fluxuri contrarii) pot sau nu sd fie deca-late in timp in raport cu fluxurile reale. Aceasta ?nseamn6, spre exemplu, ci unorfluxuri reale de iegire sub form a vdnzdrilor de mlrfuri poate s5 nu le corespunddun flux concomitent de intrare sub forma ?ncaslrilor, dacd vdnzarca s-a frcut pecredit comercial. Situalia decalajului poate avea loc gi in cazul c6nd unui fluxpozitiv de intrare de mbrfuri nu-i corespunde imediat un flux de platd a acestora.

In afara acestor fluxuri ciere de c mai existd gi fluxurifing'y-ciarg'a4!.97tome,carerezffi5iiffirnanciare,cumestecazul

potif6loi;'ffivenqiilor, creditelor, imprumuturilor oUiigutui. etc., cdnd unorimpo/lfeloi, iubtcintiiimpozitelor, subvenliilor, credifluxuri pozitive sau negative nu le urmeazd nici un fel de fluxuri contrarii.

Sub aspect practic Ai conceptual reprezentarea contabilS gi cea economicd aleactului financiar sunt complementare: fluxr-rrile sunt ndscute din stocuri qigenereazd stocuri. I

i

1,2.L Metode de identificare nun,i#i::f$"rf,JjTl$'"'l'"1 fli,?,|Tj i;a actului financiar externe, neutre sau nonnuiiu".Metodele internd sau exlernd au in

vedere abordarea actului financiar dininteriorul sau din afara structurii econo-mice analizate. Analistul intern (geful ser-

rviciului financiar, contabilul-qef, directorul) abordeazd actele finanCiare subjaspectul .interesului intreprinderii, in timp ce cel

"*t.rn (6un.u, asigurdtorul,iaclionarul) are in vedere alte aspecte: dacd^creditele sunt garantate,'d,acd"acliunilelreprezintd un plasament bun etc. Ceea ce deosebegte lceste doud moduri dellbordare este--cuantumul de informalii de care dispun cei doi analigti (cercetdtori).Evident, analistul intern dispune

.de informalii mult mai bogate, praitic ?ntreagaevidenla contabila gi statistic6, documente ale evidenlei primare etc. ii stau ladispozilie in vederea ludrii deciziilor. Analistul extern dispune doar de datele pecare intreprinderea consimte sd i le furnizeze sau este oblig-atd s-o fac6.

Metodele (e ideryttJicare neutrd sau normativd. M-etoda neutrd se aplicd in"cazul cAnd abordarea gi interpretarea actului financiar se fac ftrda urmdri anumitelinterese economice, sociale sau politice. Este cazul unor studii de comportament aly,intreprinderii, intocmite de cltre persoane din afara intreprinderii cum ar fi cerce-tdtori qtiinfifici, oameni de gtiin{d etc.

financiar pune a centul pe fluxurillIO spre depggblE

contabild care pune accentul pe_ stocur-L solduri. ori alte cantitdli exlstente la unmoment dat.

26

'\Finanye gi gestiwne Jinanciard de tntreprindere

}asloda-xormafiyA este utilizatd cdnd abordarea fenomenului financiar qiinterpretarea lui se realizeazdin scopuri bine determinate, de cdtre factori interesaiiasupra vielii financiare a intreprinderii, asupra viabilitalii, rentabilitd{ii, solvabili-tdtii, cregterii economice in perspectiv6 etc. In astfel de cazuri situa{ia intre-prinderii se apreciazd in funclie de anumili indicatori unanim utilizafi in cazurisimilare gi de valorile pe care acegtia le exprim6" Interesa{i in astfel de aprecieripot fi bdncile, societdlile de asigurare, ac{ionarii sau investitorii posibili, precum giunii factori interni diry-lntr:eprindgle, precunir qefi ai serviciilor financiare etc.

Existd adesearinterferente ihtre rnodurile normative de abordare a actului fi-nanciar. Spre

"*.ntft-rr"geftli-sdfviciului financiar trebuie sd iin5 seama, in realiza-rea actelor financiare, at6t de condiliile impuse de banc6 (fabtor extern), de cerinfe-le acfionarilor, cAt gi de neeesitatea crogterii economice, cregterii rentabilitdlii, aeficien{ei folosirii capitalului propriu gi eare se analizeazd dupa norme (indicatori)unitare.

T "3. e lasifiearea

circu itelor f !nanciareCircuitele financiare se pot clasifica

conform schemei urmltoare:

Primare

Finanlaredirectd

Finanfareindirect6

IIIIt

\\

T* =+ Active reprezent1ndcapital propriu

=+ Active teptazent6ndcapital de imprumut

Active reprezent6nd resurseale institufiilor financiare

Active reprezent6nd creanfeasupra clienfilor bancari

=+ Piele monetare in sensulrestrdns al cuvAntului

=+ Fiele monetare in sens larg

=+ Fiala bursieri

I

Circuitefinanciare

Pielemonetare

Piefefinanciare

\* =+ Piata la termen a

Secundare

instrumentelor financiare

/Circuite financi.are n

I "3.1" Cire uite finane Eare

pnmareBaza definirii circuitelor financprirnare- , inlare .r

,

, inAqsdhrE6 ffiJii eco-nomici sunt obligali sd creeze active finan-ciare. Aceste active reprezintd contra-

partida necesard cererii de lichielita{i (bani) pentru finantare. Ofertan{ii de moneddvor, ?n sctrin"rb, titluri d* prgp{13!-e_sat& Jl9ryirJlpJistt-gaq*g_qUeatieni)

Crearea de active antieipe-Q1lobfinereauruer'V-enituri_,f;gancia^re generate defluxuri reale, care, fie cE au avut loc, fie cd ?nc5 n-au avut lcc. In primul caz,fluxurile finaneiare nu vor interveni dec6t la un termen mai indepdrtat, activelecreafe av6nd drept scop de a apropia termenui oblinerii de lichiditSli; in al doiieacaz, titlurile emise constituie condilia insdgi a oblinerii veniturilor reale agteptate(p.in investire) sau sunt total independente (cererea de moned6 pentru consum).

Logic. ar trebui ca crearea de active ?n scopul oblinerii de lichiditlfi s[ puna {in legdturd directl ageniii eeonomici cu nevoi de investire, cu agenfii economici cu Jexcedent de lichidit[1i. Acest lucru nu se int6mpls din diverse motive/necunoa$terea reciprocd a pirlilor, riscul de ilichiditate, lipsa de suplefe (cerere-ofertl), scadente, cuantum etc. De aoeea circuitele financiare sunt organizate, ?nprincipal, de organismele financiare care intermediazd realizarea circuitelor prinerearea de mijloaee de platd gi transfoffinarea de titluri.

X.3.1"{ "

Fiffiantarea dinect*Finan{area directd a unui agent eco-

noniic este mai rar intdlnitd dec6t finan-farea indirectd, irrffi

"i6; sume at6t deimportante, incAt un singur ofertant de,fonduri nu poate face fa!6 cerin{elor,

Aceastl tehnicd de finanfare este proprie ?ntreprind9fllpl"*B4flqi se concretizeazdin emiterea unui rytq.rEr_foert.e mare de-,4ctivg i{Erffi*9*Gplori qopiflare) d6valoaF nciiilinaid lfr[t-=G ;; il#itione-a & tn-numti mare de subscriitori.Astfel de active pot-Ae,i obiectul tranzacfiilor pe piefe secundare (burse de valorimobiliare).

Interven{ia instituliilor finanoiare nu este exclusd in procesul finanldriidirecte, fbr6 a avea insd aceeagi irnportan!5 ca ?n cazul finan{drii indirecte. Dereguld, instituliile finaneiare joacS un rol do intermediar sau ehiar un rol desubscriitor, asemdn5tor cu al oric[rui alt imprumutltor.

Finanlarea direct6 pune fap in fald finanlarea unor agenfi nefinanciari, decdtre alli agen{i nefinanciari. Ea permite acoperirea unor nevoi pe termen lung peseama unor economisiri pe termen lung.

Transformarea econ;*fri.iiorfiidridit6lilor) in active mobiliare este niscant*ca urmare a posibilitdlilor apariliei lipsei de lichiditate penffu subscriitori, mai alesc6nd activele ce fac obiectul tranzac{iilor nu sunt cotate la burs6: totodatd, astfel de

llnun{e Si gestiune financiard de tntreprindere

tranzacfii pot fi peqfsglqase, intrucAt riscul de pierdere de capital este ridicatpentru activele cotate Ia burs6, in contract nefiind prevdzut nici un pref ferm derbscumpdrare.

Finanlarea directl creeazd,doul tipuri de active:l) acfiuni qi perfi sociale;

ayoatigaf iuni.-/e

-Din punctul de vedere al ofertantului de fonduri (subscriitor) aceste doudtipuri de active se deosebesc juridic gi economic: acfiunile creeazd, un drept de pro-prietate gi genereazd un venit variabil, in timp ce obligaliunile reprezind un dieptde crean!5 qi genereazdvenituri fixe.

Din punctul de vedere al solicitantului de fonduri (emitent) activele create incadrul finanfdrii g11ilgjg-pot impdrfi in douS grupe: active care se integreazd ?ncapitalul Ptop,tiulEOfi*Lgurfi sociale) li active care se integreaza ?n capitalul deimprumut (obl igafiuni).

a) Active financiare integrate tn capitalul propriz. Acfiunile, ca principaleactive integrate in capitalul propriu, reprezintd titluri frri valoarea guruituti, careconferl definltorilor dreptul de coproprietar gi de participare l" repartizareaprofiturilor. Sub aspectul caracteristicilor, exist5 o mare varietite de ac{iuni care sIr5spundd preferin{elor subscriitorilor: acfiuni clasice, cu drept de vot, acfiuni cudividende prioritare (fbr6 influen!6 asupra exercitirii puterii), obligaliuniconvertibile in acfiuni sau obliga{iuni cu bon de subscriere in acliuni (care Jau locunei cregteri viitoare de capital) etc.i.. acliune poate da nagtere la dou6 fluxuri impozabile: cu ocazia oblineriifdividendelor anuale qi cu acazia vdnzdrii acfiuniror.t Dividendul este un venit al ac{ionarului gi deci este supus irnpozitdrii. Socie-tatea comercialI a pldtit insa impozit pe profit inaintea distribuirii dividendelor,ceea ce a condus, desigur, Ia mic$orarea dividendelor. Pentru evitarea dubleiimpuneri se poate proceda astfel: acfionarul integreazd, ?n venitul impozabilvolumul dividendului primit plus impozitul suportat in faza impozitlrii pe pront atsocietdlii comerciale; venitul total astfel determinat se impoiite ute uptiiandu-secota de impozit legalS; din suma totald a impozitului datoiat se scade aceapartedin impozit suportatd in prima fazd.

Cu prilejul v6nzdrii ac{iunilor, plusvaloarea netd obfinutd (diferenfa dintrepre{ul de v6nzare gi cel de cumpdrare a acliunilor) este, de asemenea, impo,zitatd.

b) Active financiare integrate in capitalul tmprumutat. imprumuturile; obliga#r6 contractate de societdlile

"o-...iul., impiumuturi individuale sau' impru-uturi grupate, ca gi ?mprumuturile obligatare ctntractate de c6tre stat saudiverse organisme ale statului conduc la realizarea unor finanfdri pe termen lung

r pe seama cdrora emitenlii respectivi ?gi constituie diverse active financiare. Estei firesc ca aceste active constituite sd aibl drept corespondent in pasivul bilanfuluiI datorii pe termen lung. r- -----r------ r*"^'

;il j

Circuite financinre

iryprumututite.-obligatare se realize az|, prin emisiune a gi vdnzarea de obliga-fiuni, care reprezintd titluri de creanld pentru delindtori gi titluri de credit pentruemitenfi. Existd o mare varietate de obligafiuni, cu caracteristici diferite pentru arlspunde cerin,telor potenfialilor cumpdrdtori gi a asigura succesul plasdrii ?mpru-mutului: obligaliuni clasice cu dobAndd fixd gi variabilI, obligaliuni convertibile,participative, obliga{iuni deschise, obligaliuni cu cupon zero gi unic, obliga{iuni cubon de subscriere in actiuni etc.

1.3.L2. Finantarea indirectd -

circuitele.financi3re prin care se asi-gura llnanlarea lnorrecta a agenlllor econo-

lmici .corespund, ?n marea majoritate d ,,

f cazurilor, @ci, at6t prin{sumele angajate, cit gi prin numdrul participanlilor la o tranzaclie gi numlrulJ\activelor ce se creeazd' L \

Cea mai mare parte a operaliunilor de finanlare indirectd se concretizeazdbilateral qi rdspund unor nevoi specifice; ele dau nagtere de fiecare datd unuisingur activ financiar ale cirui elemente constitutive sunt definite de cdtreinstitulia financiard care realizeazl finan{area agentului economic.

Spre deosebire de finanlarea directd prin care agenfii economici ?gi procurdsursele de finan{are direct de Ia persoane fizice gi juridice care au capitaluri deplasat, finanfarea injirggllplq$!$e gbtinerea surselor de la {lyprse institulii^o

n ?lglTe letemry4ffi ^ ffifimaerol u ra el nte im e frfr- d e o are c e ei enu lilcTeazE*ilurii;i cu capitaluri proprii, ci gi cu capitaluri de imprumut. in acest'el, instituliile financiare joacl rolul de verigd intermediard ?ntre cei ce au

capitaluri de plasat gi cei ce au nevoie de capitaluri suplimentare, prinntermediul creditului.

Instituliile financiare specializate - bancare qi nebancare - creeazl,, inprocesul finanldrii indirecte, doud tipuri de active:

a)gctive reprezentdnd resursele instituliilor financiare, constituite din activemoneffi, (diferite feluri de moned5, cecuri, viramente, cdrfi de credit) gi activelichide pe termen scurt constituite din diverse plasamente disponibile la vedere,care pot fi convertite ?n orice moment in mijloace de plat6;

b) active reprezent0nd creanle asupra clienfilor bancari in care se cuprindtoate ee(egorrile de credite acordate intreprinderilor sau persoanelor fizice.

1.g.2. Circuite financiare Delindtorii de titluri obfinute prinsecundare ;tH',,: iifrXll,lY"i', o:H:?' i,'"'ffit|]direcie sau institufiile financiare cu ocaziafinan{Irii indirecte urmdresc totdeauna ceamar mare lichiditate poSibilH*peiliru-a"n in

mdsur5s5acoperenevoileurgentedefonduri.Aceastainseamn-Effiresc-sf.fieincredinlafi cd pot transforma activele financiare in bani.

Finanle gi gestiurce tinanci*rd de intreprindere

Pe de altd parte, alfi agenli economici care n-au fost prezenli in circuiteleprimare, fie din cauza indisponibilitdlii de fonduri in momerrtul emisiunilor, fie cE

j au agteptat conjuncturi economice mai favorabile, pot dori in orice mornent s5.,l .6111 4tLvPLsL wvru urlvLrll r vv\rlt\rllltuf/ tllctl lclvul4ullg, PUl, Lrul I III L[ tuc llrulIluIlL :

iUg$iqa$lUllg emise in rir.uiltf-- int*r_lmediul circuitelor secundare, cu atAt mai cornplet cu cO.t titlurile sunf mai iargI

' n t'r I t.. ., I r . Ardspdndite la diferite categorii de delindtori, cu c6t existl o transparenla n-lai

mare a condiliilor de funcfionare gi a interdependen{ei relatiiior ce se stabileserin intermediul circuitelor secundare.

Circuiteie financiare secundare, denumite gi piafa secundarS, sunt de doulfeluri: piefe monetare gi piele financiare.

Piegete monetare se referd la schirnburile de bani plecAnd de la circulaliacreanfelor pe termen scurt, inglob6nd toate relaliile de imprurnut, bancare gi ne-bancare, Piala monetard se referd la piafa interbancard gi ipotecarfi, la procedeelede refinanfare, precum gi la intervenfia b6ncii centrale asupra pielei monetare.,. Pielele Jinanciare reprezintd ansamblul de piele pe care titlurile pe termenj'l3ng sunt schimbate contra moned6. Spre deosebire de piefele monetaie, pielele'[financiare nu sunt rezervate numai specialigtilor, ci dau loc tranzac\iilor ds titiuriipe care tofi agenfii economici pot fi interesa{i sd le de{in6. Se disting doud tipuri depiefe financiare: piafa bursierd gi piala la termen a instrumentelor financiare. Primagste o pia!5 pur speculativ6, in tirnp ce a doua, degi are elernente speculative.urmdreqte acoperirea impotriva riscului respectiv, evitarea unei pierderi potenlialede randament sau de capital.

t^7.4. Finanfe publice In fara noastr6, ca pi in alte l6ri cu

si finanfe prrvare ;:i?"H;,f'Jjffi;llllfi?l;,fiTlf;illt" t{finanle private. 'f/ Finanfele publice sunt legate de

existenfa statului cu institufiile sale centralegi urrit5lile adrninistrativ-teritoriale, de existenfa instituliilor de drept public, deprocurarea resurselor gi de cheltuielile pe care le efectueaz6,in timp ce finan{elepnivate s.unt detetminate de existenfa gi funcfionarea divergilor agen{i economici(societdli.comerciale cu capital de stat, regii autonome, societdli comerciale cucapital mixt, societdli cu capital privat), de existenfa bdnciior comerciale, a socie-t6{ilor de asigurare private, de resursele gi cheltuielile acestora, de crean{e giobiigalii specifice etc"

Finan{ele publice comportl fluxuriX.4.1" Finan$e puhliee bdnegti organizate ?n scopul procurdrii

resurselor statului gi instituliilor publice gi,ulterior, al satisfacerii unor nevoi generaleale societ5lii, cum ar fi finanfarea ?nvdf[-

rnAntului gratuit, a asistenlei rnedicale, asigur6rilor sociale, a institu{iilor guver-namentale, de procuratur6 gi judecdtoregti, precum gi a institu{iilor de ordinepublicd gi de apdrare nafionald.

30

,(ItI,}

Circurte fircancktre/

. Gestiunea finanlelor publice esre:gpyga_d&plulgl?ggllrslgtiv gi celui con-

stitu1ional.Aceasta?nseamn5chfluxuiiI6-financiareceSeim6fieriastatuliii,-pforienind de la divergi contribuabili - persoane juridice sau fizice - suntstabilite de autoritd{ile publice competente prin legi, decrete etc., cbp6tdnd prinaceasta un caracter obligatoriu, fErd contrapresta{ie directd gi irnediata gi frra iitlurambursabil. Pe de altd parte, fluxurile financiar ce se ?ndreaptl de la fondurilebugetare cdtre divergi beneficiari - persoane juridice sau fizice - se realizeaz6inscopuri, cuantumuri qi la termene determinate prin acte normative ale organelorlegislative sau executive ale statului.

Gestionarea finanlelor publiee, raporturile dintre unitdlile publioe qi dintreacestea 9i cele private, atribu{iile gi rdspunderile celor ee m6nuiesc bani gi alte jvalori publice sunt reglementate, de asetnenea, prin acte normative ale autoritelii.publice. in felul acesta finanfele publice capdtd b reglementare juridici, fondurileconstituite devin patrimoniu public, iar consumarea lor cade in rdspunderea admi-nistrafiei centrale $i localg de stat, conform legilor {drii.

Modul cum sunt organizate finanfele publice, folosirea instrumeniilor f6"n-ciare de citre autorit5.li pentru intervenlia ?n dorneniile economic, social saupolitic definesc, in ultimd instanfd, politica

.financiard a statului intr-o anumit[ioad6 de tirn

:.-i**'"-*"*'\Finanfele pubiice realizeazd doud functii:

control gi orientarq.rtilie gi funclia de

1.4.1.r " Funefia de reparri{ie brice ::":::_* :::_::;t"o;flilffJJ;

unor fluxuri de fonduri de sens contrar. perde o parte, are loc mobilizarea fondurilor.cdtre bugetul statului din partea regiiior

autonome 9i societdiilor comerciale eu capitai de stat sau mixt, a societililorcomerciale cu capital privat, asociafiilor cu scop lucrativ, precum gi alepersoanelor fizice. Acegti contribuabili parlicipd in mod diferit la formarearesurselor financiare ale statului prin impozit pe profit, taxa pe valoarea addugatd,contribufii pentru asigurdrile sooiale, impozite pe teren, pe clddiri" pe salarii,diverse taxe, amenzi, pena!it51i. La acestea se adaugd venituri din vaiorificareaunor bunuri apar,tin6nd statului, diir chirii gi concesiuni etc. Fe de altd pafte, are loedirijarea fondurilor constituite. Frocesul de utilizare a fond;m$ifiefdie- aidlocdupa. ce-Tn ltreeHbil,-eu-fodffrventariate gi cuantificate nevoile societd{ii qi s-austabilit prioritdli ?n func{ie de importanfa dorneniului ce trebuie finanlat.Priorit5lile gi cuantumurile cheltuielilor bugetare variazd de la o perioadd la alta,opfiunile avAnd loc dupd criterii economice, sociale sau politice pentru destina{iicum sunt: invdfdm6nt, sdndtate, cultur6, pensii gi ajutoare sociale, protec{ie sociala,ac{ir"rni economice, ordinea publici gi apdrarea nafionald.

31

funcfia de rfuaI\\..

!to!!!y S i gestiune ftnanciard de tnt r ep r in cle r e

,1-4-1.2. Funcfia de control Funcfia de control a finanfelor publi-1' Si orientare ce se exprimd prin faptul cE ansamblulprocesului de mobilizare gi dirijare afondurilor bugetare are loc ?n condifiilerespectirii disciplinei financiare, a lega-lit6tii operaiiunilor, urmdrindu-se oportunitatea gi caracterul economicos al

fluxurilor de intrare-iegire de fonduri financiare. Fondurile constituite la nivelulbugetului statului in fiecare an reprezintd un volum considerabii gi aparlin ?ntregiisociet6{i. in cons"cin!6, devine ialional sI se manifeste grija gi atenlia maxim6pentru gestionarea acestui avut public. Organele de control financiar ale statului

r: urmdresc indeaproape ?ncasarea ritmic5 gi in cuantumul prevdzut a veniturilorstatului, instaurarea gi menlinerea disciplinei financiare, eradicarea evaziuniifiscale- Pe de altd parte, preocuplri suslinute de control financiar existd $i pe liniautllizdrii de cdtre beneficiari a sumelor oblinute de la buget, consuma."u ioi pentruobiectivele clrora le-au fost destinate, in condilii economicoase gi eficiente.

Prin modul cum sunt agezate impozitele pi taxele, prin gama inlesnirilor deIa plata impozitelor, respectiv a reducerilor, scutiriior sau am6nirii plafiiirnpozitelor se manifestd in bund mdsurd intervehfia statului in economie,orientarea investitorilor cu prioritate cdtre sectoare de activitate deficitare sau deimportanfd rnajord pentru cregterea economicd.

1 .4.1.3. Concepfii desprefinantele publice

Concepliile emise pe plan interna-{ional despre finanlele publice le-am puteaimpa(i in doud grupe: concepfii clasice giconcepfii moderne.

Concepliile clasice, reflectate de doctrina economicd liberall, conduc laideea c5 toatd activitat'ea economicd trebuie s5 se desfrgoare conform principiului"laissez-faire, laissez-passer", cd ar trebui evitat5 orice intervenfie a statului caresd perturbe ini{iativa gi libera concuren!5. Rolul statului, conform acestorconcep{ii, este de a se limita la menlinerea ordinii publi ce, apdrare etc. Organi-zarea finan{elor, a impozitelor, imprumuturilor de stat gi altor cii de pro"rri.. uresurselor financiare ale statului ar trebui sd aib5 un caracter neutru, s6 nufavorizeze sau defavorizeze anumite sectoare sau intreprinderi, respectiv sd numodifice proporfiile existente, adicl echilibrul ce se formiazdprin piaia.O activitate susfinutb de intervenlie a statului in economie solicitd,inevitabil, 9i un aparat de stat corespunzdtor pentru studierea rezultatelor gi aevolufiei economice, pentru controlul folosirii subvenfiilor sau altor inlesniri AL taplata impozitelor. Or, doctrinele economice liberale se pronunla pentru "guvernareieftind", micporarea aparatului de stat gi a cheltuieliloice le incumbd, astfel inc6tvenitul nafional sd se utilizeze, in cea mai mare parte, pentru creqterea economicdgi nu pentru ?ntrefinerea organelor gi instituliilor publice.

Circuite financi.qre 33

. 9of.!?pyia modernd despre finanfele publice are la bazd ideea .,statuluiprovidenfd", care trebuie s5-$1. ldrgeascd rir.u preocupdrilor, sd intervind ?neconomie, sb influenlezeproceiele eiongmice, sd pl"intanipin, ,u., sd ia mdsuri deatenuare a efectelor crizelbr economice. in ron*rpiiu *oa.iaa Lste indicuiru ,iutursd infiinteze intreprinderi publice sau mixte, sX' acorde subven{ii ruu Atiiitatiintreprinderilor private din diverse ramuri, sd fa rndsuri d, .on,bu;;;.;;;;ilfii:de protecfie s^ociaia qi de redresare a economiei stagnante. -

-

In conformitate cu teoria modern6 finanlelJ publice nu mai sunt cloar unmijloc de acoperire a cheltuielilor administ.",i":. ;i ;; t*;to. de i.tervenlieeconomicS. qi social6. Sub acest aspect finanfele pubiice treUuie'sa serveasc[ at6t lacregterea cheltuielilor publice de investilii, cat gi'la redistribuirea venit;iil;t;;1.,categorii sociale defavorizate.

1.4.2. Finante private

+ Decizia de finanyare seniodul de constituire a resuiselor.

Prin utilizareajudicioasd a veniturilor,"filtru uriaq" pentru prelevare li redistri-U{T. tq@.l.j.buie sd serveasca drept

.f,\F-*. -.mr.;loc de intervenfie din partea statului, pe

de o parte, pentru acoperirea cheltui"iito.*9tt?i^1:1t'4Y!t t?;q pe, d^e alti parte, pentru acoperirea condiliitor sociale,rvtpnn detaxarea categoriilof defavon it", prin stimularea unor investitori sau?ntreprinzdtori $i, ?n egald mdsurr, prin dejiu*ju..u altor categorii de inderi.

Finanfele private sr d"rfbr 'tcurlsrs PrrvarE se uesra$oafa ln splrrtul decrziilor luate ?n cadrul adunarilorgenerale ale acfionarilor, al consiliilor de administralie gi al contractelorvr'rlv vLr Ler rn. .Drs nu surera nlcl o lngennfa din

R:f.:l ',*lyl?l:^:1'.J1 lryaretre _ in .acesr .dorneniu p;;o; _ decai asplctele

bvrrvrqrv ctrv c''vr'rurrill llul; 4t oonslllllor de admtntstrafie gi al COntraCtelOr teconomice sau financiare ?ncheiate cu terfii. Ele nu sufeia nici o inserintd ,1;; jin15 din Jfiscale. Totalitatea finan,telor private pi *"4"r -T";^;J^;;;uniru'i."'r;"r1#*:,collcenrrtp ?nnA* oX

-^fi^f^^X ^^+i.--rt^r- - - I:::::l_::: ^rT1= 11 yti1aca activiratea specifics rentabiri si o ,t.ut.gi"

"a".:

dezvoltare optimd pentru fiecare agent econohic.

'1.4.2.1. Decizii de politicifinanciari ale?ntreprinderii

gi cheltuieliior, bugetul statului devine un/"filtru uriaq" pentru prelevare Si redistri_ibqi1.. tnlp,ozrlglggebuie sd serveasca drepti

Deciziile financiare pe care le pot luaconducerile intreprinderilor se pot gfupa indoud categorii:

+ Decizia de investire bau dedezinvestire este legatd de constituirea gigestionarea portofoliului de active ;

referi la structura financ iard a intreprinderii, la

Spre deosebire de finantel, nrbli..,lui comercial. Ele au drept obiect i"Jrr I'inffi6ffi-*ti-sJ;g;ii;"pitatutui sociat ta:::*1,:g*:lllr"-l ::onomici, npiiilii{ pi#i,,ir;; ;;;fij:-::r-'{:H:-:=ilo.economicd sau pentru remuneraryS agfionarilor, *oouritafr i. .r."i""rl

"

pr"r""fi*telor lor in eventualitatea unor lichid.itali temporare sau cu caracter mai indelungat,lichidarea obligaliilo.Ata O. irri etc.

34 Finen{e g i g estiune fin anci*rd de tntrep rin der e

j- Decizia de investire. Orice decizie de cheltuire care conduce la achizi-lionarea de active, in vederea oblinerii ?n viitor de liehidit[1i gi avdnd drept scopcregterea bogdliei proprietarilor intreprinderii, constituie o decizie de investire.Obiectul investirii poate fi divers: active corporale, necorporale. comerciale.indtrstriale, financiare, inclusiv active financiare delinute cu scopuri speculative.,i" Fortofoliul de aetive al unei intreprinderi se compune din active irnobiiizate,

ca o oomponentd principal5, care se defin o perioadb lungd de timp, de unde qidenumirea de "Active imobilizate" - gi active circulante, necesai:e desfrgur6riiactivitSlii de exploatare, care au o rotafie mai rapidd.

Investirea este un proces eare, in general, se opune consumului neproductiv.Ea are drept obiectiv cregteroa economic5 gi conduce la maximizarea valorii intre-prinderii. Cregterea valorii intreprinderii sernnificE, totodatS, c5 rentabilitatea esieoptimS.

Opus[ deciziei de investire este decizia de dezinvestire, $icd re{.gcereaporqgigli:r_lui.de aptive prin vAnzare. Decizia de dezinvestire urmdregte, de aseme-ned, cregterea bogdfiei proprietarilor intreprinderii in sensul c5 lichiditdtile obfinutepot cdpdta ulterior destinalii mai rentabile. Dacd lichiditIlile oblinute prin dezirrvestire se reinvestesc, va avea loc o restructutate aportofoliului de active ?n avan-tajr-rl cregterii valorii intreprinderii; daci lichiditdlile se distribuie acfionarilor - caproprietari de drept - va avea loc o miogorare a patrimoniului.

Dectzia de investire a unui agent econ+mic, respectiv decizia de a plasacapitaluri intr-o anumitd opera{iune, este rezultatul corel[rii strdnse dintre costulcapitalului utilizat - propriu sau ?rnprumutat - gi rentabilitatea scontatS.

Costul capitalului este, ?n ultimd instanfd, rentabilitatea miniml cerut6 cieadiicltorii de fonduri (acfionari, creanfieri) pentru a finanfa proiectele uneisocietdii comerciale. Cu alte cuvinte, costul capitalului utilizat este pre{ul pe caretrebuie s6-l pldteascd ?ntreprinderea pentru reconstituirea totalului pasivuluirespectiv, pentru a se aprovlziona cu capitalur"i.

Costul capitah;lui consiituie legltr.rra dlrect[ ?ntre rentabilitatea investirilor girentabilitatea reclamatS de aduchtorii de capital. Dacd ?ntreprinderea investegte ?nproiecte cu rentabiiitate rnai micd dec$t costul capitalului, ea va fi sancfionatd eco-nomic de pia!6 in felul urm5tor: rlacd intreprinderea se finanleazd. prin ?ndatorare,ea va obline pierderi contabile ?n mdsura ?n eare rezultateie finaliciare sunt rnaimici dec0t cheltuielile financiare (prineipal pius dobdnda); dac6 ?ntreprinderea estefinanlat5 prin capital propriu, pierderile contabile se: repercuteazd direct asupramasei capitahilui propriu, micgor6ndu-l.

in schimb, dacd intreprinoderea investeqte in proiecte cu rentabilitate maimare decAt costul capitalului, inCiferent de maniera de finanfare, nu numai c[ nuva avea probleme cu suportarea cheltuielilor financiare, dar se cr.eeazl" giposibilitali reale de creqtere a volurnului capitah"rlui propriu.

Circuite ftnanci.are 35

,{,

i.

Ca urmare a celor ptezentate anterior se poate aplica urmltorul ra{ionament:

Toate investifiilea c[ror rentabilitate ) Costul capitalului *+ Pot fi acceptate

Toate investi{iilea cdror rentabilitate < Costui capitalului + Trebuie respinse

in felul acesta, costul capitalului reprezintb un indicator de acceptare, sau derespingere a unui proiect, respectiv a deciziei de investire.

k Decizia de Jinan{are. Decizia de finanfare reprezintil opfiunea intreprinderiide i-gi acoperi nevoile de finanf are aproiectelor avute in vedere fie prin fonduriproprii, fie prin imprumuturi, fie in participafie. Oricum ar fi ea, deeizia definanlare este proprie fiecdrei intreprinderi gi fiecdrui proiect in parte. Nu existd odecizie optirnd pentru toate intreprinderile, indiferent de condifiile de loc qi detimp. In toate cazurile ?nsi, decizia de investire primeazil asupra deciziei definanfare. Oricare ar fi structura financiar[ a unei intreprinderi, adicd raportuldintre fondurile proprii gi creditele utilizate, dac6 ea este rentabild nu poate aYeagreutdli de finanfafe. Altfel spus, problema structurii financiare nu se pune dacdrentabilitatea ob{inut6 sau previzionatd este superioarS costurilor de finan{are.

Adoptarea unei decizii de finanlare inseamnS a opta intre fonduri proprii gicredite bancare in vederea finanflrii unui proiect oareoare sau adoptdrii unei pon-deri anurnite a fondurilor proprii fa15 de creditele bancare. Actul de decizie asuprafinan{drii apar}ine, evident, intreprinderii, intrucdt ea este cea mai interesatd infolosirea cu eficienld a fondurilor gi oblinerea unor rezultate bune.

in acela"*i timp, decizia de finanlare nu depinde exclusiv de intreprindere, ciqi de banc5, de faciiita{ile pe care le poate obline in negocierea creditelor sau deaclionari gi disp,tnibititatea acestora pentru a subscrie la cregteri de capital. cieoererea gi oferta pe piafa capitalurilor de ?mprumut, de existenla sau inexistenfaunor capitaluri iibere, posibii de atras etc.

Dacd rernuneralia sau costul capitalului propriu sau imprumutat au opondere foarte mare ?n luarea unei decizii de finanfare, trebuie spus, totodatd, cEcriteriul rentabilitifii proiectului este hotdrdtor. O intreprindere rentabild vag5si totdeauna capitaluri pentru finanfarea proiectelor sale, chiar dacd structura safinanciard este ?ndatorata. Mai rnult ,hiur, if**tul de indatorare va acfiona pozitivasupra rentabilitaiii gr".rut. u intreprinderii dac[ pe ansamblu rata rentabilitdliieste superioard ratei dobdnzii.

\Finan{e Si gestiune Jinanciard de tntreprindere

In ultimd instanfd, toate sursele de finanfare tind cltre un cost unitar dacd,avem in vedere factorul risc, aqa inc6t alegerea propo(iei fonduri proprii/impru-muturi ar urma sd aibd loc ?n funcfie de oportunitate. Dacd investilia iste mai pulinrentabild, adicd pe ansamblu nu acoperd ugor costul imprumutului, capitalul propii,pare mai ieftin decAt creditul. Aceastd apreciere este adesea ?ngeldtoare, intrui6t, re-nun{6nd la imprumut te poli priva de o cregtere economicl aducdtoare de profit. $i,dirnpotrivd, dacd. investifia este reirtabild, capitalul propriu pare mai scump, iptrucdt,in acest caz, impozitul pe profit nu mai este diminuat cu cheltuielile financiare.

, I -

Pentru clarificarea alegerii intre cele dou5 c6i de finan.tare este indicat a se pro-/ deda la analiza cAtorva indicatori precum rentabilitatea, solvabilitatea Si lichiclitatea,astfel inc6t calea ce urmeazd a fi aleasa'tilsilisE-cd cregiJrei?iestora- -mCidenta-respectivilor indicatori asupt? deciziei de finanfare se prezint6 in felul urmltor:

=3 dacd rentabilitatea scontatd este superioard ratei dobdnzii esteoportunr apelarea la imprumuturi, intrucAt, in astfel d.e cazuri,indatorarea contribuie la cregterea masei beneficiului gi decicregterea randamentului capitalului propriu;

=+ decizia de finanfare prin indatorar. ui., de reguld, o influenfdpozitivd, asupra solvabilitdlii, numai c6 ?n cazul producerii unorpierderi solvabilitatea se degradeaz6, mult mai repede;finanlarea prin indatorare are o influenld pozitivd gi asupralichiditdyii. Av6nd in vedere insr faptul ca surs.le primite prin?ndatorare au un terrnen limitat, este necesar ca durata de trebulntdaresurSeIorsdnudepa9easc5scaden!asumelorimprumutate.

RecapitulAnd cele prezentate mai sus putem prezenta decizia de finanf are caavAnd trei mari directii.

Practic' aceste trei posibilitali sunt interdependente. Spre exemplu, politicade autofinanlare (finanfare internd) conduce inivitabil la micgorarea sau chiarsuspendarea distribuirilor de dividende.

Decizia definantarevlzeaza:

:+ alegerea proporfiei intre.capitalul adus de crtre acfionarigi de cbtre creantieri, respectiv finanfarea din fonduri pro-prii sau prin indatorare. Este decizia cea mai importantr,?ntrucat are influenld hotdratoare asupra riscului suportatde intreprindere;

=+ alegerea intre reinvestirea surplusului de lichiditali saudistribuirea lui ca dividend;

:+ alegerea intre finantanea interni sau externi,respectiv intre autofinantare sau cregteri de capital.