Planul de afaceri, EEE

8/10/2019 Planul de afaceri, EEE

1/14

0

FACULTATEATIINE ECONOMICE

CATEDRA TEORIE ECONOMICA SI METODOLOGIA CERCETARII

Lucrul individual

la disciplina Economia entitatii economice

REFERAT LA TEMA :

,,Planul de afaceri

Autor:

Chiinu- 2014


2/14

1

Cuprins :

1. Introducere pag. 2;

2. Subiectul 1(abordarea teoretica).pag. 3;

3. Subiectul 2(abordarea practica)...pag.9;

4. Concluzii .pag.12;

5. Bibliografie .pag. 13.


3/14

2

Introducere :

Actualitatea i importana temei.

In prezent, planul de afaceri este un instrument primordial intreprinzatorilor care creaza osocietate sau cauta parteneri pentru intreprinderile lor, el fiind atit un ghid al realizarii planurilor

pe termen scurt si lung, cit si un mod de a atrage investitori.

Scopul referatului dat este de a afla si a intelege ce reprezinta un plan de afaceri, la ce ne

serveste un plan de afaceri si care este importanta si necesitatea acestuia.

Pentru a da raspuns la aceste intrebari, am stabilit urmatoarele obiectiveale temei :

1.

Definirea planului de afaceri;2. Identificarea continutului si tipurilor acestuia;

3. Domeniul aplicarii planului de afaceri;

4. Scopul, necesitatea si importanta acestuia;

5. Prezentarea unui exemplu de plan de afaceri al unei firme.

Obiectul studiului este un model de plan de afaceri al unei intreprinderi ce are sediul in orasul

Chisinau.

Metodologia de cercetare aplicat:lecturarea si analiza documentelor.

Cuvinte-cheie:

Plan de afaceri;

Intreprinzator;

Intreprindere;

Investitor;

Investitie;

Obiective pe termen lung si scurt;

Eficienta;

Evaluare a activitatii.


4/14

3

Subiectul 1.

Planul de afaceri este un dosar in care se concentreaza studiul analitic al tuturor aspectelor

unui proiect sau al unei intreprinderi.El contine un plan amanuntit de actiune,precum si o

evaluare a rentabilitatii de perspectiva a proiectului propus.

Planul de afaceri se refera fie la promovarea unei firme noi,fie la lansarea unui proiect

important intr-o ntreprindere existenta. El joaca un rol important si in aplicarea unei operatiuni

de restructurare a intreprinderilor.In cele din urma devine obligatoriu cu ocazia investigarii

partenerilor financiari.

Planul de afaceri este un instrument necesar:intreprinzatorilor care creaza o societate sau

cauta parteneri pentru intreprinderile lor;gestionarilor de proiecte;managerilor care propun

activitati noi,altor persoane decat cele care sunt deja responsabile in cadrul unor intreprinderi

deja existente.

Planul de afaceri este important in toate sectoarele,industriale sau servicii,in mod

independent de gradul lor de inovatie tehnica sau marketing.Planul de afaceri devine din ce in ce

mai mult un instrument indispensabil,cu ajutorul caruia se poate reusi in orice domeniu.

Diagnosticarea activitii tehnico-productive i economico-financiare se poate face prinmsurarea performanelor activitilor i pe ansamblul interpriderii pentru a gsi soluii caaceasta s devin competitiv. Se urmrete asanarea activitilor nerentabile, cunoatereaanselor intreprinderii de a deveni competitiv pe pia, de a-i relansa i stabiliza activitatea

economic sau dea intra n faliment.

Informaiile necesare n vederea msurrii performanei economice prezente i previzibilese obin din contabilitatea analitic din bilanul contabil i anexele acestuia, din analiza realizrii

prevederilor bugetului de venituri i cheltuieli, din investigarea i evaluarea strii tehnice ainterprinderii i a desfurrii proceselor tehnologice, din studii de marketing, din analiza

bonitii i a previziunilor financiare, etc.

CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI

Planul de afaceri este un studiu complex care se elaboreaz n vederea nceperii uneiafaceri noi, n cazul n care interprinderea solicit credite pentru investiii i restructurare, pentruconstituirea unei societi mixte, n caz de fuziune, divizare, etc.Planul de afaceri permiteinvestitorilor de capital, bncilor, altor ageni economici s cunoasc starea actual i

perspectivele ntreprinderii n competiie cu ali parteneri. Planul de afaceri trebuie s dearspunsuri la cteva ntrebri fundamentale:Cine suntei? Ce facei? De unde venii? Unde vreis ajungei?.

Planul de afaceri trebuie s fie realist,credibil, ambiios i s cuprind indicatori tehnicii economico-financiari care s poat fi realizai pe termenscurt i lung. Din stabilirea clar aobiectivelor strategice i din fundamentarea indicatorilor trebuie s se contureze soluii i msuri


5/14

4

concrete care permit realizarea scopurilor propuse. Planul de afaceri se fundamenteaz pe oconcepie strategic, care s asigure ntreprinderii (firmei) creterea puterii competiionale imaximizarea profitului. Un business plan de succes e un document care conine prospecte noi idescrie potenialul companiei. Spre exemplu un plan poate fi n cutarea fondurilor pentruacoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea i marketing-ul unui producs nou. Sau poate fi

utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament.

Business planul, la fel ca i materialele promoionale i de reclam, ar trebui s aduc avantajefirmei prin modul su de alctuire adic prin organizarea, detalierea i realismul lui.

La elaborarea acestei lucrri trebuie angrenat ntreaga echip de conducere.

Planul de afaceri trebuie s cuprind un rezumat care s prezinte elementele eseniale cerezult din analiz i proiectare i o scurt caracterizare a produselor care constituie obiectul

proiectului. Aceast caracterizare se refer la perspectiva relansrii firmei ca urmare a mediuluieconomic favorabil i a realizrii unor performane ridicate n comparaie cu ali ageni ecnomici.

Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea concepiei i de efortul depus pentru reuitalui.Planul de afaceri cuprinde dou pri: diagnosticul economic i evaluarea activitii viitoare.

Utilitatea Extern a Planului

Odat ce numrul oportunitilor pentru finanare i alte tipuri de suport extern s lrgete,business planul devine un instrument al companiei pentru profitarea de aceste oportuniti.

Finanarea Bancarbncile tradiional nu au cerut business planuri formale de la aplicanipentru credite , bazndu-se doar pe rapoartele financiare din trecut i cele curente. Totui,

problemele create de ctre euarea proiectelor de imobil i creditele strine cu gradde risc ridicatde la sfritul anilor 80 i ncep anilor 90 au condus la faptul c bankerii s se ndoiasc demodul lor de evaluare a potenialilor debitori. Business planul a devenit, deci, un elementfavorabil n competiia intens de achiziionare afondurilor creditare. Bancherii doresc s tiemai mult dect care este suma i pentru ce vor fi utilizai banii, este foarte interesant de cunoscutdac firma va supravieui n caz de eec i dac i va pstra capacitatea sa de achitare acreditelor, care e garania n caz de insolvabilitate, etc.

Fondurile de Investiie- investitorii privai i firmele cu capital mixt de asemenea nu vor

susine o companie fr un plan scris. Spre deosebire de banchiri a cror interes principal esterestituirea sumei mprumutate i a dobnzilor respective, investitorii sunt interesai de profiturifoarte nalte 25-60% anual, pe perioade de la 3 la 7 ani, pe lng faptul c doresc s tie cum ivor ntoarce investiiile efectuate ntr-o companie sau alta. Pentru a-i atinge scopurile saleinvestitorii urmresc ntr-un business plan urmtoarele:

nregistrrile companiei, piaa, executanii cheie;

probabilitatea atingerii prognozelor;

unicatul produsului i a tehnologiei sale;

calitatea managementului.

Utilitatea intern a Planului


6/14

5

Business Planul este un instrument de management foarte important. El mputernicetemanagementul s planifice creterea companiei i s anticipeze schimbrile ntr-un mod binestructurat. Executivii uneori argumenteaz faptul c este fr folos compunerea unui BPdeoarece piaa se schimb att de repede nct planul foarte repede se nvechete. n timp ce esteadevrat faptul c schimbrile sunt, i se ntmpl pe parcursul evoluiei firmei, procesul de

pregtire a BP e cel puin la fel de important ca i nsi planul. El face ca managementul smanagementul s analizeze business-ul n detaliu i s s-i stabileasc scopurile sale nconcordan cu BP. El de asemenea stabilete anumite etaloane n baza crora poate fimonitorizat evoluia firmei n timp. Elementul cel mai important al BP e faptul c el supunentregul colectiv managerial aceluiai scop. BP de asemenea este un document util pentrucompaniile cu multiple locaii i operaiuni.

Top managementul poate monitoriza BP nu doar pentru a fi siguri c planificarea formal areloc, dar i pentru determinarea dac planurile finisate corespund cu scopurile financiare i de

pia de lung durat.

Procesul Business Planului

Atunci cnd vorbim despre BP un lucru poate fi spus cu certitudine, ele vin n diferite forme,

mrimi, i coninut. Dar toate BP au anumite scopuri n comun. ele trebuie s descrieprodusulsau serviciul care trebuie s fie vndut i piaa pe care trebuie s fie vndut, sau s descrie cumva fi produs bunul dat sau cum va fi prestat serviciul, dac vorbim despre servicii. Dac planul eintenionat pentru utilizare extern, el de obicei va descrie cine este implicat n companie, ci

bani sunt necesari, cum aceste fonduri vor fi cheltuite, i cel mai important, cum i vor restituibanii alocai investitorii, i cnd aceast restituire va avea loc.

Toate BP trebuie s conin aceste elemente expuse ntr-un mod ct mai clar, concis i desigurconvingtor. Avnd n vedere c toate planurile trebuie s trebuie s aib aceste atribute comune,este important s ne pregtim bine nainte de procesul de compunere a BP. Sunt patru etapeimportante de pregtire pentru elaborarea BP:

Colectarea Informaiei

Stabilirea Schemei Planului

Determinarea Tipului de Plan

mprirea Resposabilitilor.

Colectarea Informaiei

BP sunt efective sau nu n mare msur datorit datelor pe care se bazeaz, iar datele trebuie sfie veridic i obiectiv.

Informaia esenial e compus din:

- numele exact al ntreprinderii, adresa, data i forma de organizare juridic, statele n care

firma are dreptul s efectueze afaceri.- structura juridic- resumeurile fondatorilor i managerilor cheie


7/14

6

- statisticile de pia, incluznd dimensiunile pieei, tendinele recente de cretere, numeleparticipanilor majori, factori determinani, pozitivi i negativi care pot afecta creterea depe viitor

- numele competitorilor, cu ct mai mult informaie posibil despre fiecare din ei,incluznd vnzrile lor, profiturile, tehnicile de marketing i de vnzare, tendinele

recente n vnzri- date despre costul muncii i a materialelor de producie- articole de gazet sau magazinedespre afacerea dat i despre industria dat.- numele clienilor poteniali- furnizorii principali, i termenele de furnizare- informaie R&D, incluznd proiecte ce se desfoar, i sunt planificate.- regulamente i legi care ar putea afecta business-ul, att positiv ct i negativ.- info despre brevete, mrci comerciale i copyright.

Schema Planului

BP trebuie s fie organizat n seciuni bine definite. De obicei planurile au seciuni separate, carepun n discuie strategia companiei, produsul sau serviciul, planurile de marketing i de vnzarei desigur informaia financiar.

Crearea unei scheme bune impune pe executivi s ajung la anumite decizii care va repartiza cei unde se va afla n plan. Spre exemplu nu trebuie s fie mixate n acelai compartiment att

descrierea pieei produsului ct i descrierea produsului ca atare.

Un exemplu ar Schemei Planului ar fi:

Sumar Executiv

Compania

Piee i Competiia

Produsul sau Serviciul. Descriere i Analiz

Vnzarea

Producerea

Informaia Financiar

Normative i oraruri

Diverse anexe.

Determinarea tipului de plan

Persoanele care alctuiesc BP pentru prima dat deseori se ntreab, ct de mare i de detaliat artrebui s fie planul. De fapt regul exacte nu exist n privina acestui fapt. Lungimea planului va

depinde n mare msur de ceea ce dorim s atingem si ct de complex sau sofisticat va fiactivitatea firmei noastre. La general vorbind exist 3 tipuri de BP:


8/14

7

Plan sumare utilizat de executivi n cazul dorinei de redeschidere a unei lini de credit pentru aobine un nivel redus de fonduri. Ex. Dac avem nevoe de $100.000 pentru a dezvolta un produsnou pe o pia existent ne putem expune planul n 10-15 pagini. Acest tip de plan poate servidrept un plan de testare a mediului investiional, i n cazul unei situaii favorabile, poate ficompus un plan mult mai detaliat. Planul dat trebuie mai mult s arate potenialilor finanatori c

noi ne-am fcut temele i nelegem piaa.Business Plan Complete compus din 20-40 de pagini i descrie operaiunile companiei iproiectele n detaliu. Acest tip de plan este cerut n cazul n care cantitatea de fonduri necesare e

mult mai mare, spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de producie.

Business Plan Operaionalpentru companii care sunt bine fondate, i e un plan care poate fi oghid important pentru top-manageri. El de asemenea asigur faptul ca managerii s neleag

bine direcia companiei i rolul lor n atingerea scopului companiei. Din necesitate BPorganizaional trebuie s fie desfurat 100 pagini. Cu ct conine mai multe detalii, cu att emai mult probabil ca managerii individuali s-i neleag rolul lor n atingerea scopurilorntreprinderii.

Repartizarea Responsabilitilor

BP poate fipregtit n mai multe feluri. O abordare general este pentru conducerea fiecrei ariide managementadic marketing, vnzri, producie. Managerul principal revizuiete schiele,

discut cu managerii i ajusteaz materialul. O alt abordare este ca topmanagerul s compunun copie preliminar complet a planului care mai apoi este distribuit la ceilali manageri dintop management pentru a fi revizuit i modificat n dependen de inteniile managerilor pefiecare specializare. O abordare care nu este susinut n practica elaborrii BP este desigurangajarea consultanilor din exterior. Aceast idee poate semna cu o idee care ar economisi timputil pentru alte activiti, ns un expert financiar care va citi planul dat poate uor diferenia

planul compus de consultani i de obicei BP dat e sortit eecului. Investitorii poteniali aunevoie de un BP adevrat, i nu de sugestiile unor outsideri.

Sumarul Executiv

Cea mai important seciune a BP destinat outsiderilor reprezint SE. Dac Sumarul datsugereaz un business promitor pentru investiie sau pentru mprumuturi, experii vor citi maideparte. Informaia esenial e lipsit de valoare dac e ascuns undeva ntr-o seiune

posterioar, pn la care cititorul poate nici s nu ajung.

Mai nti de toate e important de reinut c aceasta nu trebuie s reprezint o prefa a BP, si

trebuie s fie o versiune a BP foarte scurt. Deci SE reprezint cea mai concis form a BP.


9/14

8

Un SE efectiv descrie toate elementele cheie ale BP n 2 pagini sau ma i puin. El trebuie sinclud urmtoarele informaii eseniale:

sinops a strategiei companiei pentru succes.

descriere succint a pieei (de rnd cu ingredientele pentru succes care fac companianoastr deosebit pe pia dat).

descriere succint a produsului sau serviciului

descriere succint a calificrii echipei de management care ar aduce succes companiei(trebuie de inclus i o descriere a contribuiei echipei date la alte afaceri ncununate desucces).

Un sumar al datelorr financiare din trecut ia celor prognozate, la fel ca i venitul anuali venitul net pentru ultimii 5 ani.

estimare a sumei de fonduri necesare i o declaraie despre modul n care vor fi utilizaibanii.


10/14

9

Subiectul 2.

Model plan de afaceri pentru firma de produse de panificatie.

Sinteza planului de afaceri

S.C. ,,Piine S.R.L., cu un capital subscris de 2000 lei a fost infiintata in 2009. Firma are sediulin Chisinau, strada Mihai Eminescu si este proprietatea a 2 asociati, fiecare detinand 50% din

partile sociale.

Firma are ca obiect principal de activitatea obtinerea de produse de panificatie si vanzarea

acestora prin intermediul magazinelor proprii. In primul an de functionare, brutaria a avut

urmatoarele rezultate financiare: o cifra de afaceri medie de 6.000 lei lunar, o rata a profitului

brut lunar de 15%, rata lichiditatii este foarte buna. Firma a contractat un credit comercial pe

termen scurt care a fost integral rambursat in anul 2011, iar in prezent nu are nici un credit inderulare.

Pentru a reinvesti profitul acumulat in acesti 3 ani de activitate, intentionam sa dezvoltam

activitatea firmei in domeniul obtinerii de produse de panificatie.

Ne propunemin prima etapasa obtinem un contract care sa presupuna aprovizionarea cupaine si alte produse de panificatie a oraselor Balti si Comrat.

Intentionam sa extindem activitatea productiva in domeniul realizarii produselor de patiserie.

Consideram ca aceasta afacere are reale sanse de reusita deoarece exista o cerere in cresterepentru produsele pe care le vom oferi, pozitia geografica asigura o baza larga de aprovizionare

cu materii prime si exista posibilitati de desfacere ridicate datorita retelei relativ limitate de

asemenea produse in zona.

Descrierea afacerii

Ne propunem ca dupa obtinerea contractului:

Sa marim productia de paine pentru a satisface necesarul dorit

Sa ne cream o clientela stabila

Sa atingem un grad de utilizare a capacitatii de productie de 75%

Sa realizam o cifra de afaceri lunara de circa 10.000 lei si un profit brut de 3.500 lei

Incepand din al doilea an al realizarii contractului ne propunem:

Sa largim volumul activitatii ajungand la un grad de utilizare a capacitatii de productie de

95%

Sa atingem o cifra de afaceri de circa 14.000 lei si un profit brut de 4.500 lei pe luna.

In a doua etapa a proiectului, incepand cu al treilea an, ne propunem extinderea afacerii, prin

infiintarea unei patiserii. Aceasta etapa urmeaza a fi analizata in functie de volumul acumularilor

realizate in prima etapa.

Definirea pietei


11/14

10

Clientela pe care o vizam se imparte in 2 categorii:

A. vechii clienti ai brutariei existente, datorita pozitiei strategice a brutariei si a calitatii ridicate a

produselor precum si atragerea de noi clienti;

B. turistii si alte persoane care devin clientii patiseriei;

Patiseria va realizea venituri din vanzari in valoare de circa 500 lei/zi.

Brutaria obtine venituri in valoare de 1.500lei/zi din vanzarea produselor de panificatie. Brutariafunctioneaza pe tot parcursul anului.

Produsele si serviciile

Produsul principal care va fi oferit este painea. Un alt produs ce poate fi oferit este painea

integrala. Ca produse secundare vor fi obtinute produsele de patiserie.

Preturile practicate in prezent pentru aceste produse sunt urmatoarele :

paine alba .. 2 lei/bucchifle . 1 lei/bucpaine integrala .. 4 lei/bucfranzela . 3 lei/bucpaine taraneasca 6 lei/bucplacinta cu branza . 3 lei/bucstrudel 3 lei/buccozonac .. 20 lei/buccornulete 30 lei/kgcovrigi 1.5 lei/bucpateuri 30 lei/kgsaleuri 35 lei/kg.

Important pentru ca produsele noastre sa aiba vanzare sigura este ca acestea sa aiba

proprietati bune de panificatie, faina folosita sa aiba un procent redus de cenusa (sa fie alba) si sa

fie pastrata in conditii corespunzatoare de umiditate.

Intrucat painea reprezinta un produs de baza in alimentatie, este de presupus ca in viitor

consumul nu va scadea, dimpotriva, va creste, pe masura cresterii populatiei si diversificarii

productiei de panificatie.

Serviciile prestate vor consta in producerea si livrarea produselor solicitate de client in cantitatea

si calitatea dorita de acesta.

Deoarece desfacerea produselor va fi asigurata in special turistilor din tabara, nu consideram

necesara o campanie de promovare larga. In ceea ce priveste amplasamentul patiseriei,

consideram ca aceasta are un vad destul de bun si este destul de cunoscuta, deci nu este necesara

o reclama suplimentara. Consideram ca cea mai buna forma reclama va fi asigurarea unei calitati

superioare a produselor comercializate si mentinerea promptitudinii in prestarea serviciilor de

livrare.

Ciclul de productie consta in urmatoarele etape :

achizitionare faina alba;

achizitionare faina de secara;

achizitionare drojdie;


12/14

11

preparare aluat;

coacere paine;

ambalare in pungi paine de secara;

ambalare in lazi de plastic a restului de produse;

livrare.

Stocul de faina necesar pentru asigurarea ritmicitatii productiei va trebui sa acopere capacitatea

de productie pentru 10 zile este de 40 t faina.

Livrarea se face de catre firma noastra, cu ajutorul a 2 autoturisme.

Utilajul necesar efectuarii painii este constituit din :

malaxor;cuptor;banda rulanta;masa;cantar.

Organizarea firmei si managementul acesteia

Conducerea

Firma va fi condusa de cei 2 asociati si de un administrator.

Asociatii vor coordona intreaga activitate, vor angaja si vor controla personalul, se vor ocupa

direct de problemele de productie, precum si de contractare pentru aprovizionare si desfacere.

Administratorul va tine evidentele contabile si va supraveghea activitatea de achizitie si

desfacere. Pentru aceasta functie a fost angajata o persoana care are calificare de contabil si

experienta in domeniu.

Personalul

Personalul angajat este constituit din 4 brutari, 2 vanzatori, 2 soferi, 1 contabil.

Personalul va fi selectat, instruit si testat la locul de munca. Cu fiecare va fi incheiat un contract

de munca separat.


13/14

12

Concluzii :

Business Planul este un instrument de management foarte important. El mputernicetemanagementul s planifice creterea companiei i s anticipeze schimbrile ntr-un mod binestructurat.

Top managementul poate monitoriza BP nu doar pentru a fi siguri c planificarea formal areloc, dar i pentru determinarea dac planurile finisate corespund cu scopurile financiare i de

pia de lung durat.

Planul de afaceri trebuie s cuprind un rezumat care s prezinte elementele eseniale cerezult din analiz i proiectare i o scurt caracterizare a produselor care constituie obiectul

proiectului. Aceast caracterizare se refer la perspectiva relansrii firmei ca urmare a mediuluieconomic favorabil i a realizrii unor performane ridicate n comparaie cu ali ageni ecnomici.

Calitatea planului de afaceri depinde de calitatea concepiei i de efortul depus pentru reuita

lui.


14/14

13

Bibliografie :

1. Ilie, L., Crian, E., Bordean, O. (2006), Managementul firmei. Probleme decizionale iplanul de afaceri,Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

2.

Porojan, D., Bia, C. (2002), Planul de afaceri-concepte, metode, tehnici, proceduri, Casa deeditur Irecson, Bucureti.

3. www.plandeafacere.ro

Planul de afaceri, EEE

Documents

Transcript of Planul de afaceri, EEE