46. Cauza Velcea gi Mazdre impotriva RomilnieiHot5r6rea,*9"

f ff :fi ?Ji;'oorn',Definitivd la 1 martie 2010

i;\C1uza Vebea gi Mazdre im@riva Rornetliel, Curtea Europeand a Drepturilor Omului(Seclia a_treia), stratuAnd in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, pregedinte,Elisabet Fura, corneliu B?rsan, Bostjan M. Zupaneid, Alvina Gyulumyan, Egbert Mypr, RnnP.ower, iu_decltori, 9i din Santiago Quesada, grefier de sec.lie, dupd ce a deliberat in-camerade consiliu la data de 10 noiembrie 2009, pronun{i uimetoarea hotirire, adoptatii laaceastl dati:

PROCEDURA

1. La-originea.cauzei se afli o cererg (nr. 64.301/01) indreptatil impotriva Romaniei, princye ? cetileni ai acestui stat, domnul $tefan Velcea (reclamantul) gi doamna Florica ivla-zire.(reclamanta), au sesizat curtea ta datete de 11 aprilie 2oob gi 12 aprilie 20o2,intemeiul art. 34 din Convenlia pentru apirarea drepturilor omului gi a liberta1ibi tunOameniatb(Convenfia).

2. Reclamanlii, cdrora li s-a acordat asistenfi judiciard din oficiu, sunt reprezentiati de doam-na N. Popescu, av@at in Bucuregti Guvern'ul romAn (Guvemul) este reprezentat'de agentulsiu, domnul R.-H. Radu, din cadrul MinisteruluiAfaceiilor Exterhe.3. in cererea lor, reclarnanlii susfineau ln mod special cd li s-ar fi incalcat drepturilegarantate de afi.2 gi I din Convenlie.4. La data de 24 martie 2006, pregedintele Sec{iei a treia a decis si comunice Guvernutuicererea..Astfel cum prevede art. 29 $ 3 din Cohvenlie, acesta a decis si,se analizeze inacelagi timp admisibilitatea gi temeinicia cauzei.

iu mprt. Ctrcumstanlele cauzei

5. Reclamantul s-a nlscut in anul 1919, iar reclamanta in 1949; am6ndoi locuiesc inBucuregti.

A. Dnma dtn T lanuarte lg936. La data evenimentelor, Tatiana A., fiica reclamantului 9i sora reclamantei, introdusese

$liu.n_e_ de divo(. Dat fiind comportamentul violent al solului siu, Aurel A., ea s.a mutat la

domiciliul reclamantului.

7. in seara zilei de 7 ianuarie lggg, in jurut orei 1g,o0, Aurel A. gi fratele sdu, George L.,agent de polilie, s-au deplasat la domiciliul reclamantului. AurelA. avea de gdnd sa o'con-vingi pe solia lui si renunfe la procesul de divo( gi si se intoarcd la domicitiut familial.Acegtia au lovit cu putere in ugd gi au srigat;,DedchiOeli! Polilia!". in apartament se aflaureclamantul, solia sa; GeorgAa V, gifiica lor, Tatiana A.

8. Reclam.antul le'a permis luiAurelA. gi luiGeorge L. si intre in apartament. Dupd o scurtdconversafie cu solul sdu, Tatiana A. le-a cerut sa plece gi i-a condus spre iegirea dinapartament,

t'l Publicati in M. Of. nr. 373 din 7 iunie 2010.

Jurisprudenla C.E.D.O. in cauzele impotriva RomAniei

9. Nemullumit cd nu a putut si o convingd pe solia lui sd se intoarcd in cdminulfamilial,Aurel A. s-a infuriat gi a scos un culit cu care a atacat-o pe solia sa. Aceasta a iegit dinapartament gi s-a gr[bit spre uga apartamentului aflat la acelagi etai cu cel al pdrinlilor ei.

10. Reclamantul gi solia sa au iegit din apartament pentru a o ajuta pe fiica lor. Aurel A. Fainjunghiat pe reclamant, care s-a prdbugit pe pragul apartamentul aflat vizavi de aparta-mentul siu. Reclamantul Fa vizut pe Aurel A. sirind peste corpul sofiei sale lungite pepodea $i fugind pe scdri. Conform relatdrilor reclamantului, George L. l-a urmat.pe AurelA.

11. Fiica gi solia reclamantuluiau decedat pe loc. Reclamantul a fost dus la spital.

12. George L. l-a dus pe fratele siu h domiciliul acestuia. Doui ore maitAaiu, AurelA. s-asinucis. Aesta a l6sat doui scrisori in care merturisea ci le ucisese pe solia gi pe soacra sa.

13. Aceasttr versiune a faptelor este reluati in deciziile autoritalibr de urmirire penali 9i nueste infirmatd de Guvern. Aceasta in ciuda versiunii diferite date de George L. in timpulanchetei.

B. Ancheta penalilindrepktdimpotriva lui Aurd A. (Dosarul penal nr. tl9/P/t99il)

14. Dupd dram6, George L., in calitatea sa de agent de polilie, a informat biroul de polilie nr.2 din Bucuregti despre cele intimplate. in aceeagi sear6, o 6cnipa formatii dintr-un procuror,3 poliligti gi un medic legist s-a deplasat la apartamentul reclamantului. Aceste persoane aufost inlocuite ulterior de procurorul Florin C., care a procedat la o verificare a locului faptelorgia luat depoziliile membrilor familiei 8., vecini de palier cu reclamantul. Au fost efectuate 9ifotografii. Cu aceasti ocazie a fost intocmit un proces-verbal in prezenla a 2 martori, careinsi nu Fau semnat. Jn acest proces-verbal nu figura nicio menliune referitoare la even-tualele acte indeplinite de prima echipi de ancheti.

15. in aceeagi seari, 2 agenli ai Poliliei Bucuregti s-au deplasat la domiciliul luiAurelA. giau aplicat sigiliu pe apartament in prezenla unui martor.

16. La data de 8 ianuarie 1993, procurorul Florin C. a procedat la vizitarea apartamentului luiAurel A. gi al Tatianei A. 9i a intocmit un proces-verbal in prezenla mai multor martori,printre care Constantin T., cumnatul lui Aurel A.

'[n acesta se consemna faptul cd in

apartament nu se aflau decAt o masi gi doui scaune. Pe masi eraurmai multe cegti decafea, pahare gi 3 sticle de vin. Procurorul a ridicat un culit gdsit pe podea, a cdrui lamianea12 cm lungime gi 1,5 cm ldlime gialcdruiminer misura 11 cm. Culitulera p5tat cu osubstanld de culoare iogie despre care binuia ci este sdnge. Au fost efectuate gifotografii.Procurorul a dispus gi un examen dactiloscopic al culitului.

17. La data de 8 ianuarie 1993, corpurile lui Aurel A., Georgetei V. 9i al Tatianei A..au fostautopsiate de medicii lnstitutului Nalional de Medicini Legali din Bucuregti (INML). in ceeace o privegte pe Georgeta V, examenul a relevat in special prezenla unei leziuni de circa1&-20 cm lungime gi 1,8-2 on lilime, cauzati de o lovituri violentd aplicati cu un obiecttiios giasculit. La data de 13 martie 1993, comisia de controla INML a aprobat rapoartelede autopsie care au fost trimise parchetului la 23 februarie, 16 martie gi, respectiv, 4 august1993.

18. La datele de 11 gi 25 ianuarie 1993, cei 3 membri ai familiei B. au fost audiali deprocuror. Gheorghe 8., tatdl, a declarat ci l-a vdzut pe Aurel A. injunghiindo pe Tatiana A,pe care pirinlii ei incercau si o apere. El a incercat si il imobilizeze pe Aurel A. inainte cafiul sdu sd il ia de la locul crimei. Aurelia B., mama, a declarat ci l-a vdzut pe Aurel A.aplicindu-le lovituri de culit Tatianei A. gi Georgetei V., dupd care s-a inchis in apartament.Ceva mai tArziu, c6nd a iegit din apartament, a vdzut corpurile Tatianei A. 9i Georgetei V. gipe reclamant, r6nit in abdomen. $tefan B., fiul, a declarat cd a iegit din apartament atuncicind Tatiana A. era deja lungiti pe jos gi reclamantul injunghiat. L-a luat pe tatil siu deacolo gi l-a introdus in apartament. MaitAziu, cind a iegit din nou din apartament, a des-coperit corpul Georgetei V. Nu l-a vdzut pe Aurel A. fugind, dar a aflat de la tinerii allafi laparterul clddirii cd Aurel A. coborAse insolit de o altd persoanS. Conform declaraliilortinerilor, numai Aurel A. avea culit.

46. Cauza Velcea gi Mazdre im@ 597

19. La datele de 18 ianuarie, 3 9i 12 februarie 1993, Maria T, sora lui Aurel A" Antoniu T''

fiut MirieiT., o co6gifi.Lri.i, de-a Tatianei A., vecinii reclamantului 9i Lucrelia l'' opersoanl aflatl pe patier-iri

"t"lriri O" deasupra celui unde a avut loc drama, au fost audiali

de procuror.

20. t3 data de 18 ianuarie 1993, polilia a rupt sigiliul apartamentuluice aparlinea T.atia.n:i A'

gi luiAurel n. Cu aceastir-oc"ri",ludi"n L.,'fratile luiAurelA., a luat cele doui scrisori lisa-

te de acesta, in care ,E trii."i c6 igi ucisese so[ia gi soacra, ins5. nu le-a predat poli]iei

i"iitiiii t^ data de Za iuie figg. Una dintre scriiori confinea urmitoarele:

,in atenlia ParchetuluiSubsemnatulAurelN.,niscutladatade14februarielg52,inBucuregti,dauurmdtoareadeclaralie: cu banii oblinuli dinffi,di9, am vdndut toate bunurile aflate in cas6 9i am pitit datoriile

aceaste vdnzare. Nu este vina niminui. Ceea ce ,eOe1i in fala ochilor (cele douX cadavre)

"rt" op"ra mea. Nici asta nu este vina nim6nui. Membrii familiei mele nu erau la curent cu

decizia mea. Nimeni nu Stia nimic'"

21. La data de 20 ianuarie 1993, reclamantul i-a solicitat procurorului sf, ll audieze' \inandcont de starea sa de s6nitate precar6.

22. Ladata de 25 ianuarie 1993, reclamantul a fost audiat de procuror' El a menlionat ciG;rg" t. fl insolise peiiatete sdu, Aurel A., 9i cl intraserd in apartamenl, dupi ce au bitutfa uSI. Dupi ce'a iegit din apartament, reclamantul l-a vdzut pe Aurel A' injunghiind-o pe

fiicaia. in'schimb, nua vizut cine a injunghiat'o pe solia sa'

23. La data de 2 februarie 1g93, laboratorul Poliliei Bucuregti a efectuat examenul dacti-

loscopic al culitului gia relevat faptul c5 acesta nu prezenta urme paplEre.

24. La data de 10 februarie 1993, procurorul a solicitat INML s6 efec{ueze un examen sero-

logic al culitului.

25. Raportul INML din 16 martie 1993 a constatat prezenla de s&nge uman de grupa A sau

AB pe lamd 9i de grupa 0 sau A pe mAner.

26. prin Rezolulia din 20 august 1993, Parchetul de pe l&ngi Tribunalul Municipiului Bucu-

Liti" Oi.pri cl'asarea cauz6'i. Pentru a ajunge la aceasti concluzie, acesta a constatat c6

auiorul infracliunilor, Aurel A., decedase gi ci nicio alti persoand nu fusese implicati. $i-aintemeiat oeiizia pe mai multe examene medicelegale (rapo,artele de autopsie 9i exa-

minar"" culitului), pe cercetarea la fala locului din 7 ianuarie 1993 9i pe depoziliile celor 3

ie,rrOn ai t'arnni6iB. gi a Lucreliei l. iaportut de autopsie relerilor la Tatiana A' _constata

cE

"."".t" prezenta o leiiune de 2,2 cm lilime 9i 11 cm lungime,.cauzati Ue u.1 gulit'-ConfoiT

16portrfii O" autopsie referitor la Georg6ta V., aceasta prezenla o leziune de 1,8-2 cm ld!i'

mE qi Oe 1g-20 cm lungime cauzatdd6 un cufit. Parchetul a constatat ci leziunile fuseseri

pro*oi" de culitul g66it in apartamentul lui Aurel A., culit care misura 2 cm.lilime 9i 15

6, trn!ir". partnetit a explicat diferenla de.lungime dintre leziunea Georgetei V' 9i cea a

culitululprin deplasarea luiAurelA. peb traiectorie lateralS. Nici parchetul, nici polilia nu

l-au audiat pe George L.

27. Reclamantul a fost informat despre clasarea cauzei printr'o scrisoare ce i-a fost

adresati la data de 23 august 1993.

2g. Ladata de 2g octombrie 1997, reclamanta a solicitat copii ale rapoartelor de autopsie

i"t"iiio"r" la mama gi sora sa. l-a data de 29 octombrie 1997, parchetul i le'a trimis.

29. La data de 17 februarie 1998, la cererea sa, reclamanta a primit o copie integrali a

Dosarului penal nr. 4UPl1993.

30. in tuna octombrie 1999, reclamanlii au contestiat ordonanladin-d{1 de 20 august 1993'

G'; ;;ra ^"pi""irita,

pib.iro.r-s.it at Parchetului de pa l6ngi Tribunalul Municipiului

Bucure$i a confirmat ordonanla menlionatd maisus'

C.E.D.O. in cauzele impotriva Rom6niei

C. Ancheta penaliindrepbtdimpdrtva lul George L31. La data de 22ianuarie 1993, reclamantul a depus o plAngere penald la Parchetul de pe

nngE-fidn"tui Municipiului Bucuregti, molival de faptul ci George L. ar fi ocupat ln mod

"n,ii, apartamentul cd ii apa4inus6 tiicei sale. Acestra gi-a exprimat teama ca bunurile

"ff"t" in apartament si nu dispirdi De asemenea, el a menlionat cd George L' participase

la drama ciin data de 7 ianuarie 1993, in calitate de ,coautor al crimei".

92. La data de 26 ianuarie 1993, ca rispuns la plAngerea reclamantului, parchetul..i-a

rrg"iit sa apeteze la calea civili a partajului succesoral al bunurilor ce au aparlinut fiicei

."ir pint* a rezolva orice neinlelegeie in iegitura cu apaltamentul.

33. La data de 25 mai 1993, reclamantul a depus o plangere penfll impotriva lui George L.

cu acuzatia de violare de domiciliu, omoi, complicitate 9i tentativi de omor, la Parchetul

It4ifi[-r erilr"gti. in ftus, el mai suslinea ci ginerele lui gifra$i acestuia i'au sechestrat fiica

mai multe orein ziua de dinaintea d'ecesului ei gi cd au furat bunurile aflate in apartamentul

fiicei sale. De asemenea, el a mai afirmat c6 dupi decesul fiicei sale a plitit la Primiria

Bucuregti ratele lunare "le

apart"m"ntulu! P! care aceasta il cumpirase cu credit, .O"i 9aulteriorLucian L., fratele lui AurelA., a falsificat, cu ajutorulunuifunclionarde la primirie,

"ntti4"fe emise de aceasta, astfel incAt Lucian L. apirea ca gi cum ar fi pldtit chiar el

acestd rate.

34. La o dati neprecizati,

35. La 28 gi 30 iunie 1993,

Parchetul Militar Bucuresti a declansat o anchete.

parchetul i-a interogat pe mai mulli vecini ai reclamantului.

g6. La ZT august 1993, INML a Intocmit un raport medical ce

reclamantului ii pusesera via[a in pericol.

37. La data de 4 mai 1994, dup6 ce a @nstatat existenla mai multor neconcordante inlleOecf-aia reclamantului gicele pe care Geolge L. le-a datintre timp, parchetul a procedat la

.ontrrni"re, acestora. Reclamantul a suslinut in principal cd George L. sosise odati cu

fratele siu in apartament. Aurerl A. ar fiinjuhghiat-o pe fiica sa 9i apoiar fi fugit. George L. a

dectarat cd el iosise la domiciliul reclamintului dupi fratele stru pentru a'l aiuta pe acesta

iair"niport" bJnurile Tatianei A., care avea de gAnd sl selntoarci^la domiciliulsiu, gi cinu a intrat in apartamentul reclamantului. L-ar fi vizut pe fratele sdu lnjunghiindu-i pe recla-

mant, pe fiica gi pe solia a@stuia, insd, fiind cuprins de o emolie puternicl, el nu areaclioirat. t--a uimat pe fiatele siu cAnd acesta a luat-o la fug6'

3g. La data de i7 noiembrie 1994, parchetula audiat 3 tinericare se aflau la parterulcladirii

in momentul evenimentelor. ncejtia au declarat ci au vizut dou6 persoane intrindimpreuna in cl6dire in jurul orei 18,30 gi iegind in fugi dupi aproximativ o iumdtate de ortr.

39. prin Ordonanla din 9 decembrie 1994, ParchetulMilitar.Bucure$i a dispus neinceperea

urm6ririi penale iriceea ce privegte infrac'liunile de violare de domiciliu gi de omor. Acesta a

r"iinut "a

e"orge L. intrasein afartameniul reclamantului, dar ci a iegit la cererea acestuia

diir urmi. eurel e. i-a injunghiai pe Tatiana A., Georgeta V. gi pe reclamant. Nu a existat

ni.io in1"f"g"re intre ee6,rgi L. gi Aurel A. cu.privire la aceste crime, primul .*,.nd la domF

ciliul reclamantului nurnai in sc6put de a-l aiuta pe fratele siu si transpgrte bunurile..ln

opini" pii"f1"tului, aceasta concluzie era confirmati gide scrisorile lisate de AurelA. inain'

te de a se sinucide.

40. printr-o adresi din aceeagi zi, parchetul l-a informat pe reclamant cu privire la solulia de

neincepere a urmiririi Penale.

41. La data de 30 iulie 1997, in urma mai multor plangeri ale reclamanlilor, dintre care doar

cea din 17 martie 1997 a fost depusi la dosar, Parchetul Militar General de pe lAngd Curtea

Supremi de Justilie a apreciai ci ancfieta nu era completa, deoarece existau necon-

J"iOi"f" intre dep6z'{iile mailorilor gi a reclamantului, pe de o parte,.gi cea d lui George L.'

p. O" ifta parte, fiind neclar dacl acesta din urmi sosise la domiciliul reclamantului odata

Lu fratele sau gi in ce loc se afla acesta in timpul com'lterii crimelor din 7 ianuarie 1993. Prin

urmare, parchltul a infirmat Ordonanla din 9 decembrie 1994 9i a decis continuarea

stabilea ce bziunile cauzate

46. Cauza Velcea gi Mazdre imwtnva Romeniei 599

urmiririi gi o noui audiere a reclamantului, a lui George L 9i a celorla[i 3 martori ale ciror

nrr" l"-i precizat. Acea$a ordonan!5 i-a fost comunicati la data de 6 august 1998 numai

reclamantei.

42.1_a 6 octombrie, 7 gi 28 noiembrie gi 4 decembrie 1997, Parchetul Militar General i'a

"uOi"i p" reclamanli, pe George L., pe $iefan 8., pe Aurelia.B' 9i pe Lucrelia l. Reclamanta

a solicitat o confruntare tntre 6eorg6 L. gi martori, precum 9i o reconstituire a faptelor din 7

ianuarie 1993.

49. La o datd neprecizatfi, reclamanta a depus un

Bucuregti pentru a denunla implicarea lui George L.

A., gi el-agent de polilie, in desf6gurarea anchetei.

memoriu la Direc[ia Generali de Poli[iegi a lui Constantin T., cumnatul lui Aurel

44. La data de 20 ianuarie 1998, Direcfia Generali de Polilie Bucuregti i-a rispuns recla-

manteidupi cum urmeaz* ui constantin T. gi a' -lin

uini" ,emoriului dumneavoastrd (...) referitor la implicarea colonelul

l"rg"rtrfui George r-. in uun" solulioriare. a dosarului penal in care victimele au lost parinlii Si

sori dumneavoastri, vi informdm c* (.'.)--piocesuf-verbal redactat la data de 8 ianuarie 1993 cu ocazia sinuciderii lui Aurel A'' in

"pL-rt"r"ntut sau situai in str. gerban Vod6, a fost depus la dosarul nr. 48/P/93;'colonelul

ionstantin T. se afla [in apartament] in calitate de martor;I

"S"ntrf de polilie care a aflat ctr o persoani intrase in regedinla pirinlilordumneavoastrd cu

"rt6*f imt""iiunii a furnizat preciziri in 19st sens procurorului care-a condus ancheta; . .

- sersentuf drorg" f-. i-a i"iortat verbal, ln.seara de 7 ianuarie 1993, ofilerului de serviciu 9i

bcotinentului sal Oin seclia de politie nr. 2 (de care apa4ins) diama lacare a asistat;

- colonelul Constantin i'a tosi avertizat sa nu se amestece in urm6rirea penald inceputd

impotriva cumnatului siu, George L ('..)":

45. La data de 9 februarie 1998, s'a procedat la o reconstituire pa4iaE a faptelor din 7

ianuarie 1993. Reclamantul giAurelia B. au indicat poziliile corpurilor.Tatianei A. 9i Geor-

;;ffV; ;r*.;, ;ip, iceea L reclamantului dupi ce au fbst injunghiali. George.L. a refuzat

!a Ur""i" etaiul dnile arJiese loc drama. Procurorul a intocmit un pr@es'verbal, precum 9i

o schi!6; au fost fdcute fotografii'

46. La data de 19 februarie 1998, George L. a confirmat exactitatea poziliilor corpurilor din

schita din 9 februarie 1998, cu exceplia Cebi a corpului Georgetei V', care, dupi pirerea sa,

;d;i; rp"tiui"ff"t lntre apartamehtul reclamantului gi celsituat vizavi, nu in fala scirilor,

aga cum arlta schila.

47. La data de 3 martie 1998, parchetul Fa confruntat pe George L'.cu.Adrian A', unul dintre

tinerii aflati la parterul cHOirii ia momentul dramei. Acest tAndr a declarat ci a vizut doui

;;;;;;|ilra"d impreuna in clidire in jurul.orei 18,30, care au iegit dupl aproximativ.o

irrat"t" OJ "ii-

mu i-a putut iOentitica cu- certitudine pe^George L. ca fiind una dintre acele'dd, p;d""ne, insi nu'i exclus aceasti posibilitate. George L' a dezminlit faptul ci ar fi

"i,rn. f" apartamentul reclamantului odati cu fratele sdu, Aurel A'

rE. La data de 1g mai 1998, pentru a da curs uneicereri a parchetului din 25 februarie 1998,

laUoiitorut Oe expertize ciiminalisticd al Ministerului Justiliei.a efectuat.o expertizl grafosco'

;il;;A;i "oi"rriie i tost cd cele doui scrisori g6site in apartamentul lui Aurel A.

fuseseri scrise de acesta.

49. La data de 24 iunie 1998, Parchetul Militar General de pe ldngi Curtea Supremi de

ft[t "-ii"*"t"t neinceperea urmiririi penale. Decizia i'a fost comunicati reclamantului

la data de 29 iunie 1998.

50. Reclamanlii au formulat mai multe plangeriimpotriva soluliei de neincepere a urmaririi

penale.

51. prin Ordonanla din data de 23 decembrie.1999, Parchetul Militar Generalde pe l6ngi

CLrt"" Srprrra ie luJilie a hotdrit redeschiderea anchetei. Acesta a constatat in primul

rand c6 exista o incomphtiUnitate intre lungimea culitului folosit la sivArqirea crimelor -

12 cm - gi dimensiunile leziunii Georgetei V., care atingea 1&20 cm. in continuare, acestaa menlionat cd nu s-a verificat daci George L. il ajutase pe fratele siu si comiti crimele.

52. La o dati neprecizati, reclamantul gi un alt martor au fost audiali de procuror.

53. La 7 iulie gi 19, 25 gi 31 august 1999, procurorulinsdrcinat cu anchetaa audiat mai mu[ivecini de.ai lui Aurel A.

54. La data de 15 mai 2000, procurorul Fa audiat pe Constrantin T., cumnatul lui Aurel A.,care se dusese la apartamentul acestuia 9i Fa transportat la spitalin ziua dramei.

55. La data de 25 ianuarie 2OO1 afost audiati 9i reclamantra de cdtre procuror. Aceasta amenlionat ci, la data de 12 ianuarie 1993, cAnd s-a prezentat la parchet pentru a intra inposesia bijuteriilor surorii sale, rdmase in custodia poliliei, l-a informat pe procurorulinsdr-cinat cu ancheta despre participare€l lui George L. la drama din 7 ianuarie 1993.

56. intre 23 ianuarie gi 6 februarie 2001, a[i 15 martori, veciniai reclamantului, colegideserviciu aiTatianeiA. gi angajafi ai serviciului Primdriei Bucuregti, rdspunzitoricu incasarearatelor lunare aferente centratului de credit, au fost ascultali de procuror.

57.1a data de 7 februarie 2001, procurorula dispus o expediza medicolegali care trebuiasd clarifice, ln special, dacd leziunea ce a condus la decesul Georgetei V. ar fi putut fiprodusd de un culit de 12 cm sau de un culit de mai pulin de 18-20 cm.

58. La data de 2 martie 2001, INML a trimis la parchet noul raport de expertizd medico-legald, iar o parte din concluziile sale erau urmitoarele:

,,Este posibil ca leziunea constatatd la victima Georgeta V. si se datoreze manipulirii unuiculit cu o lami de 12 cm lungime. Utilizarea unui culit cu o lami mai lungl, intre 18-20 cm, arfi produs leziuni cu un canal mai lung, corespunzitor lungimii active a lamei gi, pe cale deconsecin!tr, o leziune de tip plagi transfixiantd a arterei aorte toracice, deci cu un canal mailung."

59. La data de 24 mai 2001, reclamantul a oblinut o copie a acestui raport, cu plata uneitaxe.

60. La data de 18 septembrie 2OOl, dat fiind faptul cd noul raport de expertizd ajunsese laconc{uzii diferite de cele ale primeiexpertize, doctorila C.G.B., care participaso la realizareaexpeftizei din 8 ianuarie 1993, a fost audiatii de procuror. Aceasta s-a limitat la a declara cirapoilul de autopsie fusese intocmit pe baza constatdrilor obiective gi a mdsuritorilor precise.

61. intr-un raport din 21 noiembrie 2001, procurorul militar a constatat cd concluziile exper-tizei medico-legale din I ianuarie 1993 le contraziceau pe cele ale expertizei din 2 martie2001 in ceea ce privegte lungimea leziunii Georgetei V. gi ci lama culitului identificat ca fiindcorpul delic{ in speli prezenta numai urme de sAnge din grupa A sau AB, in timp ce victi-mele (reclamantul, sotia sa gi fiica sa) aveau cu tolii grupa 0. ln consecinfi, acesta Fa soli-citat comisiei superioare de control din cadrul INML opinia sa asupra ultimului raport deexpertizi medico-legd5.

62.\-a data de 16 decembrie 2001, comisia superioard menlionatil mai sus gi-a exprimatopinia astfel:

,,1. Lungimea canalului pl5gii cauzate victimei V.G. nu era de 18-20 cm; traiectoria sa, linAndcont de formaliunile anatomice lezate menlionate ln raportul de autopsie (pornind din spaliullV intercostal drept parasternal pind la peretele posterior al aortei de la baza inimii) nu poatedepSgi 12 cm. Prin urmare, aceaste leziune ar fi putut li produsd de un cutit cu o lungime deminimum 12 cm, posibil chiar culitul corp delict.2. Din buletinul de analizi serologici nr. 24211993 reiese cd prezenla [sAngelui] de grupa 0nu poate fi exclus6.3. Explicalia prezenlsi [sdngelui] de grupa AB pe lami gi pe vdrlul culitului 9i [de singe] degrupa 0 pe mdner este cd culitul a folosit ?n linal la sinuciderea agresorului [al cirui sAnge]era de grupa AB."

63. La data de 10 ianuarie2OO2,lnstitutulde Medicind Legald a informat parchetulci avizulera realizat, dar ci nu avea si ii fie trimis decAt dup6 plata unei taxe. Avizul nu i-a fosttransmis parchetului decdt pe 23 decembrie 2002.

64. La data de 22 aprilie 2002, reclamanlii s-au constituit pa4i civile in cauz6.

46. cauza velcea gi Mazdre lmwtnva Romlntet601

65. La data de I apritie 2003, in urma rnodificdrilor legislative privind statutul poliligtilor,

cauza afost declinati i" fJr-;r* p"r.netrtri civil. Produrorul militar a constatat totugi ciancheta, in prima sa etap6, demonstrase o grab6 nejustificatl-de a adopta o solulie' mai

multe elemente nefiind iild'elucidate la momentul respeAiv, astfelincAt' in opinia sa' recla'

iiirif,i pri"", pune ta inooiaa ,"irttatele anchetei. Totugi, acesta aconstatat ci infirmarea

rezoluliei de nelncepere'i-r*aririip"n"le se baza pe un ralionament iuridic gregit'

66. La data de 2 martie 2004, parchetul de pe l6ng6 Trib_unalul Bucuregti a dispus ne.fncgPe-

rea urmdririi penale. n""tt" " "iat"t "a,

dih mesiiele lisate de..Aurel A', rezulta ci niciun

membru al familiei .are-if "ra

f" .urdnt cu intenlia sa infrac!'ronall 9i nu participase la

ffiffi,il. il ;;;;;; frir"gt" dimensiunea lezidnii Georgetei !., opinia comisiei supe'

rioare de control a INML referitoare ta raportul reati=it Oe "c"it

institut la data de 16 decem'

bde 2001 a infirmar.";;il;il;portrifi ,"oico-regar din _1993 9i aajuls ra concruzia c6,

de fapr, teziunea O"otgJJiV]nr""iii putut si depEgeasc6 12 c.rn' Astfel' leziunea fusese

provocatd de un culit cti olama de 12 cm, Precum iulitutgesit in apartamentul luiAurel A' ln

fine, din dosar rezulta "a

O"iidU nu pdrrticipase ti pregatirea sau la comiterea crimelor'

Faptut ce t-a condus p" nrr"r i. 6 domiciliui iau oupi oraml 1u poate fi considerat decat

unactdetiinuireaautoruluicrimei,actcenuerapedepsitindreptulromdndincauzaleglturilor de rudenie dintre cei2 birbali'

D. Procedura de Partai succesoral

67. l-a data de 1 iunie 1993, reclamantul a introdus o.acliune in fala Judecitoriei din Bucu-

regti pentru partajarea Ornriifoi ." ii aparlinuseri fiicei sdb' Acesta a cerut ca membrii fami'

tiei tui Auret A. s6 fie "r.lriio"

ti suciesiirnea fiicei sale. in opinia sa, acegtia erau nedemni

;;;;;6""*r,"rana in r"o"r" c6 ginerele slu cauzase cu intenlie moartea acesteia.

68. La data de 15 martie 1994, reclamanta a solicitat Permisiunea.llintervihi in proceduri

ca sori a Tatianei A. ;;;6iarat ca p6tise la dati de 1 iulie 1993 restul ratelor lunare

aterente contractutui ;-;;it-ffi-."r6 .ora sa gi solul acesteia cumpdraserd un apar-

tament. lnstanla a admis cererea de intervenlie

6g. in aceeagi zi, reclamantul gpa precizat ac{iunea, ardt6nd ci inlelege sd o indrepte im'

poitir"lrilriian' L., singurul care a@eptase succesiunea lui Aurel A'

70. La data de 31 mai 1gg4, Lucian L. a depus o cerere reconv.enlionala prin care arita ce

pliitise ratele tunare restiitJ afe aparta.eniuluiin litigiu in doui trange' pe 23 martie 9i pe

1 iunie 1993.

71. prin sentinla din data de 3_februarie.1998, iudecitoria a dispus partaiul bunurilor ce ii

il4ift;;J iiii"nii n.lilri Art"r A. fc.e.1iJ a apreciat cI reclamantul avea dreptul la

U16 clin masa succes;;"i'a ;; pe urma ratianei A'' ieclamanta 1a 9/16' iar AurelA'' ca so-l

*pi"rl"iritr, ta un stert. Luciair L. avea dreptul la intreaga masi succesorali ce ii revenea

lri Aurel A. 9i ta ,n .t"iri oi-n-ii"t" "u.."t9oia

a Tatianei-A', pe.c?r? Aurel A' ar fi trebuit s6

o mosteneasca. prin'uil"r",lnrt"nt" i-a atribuit apartamentul lui Lucian L., biiuteriile

rertalriantei, iar restul bunurilor mobile reclamantului'

zl. Reclamanlii au introdus apelimpotny? "".""t9i

t-9{ll?'^iSlltl*.::J,::"*1'?::,3fl:';ffi ;i,i:i;1'3lft a,';;-"fr ;'lJiiffi .aLucianL:ryP-'i?1i11"::lr:*l*:i:-["::[T;;#;;ri,;;ffi iil;d";"^ih.ura"normerorcere"91919tt!11[f!Tl'l"t::^'.:"::ffifi; ;?",F i'ilj"li,ii,i. in'pr,i,'i"'ii'""1?,?-1'1t31^:1:,1tI15:J:::re runare are

ffi;rrffii ;lrpt o"r"rrt surorii sale, ceea ce ii didea dreptul la apartament'

?3.PrinDeciziadindatade6noiembrielggS,TribunalulMunicipiutuiqYgYl"!li.1l"ljiT1tttfr I llll L/g\r

smtinla iudecitoriei. Baz6ndu-se pe exislenla unei jurispru::,11:,:"ft3::""flgs! rfrr ll(a Jrr\r\

aoesta a apreciat ci art. 655 din codul civil ie reglementa :.?Y'-tl?s::1:SrvwlrtrB u $rr

soraE cerea o hotirare definitivi de condamnare a succesorului pentru omor

fi inliturat ca mogtenitor al persoanei decedate. or, in spe[a, Aurel A. nu.!^^^^ l^ ^.tli

i- r I IvYrY. ..-v '

pfirtro hotir&re judecatoreisca definitiva, deoarece se sinucise::,l1".p.x1iilj

ARGES

ffi,q;:f,;1il,'i;;;;il.;i;;i;b tui Aurei A., putea deveni moetenitorul riiceiI

602 Jurisprudenla C.E.D.O. in cauzele impotriva Rom6niei

74. in ceea ce privegte plata ratelor tunare, pe baza elementelor de probd depuse la dosar,instanla a constatat cd ele fuseserl pldtite in primi lazd & Lucian L. 9i cd, prin urmare,apanamentuliifusese atribuit pe buni dreptate. lnstanla Fa indicat reclamantei calea uneiacliuni ln restituire lmpotriva primAriei.

75. Rechmanlii au formulat recurs. Reclamantul a cerut din nou ca Lucian L. si fie inlituratde la succesiunea fiicei sale. Reclamanta a solicitat ca apartamentul sd ii fie atribuit, avAnd?n vedere c6 ea pldtise prima restul ratolor lunare.

76. Prin decizia rdmasi definitivl din data de 14 octombrie 1999, Curtea de Apel Bucuregtia confirmat deciziile anterioare.

ll. Dreptul intern pertinent

7. Articolul655 din Codulcivil prevede urmtrtoarele:

"Sunt nedemni de a succede gi prin urmare exclugi de la succesiune:

1. condarinatul pentru ci a omor&t sau a lncercat str omoare pe defunct;2. acela care a flcut in contra defunctului o acuzalie capitali, declarati de judecatd calom-nioasi;3. mogtenitorul major care, avAnd cunogtinla de omorul defunctului, nu a denunlat aceastajustitiei."

Prevederile relevante din noul Cod civil romAn din 17 iulie 2009, care nu a intrat incd invigoare, sunt urmdtoarele:

Art. 958. Nedemnitatea de drept,,(1) Este de drept nedemna de a mogteni:a) persoana condamnate penal pentru sdvArgirea unei infracliuni cu intenlia de a-l ucide pecel care lasd mogtenirea;(...)(2) in cazul ln care condamnarea pentru faptele menlionate la alin. (1) este impiedicati prin

I

decesul autorului faptei (...), nedemnitatea opereazi daci acele fapte au fost constatate ,l

printr-o hotirAre judecitoieasci civild definitivi. l(3) Nedemnitatea de drept poate fi constatate oricAnd, la cererea oricdrei persoane interesate j

sau din oliciu de cltre instahla de judecati ori de cdtre notarul public, pe baza hotir&riijudecitoregti din care rezultl n6demnitatea.n

in oRepr

l. Asupra pretinseiincilciri a arl.2din Convenlie

78. Reclamanlii suslln cl autorititile nalionale nu au efectuat o ancheti rapidl gi eficientipentru a identifica gi a pedepsi toate persoanele rispunzitoare pentru drama din 7 ianuarie1993. Ei invoci art. 2 din Convenlie, care prevede urmitoarele:

Articolul 2

"Dreptul la viafi al oricdrei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate li cauzati cuiva

ln mod intenlionat, decAt ln executarea unei sentinle capitale pronunlate de un tribunal incazul in care infracfiunea este sanctionati cu aceastd pedeapsi prin lege.2. Moartea nu este considerattr ca liind cauzata prin incilcarea acestui articol in cazurile incars aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesari la fo(d:a) pentru a asigura aptrrarea oricirei persoane impotriva violenlel ilegale;b) pentru a efectua o arestiare legali sau pentru a impiedica evadarea unei persoane legaldelinute;c) pentru a reprima, conform legii, tulburdri violente sau o insureclie."

A. Asugaadmtslbtlifitl79. Curtea constati ci reclamanfii se plAng, in speld, de ineficienla anchetei realizate care,potrivitopiniqi lor, nu a asigurat protec[ia,prin lege" previzuti de prima frazl, a art. 2. DeaSe]npnea,Cpileaobserv6cipi(ileadmitam&ndouic6estecompetenldrationetemporissi analizeze"tapittrl de cerere al reclamanfilor intemeiat pe art. 2 din Convenlie. Cu toateaceilea, ea este obligati si analizeze din oficiu competenla sa in acest sens.

46. Cauza Velcea gi Mazdre impotriva Romdniei

80. Din jurisprudenla Cu(ii, in special din tlotCrdrea Bledk5 lmpotriw Cnra,tiei (MCl,nr. 59.53200, CEDO 2006-lll), rezulti ci competenp trebuie si se determine in raport cufaptele e constituie ingerinla pretinsd. Astfel, Curlea a stabilit cd este esenlialsi realizeze infiecare cauzi dati fixarea exada in timp a incdlcirii pretinse. Ea trebuie si lin6 ont in acestsens atAt de faptele de care se plAnge reclamantul, cit gi de sfera de aplicare a dreptuluigarantat de Convenlie, a cirui ?ncllcare este pretinsi, coea ce poate presupune o anumitidificultate atunci c6nd cererile se bazeazi pe fapte ce reprezinti o prelungire a unei situaliisau o inl5nluire de evenimente dintre care unele se situeazi inaintea datei ratificlrii sau,daci este cazul, inaintea datei de recunoagtere de citre statul pAr&t a dfeptului la pldngereindividuali, cAnd aceasta nu era incd facultativd (vezi Bledi6, menfionati mai sus, SS 77 Si82, llagcu gi a$ii impotriva Motdovei gi Rusiei[MC], nr. 48.787199, SS 402, 403, 459, 462,463, CEDO 2004-Vll, Ya$ci gi Sargin impotriva Turciei, HotirArea din 8 iunie 1995, seria Anr. 319-A, p. 16, S 40, gi Broniowskiimpotriva Potoniei[MC], nr. 31.443y96, S 122, CEDO2004-v).

81. Curtea reamintegte ci obligalia procedurali pe care o cuprinde arl.2 dea efectua o an-cheti eficienta a devenit o obligalie distinctd gi independent6. Degi provine din acte privindaspectele materiale ale art. 2, ea poate da nagtere constatarii unei^,ingerinle" distincte giindependente, in sensul HotiirArii Bledi€ (menlionati mai sus, $ 88). [n aceastd misuri, eapoate fi consideratl ca o obligalie distinde ce rezultd din art. 2 gi care poate sa i se impundstatului, chiar daci decesul a avut loc lnainte de data critici.

82. Cu toate acestea, linand cont de principiul securitiliijuridice, competenla tn timp a Curliide a verifica respectarea obligfiei procedurale ce reiese din art. 2 referttoare la un deces ante-rior datei critice, adici data recunoagterii de cdtre statd parat a dreptului la plAngere indi-viduald, nu este nelimitatd (Silih impotriva S/ovenief [MC], nr.71.463101, S 161, 9 aprilie 2009).

83. in primul rAnd, este clar c6, ln cazul unui deces intervenit inainte de data critici, numaiactele gi/sau omisiunile de naturi procedurali ulterioare acestei date pot intra sub com-petenla temporald a Cu(ii.84. in'al doilea rAnd, pentru ca obligaliile procedurale impuse de arl.2si devini aplicabile,trebuie sa existe o adgvirati legdturi intre deces gi intrarea in vigoare a Convenliei pentrustatul pdrAt.Astfel, trebuie stabilit faptul cd o parte importantil a mtrsurilor procedurale impuse deacea$a prevedere - nu numai o anchetl eficienti cu privire la decesul persoanei in cauzi,ci 9i declangarea unsi proceduri adecvate cevizeazd stabilirea cauzei decesului gi obligareacelor vinovali si rdspundd pentru actele lor lVo imptriva FnnleilMCl, nr. 53.92400, $ 89,CEDO 2004-Vlll) - au fost sau ar fitrebuit si fie puse in aplicare duptr data critici.Totugi, Curtea nu exclude posibilitatea ca, in anumite circumstanfe, aceastd legiturd sipoata sa se sprijine gi pe necesitatea de a verifica daci garanliile oferite de Convenlie givalorile care o susfin sunt protejate ln mod real gi efectiv.

85. Curtea reamintegte incd de la inceput ci, in ceea ce privegte cererile introduse impo-triva Rominiei, competenp sa ratione temporisincepe la 20 iunie 1994, data la care a avutloc recunoagterea de cdtre acest stat a dreptului la plAngere individual6 (Vasilescu impotrivaRomAniei, Hotdrirea din 22 mai 1998, Culegere de hotdrArigidecizii 1998-111, p. 1075, $ 49).

86. Curtea observd cd, astfel cum a fost formulat de reclamanli, prezentul capit de cerereacoper6 perioada care a inceput in momentul in care autodtdfile au fost anunlate despreactele comise la data de 7 ianuarie 1993 gi se incheie prin finalizarea procedurii prin careacestea au awt posibilitatea sI repare incilcirile pretinse impotriva statului (vezi giSelmouniimpotriva Franlei [MC], nr. 25.80994, S 74, CEDO 1999-V), respectiv la data de 2martie 2004, deci cu mult dupi data la care a intrat ?n vigoare recunoagerea de ctrtreRomAnia a dreptului la plingere individuald.

87. Curtea observd ci capltul de cerere procedural al reclamanlilor se referi, in principal, laprocedura judiciari pornitd impotriva polilistului George L. care a fost efectuati, ln cea maimare parte a ei, dupi intrarea in vigoare a Convenliei gi al cirei obiect era tocmai sistabileasca circumstranlele dramei din 7 ianuarie 1993 gi orice eventuali rispundere.

Jurisprudenla C.E.D.O. in cauzele ?mpott'iva Rom6niei

88. in lumina considerentelor de mai sus, Curtea statueazi ci este competenttr rationetempris si analizeze pretinsa incilcare a afi.2 sub aspectul sdu procedural. Curtea se valimita la a cercetia dacd faptele petrecute dupi in_trarea in vigoare a Convenliei pentru

Romdnia dezviluie o incdlcare a acestei prevederi (Silrh, menlionati mai sus, $ 167).

B. Asupra fondutut

1. Argumentete fi$itora) Guvernu!

89. Guvernul consideri cd ancheta condusa de autorilalib nalionale dupf, tragedia din 7ianuarie 1993 a respectat condiliile de eficienli gi obiectivitate impuse-gici, prin urTalg,autorilalile romine gi-au indeplinit obligalia procedurali ce le revenea in temeiul art. 2 din

Conven!ie.

90. in prima procedurl penali care l-a vizat pe Aurel A. gi care s-a finalizat cu clasareacauzei la data de 20 augUst 1993, au fost efecituate mai multe acte: cercetare la fala locului,in prezenla martorilor, in apartamentul reclamantului 9i in cel al lui Aurel A., fotografiijudiciare, 6xpertize medico-tegale, expertizi dactiloscopicd, audierea a 11 martori.

91. in urma plAngerii reclamantului referitor la participarea lui George L. la dram6, a fostdeschisi o anchetl gi s-au realizat mai multe acte: audierea a.numerogi martori, confrun-tarea reclamantului cu George L. gi a acestuia din urm6 cu un vecin al reclamantului, re-constituirea faptelor, expertizd grafoscopictr gi o noui expertizi medico-legald.

92. in plus, apropialii victimelor au fost implicali in procedurd. Astfel, parchetele le-aucomunicat reclamanlilor deciziile luate, iar reclamantei i s-au comunicat fotocopiile solicitateah documentelor diri dosar. in plus, confruntarea dintre George L. givecinul reclamantului 9ireconstituirea faptelor au fost dispuse la cererea reclamantei.

93. in speli, nu poate fi vorba de o lipsi de obiectivitate. in primul rAnd, George L. nu s-3folosit de calitatea sa de polilist in timpul dramei din 7 ianuarie 1993. ln al doilea rAnd,principiul lipsei oricirei legituri ierarhice sau institulionale intre persoanele insircinate cuancheta gi cele implicate in evenimente a fost respectat pe deplin. Singurul{apt ci procurorii

erau cadre militare ca giinvinuitul nu poate constitui o probi de lipsi de independenli. Spredeosebire de ceea ce s-a intimplat in Cauza Bursuc impotriva RomAniei(nr. 42.06d98,HotirArea din 12 octombrie 2004), niciun polilist nu a participat la anchetf,.

94, in final, ordonanlele de neinoepere a urmdririi penale s-au lntemeiat pe mijloacele deprobi administrate in timpul anchetei. in orice caz, ultima ordonanld din data de 2 martie2004 corespunde tuturor criteriilor ce au condus la anularea ordonanlei anterioare de nein-cepere a urmiririi penale.

b) Reclamanfll

95. Reclamanlii semnaleazi maimulte disfunclionalitdliin cadrulcelor doui anchete penale

desfigurate.

96. in ceea ce privegte ancheta lndreptattr lmpotriva lui Aurel A., procesul-verbal lntocmitchiar in seara in care a avut loc drama nu conline nicio mentiune cu privire la acteleindeplinite de prima echiptr de anchetl gi, pe de altd parte, Guvernul pArAt nu a oferit nicioexplicatie pentru schimbarea procurorilor insdrcinali cu ancheta. ln plus, procesul-verbal nua fost semnat de martorii menlionaliin telt. Mai mult, perchezifia la domiciliul lui AurelA. nua avut loc decAt a doua zi dupi dram6, ceea ce a dus la distrugerea gi pierderea unorm'rjloace de probi foarte importante pentru anchetil.

97. Autorita$b nu au deschis din oficiu o ancheti impotriva polilistului George L., degireclamanlii lb informaseri despre implicarea acestuia in incident. De asemenea, au existatmai multe lacune ln efectuarea anchetei: procurorul nu a dispus efectuarea testului de alco-olernie a lui George L., iar scrisorile lisate de Aurel A. in apartamentul diu nu au fostridicate.

46. Cauza Velcea gi Mazdre impofiva Romdniei

98. Ancheta nu fost realizatd nici cu celeritatea necesari: reconstituirea faptelor nu a avutloc decdt abia la 9 februarie 1998, adici dupi mai mult de 5 ani de la momentul dramei,raportul de expeilizi din 16 decembrie 2001, care trebuia si explice diferenla dintredimensiunea leziunii Georgetei V. gi lungirnea culitului descoperit in apartamentul lui AurelA. nu a fost depus la dosar decat h data de 23 decembrie 2002, adici.dupi mai mult de unan de la intocmirea sa, iar expertiza grafoscopicd a scrisorilor ldsate de Aurel A. nu a fostdispusd decAt la data de 25 februarie 1998, adici dupi circa 5 ani de la data la care au fostprezentate parchetului, la data de 24 iunie 1993.

99. Reclamanlii nu au avut acces ln mod adecvat la derularea procedurii. Astfel, ei nu auoblinut copia 6piniei comisiei superioare de control din cadrul INML din 16 decembrie 2001

Oei6t dupd plata uneitaxe. in plus, rezolutiile de neincepere a urmtrririi penale din 9 decem-brie 1994 gi 2 martie 2OO4 nu le-au fost'comunicate; ei au aflat de ultima rezolulie men-

lionatl mai sus numai in momentul comunicirii observafiilor Guvernului formulate in cadrul

lfl). lnrrocAnd Cauza Bursuc lmpotriva Romdniei(cilati anterior), reclamanlii denunltr lipsade impa4ialitate obiec.tivi a procurorilor militari care au efectuat timp de 10 ani anchetaimpotriva lui George L., fale de poliligi, deoarece ei sunt, ca gi acegtia din urmd, cadre mili-tare active subordonate ierarhic. Parchetul oare a preluat cauza ulterior a dat rezolufia deneincepere a urmiririi penale din 2 martie 2004 pe baza probelor strAnse numai de par-chetulmilitar.

101. in final, impar[ialitatea expe(ilor care au intocmit avizul medico-legal din 16 decembrie2001 este discutabiE, avAndu-sein vedere legdtura institulionaH de subordonare ce existaintre expe(ii medici legigtigi executiv. De altfel, INML este o institulie coordonatii de un organcompus din reprezentanlii Ministerului Just(iei, ai Ministerului de lnteme, ai MinisteruluiSdniliilii gi ai parchetului - consiliul superior de medicind legald - gi controlati de MinisterulSanaUiii. in plus, dkeclorii INML 9i ai institutelor regionale de medicind legald sunt numili deministrul sindtilii. Mai mult, finanlarea INML este asigurati in principal prin subvenliiinscrise in bugetul aceluiagi minister.

2. Aprecierea Cu$ii

a) Prlnclpllle care se desprtnd din lurlsprudenla Curfli

102. Curtea reamintegte ci obligalia de a proteja dreptul la vial{ pe care o impune art. 2,coroboratd cu obligalia generali care ii revine statului ln baza art. 1 din Convenlie de a

"recunoagte oricdrei persoane aflate sub jurisdiclia sa drepturile gi libertdlile definite in (...)

Convenlie", presupune gi impune desfdgurarea unei forme de anchetd oficiali efectivlatunci cand recurgerea la fo(i a determinat moartea unui om lvezi, mutatis mutandis,McCann gi a$ii lmpotriva Regatului Unit, Hotdrirea din 27 septembrie 1995, seria A nr. 324,p. 49, S 161, gi Kaya impotriva Turciei, Hotirirea din 19 februarie 1998, Culegere 1998-1,p. 329, S 105), O astfel de anchetd trebuie si aibi loc in fiecare situalie in care a avut locmoartea unei persoane in urma recurgerii la fo4a, indiferent daoe autorii bdnuili sunt agenliai statului sau nigte terfi (Iahsin Acar impatriva Turciei[MC], nr. 26.W7195, $ 220, CEDO2004-lll). lnvestigaliile trebuie si fie in primul r6nd aminunlite, impa(iale gi derulate cuatenlie (McCann gi a$ii impdriva Regatului Un& citatd anterior, p. 49, SS 161-1 63, 9i Qakiciimptriva Turciei lMCl, nr. 23.657 194, S 86, CEDO 1 999-lV).

103. Cu toate acestea, indiferent care ar fi modalitdlile de anchetd, autoritdfile trebuie sdacfioneze din oficiu, de indati ce cauza le este adusi la cunogtinld. Ele nu le pot lf,sa apro-pialilor defunctului initiativa de a depune o plingere formali sau do a'gi asuma respon'sabilitatea unei proceduri de anchetl (vezi, de exemplu, mutatis mutandis, llhan impotrivaTurciei[MC], nr. 22.277193, S 63, CEDO 200GVll, gi Finucane impotriva Regatului Unit,nr. 29.178/95, S 67, CEDO 200&Vlll).104. Ancheta desfigurati trebuie si fie gi eficienti. Aceasta inseamnd ci ea trebuie sd fieadecvatd, adicd sd permitd identificarea gi, eventual, pedepsirea persoanelor vinovate(Ramsahai gi atlii impotriva Olandei[MC], nr. 52.391/99, S 324, CEDO 2OO7-...). Aici nu

Jurisprudenfa C.E.D.O. ?n cauzele ?mpotriva RomAniei

este yorba de o obligalie de rezultat, cide s obligalie de miiloace. Autorititile trebuie si ia

misurile care le sunt dcesibile in limite rezonabile pentru a stringe probele referitoare laincident (Tanrikutu [MC], nr.29.763194, SS 101-110, CEDO 1999-lV, S 109,9i Salmanimptriva Turciei lMCl, nr; 21.986/93, S 1 06, CEDO 2000-Vl l).

105. Tipul gi gradul examenului care corespunde criteriului minim de eficienli a ancheteidepind de birLumstanlele spelei. Ele se apreciazd pe baza- tuturor faptelor relevante 9i

linindu-se cont de reditalib piactice ale muncii de anchet6. Nu este posibil sI se reducA

iarietatea situaliilor care s-ar putea produce la o simpli listi de actg de anchetd sau la alte

criterii simplificdle (Tanrikulu, mentionati mai sus, Kaya, menlionatii mai sus, pp. 325-328,

SS 8S91, Gtiteg lmpotriva Turciei, Hotlrirea din 27 iulie 1998, Culeggre, 1998-!V,pp.173*'1733, S$ 79{1, Velikovaimpotriva Bulgariei, nr. 41.48U98, S 80, CEDO 2000'Vl,gi audanimptrivaTurciei, nr. 28.298/95r $ &3, 20 aprilie 20M).

106. O cerinld de celeritate gide diligen[d rezonabili este impliciti!n acest context. Trebuieadmis faptul'ci pot exista obstacole sau dificultdli care impiedici ancheta sd progreseze

intr-o situalie anume. Totugi, un rispuns rapid al autoritililor atunci c&nd este cazul si seancheteze'recurgerea la fo{e cauzatoare de moarte poate fi considerat, ln general, caesential pentru i pistra inciederea publicului in respectarea principiului de legalitate 9ipentrir a evita orice urmd de complicitate sau de tolerantd in legiturl cu acte ilegale(McKen impottva Regatului Unit, N.28.88995, S 114, CEDO 2001-lll).

107. Din aceleagi motive, publicul trebuie sd aibd un drept de consultare suficient asupraanchetei sau asupra concluziilor ei, astfel incit si poata fi contestati rispunderea atAtteoretic, cAt 9i practic. Gradul neoesar de control al publicului poate varia de la o situalie laalta. Cu toate acestea, in toate cazurile, apropialii victimei trebuie si fie implicali inproceduri in mdsura in care este necesar pentru protejarea intereselor lor legitime (Gilleg,

menlionata mai sus, $ 82, gi McKen, mentionati mai sus, S 148).

b) Apllcarea acestor prlnclpll generale in speli108. Curtea observi ci ln cauza de fald a avut loc totugi o anchet[ la inifiativa autoritililor:Parchetul de pe lingi Tribunalul Bucuregi a efectuat o ancheti imediat dupd dramd gi aufost luate mai multe mdsuri pentru a conserva mijloacele de probi la locul crimei. Cu toateacestea, degi au fost informate despre implicarea lui George L. in faptele respective,autoritilile nu au efectuat, in primi faz6, investigalii cu privire la acesta. Abia dupi maimulte luni, in urma unei pl&ngeri penale formale a reclamantului din data de 25 mai 1993,autoritllile au procedat la investigatii.

109. in ceea ce privegte caracterul adeorat al arphetei, Curtea constatd anumite insuficienle

9i lacune. Astfel, procesul-verbal intocmit chiar ln seara dramei nu conline nicio menfiunereferitoare la actele indeplinite de prima echipd de anchetl gi nu a fost datl nicio explicatiereferitoare la inlocuirea acestei echipe; perchezi[ia la domiciliul lui Aurel A. nu a avut locdecAt in ziua urmdtoare dramei; scrisorile lEsate de Aurel A. ln apartamentul siu nu au fostridicate de procuror, cl au lost luate de fratele lui Aurel A., care le-a transmis parchetului

cdteva luni mai tAziu. La toate acestea maitrebuie adiugat laptul ci George L. nu a fostaudiat in cadrul primei anchete, parchetul mu[umindu-se s{ claseze cauza motivat dedecesul lui Aurel A. Degi toate faptele menlionate mai sus au avut loc inaintea datei deintrare in vigoare a Convenliei pentru RomAnia, respectiv la data de 20 iunie 1994, Gurteaayeciaztrci, in spe1a, este'vorba de elemente care au avut cu siguranti o inlluenl5 asupramodului de solulionare a procedurii penale gi de care va trebui, prin urmare, sI lini cont.

110. Curtea reamintege ci, pentru ca o ancheti desfigurati pentru fapte de omucidere saude rele tratamente comise de agenli ai statului sd poattr fi considerati eficienti, persoanele

rispunzitoare de anchetd gi cele care efectueaztr investigaliile trebuie si fie independentede cele implicate in evenimente (vezi, de exemplu, hotdrArile Gilleg, menlionatd mai sus,

SS 81-82, gi O$ur imptriva Turciei [MC] nr. 21.95493, CEDO 1999-111, SS 91-92). Aceastapresupune nu numai lipsa oriclrei legituri ierarhice sau institulionale, ci gi o, independenldprac{icd (vezi, de exemplu, Hotirirea figi lmpotriva Turciei din 28 iulie 1998, Culegere 1 998-lV, SS 8H4, gi Kelly gia$iilmpotriva RegatuluiUnit,nr.30.054/96, S 1'14, 4 mai2001).

46. Cauza Velcea gi Mazdre impotnvglgrnlnie! 607

111. Curtea este dispusd si admiti ci George L nu a aclionat in timpul dramei din 7

ianuarie 1gg3 in caliiatea sa de agent de polilie. cu toate ac€stea, curtea apreciaza oiinOep"nOenta procurorilor militari cire au condu's ancteta este indoielnici, avind in vedere

;"g6;;i"rU nalionat{,in vigoare la data evenimentelor. intr'adevir, in cauze anterioare,

Cirt"" a statuat O'eja c6 a avut loc incilcarea laturii proce_durale a alt' 3 din cauza lipsei de

inOependenla a prburoilor militari chemali.sd conduci ancheta in urma unei plAngeri

dnn; priviriO acuzalia de rele tratamente, lridrep'tati irmpotriva.unolrygnli de polilie lturbu'iriirt:io, impdrtva Romdniei, nr. 46.43C/99, $ 61, 5 oc'tomMe 2!!4,.grecum.9i Bursuc

fi-pot*a Aorien6i, menlionate mai sus, S 1OA. Cudea a constatat.ce ace$ia.erau,-la

,6r"ntut respectiv, cadrb militare active, intocmai ca 9i procurorii rnilitari, avAnd agadar

gr"dJ;ifit"r", Ou"rranOu-se de toate privilegiile in materie, fiind rispunzdtori de incibarea

i"grti6i Je Olscipfna mifitari gi ficAnd parte din structura militard, bazati pe principiul

su[ordonirii ierarhice (Barbu'Anghelescu, menlionatd mai sus, S! 40-43)' Curtea igi

reitereazd constatarea anterioari -gi

nu vede niciun motiv de a se indepiila de la ea in

""ri"G f"1i (iezigi Melinteimpo{riva Romdniei,nr.43.247102, S 27, I noiembrie 2006)'

112. pe de alti parte, Curtea observd c6, degi cauza Fa fost transmisi la data de 7 aprilie

iOOb i"i.t"trifi d;'pe l6ngi Tribunalul Municipiului B-ucuregti, acesta din urml nu ainO"pfinit niciun act de'arrcheii gi s-a limitat sd dispun6. neirtceperea urmaririi penalg 11 luni

maii&rziu, la data de 2 martie 2b04. tntervenlia acestuiparchet nu este suficient5, in opinia

Crrtiildriru-" rorp"n." tipsa de indepehdenfi a procurorilor militari care au strAns

maj6ritatea mijloacelor de probtr pentru ancheti'

113. in ceea ce privegte participarea reclamanfilor la proceduri, Curtea reaminte$e cidivulgarea sau pubticarea unor rapoarte ale poliliei 9i a unor elemente referitoare la anchete

poatj ridica probleme sensibile gi poate piezenta riscul producerii unor consecinte

prejudiciabile pentru particulari sau peniru alte anchete. Agadar, nu se poate considgla ca o

ferinla ce reiese automat din art. 2 din-Convenlie ca apropiaJii unei victime si poati avea

accei l" anchete pe tot parcuftiul deslaguririi'sale. Accesul necesar al p.ublicului sa3.al

ipropialilor victimei poate fi acordat-in alte^stadii ale procedurilor disponibile (vezi, printre

aitete, McKerr, menlionatii mai sus, S 129). in plus, Curtea apreciazi ca art. 2 nu le impune-rtoritalnor

de anch'eti obligalia Oe i Oa curs oricdrei cereride mtrsuride investigare ce ar

putea fi'formutati de un apioiiat al victimei in timpul anchetei (Ramsahai, mentionati mai

sus, $348).

114. in spel6, Curtea observd cI parchetula admis cererea reclamanteide a primio copie a

probelor'affite in dosarul primei anchdel astfg!, partea intere-s-ati a primit o copie a rapoar'

ietor Oe autopsie ta data ite 28 octombrie 1997 (paraglafu! 26 de mai sus) 9io coPie inte'grald a dosaiuluila data de 17 februarie 1998 (paragraful2T de maisus). [n plus, in cadrul

6ebi de-a doua anchete, parchetul a dat curs cererilor sale de a se realiza o confruntare

intre George L. gi ceilafii martori 9i de se a face reconstiluirea faptelor. Cu toate acestea, ?n

.e""." piiveStd suslinbrea reclamanlilor referitoare la necomunicarea rezoluliilor de.nein-

."p"r" "'r-iririi

peiale din 9 decembrie_1994 gi.din 2 martie 2@4, adoptate ln cadrulcelei

de'-a doua anchete, Curtea con$ata ce Guvernul nu a oferit niciun element care si dore'deasca contrariul. Ea observi ci, daci parchetul l-a informat pe reclamant, printr-o adrestr

toart" sum"rd, ci prima rezolqie fusese adoptatl, acesta nu a procedat in acest mod decAt

pentru respeAiva'rezolulie gi 's-a limitat la aceasta (vezi paiagraful 40 de mai sus). Or;

nemotivarea unei rezolutii de nelncepere a urmiririi penale in cadrul unei cauze controver'

."tJ p*t", ln sine, si diuneze lncrederii publicului gi risci si iilipseasci pe apropiatiivicti'metor de un agces la informalii referitoare la o chestiune cruciall pentru ele 9i sd impiedice

orice contesthre eficienti a sbtuliei. Gontrolulpubliculuigi accesulfamiliei la ancheti, care

sunt obligatorii, au lipsit agadar in cursul anchetei.

115. in plus, Curtea constati o incetineali viditd in desfigurarea ancietei referitoare la

impticar6a lui George L. in evenimente. in primul rand, aceasta observd ci ancheta a durat

mai mult de 11 ani, .""" ""

iepiezinta, in bpinia sa, un termen nerezonabil in sine. in plus,

ea observd o lipsd de diligen[d din partea procurorilor insdrcinali cu dosarul: reconstituirea

faptelor nu a avut loc decAt la 9 februarie 1998, gi aceasta ca urmare reclamantei,iar o expertizd meniti si identifice autorul celor doui scrisori gtrsite in apartamentul lui AurelA. nu a fost dispusi decdt la data de 25 februarie 1998, adici dup6 mai mult de 5 ani de lapetrecerea dramei. Mai mult, abia dupi 8 ani gijumitate de la data faptelor ce fac obiectullitigiului parchetul a incercat sd elucideze problema diferenlei dintre dimensiunea leziuniiGeorgetei V;, constatate prin raportul medico-legal din 13 martie 1993, gi cea a culituluides-coperit in apartamentul lui Aurel A. Astfel, la data de 21 noiembrie 2001, procurorul militar adispus o noui expertizi. Cu toate acestea, degi raportul era pregdtit incd din 16 decembrie2001, acesta nu a fost depus la dosarul anchetei dectt la data de 23 decembrie 20O2, adicddupi mai mult de un an, din cauzi ci parchetul nu a achitat tax€le solicitate. in final,Parchetului de pe lingi Tribunalul Bucuregtii-a trebuit aproape un an din momentulin carei-a fost atribuitd cauza,ln luna aprilie 2003, pentru a dispune neinceperea urmdririi penale,degi niciun act de ancheti nu fusese realizat intre timp (paragraful 64 de mai sus).

c) Concluzie

116. Curtea apreciazd cd elementele de maisus ii sunt suficiente pentru a concluziona ciprocedurile legate de rolul agentului George L. in drama din 7 ianuarie 1993, care s-a soldatcu decesul a doui rude ale reclamanlilor 9i cu v6tdmarea gravi q reclamantului, ce i-a pusin pericol viala, nu au constituit o ancnAi rapidd gi eficientd. in consecin!6, autoritalibromAne nu au resBectat obligalia procedurali ce reiese din art. 2 din Conventie; prinurmare, ln aceasti privinli a avut loc lncilcarea acestei prevederi.

ll. Asupra pretinsei lncilcirl a art.8 din Convenlie

117. Reclamanfii se pl6ng de faptul cd instanlele interne au refuzat si il declare pe Aurel A.nedemn sd o mogteneasci pe Tatiana A, permilind astfelfamiliei lui Aurel A. si ii su@ea-dd acesteia prin reprezentare. Dreptul lor la respectarea vielii de familie ar fi fost agadarincdlcat. Caracterul neadecvat al anchetei penale ar determina, de asemenea, iricdlcareaart. 8 din Conventie, care prevede urmitoarele:

Art.8.,1. Orice persoani are dreptul la respectarea vielii sale private gi de familie, a domiciliului siugi a corespondenlei sale.2. Nu este admis amestecul unei autoritSli publice ln exercitarea acestui drept dec6t ln m6-sura in care acest amestec est€ prevezut de lege gi daci constituie o misuri care, lntr-osocietate democratici, este necesara pentru securitatea nalionali, siguranla public6, bund-starea economici a 1drii, apdrarea ordinii gi prevenirea raptelor penale, protejarea sdnStiliisau a moralei ori protejarea drepturilor gi libenelibr altora."

A. Asupa capdtutul de cerereintemeiat p partalut euccestunli Tatianet A.

1. Asupn admisibititdlii

118. Curtea constatii cl, ln ceea ca o privegte pe reclamanta Florica Mazdre, aceasti partea capitului de cerere a fost formulati pentru prima oari in observaliile transmise Cu4ii ladata de 4 octombrie 2006. Curtsa reamintegte ci, in conformitate cu art. 35 $ 1 dinConvenlie, ea nu poate fi sesizati decAt in cel mult 6 luni de la data rdmAnerii definitive ahot6rArii interne. Or, in spel6, hotir&rea interni definitivi referitoare la capitulde cerere alreclamantei este cea a Cu(ii,de Apel Bucuregi din 14 octombrie 1999. Prin urmare, acea$iparte a capitului de cerere este tardivi, in misura in care este introdusi de reclamanti, gi

trebuie respinsi, ficAnd aplicarea art. 35 $S 1 gi 4 din Conventie.

119. in schimb, Curtea observd ctr aceeagi parte a capitului de cerere, in mdsura in care afost introdusi de reclamant, nu este v{dit nelntemeiatd in sensul art. 35 S 3 din Convenlie.Pe de altd parte, Curtea constat6 ci nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prinurmare, trebuie declarati admisibild.

"a cerenr

46. Gauza Vetcea Si Mazdre impotriva Romdniei

2. Asupra fondului

a) Argumentele pirlllor120' Guvernul susline ci refuzul instanlelor de a'l declara F'e {u1e1

A' nedemn gi' astfel' de

a-l impiedica pe Lucian L. sa o mogten6asci pe fiica reclamantului nu constituie o ingerintiin viaia Ae famitie a acestuia, deoarece Conventia nu garanteazi dreptul la o anumiti parte

dintr-o succesiune.

121. in subsidiar, pentru cazulin care Curtea ar hottrrf cE a avut loc intr-adevir o ingerinliln spetd, Guvemul susline ci ingerinta corespundea cond'ttiilor previzute de al doilea

paragraf 'at

art. 8 din Convenlie. ln primlt rind, ea ar fi fost ptevazltq printr-o normi legalii""eEiOiH gi previzibita, 9i anlme art. 655 $ 1 din Codul civil. in al doilea rAnd, aceasta ar fi

urmirit un icbp bgitim, $ianume drepturile mo$enitorilor autoruluiomorului, care nu fusese

condamnat. in'at treitealand, ea ar fi fost necesari intr-o societate democratici, deoarece

declararea nedemnittrlii, ca sancliune civil6, nu s-ar fi putut face decdt pe b31a unei sentinte

de condamnare. in llp'sa uneiasifelde hotiriri, autorulprezumat ar beneficia de prezumtia

de nevinovitie.

122. Ca un argument final, legislalia romind, care ar enunla imposibilitatea de a declara

nedemnl o persoand atunci cAnd,'din cauza decesului sdu, actele sale nu au ocazionat o

condamnarq ceea ce ar impiedica sau ar stinge acliunea publictr, ar line de maria de apr+ciere a stratelor contractantq care ar avea posibilitatea si aleagi miiloacele care si permiti

fiecdruia sE aibd o viati de familie normali.

123. Admiland ctr, potrivit art. 655 din Codul civil, este nedemn si ii succeadi defunctului

cel care a'fost condamnat pentru cd Fa cauzat moartea, reclamantul consideri cd trebuieprocedat la o interpretare extensivd a acestei prwederi. ln realitate, part€a interesate

bontesta jurisprudenla intemeiatd pe aceastii prevedere din Codul civil. DupI pirerea sa,

trebuie considerat n6demn si succeadi defunctului gi cel care i-a cauzat moartea sau aincercat sd ii cauzezs moartea gi tmpotriva ciruia, din cauza decesului sdu, ac{iuneapubtic6 nu a putut fi exercitati. Astfel, in speti, instanlele ar fi putut str lini cglt 99 rezolulia

de clasare eririse de parchet la data de 20 august 1993, care constata vinovalia lui Aurel A.,

gi sd il declare pe acesta nedemn si o mogteneasci pe fiica reclamantului.

12l.in spel6 nu este vorba de dreptul la o anumitd parto din succesiune, cum-susline. Gu-

vernul, ci'edte vorba de a defini persoanele chemate si mogteneascd o persoani decedati.

b) Aprecierea Curlii12S. Curtea reamintegte incd de la inceput ci viala de familie nu cuprinde numai relalii cu

caracter social, moralsau cuttural, de exemplu ln sfera educaliei copiilor; ea inglobeazi 9iinterese materialq, astfel cum o arati in special pensiile alimentare gi locul atribuit rezervei

ereditare in ordinea juridici interni a majoritiitii statelor contractante. Pe de altd parte,

Curtea a afirmat deja cd domeniulsuccesiunilor gial liberalitalilor intre rude apropiate aPlPca strAns legat de viala Oe familie (Marclu impotriva Belglei, Hgterlre1 din 13 iunie 1979,

seria A nr. 31, pp. 23 9i 24, $ 52; gi Pla gl Punernau imptriva Andonei, nr. 69.49&01'

S 26, CEDO An+-Vttt). Drepturile succesorale constituie, a$adar, un element al vielii.deiamilie ce nu poate fi dediiai. Curtea reamintege ce art. I din Conven$e nu impune totugi

recunoagterea unui drept general la liberalitili sau la o anumitd parte din succesiunea

autorilor persoanei ori chiar a altor membri din familia sa; 9i in materie-patrimoniald,.acesl

afticol hbd, ln principitl, stiatelor contractanlg dreptul de a alege mijloacele menite- sipermiti fieciruia sa aiUa o via16 de familie normald, iar acest drept nu este indispensabilincdutarea acesteia.

126. Curtea observi cd, in speld, reclamantul denun!6 in principal faptul cd fratele ginerelui

sdu, Lucian L, a mogtenit-o pe iilca sa deCedati. De asemenea,-Curtga observl c6, pe baza

unei jurisprudenp ooirstante referiloare la interpretarea art. 655 S l.djn -Codul

civil, instanlele

intenie air refuzht sd il califice ca nedemn pe ginerele reclamantului, Aurel A, pe motiv cd

ace$a nu tusese cmdamnat pentru on\or printr-o hot{rfue iudecitoreascE' deftnitiva. Fratele

i6u a putut astfel si li h locul h succesiune 9i sd o mogteneasci pe fiica rechmantului.

C.E.D.O. in cauzele impotriva Rom6niei

Pentru Curte, limitlrile aduse de Codulcivil romAn asupra capacitdlii reclamantuluide a primi oanumiti parte din suocqsiunea fiicei sale din cauza existeniei un6r prevederi succesorale inl1y9ll"" unui sol-nu i$ri, i1

_s1e_, in contradiclie cu cohvenlia '(vezi,

mutatis ^uti,aii,Marcloi T9llgFti maisus, g 53, Merger gi Cros impotriva Franlei, nr. 69.g64/01 , E +1, i

decembrie 2004). Cu toate acestea, Curtea Constata ci, in speld, nir este vorba Oe Oie'p1Uia -

angmitil parte din suc@siune,'astfet cum susline Guvernul, ci'niai degrabd de o contestare acalitdliide succesori. in corrcluzie, art. 8 din cdnvenlie inta inoiscqL.-

'

127. Curlea observd in continuare ci aceastd cauzd se referi la un litigiu succesoral intredoud persoane-private. Cauza ar putea fi analizatl din perspectira unel ingeri;F ; i""h;:felor nalionale in respectarea vielii de familie a reclamantuiui, dac6 interp-retari:a oita oeacestea prevederilor legale aplicabile ar trebui consideratd ca gi cum ar incdlca art. e OinConvenlie, sau din perspeaivb omisiunii instantelor, in raporturi'diniie persoane private, dea-girespecta obligaliile pozitive ce decurg din art. 8 gi care vzeazd adoptarea de mdsuri efi-ciente, rezonabile gi adewate pentru pratejarea dreptului la viafa de familie a reclamantuluiinaplknrea prevederilor legale respectivel*haefer impotriva Ge'rmaniei(dec.), nr. 14.37918, 4septembrie 20071.Curtea poate totugi si lase deschisi aceastd chestiune. tndiferent dacl aborddm cauza dinperspectiva unei obligalii pozitive, in sarcina statului, de a adopta misuri reron"Oir"-fiage9\qte pentru a proteja drepturite de care reclamantul beneficiazd conform p"r"gr"frlri'1alart. 8, sau din perspectiva.unei.ingerinle a unei autoriteli pubtice ce trebuie iii.iiriiaia con-form paragrafului 2, principiile aplicabile

'sunt destut de aiem6ndto"re. in ."rii aorE&iuii,

tt"".byi9 finut cont de justul echilibru ce trebuie pastrat intre interesele concurente ale indi-vJdului 9i ale_societIlii ?n ansamblul ei; de asemenea, in cele doul cazuri, statul se oucuraoe_ o anumila marjd de aprecigrg pentru a stabili prevederile ce trebuie adoptate pentru iasigura respectarea Convenliei. in plus, chiar gi in cazul obligaliilor pozitive ce rezulti dinparagraful 1, obiectivele enlmerate la paragraful 2 pot juci irn anumit rol in cdutareaechilhrului dot'tt (Powell gi Raynerimpolriva Regatului Unit; a februarie 1990, S +t, seria-Rnr.. 17_2, Ldpez ostra lmptriva spanier, g decernurie 1994, g 51 , seria A nr. go$c, gi uanongi a$iiimpotriva Regatutui unitlM3l, nr.36.o22tg7, s 98, iEDo2oog-vlil).128. Curtea conshte cd erau in conflict doui interese: pe de o parte, interesul recla-mantului, care dorea ca Aurel A. s6 fie chclarat rydeln sr o mogteneasca'p" tiic" sa, si, p"{9 "[e

parte, cel a] lui Lucian !., 9" gl mogteni pe lratele sdu, inclusiv acea parte a bunu-l,lll .: ii aparlinuse

l1tia.19i A., in lipsa uirei tr6tarari definitve de conoamnare a tratetuisau. Necesitatea unei hotlr6riiudiciare definitive de condamnare pentru omor ln vedereagalificdrii unei persoane ca nedemni i9i poate gisi justificarea iri proteclia drepturilor sift.be$lilq altuja, unuldintre scopurile legitime preiazut'e de arr. I S z iin cohve.iiJ o i#Eide hotirAre de condamnare aduce, in-principiu, o garanlie_ de iecuritate juridica fala oeorice alti constatare a vinovdfiei persoanei presupuse a fi nedemnd, ceea ce servegteintereselor societdlii.

l29..Curtea reamintegte cd Convenlia nu ii impune unui stat membru sd adopte orevederilegislative ln materie de nedemnitite succesorald. cu toate

""e.te", oJ"E'-;;;;

prev.ederi 1.t9s adoptate, el9 trebuie aplicate in conformitate cu scopul ror. ai6ei i1n speJi,pentru a stabili daci instanlele nalionale au pdstrat un just echilibru lntre interesete'con-curente, Curtea este nevoit6-sd ac6rde o atenlie specia6 aplicabilitilii regutii pieveirt" O"codulcivilin materie de nede_mnitate gi, maiates,'aptraiii5"r" in.i"pb";; lr;;i,;;RegatuluiUnfi Hotirarea din 28 octombrie 1998, cut'egere 1g9g-vlll, $'150). ca exceotii de$-exgrcit3reg dreptului la respectarea vieliide familie, irgumentele initanteiorlmil;;;lizi_{elle !i detaliate de cdtre cune (Edonet gi agiiimlotriva Etveliei,

"i. sg.osi/oi, S 77,

gFDo 2@7'.;.1. curtea nu neagd taftut ca oStigaiia d6 a interprei.a ii oe a apri"atrEptriintern le levi.ne in primul.r6nd autorit{ilor nalionale,'maiates insianfelorlurisdiajonate, ginu?9i va substitui propria interpretare d oreptltui ?n locut interpretdiii tor, atara de situatiitelpitt?r9 (Bulu lmpotriva Austiei, 22 tebruarie 1996, cutegere tsso-it, t- is,-iiiii;ii,parclgimpotriva spaniei,16 decembrie 1997, outegeie tgd-vttt, $ g1). cu t|61; d'st;;,in misura In care curtea este competenti s6

-controleze pio-ceoura ;r;ta;-f"d

46. Cauza Velcea si Mazdre imptriva Romdniei

instanlelor interne, ea considerd ci o aplicare prea rigidi a prevederilor legale se poate

dovedicontrari art I din Convenlie.

fSO. in acest sens, Curtea observi ci rezolulia de clasare a cauzei din 20 august 1993 a

declarat ci Aurel A. era autorul mo(ii Tatianei A. (veziparagraful 24 de mai sus). Parchetul

gpa intemeiat solulia in special pe b scrisoare gdsiti in.apartamentu.l lui Aurel A., in care

acesta recunogea'ca gi-a'ucis so1ia. tvtai mult chiar, membriiJamiliei lui-Aurel A., printre care

Lucian L., nu au negat niciodati cd Aurel A. era autorul mo(ii Tatianei A.

131. Firi a ignora importanla principiului securitilii raporturilor juridice in orice grdlnejuridicd nalionae, priniipiu a'cirui importanla a afirmat-o in mai multe rAnduri, Curtea

apreciazi,'avgnd in vedere circumstanlele speciale ale cauzei de fa!i, ci interpretarea

pievederii din Codulcivil ce reglementea2dcauzele de nedemnitate a fost prea-restriclivi, in

detrimentulvieliide familie a reclamantului. in opinia sa, nu exista nicio indoiali cu privire-la

vinovifia lui Airrel A. NelinAnd cont de constatarea parchelului, de mirturisirea autorului

omorului gi de recunoagierea de citre familie a vinovdliei acegtuia, instanlele-au,mers

dincolo de ceeace era necesar pentru a asigura respectarea principiului securitiliijuridice.

132. Curtea nu poate admite ca, in urma decesului unei persoane, caracterul ilicit al ac{iu-

nilor sale sd ramdni firi efect. Desigur, principiile care guvernead rlspunderea penali aunei persoane suspectate ci ar fi comis fapte interzise de legea penali 9i aplicarea lor de

cdtre autoritilile nalionale impiedicau, pe bund dreptate, odat6 ce s'a hotlrit clasarea

dosarului, continuar6a anchetei privind rispunderea lui Aurel A. dupi decesul sdu. Curteanu poate readuce in disculie acest principiu.fundamental al dreptului penal nalional ce

conita in caracterul persohd 9i netransmisibil al rispunderii penale. Nu e mai pulin

adevlrat faptul ca reiunoagterea formali, de citre autoritiiti, a caraclerului ilicit al unor

astfel de acliuni inainte de a ajunge la decizia de a clasa cauza, determinatl de decesul

persoaneiin cauzi, ar trebui si coistituie, pe de o parte, u.n mesaiclar trimis opiniei p.ubJicg

ti autoritilile nu sunt dispuse sl tolereze astfel de acliuni 9i, pe de alti parte, ar trebui sd

serveasc6 fa4iOr interesate, in pretenliile cu caracter iivil pe care le pot avea (vezi, mutatis

mutandis, N$dlmpotriva RomAniei, nr.10.778102, S 36, 4 noiembrie 2008).

13g. Respectarea vie$i de familid a reclamantului ar fi impus luarea.ln considerare a cir'cumstail6br speciale'Si, ca sd le numim aga, exceplionale, ale cauzei pentru a evita o apli''

care me|anici'a princi-piilor de interpretare a prevederilor art. 655 S 1 din Codul civil. Curtea

conctuzioneazi de aici c5, avAnd in vedere situalia foarte speciali din cauza de f3!i (Oaral

grafut 128 de mai sus) gi linand cont de marja d6 apreciere limitatd de care beneficia statul

[arat pentru o chestiune ce privegte viala de familie, nu a fost pestrat.un juS echilibru intre

intereiete succesoruluiAurelA., pe de o parte, gi interesele reclamantului, pe de altil parte.

134. Prin urmare, a avut loc incilcarea art. 8 din acest purEt de vedere. Curtea ia totugi ac't

cu interes de modificarea legislativd recenti referitoare la clauza privind nedemnitratea

succesorali in noul Cod civil romAn (vezi paragraful T7 din dreptul intern relevant),

modificare ce mergein acelagi sens cu cel al ralionamentuluisiu expus maisus.

B. Asupra capdtulut de erqe lntematat pe tneftclenla anchetet penale

13S. Curtea constata ci aceastd parte a cererii nu e$e vadit neintemeiatd in sensul art. 35

S 3 din Convenlie gi cl nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare,

trebuie declaratd aOmisiUiH.

136. Cu toate acestea, linand cont de concluziile sale bazate pe prevederile art. 2 (par+grafele 106-114 de mai 6us), Curtea nu considerd necesar sd analizeze separat acest capitde cerere pe fond.

lll. Asupra pretlnsei incllcirl a art.5 dln Gonvenlie

137. lnvocAnd art. 5 din Convenlie, reclamantul denun!6 gi impunitatea de care a beneficiat

George L. pentru pretinsa sechestrare a fiicei sale in preziua decesului ei.

611

C.E.D.O. ?n cauzele Tmpotriva RomAniei

138. Avdnd in vedere incllcarea art. 2 din Convenlie pe care a constatat-o in cazul de fali(vezi paragrafele 106 - 114 de mai sus), Curtea consideri ci a analizat chestiunile juridiieprincipale ridicate de cerere, in misura in care ea se referi la evenimentele care au dus ladecesul fiicei reclamantului. [inAnd cont de totalitatea faptelor cauzei, Curtea considerd,agadar, cd nu se impune se $atueze separat asupra capitului de cerere intemeiat dereclamant pe art. 5, in ceea ce o privege pe defunctii (vezi l6milUzunimpolrivaTurciei, nr.3741u97t $ 64, 10 mgi 2!o7i Demirel gi agii impotriva Turciei, nr. TS.s12o1, g 29, 24 iutie2oo7; Mehmet gi suna Yigit impotiva Turcbi, nr. 52.658/99, S 43, i7 iulie 2007; tGpan gia$iiimptrivaTurciei, nr. 71.80U01, S 45, 26 iunie 2007). 1

lV; Asupra celorlalte pretlnse incilcEri ale Convenllel

139. !n temeiul art. 6 din Convenlie, reclamantul susline cd procedura civili referitoare lapartajul succesoral nu a fost echitabili. in opinia sa, instanlele ar fi trebuit sd suspendesolufionarea cauzei pentru ca autoritilile penale si se pronunlo asupra plAngerilor site defals, uz de fals gifurt indreptate impotriva ginerelui sdu gi a familiei acestuia. Curtea observdcd acest capdt de cerere a fost formulat pentru prima dati ?n scrisoarea reclamantului din 23noiembrie 2000. Or, in spefi, procedura departaj succesorala luat sfArgit prin decizia Curliide Apel Bucuregti din 14 octombrie 1999. Hezulti ci acest capdt de cerere este tardiv iitrebuie respins, ficAnd aplicarea art. 35 gg 1 gi 4 din Conventje.140. Reclamanta considerl cA a avut loc o discriminare in modul ?n care a fost condusdancheta penali deschisi dupl drama din 7 ianuarie 1993 gi referitoare la infracliunile defut:.t"c!"g[?re, violare de dorniciliu gi omor. Aceastd discriminare ar line de caiitatea depolilist a lui George L. Prin urmare, ar fi avut loc ircilcarea an. 14 din ionvenlie coroboratcu art. 2. ln ceea ce privegte acest capit de cerere, Curtea observd cd rechmhnta se limi-leaztr la a denunla caracterul discriminatoriu at anchetei penale, fird a-gi dovedi cu precizieplingerea. Mai mult, Curtea nu distinge nicio dovadh de discriminare in conilucereaanchetei. Rezulti ci aceastd parte a cererii trebuie respinsi ca vddit neintemeiata, inaplicarea art. 35 $S 3 gi 4 din Convenlie.

141. in ob-servaliile lor din 4 octombrie 2006, reclamanfii se consideri victimele unuitratament discriminatoriu fati de mogtenitorii ce dispun de o hotirAre penald definitivi decondamnare a autoruluiunui omor, Oiere4a de tratament ce nu poate ti;usmrcata O"

"[iu"motiv obiectiv, cu atit mai mult cu cat, id cazul de fa!i, chiar-gi o auioritate a niriui;constatat ci Aurel A,

"t3 vinovat pentru.decesul Tatiinei A. in aceastii privin16, Curtea

observd cd acest capat de cerere a fost formulat pentru prima datti la data de 4 b4ombrie2006. Or, i1 sp$a, procedura de partai succesoral s-a incheiat cu decizia Cu(ii de ApetBucure$i din 14 octombrie 1999. Rezuttd cd acest capit de cerere este tardiv'gitrebijierespins in conformitate cu art. 35 SS 1 9i4 din Gonvenlie.

l4l.infinal, in temeiulart. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanliiconsiderd ci refuzul instantelor{e a le atribui lobuinla ce apa4inuse Tatianei A. gi sojului ei reprbzint6 o incitcaie adreptului pirfilor interesate de a se bucura de bunurile ldr, in special din cauz6 c6, dupddecesulsurorii sale, reclamanta a plttit o parte din ratele lunare restante pentru apartament.ln acest sens, Curtea observa ca acest capit de cerere a fost formulat pentru prima oar6 dereclamant in scrisoarea sa din 23 noiembrie 2(X)0 gi de rechmanti in scrisoarea sa din 6februarie 2003. Or, in speld, procedura d9 Rartai succesoral s-a finalizat cu Oecizii CurtiiOeApel Bucuregti din 14 octombrie 1999. Rezuttd c6 gi acest capit de cerere este tardiv gitrebuie respins pentru a face aplicarea an. 35 SS 1 gi 4 din Convenlie.

V. Asupra aplicirii art.41 din Convenlie

143. Conform art.41 din Convenlie,,,Dacd Curtea declari ci a avut loc o incdlcare a Convenliei sau a protocoalelor sale 9i dacidreptul intern al inaltei p6(i contractante nu permite' decit o'inliturare incomifeta aconsecinJe-lor acestei lncilcdri, Curtea acorde pirlii lezate, daci oste cazul, o reparalieechitabili."

46. Cauza Velcea gi Mazdre i@ 6rs

A. Prciudiciu144. Heclamanlii solicita Suma de 5o.ooo euro (EUR) fiecare pentru prejudiciul moral pretins

cauzat de suferinlele Oaioi"G f,psri de rec.unoagtere^gi de reparalie, la nivel nalional' a

inc6lciritor drepturilor .,il'lifri-"ilriie.-Acegia invita Curtea sd tind cont de natura incil-

c6rilor denunlate gi O" "iituOin""

autorit6liior romine responsabib cu ancheta penali in

cauz6.

1rt5. Guvernul considera, in primul rAnd, c6 nu a fost stabilitl nicio legdturi de cauzalitate

i"iii pr"iin.rr'p1"iuOi"ir-'rorliiipt"tin.ble incdlcdri ale Gonvenliei' in plus, in opinia sa' o

eventuali hotirAre Oe conOamirare din paltea Cu(ii ar constitui, in sine, o reparalie Sufi'

cientl pentru ,".r"r"ntiCirn'"tg*"ntfinal, sumele solicitate de plrlile interesate ar fi

excesive.

146. Statuand in echitate gilinand cont de sumele acordate in cauze de acelagi-tip-gide

incitcirite pe care rela t.insiatat, Curtea ii acordd reclamantului 15'000 EUR' iar

reclamantei B.Ooo EUR, ., in-ru O" Orune morale, la care se adaugd orice sumi ce ar putea

fidatorati ca impozit pentru aceste sume'

B. Chettuidl deiudecaE

147. Rectamanlii mai soticita 7.550 EUH pentru cheltuielile de judecata angaiate in fala

Curlii, sumi pe bare o detaliazi astfel:

a) 7.500 EUR pentru ";;ri,,,l;r;.it"i

tot in fala Cu4ii, confoll 11?'_:oly".ntii

incheiate.la

data de 19 aprilie ZOOO iiin care s-a stipulat 6itaptutca suma.acordatl de Curte pentru

cheltuielile de judecatd sa'ii fie ptatita dirirct avlcatei; suma menlionata mai sus reprezinti

71 de ore de munci efectuate de aceasta;

U) SO EUn ca sum6 fix6, pentru cheltuieli administrative'

14g. Guvernul constata ci reclamanlii nu au depus n'rciun document.justificativ pentru a-gi

dovedi cererile, p, ""t1,-0" "rttet,

te considerd excesive. Daci ne uitam h data incheierii

convenliei, avocata r".rdr"ngrot pare s6 fi redactat numai observaliile referitoare la cererea

;;';;iiir".tj" ecnitaoiri]iiiif'rid; aionorariutui ar fi excesiv gi.nejustiricat, mai ales in

comparalie cu sumele solicitate in alte cauze, adictr 40 EUR pe ord (Natchova gi a$ii

impotriva Butgariei, "n.-ii.siga gi 43.579/98, s 185, 26 feb.ruarie 2004, Anguelova

imptriva Bu@artei, nr.'Sd.g6ilg7, S'tz+, CEDO IOOz-w, gi Velikova impotriva Bulgariei,

nr. +t.+AUSA,5103, CEDO 2000-Vl).

149. conform jurisprudenlei cu(ii, un reclamant nu poate obline rambursarea cheltuielilor

sale de iudecata oecaiin'masrri in ""r"

li s-au stabilit realitaiea, necesitatea 9i caracterul

H;bilH;;,te,;ilin *0"r" crireriite mentionare gifaptut cd reclamanlii au bene-

iil-i.ii J" l.i.tli16 i.raii"ta, Crrt"" i" acordl pentiu cheltuieli de judecati suma de 6'000

EUR, ce ii va ti fmiiu direct doamnei avocat Popescu'

C. Dobittzi de intdzlere150. curtea considera potrivit ca rata dobdnzii de intarziere s6 se bazeze pe rata dobanzii

f""ifitaii O" imprumut irarginaL a Bdrrcii Centrale Europene, majoratd cu 3 puncte pro-

centuale.

P ENTR U ACESTE MOTIVE, iT'T U UMI I U ITATE, CU RTEA'

1. Declar6 cererea admisibili in ceea ce privegte capetele de.cerere ale reclamanlilor

intemeiate pe art. 2 Sil'Jin Conrenlie 9i caiatul de cerere intemeiat de reclamant pe art. 8

din convenlie rereritor-tJi;triljii.di",iretoi oe a constata nedemnitatea succesorala a lui

Aurel A" giinadmisibilS in rest;

2.Hotarasteciaawtlocinc6lcarealaturiiproceduraleaart.2dinConvenlie;3. Hotara$e ca a avut loc incdlcarea art. 8 din convenlie, in ceea ce privegte refuzul

instantelor de a constata nedemnitatea succesorald a lui Au'rel A" in mdsura ln care capitul

de ce#re se referd la reclamant;

614 Jurisprudenta C.E.D.O. In cauzele lmpotriva Rominiei

4. Hotlri$e cd nu este necesar si se pronunle separat asupra capdtului de cerereintemeiat pe art. 5 din Conventie;

5. Hotilrtrge:a) oa statul pAr&t str pllteasca, in cel mult 3luni de la data rlmanerii definitive a prezenteihotirf,ri, conform arl. M S 2 din Convenlie, urmdtoarele sume, care sd fie conveftite inmoneda statului pArAt la cursul de schimb valabil la data pl6lii:(i) reclamantului, 15.fiD EUR (cincisirrezece mii euro), plus orice sumd care ar putea fidatorati drept impozit, cu titlu de daune morale;(ii) reclamantei, 8.000 EUR (opt mii euro), plus orice sumi care ar putea fi datorati dreptimpozit, cu titlu de daune morale;(iii) direc{ reprezentantei reclamanlilor, doamna avocat Popescu, 6.000 EUR (gase miieuro),plus orice sumd care ar putea fi datorati ca impozit de cdtre reclamanti, pentru cheltuieli dejudecatl;b) ca, lncepAnd.de la expirarea termenului menlionat mai sus 9i pintr la efectuarea plilii,aceste sume si se maioreze cu o dobAndi simpli avAnd o rati egali cu cea a facilitilii deimprumut marginal a Blncii Centrale Europene valabilt ln aceastil perioadtr, majorati cu 3puncte procentuale;

6. Respinge cererea de satisfaclie echltabila in rest.

intocmita in flmba lrancez6,, u]terior fiind comunicati in scris la data de 1 decembrie 2(X)9,pentru a face aplicarea art. 77 SS 2 gi 3 din Regulament.

Santiago Quesada,Grefier

Josep Casadevall,Pregedinte