PLAN Greseli
-
Upload
laura-burcus -
Category
Documents
-
view
2 -
download
0
Transcript of PLAN Greseli
COLEGIUL NAŢIONAL OCTAV ONICESCUCLASA A XI-a E
Profesor: LAURA BURCUŞ
PROIECT DIDACTIC LITERATURA ROMÂNĂ
Data:13. 03. 2010Durata lecţiei: o ora de cursClasa: a XI-a EConţinutul lecţiei: Corectitudine si gresealaTipul lecţiei: lecţie de valorificare a informaţiilor acumulate până în prezentMaterial informativ: - presa (radio, tv, ziare, internet)
- DOOM2- DEX
- Raport de consultanţă privind îndrumarea, coordonarea şi analizarea monitorizărilor efectuate de direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului cu privire la calitatea limbii române folosite în audiovizual
- Valeria Gutu-Romalo, Corectitudine si greseala, Editura Humanitas Educational, 2008
- Cristina Ionescu, Matei Cerkez, Gramatica si stilistica, Editura All, 1997
- G. Gruita, Gramatica Normativa, Editura Polirom, 1999
- Esti cool si daca vorbesti corect – Academia Romana, Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, Ministerul Educatiei, CNAA
Obiective operaţionale: La sfârşitul orei, vor fi capabili: O1-sa identifice greseli de exprimare la diferite niveluri ale limbiiO2-sa corecteze greselile identificateO2-sa utilizeze corect cuvinte si expresii uzualeO3-sa explice folosirea semnelor de punctuatie
Resurse educaţionale: - capacităţile receptive normale ale elevilor clasei a XI-a- sala de clasa, dotată cu mese, pentru activitatea pe echipe
Strategia didactică: a) metode şi procedee: conversaţia euristică; învăţarea prin descoperire; problematizarea.b) Forme de organizare a activităţii elevilor : activitatea frontală, îmbinată cu activitatea
independentă pe grupe
Obiective Etapele lecţiei
Conţinutul activităţii
Strategia didactică Evaluare
1 Moment organizatoric
Se pregătesc materialele necesare desfăşurării lecţiei
Conversaţie Activitate frontală
2 Verificarea cunoştinţelor ancoră
Tema: analiza la diferite niveluri a unui text din I.L.Caragiale
Profesorul menţionează că primul semn vizibil al unui om cultivat este limbajul ingrijit. Abaterile de la normele in vigoare ale limbii romane literare, inabilitatea in exprimare, scot in evidenta nu doar lipsa de cultura, ci mai ales o gandire defectuoasa, care impiedica in buna masura transmiterea corecta a mesajului.
3 Anunţarea temei lecţiei şi a obiectivelor
Abateri de la norma in limba romanaNivelurile limbii
Profesorul menţionează că exista greseli la toate nivelurile limbii, si ca fiecare dintre ele poate afecta acuratetea mesajului. Astfel, exista greseli de:-pronuntare-grafie (scriere)-punctuatie-morfologie-sintaxa-lexic si semantica-stilistica
4 Dirijarea învăţării Nivelul fonetic
Abaterile de la norma de la nivelul fonetic au caracter regional. In Muntenia si Oltenia substantive terminate in „a” primesc „e”-brose-camase -tigare-useTot in aceste regiuni se inregistreaza diftongarea lui „a” la „ea”: „cleanta”Hipercorectitudinea a dus la abateri de tipul „plastec”, „dumineca” sau „piftele”.Alte abateri se datoreaza tendintei naturale de a simplifica pronuntia: „optisprezece” (si prin atractie s-a ajuns la „saptisprezece”, dar si la formularea „clasa a doisprezecea”)Tot o abatere fonetica este si forma accentuata pe „i” „butelie”.TEST
orala
Nivelul morfologic Sunt frecvente formele substantivale gresite de - a) genitiv: „neregulei, pietei, batranetei, lui Ioana, cartea la colega mea- b) plural: produsuri, succesuri, esece, abtibildeLa adjective apar forme gresite de feminin : „dragele” (drag-draga, dragi-invariabil, pentru ca are trei forme flexionare). Dimpotriva, adjectivul „ultim” are patru forme flexionare – ultim, ultima, ultimi, ultime. Ca urmare, este incorect „Ultimile stiri”Verbul:Mi-ar place (forma de conditional optativ foloseste infinitivul verbului de conjugat)Vroiam ( amestecul de forme verbale- „a vrea” si „a voi”Folosirea incorecta a gerunziului: „Tanarul se pare
orala
ca s-a lovit de un parapet, survenind decesul acestuia.”TEST
Nivelul sintactic Dezacordul „Cartea care am citit-o este valoroasa.”TESTDezacordul intre subiect si predicat„Gala premiilor Nobel au loc in Norvegia” Acordul prin atractie: „Unul dintre oamenii astia sunt ascultati la telefon”! Daca subiectul este exprimat prin substantive ca „multime, parte, serie, numar, majoritate”, urmate de alte substantive la plural, se poate folosi verbul fie la singular, fie la plural. O multime de copii a/au venit.O parte dintre studenti a/au picat examenul.TEST
Doar, decat, numaiAm doar/numai un caiet.N-am decat un caiet.TEST
Topica -adverbul „mai” trebuie plasat langa verbGreseli:Mai ne vedem.Mai ne trebuie bani.Mai ti-aduci aminte?S-a produs un accident grav feroviar.Utilizarea prepozitiilor si a conjunctiilor„Ca si ghid, am condus grupuri in strainatate.” „Vreau ca sa te felicit.”„Traieste dupa o zi pe alta”Anacolutul - un fenomen sintactic de discontinuitate în construcţia propoziţiei sau a frazei. Anacolutul reprezintă o „fractură” la nivelul organizării şi al coerenţei unui enunţ, constând în întreruperea, reluarea, de obicei la distanţă, şi modificarea construcţiei sintactice după alt tipar structural.Eu, când mă gândesc la cele întâmplate, mă cuprinde o mare tristeţe.Pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti.Un om simplu, care nu are nicio putere, care ii e frica...TEST
orala
Nivelul lexical/ semantic
Pleonasmul consta in asocierea de cuvinte care au aceeasi semnificatie:-ma intorc inapoi-o papiota de ata-marile metropole-cel mai mare colos-nu poate fi posibilTESTContradictia de sens:-a adormit doua ore-Eminescu s-a nascut intre anii 1850-1889Folosirea nepotrivita a unor cuvinte
orala
considerate „mai frumoase”: -Am servit un ceai la cafenea.-conflict insolvabil-job-shoppingTEST
Greseli de scriere O prima abatere este reprezentata de scrierea cu doi „i” in cazul pronumelui/adjectivului pronominal „nostri”, „vostri”, sau al verbelor: „a trai”, „as vorbi”, etc(prezentarea comparativa a substantivelor terminate in „i” plenison si a verbelor) „Va rog sa ma scuza-ti!”„Ai vre-o carte buna?”„ Tocmai am venit dintr-o mini-vacanta”- prefixele si prefixoidele nu se despart prin cratima de cuvantul-baza. Adverbele compuse si substantivele compuse care denumesc meserii, in schimb, se despart intatdeauna prin cratima: „azi-dimineata”, sergent-major”, prim-ministru.TEST
scrisa
Greseli de punctuatie
a)Deseori se omite despartirea substantivului in vocativ de restul enuntului, prin virgula: „Unde mergeti doamna?”„Sefu veniti sa va uitati!”„ Ce vorbesti ma desteptule?”Aceeasi greseala se intalneste si in cazul apozitiei, care se desparte prin virgula de secventa regenta, pe care o explica: „Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a promulgat legea.” (de comparat cu situatia in care apozitia este necesara pentru identificarea exacta a persoanei, caz in care nu se pune virgula.) b)Absenta verbului dintr-un enunt se marcheaza prin virgula sau linie de pauza: „ Invatamantul, incotro?”„Apa- mai scumpa decat laptele”c)Conjunctiile coordonatoare adversative sunt precedate intotdeauna prin virgula: „ Incerc, dar nu merge.” Conjunctia „si” poate fi precedata de virgula doar atunci cand are valoare adversativa (daca se poate inlocui cu „dar” sau „insa”) – „Caut carti de literatura, si nu stiintifice”d)Nu se pune virgula intre subiect si predicat: „Ambasadorul SUA la Bucuresti, a declarat ...” TEST
scrisa