UNIVERSITATEA TEHNICGH. ASACHIFACULTATEA DE TEXTILE PIELRIE

AFACEREA N DOMENIUL TEXTIL O PROVOCARE

NDRUMTOR: Conf.dr.ing. Cristina Istrate STUDENI:

Iai, 2012-2013CUPRINS

I. Dinamica i caracteristicile industriei textile actuale la nivel mondial

II. Tendine actuale ale industriei textile din Romania

III. Afacerea n domeniul textil o provocare ? 1. Alegerea gamei de produse de fabricat, a produului de analizat si a echipei manageriale. 2. Stabilirea strategiei firmei pe termen lung respectiv scurt 3. Stabilirea crezului firmei 4. Precizarea competenei distincte a firmei

IV. Analiza critic a situaiei existente in firm 1. Prezentarea general a firmei 2. Analiza SWOT 3. Prezentarea gamei de produse realizate de ctre firm i selectarea produsului ce va fi analizat 4. Prezentarea produsului analizat, schita,monstra si proces tehnologic. 5. Analiza produsului din punct de vedere al studiului muncii 5.1 Analiza general a procesului de produciei 5.2 Schita de amplasare a utilajelor pe linia tehnologica 5.3. Analiza consumului de timp. Fotografierea. Balanta timpului de lucru. 5.4. Analiza procesului din punct de vedere a metodelor de munca. 5.4.1. Graficul miscarilor executantului. 5.4.2. Studiul miscarilor executantului. Graficul celor doua maini.6. Caracterizarea psihico-ergonomica a locului de munc7. 6. Analiza activitii firmei din punct de vedere al metodelor de munc 6.1 Graficul micrilor executantului 6.2 Graficul activitilor om-main 7. Productivitatea muncii, soluii pentru fundamentarea creterii productivitii muncii

V. Selectarea soluiilor ce pot fi aplicate n firma nou creat

VI. ConcluziiI. Dinamica i caracteristicile industriei textile actuale la nivel mondial

Piata europeana este cea mai mare piata unica din lume, o piata mai mare decat cea a SUA si a Japoniei la un loc. Uniunea Europeana este cel mai mare exportator de produse din lume (1/5 din volumul mondial), cel mai important exportator de servicii din lume (24% din totalul mondial) si principala piata de export pentru 130 de tari de pe glob.De asemenea, Uniunea Europeana inseamna pentru firmele romanesti sursa principala de transfer de tehnologie, know-how, acces la fonduri structurale si de coeziune pentru educatie si training, dezvoltare regionala uniforma, politici de infrastructura si de mediu. Industria textilelor i a confeciilor (sau T&C) este o industrie divers i eterogen, care acoper un numr important de activiti, de la transformarea fibrelor n fire i esturi la realizarea unei mari varieti de produse, ca fire sintetice de tehnologie nalt, ln, lenjerie de pat, filtre industriale, geotextile, mbrcminte.Acest sector reprezint o parte important a industriei manufacturiere europene si joac un rol esenial n economia i bunstarea social n numeroase regiuni ale UE. Conform celor mai recente date structurale disponibile, n anul 2006 existau 220.000 de companii, cu 2,5 milioane de angajai, i cu o cifr de afaceri de 190 miliarde de euro. Sectorul textilelor i confeciilor reprezint 3% din totalul valorii adugate a industriei manufacturiere din Europa. Prelucrarea pielii se refer la tratarea materiilor prime i const n transformarea pieii brute de animal, o materie putrescibil, n piele, un material stabil, care, finisat, este utilizat la fabricarea unei game largi de produse de consum. Industria de prelucrare a pielii folosete piei brute de animal - subprodusele industriei crnii i laptelui, care altfel ar fi eliminate prin ngropare sau incinerare. Pielea este un produs industrial intermediar, esenial sectorului de pielrie i utilizat n aval de industria bunurilor de consum. Industria de nclminte, de confecii, mobil, industria auto i de marochinrie sunt cele mai importante piee de desfacere ale industriei europene de prelucrare a pielii. Procesarea pieii brute de animale genereaz, de asemenea, produse secundare cu piee de desfacere n mai multe sectoare industriale, precum: industria producatoare de hran pentru animalele de companie, industria produselor chimice fine, cu precdere industria fotografic i industria cosmetic, i industriangrmintelor i a condiionrii solului. n 2006, sectorul de prelucrare a pielii a cuprins cca. 3 700 de ntreprinderi i a realizat o cifr de afaceri de 10,6 miliarde de euro. Aceste ntreprinderi au angajat aproximativ 52 000 de persoane din UE-27. Tbcriile din Uniunea European sunt n marea majoritatea ntreprinderi mici i mijlocii, deinute de familii. Concentraia regional este nsemnat, industria jucnd adesea un rol-cheie n economia local, asigurnd un grad sporit de bunstare i de ocupare a forei de munc. n contextul competitivitii globale, o atenie special este acordat riscurilor i oportunitilor aferente industriei de prelucrare a pielii ntr-o Uniune European extins. Integrarea ntreprinderilor de prelucrare a pielii din noile state membre este n curs de desfurare, determinnd anumite adaptri structurale ulterioare, n special datorit faptului c unul dintre principalele avantaje comparative din noile state membre, costurile reduse ale forei de munc, va scdea n timp. Industria de pielrie este o industrie mondial, tbcarii europeni fiind dependeni ntr-o mare msur de disponibilitatea materiilor prime i a pieelor de export. Cu toate c, n general, cota de pia a UE pe piaa mondial tinde s scad odat cu dezvoltarea industriei pielii i n alte regiuni ale lumii, cum ar fi Asia i America, industria european de pielrie rmne cel mai mare furnizor de piele de pe piaa internaional. Sectorul nclmintei este o industrie diversificat, care acoper o gam larg de materiale (textile, materiale plastice, cauciuc i piele) i diferite asortimente de produse, de la nclminte de brbai, femei i copii, la produse specializate, cum ar fi nclminte pentru surf pe zpad i nclminte de protecie. Aceast diversitate de produse finite corespunde unor multitudine de procese industriale, ntreprinderi i structuri de pia. Aciunea UE are drept scop promovarea inovaiei, a competitivitii i a concurenei dintre ntreprinderile implicate n sector, combaterea fraudei i a contrafacerii, precum i protejarea sntii consumatorilor i a mediului.n 2006, sectorul nclmintei a numrat 26 600 de ntreprinderi, genernd o cifr de afaceri de 26,2 de miliarde de euro i 6,9 miliarde de euro de valoare adugat (0,5% din totalul ntreprinderilor manufacturiere din Uniunea European), i oferind locuri de munc unui numr de 388 000 de persoane. Dou treimi din totalul produciei de nclminte este de fapt concentrat n trei ri: Italia, Spania i Portugalia, Italia producnd aproximativ 50% din producia UE. Industria de nclminte european const dintr-un numr mare de ntreprinderi (de aproape 20 de angajai), cele mai multe situndu-se n regiuni cu o mic diversitate industrial. Cu toate acestea, se constat diferene de la un stat la altul: ntreprinderile franceze i germane angajeaz aproximativ 100 de lucrtori, n timp ce ntreprinderile spaniole i italiene n jur de doisprezece. Celelalte state membre se afl ntre aceti di poli extremi.

II. Tendine actuale ale industriei textile din Romnia

Industria textil i cea a confeciilor de mbrcminte, cu o tradiie de peste 100 ani n Romnia, s-a dezvoltat mai accentuat n perioada 1965 1980 cu utilaje, instalaii i tehnologii preponderent din ar. Structura de producie a anilor '70'80 a fost astfel construit nct s satisfac nevoile pieei interne cu textile i mbrcminte, iar surplusul de produse s se exportepreponderent n rile CAER i apoi n alte ri. ncepnd cu anul 1990, cererea de produse textile i de mbrcminte pe piaa intern a sczut vertiginos, piaa CAER s-a destrmat, iar competitivitatea produselor textile de atunci era inferioar produselor similare din rile concurente. Industria de confecii mbrcminte din Romnia dispune de resurse umane calificate, care accept costuri salariale reduse n absena altor alternative avantajoase pe piaa forei de munc din ara noastr. Scderea cererii deproduse textile i de mbrcminte pe piaa intern s-a datorat erodrii puterii de cumprare, iarscderea produciei s-a datorat declinului sectoarelor furnizoare de materii prime. Sectorul industrial al confeciilor este unul dintre sectoarele dinamice ale economiei romneti. Acest sector industrial a demonstrat ca este cel mai rentabil i cel mai viabil, dac ne raportm la industria uoar n ansamblu i pentru ntreaga perioad 1990 pn n prezent. Referitor la locul i rolul industiei confeciilor de mbrcminte n cadrul economiei naionale, pot fi prezentate, pe scurt, ctevaaspecte relevante : utilizeaz o important for de munc, n special feminin, cu un nivel superior de calificare (peste 250.000 salariai); contribuie la stabilitatea social fiind reprezentat n majoritatea judeelor rii; deine o pondere nsemnat din exportul total al economiei naionale; contribuie cu sold pozitiv la balana de comer exterior a rii, asigurnd astfel surse valutarepentru importurile proprii i disponibiliti pentru alte necesiti ale economiei; a prezentat i prezint i n continuare atractivitate pentru investiiile de capital strin. Importana sectorului de textile-confecii de mbrcminte pentru economia romneasc, la nivelul anului 2002, rezult mai clar din analiza ponderilor pe care le-a realizat n indicatorii macroeconomici ai Romniei:- 2,8% din PIB;- 8,8% din producia industrial a rii;- 25,5% din exportul Romniei;- 14,4% din importul Romniei;- a angajat 20,4% din numrul total al salariailor din industrie;- n cadrul acestor industrii funcionau peste 7200 de societi comerciale.n anul 2003, industria confeciilor de mbrcminte a realizat:- 1,7% din PIB;- 6,7% din producia industrial a rii;- 20,7% din exportul Romniei;- 2,1% din importul Romniei;- a angajat 15% din numrul total al salariailor din industrie

III. Afacerea n domeniul textil o provocare?

Firma nostra "Su cartera", se ocupa cu proiectarea i comercializarea de portofele de dam i brbai, de diferite culori si imprimeuri. Pe captuseala acestor portofele este imprimata numele si sigla firmei noastre. Menionam faptul ca firma nostra realizeaza si produse personalizate, astfel clientii pot sa-si aleaga culorile si imprimeul dorit. Imprimeurile pot fi variate, de la cuvinte scrise pana la desene.Firma noastra isi desfasoara activitatea intr- un spaiu nchiriat, are n dotare o main de cusut modern, o maina de surfilat, o main de imprimat, 2 calculatoare (unul pe care se realizeaz desenele folosite la imprimare i unul care e folosit la partea contabil). Numrul angajailor este de 5 persoane.

3.1. Alegerea gamei de produseProdusele pe care le fabricm sunt: portofele pentru femei si barbati. Dimensiunile, culorile, cat si imprimeurile sunt variate n funcie de cerinele clienilor. Portofelul pentru femei este o expresie a modei, un adevarat obiect de arta, portofelul trebuie sa scoata din anonimat femeia atunci cand il scote din geanta. Subtire, din piele, cu model sau fara, portofelul este un "must have" pentru o femeie careia ii place sa fie originala si in trend. Barbatii sunt din nou preocupati de detaliile care le nuanteaza tinuta, asa cum erau si domnii din inalta societate acum mai mult de o suta de ani. Doar ca atunci status symbol era trasura cu cai, iar in voga erau jobenurile, ceasurile cu lant si bastoanele. Acum se poarta smart-casual cu accesoriile aferente si, bineinteles, luxul portofelelor din piele naturala. Cnd vine vorba de culori, barbatii se axeaza mai mult pe negru sau maro.3.2. Stabilirea strategiei firmei pe termen lung, mediu i scurtPe termen scurt ne dorim s ne facem cunoscui pe piaa local cu preuri mai mici dect concurena, la o calitate cel puin egal. Vom apela la o strategie de cercetare prin intermediul chestionarelor de strad pentru a vedea ateptrile clienilor de la noi dar i preferinele acestora. De asemenea vom participa la trguri i expoziii n Iai cu activiti promoionale, vom face periodic cercetri de pia pentru a fi la curent cu prerile i gusturile clienilor.Ca strategie pe termen lung ne-am propus marirea gamei de produse, vom apela la strategiile de promovare pentru atragerea clienilor (panouri publicitare i pliante), n acest mod vom putea informa clienii de apariia noului brand astfel ducnd la o cretere a clinilor notrii,vom oferii preuri difereniate n funcie de modele. Pe langa strategiile enuntate mai sus firma noastra urmareste deschiderea si lansarea unui site on-line.3.3 Stabilirea crezului firmeiSloganul firmei este: "Luxul vieii voastre"Misiunea: Un portofel de calitate inseamna si stil si eleganta. Productia si diversitatea caracterizeaza munca noastra. Ne dorim ca insemnele firmei noastre sa ajunga la cati mai multi clienti, sa devenim cat mai cunoscuti pe piata de profil locala si nationala.Viziunea firmei: Ne dorim ca portofelele sa redevina un accesoriu cat mai solicitat de femei si de barbati, un produs al elegantei si a bunului gust. "Su cartera" sa fie sinonim cu calitatea si bunul gust.

3.4. Precizarea competenei distincte a firmeiUn punct forte pentru firma noastra este acela, ca este singura firma din judetul Iasi care are ca obiect de activitate confectionarea si comercializarea portofelelor din piele, una dintre cele mai apropiate firme concurente are sediul in judetul Suceava, ceea ce este un avantaj pentru noi.Personalul angajat este tnr, dinamic, dornic de realizare a lucrului bine fcut i are studii n domeniul textil, iar persoana care realizeaz desenele pentru imprimeuri este specializat n design. Un alt punct tare al firmei l constitue promptitudinea livrrii comenzilor, dar i a nregistrrii acestora. Foarte important este faptul ca oferim clientilor posibilitatea de a-si personaliza produsul.3.5 Repartitii pe functii.Manager de productie: Ciobanu Ana-MariaResurse umane:Goras AndreeaManager financiar contabil: Cozma Ana-MariaManager cercetare dezvoltare: Marcu Madalina

IV. Analiza critic a situaiei existente n firma

1. Prezentarea general a firmeiS.C. IASI CONF S.A. este o firma de renume in industria de confectii - cu sediul in Iasi, Romania, al carui obiect de activitate este producerea si vanzarea produselor de confectii. Firma are o experienta in domeniu de peste 40 de ani. Structura sortimentala a productiei - toata gama de confectii pentru femei si barbati cu exceptia sacourilor si costumelor pentru barbati. Firma dispune de utilaje moderne, cum ar fi: instalatii automate de croit, sistem lectra, masina de brodat, masina de matlasat, masini de cusut speciale,etc.2. Analiza SWOTPuncte tari: - gama larga de prodese de calitate; - aspect comercial placut;- utilaje noi;- personal calificat;- verificarea calitatii produselor in fiecare etapa a fluxului tehnologic.Puncte slabe: - insuficienta resurselor financiare; - bugete de publicitate si promovare mici; - preturi mari in achizitionarea materiei prime.Oportunitati: - posibilitatea colaborrii cu o firm de publicitate renumit; - existenta cererii de noi produse; - cresterea rapida a pietei;Amenintari: - intrarea unor noi competitori pe piata; - scumpirea utilitatilor (energie); - produse cu preturi scazute provenite din import.

3. Prezentarea gamei de produse realizate de ctre firm i selectarea produsului ce va fi analizat Firma S.C. IASI CONF S.A. confectioneaza urmatoarea gama de produse:- articole de imbracaminte din toate tipurile de tesaturi, pentru copii, femei si barbati;- echipamente de protectie si lucru;- lenjerii.Produsul ce va fi analizat de noi, este "vesta pentru femei".4. Prezentarea produsului analizat, schita si proces tehnologic.Vesta este un produs vestimentar cu sprijin pe umeri.Vesta poate fi confecionata din diferite materiale: stof, velur, bumbac, tercot, etc. Acesta poate fi purtata oricnd, indiferent de anotimp. Poate fi purtata cu o pereche de pantaloni de stof sau o cma elegant. Ea poate avea ca accesorii diferite tipuri de buzunare cum ar fi: buzunar cu paspoal, buzunar cu refileti.Vesta aleas de noi este modelul clasic, confecionat din stofa. Este cu sprijin pe umeri, ncheiat cu cinci nasturi.Vesta poate fi purtat n toate anotimpurile, fiind confecionata dintr-un material des folosit i este captuit din materiale specifice cptuelii.

Schitele produsului este urmatoarea:

Proces tehnologic "vesta".

1. Efectuare penselor la piepti 2. Descalcarea penselor de la piept;3. Tighelirea cusaturilor;4. Prelucrarea cordonului de ornament;5. Pozitionarea cordonului si fixarea lui in cusatura de unire a clinilor si spatele vestei;6. Descalcarea cusaturilor;7. Tighelirea cusaturilor pe linia de unire a clinilor cu spatele vestei:8. Presarea refiletilor;9. Darea semnelor de fixare a refiletilor;10. Prelucrarea cheitelor;11. Fixarea cheitelor si a refiletilor pe semn ( 0.5 cm);12. Crestarea buzunarelor pe semn (pana la 1 cm.);13. Intoarcerea refiletilor pe fata;14. Fixarea refiletilor la capete;15. Presarea refiletilor;16. Aplicarea pungii de buzunar si incheierea lor la capete;17. Asamblarea fetei cu spatele (1-2 cm);18. Descalcarea cusaturilor;19. Fixarea captuselii de jur imprejurul vestei ( pe fata vestei cu intoarcere pe dosul vestei) cu deschidere pt. intoarcere;20. Presarea vestei;21. Tighelirea vestei de jur imprejur si la rascroituri;22. Darea semnelor pentru butoniere;23. Efectuarea butonierelor ( in functie de diametrul nasturelui +2mm)24. Darea semnelor pentru nasturi;25. Coaserea nasturilor;26. Finisarea si calcarea finala a vestei.

5.1. Analiza general a procesului de producie

Cod operatieConinut operaieDurata (min)Cod operaieConinut operaieDurata (min)

001Efectuarea penselor la piepti0.30015Fixarea refiletilor la capete0.6

002Descalcare penselor1016Presarea refiletilor0.5

003Tighelire pensa amfon0.30017Aplicarea pungi de buzunar si inchierea lor la capete0.50

004Prelucrare cordon decorativ2018Asamblarea fetei cu spatele2

005Pozitionarea cordonului si fixarea lui in cusatura de unire a clinilor si spatele vestei1.20019Descalcarea cusaturilor1

006Descalcarea cusaturii0.20020Fixarea captuselii de jur imprejur a vestei2.10

007Tighelirea cusaturilor pe linia de unire a clinilor cu spatele vestei1021Presarea vestei0.15

008Prelucrarea refiletilor0.5022Tighelirea vestei de jur imprejur1.30

009Presarea refiletilor0.5023Darea semnelor pentru butoniere0.10

010Darea semnelor de fixare a refiletilor0.45024Efectuarea butonierelor0.20

011Prelucrarea cheitelor0.30025Darea semnelor pentru nasturi 0.5

012Crestarea buzunarului 0.5026Coaserea nasturilor 0.8

013Fixarea refiletilor si a cheitei0.5027Finisarea vestei1

014Intoarcerea refiletilor pe fata0.4028Calcare finala1.30

Tabelul de mai sus prezint totalitatea operaiilor din cadrul procesului tehnologic de realizare a unei veste de dama mpreun cu timpul de lucru aferent fiecrei operaii.

1.20

28 2722 21 20 19 18 18 7 6 50.20

1

21

2.10

0.15

1.30

11.30

5.2. Schita de amplasare a utilajelor pe linia tehnologica.

MASA ALIMENTAREMASA DE DESENAT PENSEMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA DE SURFILATMASINA SIMPLA DFE CUSUTMASINA DE SURFILATMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA SIMPLA DE CUSUTMASA DE CALCATMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA DE SURFILATMASINA DE SURFILATMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA SIMPLA DE CUSUTMASA DE CALCATMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA SIMPLA DE CUSUT

MASINA DE MONTAT CAPATUL DE UMARMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA SIMPLA DE CUSUT

MASINA DE CUSUT IN ZIG ZAG

MASINA BUTONIEREMASA DE CALCATMASA DE CALCATMASINA SIPLA DE CUSUTMASINA SIMPLA DE CUSUTMASA DE CALCATMASINA DE FACUT CHEITEMASINA SIMPLA DE CUSUTMASINA DE BUTONIEREMASINA DE SURFILAT

5.3. Analiza consumului de timp. Fotografiere. Balanta timpului de lucru.

Nr.crt.Denumirea operatiei facute (continutul muncii)Timpul

Ora inceperiiTimpul

Ora terminariiDurata(sec)Simbol

1.Pregatirea masinii pentru coasere

10:3010:30:3030

2. Converseaza cu vecina10: 30:3010:30:355

3. Executa coaserea in lant a reperelor10:30:3510:30:4510

4.Converseaza cu vecina10:30:4510:30:505

5.Desface reperele10:30:5010:31:2030

6.Aseaza reperele cusute10:31:2010:31:266

7. Ia alt balot si il pregateste10:31:2610:31:3711

8. Executa coaserea in lant a reperelor10:31:3710:33:0023

9. Desface reperele10:33:0010:33:1717

10. Curata masina de scame 10:33:1710:33:4730

11.Aseaza reperele cusute 10:33:4710:33:558

12.Ia alt balot si il pregateste 10:33:5510:36:0712

13.Executa coaserea in lant a reperelor 10:36:0710:37:0053

14. Desface reperele 10:37:0010:38:1070

15.Converseaza cu vecina 10:38:1010:40:10120

16.Aseaza reperele cusute 10:40:1010:43:10180

17. Ia alt balot si il pregateste 10:43:1010:45:10120

18.Executa coaserea in lant a reperelor 10:45:1010:47:10120

Balanta timpului de munca

Timp de pregatire- incheiere

=

143Timp de intreruperi dependente de executant

=

130

Timp de baza= 206

Timp ajutator = 311

Timp de servire organizatorica = 60

Timp productiv = 720Timp neproductiv=130

In urma analizei balantei de verificare am constatat ca 94% din timpul de munca este timp productiv , iar 6% este timp neproductiv ( timp de intreruperi dependente de executant).

Cronometrarea

Realizarea unui sir de 10 masuratori pentru operatia de tighelat amfon:

1615.6815.3113.7812.7811.4212.8013.0211.3212.55

= 16 11.32 = 4.68

Conform cronometrarii am observat ca muncitoarea a realizat operatia de tighelat amfon in urmatoarele intervale de timp 11.32 si 16, variatie destul de mare.

5.4 Analiza procesului din punct de vedere a metodelor de munca.5.4.1. Graficul miscarilor executantului (om-masina)

Graficul executant - main

Studiul nr.Metoda iniialFila nr.

Operaia: Asamblare fata- spate Utilaj Masina simpla de cusutCategorie tarifar:

Timp (sec)OmMainTimp (sec)

101Ia reperulTimp mort45

152Fixeaza fata cu spatele

203Porneste masina

1204Timp mortMaina functioneaz120

145Scoate produsul de pe mainTimp mort66

106Verific calitatea

127Aeaz reperele

308Ia un balot cu repere i l pregtete

5.4.2. Graficul celor doua maini

Denumirea operatiei: Coasere buzunar cu refilei la maina automat

Mna stngTimp (s)Simbol MSSimbol MDTimp (s)Mna dreapt

1. Alimentarea locului de munc cu repere10101. Alimentarea locului de munc cu repere

2. Desfacerea pachetului de repere552. Desfacerea pachetului de repere

3. Apuc pachetul cu buzunare333. Ateapt

4. Desface i verific buzunarele3

34. Desface i verific buzunarele

5. Apuc refilet225. Apuc refilet

6. Fixeaz refiletul la main666. Fixeaz refiletul la main

7. Apuc buzunar337. Apuc buzunar

8. Fixeaz buzunar238. Fixeaz buzunar

9. ine buzunar559. Ateapt

TOTAL3434

6. Caracterizarea psiho-economic a locului de munc

n ceea ce privete caracterizarea psiho-economic a locului de munc din firma studiat vom face referire la urmtoarele aspecte: iluminarea seciei; cldura;apa; zgomot; spaii de depozitare.n urma analizei acestor aspecte vom face o apreciere a fiecruia cu o not pe o scal de la 1 la 10 dup cum urmeaz: iluminarea seciei se face cu neoane,aceasta este destul de buna si am apreciat-o cu nota 9. cldura dei firma este incalzita cu calorifere, spatiul era destul de cald, de aceea ii acordam o nota de 9. apa personalul beneficiaz de ap n permanen, iar nota pe care o dm este 10. zgomotul nu este foarte puternic incat sa afecteze personalul, de aceea i se acorda o nota de 8. spaiul de depozitare este mic i de aceea se mai creeaz spaii de depozitare improprii n secie care ngreuneaz desfurarea activitii muncitorilor; nota acordat este 5.Media general a notelor acordate este de 8.2 din care deducem faptul c firma asigur condiiile necesare defurrii activitilor ntr-o secie.

7. Productivitatea muncii, soluii pentru fundamentarea creterii productivitii muncii

Productivitatea reprezint gradul de eficien cu care este cheltuit munca uman.Pentru o cretere a productivitii muncii n firm considerm c este important s avem n vedere urmtorii factori: personal cu mai mult experien; organizarea mai bun a fluxului tehnologic; motivarea angajailor; spaiul de desfurare a activitii.n acest moment firma are nevoie de oameni calificai deoarece cei cu experien au demisionat din diferite motive (au prsit ara, au primit oferte de munc mai bune la alte firme concurente). Pentru ca un flux tehnologic sa fie bine organizat trebuie ca pe parcursul procesului tehnologic sa nu fie intoarcerii, ceea ce in cadrul firmei se intampla acest lucru.Motivarea angajailor se poate face prin: creterea salariilor, mrirea numrului de bonuri de mas acordate, prime de srbtori, acordarea de concedii de odihn. Deoarece muncitorii sunt pltii dup norma obinut, se prefer realizarea unei echilibrri cat mai bune a acestuia att n ceea ce privete volumul de munc dar i dificultatea operaiei. Motivarea angajaior ar fi o soluie pentru pstrarea omenilor cu experien deoarece un angajat nou presupune timp i bani pentru instruire.Factorii prezentai anterior reprezint o modalitate de cretere a productivitii i astfel dac acetia ar putea fi modificai n sensul pozitiv i rezultatele ar fi pe msur.

V. Selectarea soluiilor ce pot fi aplicate n firma nou creat

Persoanele angajate dei aveau cunotine n domeniu au urmat un curs de specializare n cadrul firmei n urma cruia au fost angajai pe baza unui contract de munc prin care erau obligai ca o perioad determint s nu praseasc locul de munc dect n cazuri excepionale. Pentru o atmosfer ct mai plcut la locul de munc am urmrit ca relaiile ntre angajai s fie ct mai bune, s nu existe conflicte, iar probleme care apar s se rezolve ct mai repede prin discuii deschise.Am urmrit ca prin amplasarea utilajelor s folosim ct mai eficient spaiul disponibil pentru a realiza un flux continuu. Condiiile de munc am urmrit s fie ct mai favorabile pentru ca personalul s aib un randament ct mai ridicat, iar venitul la serviciu s nu fie o greutate, ci o plcere.

VI. Concluzii

Lucrul cu oamenii este cel mai dificil deoarece este greu s-i schimbi pe acetia de la o activitate pe care o desfoar de o perioad ndelungat la o alta nou. Este de preferat s se lucreze cu personal tnr deoarece gradul de adaptabilitate este mai mare dect la persoanele n vrst . Firma pe care am vizitat-o era bazat n mare parte pe lohn cu anse reduse de dezvoltare, iar pentru c n ultimii ani aproximativ 30% din companii din industria textila a disparut este necesar realizarea unui departament de cercetare dezvoltare.n concluzie putem spune c tot ceea ce se ntmpl ntr-o companie nu e att de uor precum pare, c deciziile fie ele aproape nesemnificative aparent trebuiesc luate dup o analiz a tuturor factorilor care le-ar putea influena.

Buzunar cu refiletiCordonFataSpate

1 4 8 0.520.30

2 9 0.51

311 0.300.30

10 11012 0.50.45

13 1313 0.5

14 0.4

15 0.6

16 0.5

17 0.50

26 2524 23 0.10

0.20

0.50.81.20

28 2722 21 20 19 18 18 7 6 50.20

1

21

2.10

0.15

1.30

11.30