Printesa si bobul de mazare De H.C Anderson

A fost odată un prinţ care voia să se însoare. Dar nu voia să se însoare decât cu o prinţesă adevărată şi nu a găsit în toată lumea ce voia el.Tocmai când se întorsese acasă şi era foarte necăjit, într-o seară groaznic de urâtă, când ploua şi tuna şi fulgera, s-au trezit la uşă cu o tânără. Era plouată rău şi apa îi curgea de pe păr şi de pe haine şi arăta într-un hal… Dar spunea că e prinţesă.

Regina s-a gândit cum să afle dacă este cu adevărat prinţesă. S-a dus în odaia în care urma să doarmă fata, a pus pe scândurile patului un bob de mazăre, iar peste el a aşezat douăzeci de saltele de lână şi peste saltele douăzeci de perne mari de puf. Apoi o pofti să se culce.

A doua zi dimineaţă au întrebat-o cum a dormit. Ea a răspuns că a dormit groaznic, că a fost ceva tare în pat şi nu a închis

ochii toată noaptea, iar acum e plină de vânătăi.

Atunci şi-au dat seama cu toţii că e prinţesă adevărată, căci numai o prinţesă adevărată putea simţi un bob de mazăre prin douăzeci de saltele de lână şi douăzeci de perne de puf. Prinţul a luat-o de nevastă pe printesa si bobul de mazare a fost aşezat la loc de cinste, printre bijuteriile coroanei.