Greseli de Proiectare

7/16/2019 Greseli de Proiectare

http://slidepdf.com/reader/full/greseli-de-proiectare 1/239

Bibliografie

Căr ţi Adam, Jean-Pierre,L’arte di costruire presso romani Materiale e tecniche,Milano, Longanesi & C., 1988

Allen, Edward, Architectural Detailing. Function, Construction, Aestethics,John Wiley & Sons, 1993

Button David… [et al]Glass in building Guide to Modern Architecturral Glass Performance editor David Button and Brian Pye 1993

Constable, Adam, Lamont , Calum, Frossel , Frank,Building Defects Case in Point

Dabija, Ana-Maria,Degrad ări ale anvelopei cl ădirilor ,Editura Universitar ă “Ion Mincu”, 2010

Douglas, James, Ransom,Bill,Understanding Building Failures, Third Edition,Taylor & Francis, 2007

Feld , Jacob, Carper , KennethConstruction Failure, Second Edition,Wiley Interscience, John Wiley & Sons, 1997

Groupe de recherche Guide Solaire Passif Ecole Polytechnique Federale de Lausanne 1985

Hinks, John, Cook , Geoff



Technology of Building Defects,Taylor & Francis, 1999

Houghton-Evans, Robert William,Well Built?A forensic approach to the prevention, diagnosis and cureof the building defects,

RIBA Enterprises Ltd. 2005

Lupu, Mircea, Tchumi, MEconomie d'energie Ecole Polytechnique Federale de Lausanne 1985

Loughran, Patrick,Falling Glass Problems and Solutions in Contemporary ArchitectureBirkhauser – Publishers for Architecture, 2003

Mauko, Alenka, Mirti č , Breda, Mladenovi č , Ana, Grelik, BentDeterioration of the Granodioride Façade – case example

Maximarket, Ljubljana, în RMZ Materials and Geoenvironments, Vol. 53, No. 1, 2006

Richardson, Barry,Defects and Deteriorations in Buildings,SPON Press, 2001

Schittich, Christian,In DETAIL Building Skins Basel, Second edition, Birkhauser – Publishers for Architecture,2006

Trotman, Peter, Sanders, Chris, Harrison, Harry,Understanding Dampness,BRE Bookshop 2004

Watt , David S. Building Pathology , Blackwell Publishing 2007



StandardeBS 7543:2003: Guide to durability of buildings and buildingelements, products and components ISO 15686-1:2000: Buildings and constructed assets. Service lifeplanning. General principles.

Documente ale unor organisme internaţionaleBRE DigestCIB Documents 1993

Webografie www.cadianarchitect.com/asf/perspectives_sustainability/m

easures_of_sustainability_durability.htm

http://www.acsh.org/healthissues/newsID.671/healthissue_detail.aspGuts, Ronald E. 'Sick Building Syndrome': ADiagnosis in Search of a Disease

www.koprox.hu

http://www.rensolutions.co.uk

http://www.buildingstoneinstitute.org

http://www.glassonweb.com

http://vulcan.wr.usgs.gov/LivingWith/VolcanicPast/Notes

http://findarticles.com/p/articles/mi_6960/is_/ai_n28454295 Marini Paola, Bellopede, Rossana , The influence of theclimatic factors on the decay of marbles: an experimental study American Journal of Environmental Sciences, July,2007

www.esdep.org/members/master/wg01b/l0410.htm ESDEP WG1 Lecture 1B.4.1 Historical Development of Iron and

Steel in Structures, www2.tu-

berlin.de/fb6/hri/dokumente/publikationen/2007/fullpaper_reske.pdf Reske, Matina, Müller , Dirk, Measurements of TheBuilding Façade Boundary Layer Temperature Profile,



http://www.patenaudetrempe.com/English/Files/NBEC_EN_Insulating_Solid_Masonry_Walls.pdf Gonçalves, D. Mario,Insulating Solid Masonry Walls

www.fiw-muenchen.de/PDF/Sonderdr_Thermal_Insulation_2003.pdf Spitzner , H. Martin, Thermal insulation of buildings:

Materials, properties and systems http://www.guardian.co.uk/world/2004/dec/07/arts.usa

Glaister , Dan Sandblasters to Tarnish Gehry’s Shiny Design,

Cercetări Asanache, Horia, Demir , Viorica, Dabija Ana-Maria Concepţ ii actuale teoretice şi practice de realizare a anvelopei cl ădirilor

Conferinţe internaţionaleDurability of Building Materials and Components, ediţ iile 10 şi 11 'Proceedings of the first international conference on BuildingPathology 89'

RevisteHook Gail,Look out belowThe Amoco Building's Cladding FailureProgressive Architecture Feb 1994

Thomas Jr. R.G.“EIFS that weep” Progressive Architecture 10 / 1994

Williams, M., Lamp Williams B.“Ensuring good EIFS performance” Progressive Architecture 4/1993



Sticla şi defectele ei




Sticla este un amestec de feldspat, dolomsodă şi alţi stabilizatori, care se topesc în speciale la temperatură ridicată.Materia primă se amestecă bine, se topeş

cuptoare la temperatura de circa 15000

C aproximativ 10000C este turnată pe o baiede pe care pluteşte – de unde şi denumire„float” – pană se răceşte lent, ajungând lacând este tăiată. Răcirea lentă face ca tensticlă să se stingă şi ca sticla să aibă o rezi

mare.



Una dintre sursele care conduc către o codefectuoasă a sticlei o reprezintă chiar o pcompuşii sticlei: sulfatul de nichel. Nichelnu se găseşte printre elementele care comdar apare ca urmare a procesului de prod

sticlei float. Cioburile, de formă aşchioasăfoarte periculoase, existând numeroase cmoarte cauzată de lamele de sticlă spartă




În mod normal cristalele de sulfat de nich

periculoase. Atunci când însă ele rămân însecurizat din chiar tehnologia de fabricaţitip de geam rezultă tensiuni în sticlă care spargerea lui. Particulele de sulfat de nichcompoziţia sticlei şi uneori sparg sticla f ărvizibilă.

Există metode de determinare a granulelode nichel înainte de scoaterea pe piaţă a gacestea se reîncing la temperatura de circpentru ca granulele de sulfat să se dilate ş

plesnească. Procedura de reîncălzire a gedurează 8 ore.




Geam float obişnuit, spartSursa ilustraţiei: www.chandralakshmi.com/prods.htm




Geam securizat.

Este un tip de geam care, în timpul produreîncălzit la circa 6000C şi apoi răcit bruscrăcesc mult mai repede decât miezul. Se p

astfel tensiuni interne ‐ geamul devenind precomprimat – care se echilibrează în caasupra lui se exercită presiune (din vânt, dCu alte cuvinte este un geam care rezistă

bine (circa de 5 ori mai bine decât un gea

sub sarcina de încovoiere.




Un defect al acestui tip de geam este că paparent din senin.

Geam securizat spart spontanSursa ilustraţiei: www.curtainwall.com.hk/profile.htm




Un geam tensionat este un geam sensibilzgârietură la transport sau montaj reprezisfârşitul foii respective de geam; chiar dacsparge pe loc, tensiunea se acumulează ş

plesneşte f ără un motiv aparent.

Marginile neşlefuite ale acestor geamuri sasemenea zone cu risc de spargere în tim

motivul pentru care geamurile de acest tiobligatoriu şlefuite.




Geamul stratificat

„Securit [sic] este un cristal obţinut prin pspeciale la diferite temperaturi* (*Triplex geam asemănător Securit‐ului, fabricat înAre o rezistenţă şi o elasticitate mare la lociocnire etc. La o lovitură puternică Securf ără a se împrăştia în ţăndări; el este alcătfoi (obişnuit 3)de geam subţire, foarte claplan, lipite între ele cu o gelatină specialătransparentă, care nu lasă să cadă, sau săţăndările .”

Victor Asquini, Indicator Tehnic în construcţ ii 194Cartea Românească, Bucureşti 1946




Santiago Calatrava – Puente del Campo Volantin




Sticla multistrat a fost inventată în 1903, dchimist francez, Edouard Benedictus print întâmplare: o eprubetă a fost acoperită cude nitrat de celuloză şi când eprubeta a căspart, dar cioburile au rămas lipite.

Sticla antiglonţ e şi ea o astfel de alcătuiremai multe straturi, e drept. Acest tip de stapărut ca răspuns la atacurile armate din…pare că au murit mai mulţi funcţionari de

de geamurile pe care le spărgeau gloanţegloanţe efective. Tâlharii vroiau banii, nu vtrăgeau în geamul ghişeului. Acesta, prin cioburi ascuţite, omora.




În cazul unei alcătuiri de geam multistrat,unei foi securizate conferă ansamblului mmultă rezistenţă. Nu trebuie însă prevăzustraturi numai cu folia între ele deoarece,sparg, întreaga alcătuire se prelinge, folia

neavând practic nici o rezistenţă.




Datorită proprietăţii intrinseci a produsulspargere cioburile să rămână prinse în folmaterial plastic, uşile de acces, glasswandparapetele, unele vitrine, paravane etc sedin geam multistrat, deoarece chiar dacă

sparge, nu pune viaţa nimănui în pericol şasemenea nu necesită înlocuire imediată,

oricărui alt tip de geam.




Geam stratificat spartSursa ilustraţiei: amautoglasses.com/automotive‐glasses.ph

Există un “model” al tipului de crăpături funcţie de tipul de geam: reticular, în casecurizat, radial în cazul geamului stratificat.




Geamul armat

Geamul armat produs în străinătate este cde geam elegant şi, datorită tehnologiei ş

componentelor, un geam scump

Acest tip de geam rezistă bine varianta nemasă. Există şi o explicaţie: când reţeaua

este integrată într‐un geam termoabsorba încălzeşte şi se dilată. Sticla nu are capacitprelua dilatările şi prin urmare se sparge.




Sursa ilustraţiei: www.chandralakshmi.com/prods.htm




Tensiuni termice în sticl ă

Sticla expusă direct radiaţiei solare absoa î şi ridică temperatura şi se dilată. Perimetsistemului de fixare a sticlei în cadru, zonapăstrează o temperatură mai coborâtă. Foprin dilatarea părţii centrale solicită la întcolţurile şi provoacă tensiuni care pot ducspargerea sticlei.





Orice acţiune care determină creşterea te în zona centrală a unităţii vitrate, poate dtensiuni în aceasta, finalizate prin spargerIntensitatea radiaţiei solare, absorbţia mă

sticlei, sistemele prin care radiaţia caloricreflectată pe sticlă (cazul sistemelor de prsolare incorporate în unitatea vitrată dubschimburile lente de aer, precum şi influecomponentei de rezistenţă asupra sticlei, creşterea riscului de spargere a sticlei.





Diferenţele de temperatură pe suprafaţa direct influenţate de tipul şi caracteristicil

componentei de rezistenţă. Acestea contrdeterminarea temperaturii marginilor vitrDacă tocul este în contact corect cu mateconstrucţie învecinate, de pildă cu alcătuizidărie, va ceda repede căldura şi va rămâ

Dacă tocul este izolat faţă de subansambl învecinate, se va încălzi mai repede.





Acolo unde există tâmplării cu întreruperetermice, porţiunea rezistentă termic trebugăsească în afara feţei exterioare a liniei vceea ce permite creşterea temperaturii ravecinătatea vitrajului.

O barieră termică retrasă faţă de limita vitputea permite cadrului să cedeze căldură

deci va răci perimetral sticla.




Procentul de reducere a tensiunii termice în sticlă,





Formarea acestora poate să provină de laşi/sau depozitarea geamurilor la un insufide însorire a clădirii proiectate. Explicaţiasimplă: o umbrire permanentă a unei porsticlă face ca, pe acea porţiune, sticla să a

temperatură mult mai scăzută decât în zoperioadele de soare şi umbră alternează. Îevident, în porţiunea de sticlă încălzită semai mult decât cea rece. Cum sticla nu esmaterial elastic, ruperea va fi liniară, cam dintre cele două zone cu temperaturi dife





O altă consecinţă a dilatării termice pe ca

o poate prelua este... neventilarea spaţiiloadiacente geamului. Au fost cazuri când pde dispozitive de umbrire în interiorul spadeterminat spargerea geamului deoareceaer dintre geam şi dispozitivele compacte

s‐a încălzit, determinând dilatarea geamuspargerea lor





Spargerea din şoc termic are o caracteristică

unghiul după care plesneşte geamul face 90marginea geamului (în cea mai mare parte a

foaia de geam plesneşte la margine).





Spargerea din şoc termic poate fi accentumodul de tratare a geamului (colorare în

peliculizare pentru control solar sau pent

asigurarea unei bariere termice de tip lowcombinată cu o defectuoasă abordare a parhitectură





Geamurile termoabsorbante, colorate

absorb căldura şi evident sunt supuse

dilatări sensibil mai mari decât geamur

transparente, clare.Cu cât grosimea geamului termoabsor

creşte, cu atât şi cantitatea de căldur ă

înmagazinată creşte şi la fel, creşte şi

spargerii geamului.





Geamul reflexiv – sau pelicule reflexive apgeamuri existente – pot atât direct cât şi i

cauza spargerea din şoc termic a geamulu




direct:

o parte din radiaţ ia calorică se reflectă

parte se absoarbe; căldura absorbită

temperatura sticlei în zona expusă radva menţ ine temperatura mult mai scăz

zona de ramă unde însăşi prezenţ a ra

împiedică însorirea şi deci creşterea te

Această diferenţă de temperatur ă între

câmp şi cea perimetrală va conduce laspargerea geamului




indirect: în zonele de rezalituri ale faţadelor – cortgeamuri reflexive, colţurile intrânde sunt îspecial expuse la spargere, deoarece reflesuccesive supraîncălzesc anumite panour

cedează din şoc termic

Probleme cauzate de geometria clădirii poprin crearea de turbioane care să spargă ageamuri din colţurile intrânde ale clădiriloconducă la infiltraţii de apă, tot datorită cturbionari de aer.





Trebuie avut în vedere (şi) în cazul sticlei cliniar de dilatare termică.

Astfel,sticla float are o dilatare termică linx 10‐6, mult mai mică decât, de pildă alum23,4 x 10‐6 sau cu policarbonatul care are





Contactul între sticla cu temperatur ă m

şi o structur ă metalică cu o temperatu

scăzută generează de asemenea tenssticlă, prin faptul că apar microfisuri ca

„creşte” şi mai curând sau mai târziu v

geamul.





O altă posibilă sursă pentru spargerea geaconstituie temperaturile diferite pe cele dpanoului: în nopţile reci de iarnă geamul pdacă în interior temperaturile sunt ridicate

Rezultă o tensiune puternică între cele dogeamului, care duc la spargerea lui.





În cazul vitrajelor termoizolante se poate

din foile de geam (cea interioară) în conddiferenţă mare de temperatură interior –

dacă rama are destulă izolare termică (fiedin plastic sau din metal cu o barieră termcaz contrar, printr‐o ramă cu conductivitaridicată (deci rece), marginile sticlei vor fi inclusiv cele ale foii interioare a unităţii vi

plesni).





De altfel, în vitrajele termoizolante cu made geam, riscul de plesnire a geamului (m

celui din mijloc) e şi mai mare, deoarece saer dintre foile de sticlă, care are rol termcontribuie la creşterea temperaturii pe fomediană, care nu are cum să se răcească.





Orice imperfecţiuni ale marginilor geamunumiţii „dinţi de ferăstrău”) generează zocare duc la spargerea geamurilor. Imperfeperimetrale sunt produse inevitabil la tăie

geamului.

Al doilea motiv pentru care se şlefuiesc geeste exact polisarea asperităţilor şi elimincauzelor de tensiuni care să se acumuleze




Corodarea sticlei.

Cel mai uşor se poate vedea cum un zugradistruge iremediabil sticla, prin dârele alc

mortar de ciment pe care le lasă sau le îmsuprafaţa geamului. Efectul chimic e instaireversibil.




Corodarea sticlei.Apa care curge pe geam are efect corosivla suprafeţe spălate uniform, dar acolo unde apă spală numai o parte a suprafeţei daspectul se schimbă. Nu este vorba despr

de calcar datorate apei dure cum ar fi primde a crede ci despre o reacţie chimică:iondin sticlă sunt înlocuiţi de ionii de hidroge




Corodarea sticlei .

Sticla se… decolorează.

Reacţia chimică face ca pe sticlă să se acuconcentraţie mai mare de sodiu care se „t

printr‐o mai mare transparenţă a sticlei. Cfenomenului însă conduce la ruperea legă

cadrul structurii teraedrice de siliciu, sodi

Echilibrul chimic odată rupt, manifestareade pete albicioase şi irizaţii pe suprafaţa s




Corodarea sticlei

Compuşii alcalini din materialele de constajunse accidental pe suprafaţa sticlei reprfactori de agresiune. O soluţie apoasă poadefinită şi în funcţie de pH‐ul pe care îl arscară de la 1 la 13, cu 7 reprezentând solulichidele care au pH‐ul sub valoarea 7 sunconsiderate acide iar cele peste această valcaline (sau bazice). Coroziunea sticlei însoluţie cu pH‐ul mai mare de 9.




Corodarea sticlei

Sticla cu pelicule de oxizi metalici va corodpelicula ajunge să fie expusă la umiditate.motiv peliculele reflexive nu se prevăd pe

exterioară a sticlei, dar şi din cauză că s‐arurmare a poluării (deci agresiune chimică)mătuirii şi zgârierii (agresiuni fizice) datoraparticulelor mai mari sau mai mici de prafimpurităţi din aer.




Corodarea sticlei

Depunerile de praf de pe traversele elemestructurii pereţilor cortină pot murdări faţ

urmare a uriaşei băi electrolitice pe care o

oraşele poluate în timpul ploii, pot coroda




Fragment al faţ adei Operei Bastille;

se pot vedea pete pe fiecare panou de sticlă




Corodarea sticlei

Cu cât un agent ‐ agresiv sau nu ‐ stă pe sudă a sticlei, împiedicând uscarea ei rapidmai mut sticla este supusă corodării şi de

Chiar şi apa de condensaţie, dacă stă pe ssticlei şi nu curge, corodează sticla, în sendizolvă materialele alcaline din compoziţi(sodium‐ul), mărindu‐şi pH‐ul şi devenindalcalin, distructiv. Alternanţa ud‐uscat nu

ca, în timp, sticla respectivă să‐şi piardă csă pară ceţoasă.




Incompatibilitatea cu alte materialeNu toate materialele de etanşare sunt comunele cu altele – este cazul unor chituri sicare se deteriorează în contact cu sigilatupropilen‐dien‐monomer EPDM, sau polivPVB; siliconul nu aderă pe compuşi ai ureexemplu, pe poliuretan PUR); se deterioreprezenţa substanţelor asfaltice (sunt sigila

în compoziţie materiale asfaltice).




Incompatibilitatea cu alte materiale

Trebuie ca aceste incompatibilităţi să fie cdeoarece, de pildă în cazul geamurilor strfolia de PVB în contact cu un chit siliconic

închidere a rosturilor (cazul faţadelor din structurală) se poate desprinde, antrenândeteriorarea întregului ansamblu.




Incompatibilitatea cu alte materiale

O altă incompatibilitate este cu termoizolo problemă ce reacţie chimică, aşa cum emai sus ci… fizică. Suprafaţa rece a sticlei îcu o termoizolaţie va coborî temperatura

dintre cele două materiale şi ca urmare, vtermoizolaţie vor condensa. Pe geam. Estca între termoizolaţie – orice termoizolaţisă existe posibilitatea de ventilare, printr‐

cel puţin 2,5 centimetri.




Infiltraţ iile de apă

Problemele specifice de infiltraţii de apă îacesteia, trebuie precizat că, pentru a se e

infiltraţiile de apă este nevoie să se asigurcondiţii simple (rezolvarea nu e întotdeausimplă):





1. Evitarea stagnării apei pe suprafaţă (vacoperişurilor şi al luminatoarelor);

este o problemă de conformare a detaliulsubsidiar mai trebuie amintit că nu stagne

curată ci apă cu praf, nisip, seminţe, polua





2. Asigurarea continuităţii elementelor de egarniturile discontinue rupte sau fisurate, nprotecţia împotriva infiltrării apei de ploaiesticlei sau în spatele elementului de anveloAici putem discuta despre durabilitatea gar

relaţie cu mişcarea (vibraţii, trepidaţii, dilatetc.) subansamblurilor dar şi în relaţie cu reradiaţia ultravioletă (responsabilă de îmbmaterialelor) şi la radiaţia infraroşie (datoriproduc dilatări termice ale materialelor, cu ce priveşte capacitatea lor de a se reface

satisface cerinţele pentru care au fost prevă





3. Să se accepte că apa se poate în anumiinfiltra şi să i se stabilească, prin conformadetaliu şi printr‐o execuţie corectă şi resptraseul de curgere şi de eliminare;

4. să se asigure o corectă conformare gealcătuirii, pentru a se evita zone mai încăratrage după ele şi degradări mai rapide al

respectivelor zone.




Exemple “clasice”

CNA Building Chicago


Clădirea a fost const1973. Arhitect a fostAnderson, Probst &

a primit o menţiunesecţiei din Chicago aInstitute of Architecarămie a structurii ş

cenuşii au f ăcut ca a

să fie asimilată imedpopulaţia oraşului Cdevină un simbol al

Sursa ilustraţiei: www.pbase.com/flashboy99/image/20831988



… până în 1999. A

panou de sticlă s‐adin ramă şi a căzuto femeie care ieşisplimbare cu copilu

În afara daunelor

milioane de dolariproprietarii clădiridin Chicago î şi verperiodic vitrajele, dus la o frenezie a

lor, pentru a se evrepetarea unei asttragedii




‐ sticla era “clasică”, coaptă simplu,

‐ avea o acoperire d în mod evident culabsorbit mai multă

dacă ar fi fost geam‐ grosimea sticlei nu

calculată, raportat dimensiunea maregeam: 2,00 x 2,90mcolţuri grosimea foera de 13mm




‐ geometria faţadei este astfel concepută încâtretras de la faţa structurii cu 40cm, ceea ce c

crearea de umbre continui pe faţadă, de‐a lu întregi; acest tip de faţadă, cu geamul retras,o garanţie pentru asigurarea condiţiilor de şofaţadele însorite, temperatura pe perimetrulfiind mult mai mică decât cea din zona centr

‐ storurile veneţiene interioare au contribuit la

progresivă a temperaturii în interior, ca urmaimposibilităţii de ventilare a stratului de aer sa rămas captiv între geam şi protecţia împotr( dacă pe zona însorită se poate atinge pe suexpuse la însorire 500C iar zona umbrită are t

mediului ambiant de, să zicem 20

0

C, diferenţpoate conduce la spargerea din şoc termic a




O combinaţie de faai sticlei şi ai structau creat probleme

clădiri înalte la ChiCivic Center), lucrade arhitectură SOMMurphy & Associat


Chicago Civic Center

Sursa ilustraţ iei :

http://www.flickr.com/photos/9903467@N06/957030680/



Merită să fie amintit clădire este laureată

1965, compania SOMlaureată în 1966, primpentru excelenţă în PPremiul de Onoare dChicago a American

Architects şi de la AsComerţ şi Industrie d1968 primeşte de la Institute of ArchitectNaţional de Onoare (Honour Award) şi în.

nou de la sucursala CAmerican Institute ofPremiul Aniversar de


www.som.com/content.cfm/art_and

_architecture_12



Ideea de la care au pcorectă : să se aleagmetal care să aibă aOţelul Cor‐ten are acproprietate : stratul

este invaziv şi protejadîncime. Ce nu s‐a

– sau nu s‐a ştiut – ede oxid reprezintă dsuprafaţă nouă (prot

oxidului care s‐au fodin planul iniţial şi asticlă), care a agresasticla


Sursa ilustraţiei:http://www.chicagoarchitecturetoday.com/firmfoundation.htm



O altă clădire ale csticlă au cedat dinfost Miami Interna

Aici panourile din sfaţadei exterioare

emailate în negru. alte condiţii climat întâmpla nimic : înFloridei, culoarea îemailului a ridicat

pe geam şi ca o comod evident, panoplesnit.




Cum să îmbolnăveşti o sau

Greşeli de întreţinere a clădir



Greşeli în întreţinerea spDe multe ori avem “şansa”îmbolnăvim singuri casele...

... şi implicit pe noi



Boli asociate clădiriloConceptul de “boală asociată clădireste nou: a apărut în urmă cu circa

ani, într-un raport al Organizaţiei Ma Sănătăţii, în care se preciza că 30clădirile noi sau recent modernizate

porbleme privind calitatea aerului i



Boli asociate clădiriloÎntre cauzele care determină apariţasociate clădirilor suntatât gr

proiectare, cât şi greşeli în exspaţiilor, diferit de modul în caregândite să funcţioneze.



Boli asociate clădiriloUtilizatorii se plâng de urmsimptome, care dispar (într-un intemare sau mai mic de la păr ăsirea cl

• dureri de cap, iritaţii ale ochilorgâtului;

• tuse seacă, piele uscată sau irita

• ameţeală, dificultăţi de conoboseală, sensibilitate la mirosu



Boli asociate clădiriloCauzele care au generat apariţia bolilasociate clădirilor sunt:

• Ventilare inadecvată (defect de prosau/şi de exploatare)

• Surse interioare de contaminare

• Surse exterioare de contaminare

• Surse biologice de contaminare



Boli asociate clădiriloVentilare inadecvatăCriza petrolului survenită la începu70, a condus la scăderea de 3 ori a

de aer proaspă

t per ocupant, transminstalaţiile de climatizare şiaceastă reducere a afectat sănconfortul utilizatorilor. Astăzi, regamericane impun, pentru spaţiile î

fumează, de pildă, creşterea cantită proaspăt de 4 ori mai mult decât în



Boli asociate clădiriloadezivi,

• mochete,

• lacuri pentru lemn,

• copiatoare, etc,

pot emite sub

volatile, incluformaldehidă

•fum (inclusiv de ţigar ă),

•praf

Surse interioare de contaminar



Boli asociate clădiriloSurse exterioare de contamin

• aerul exterior spaţiului intr ă prin

neetanşe, prin fante şi rosturi necorespunzător • gaze de eşapament, care pătrund

exterior

• ghene neetanşe (cu precădere la bucătării)



Boli asociate clădiriloSurse biologice de contamina

Bacterii, mucegaiuri, polen, v

Aceşti agenţi se dezvoltă în apa sta

acumulată în canale, coloane,covoare şi mochete, pe plăcile

(acolo unde sunt tavane suspendattermoizolaţii



Boli asociate clădiriloÎn 1976, în timpul Convenţiei Legiuniidesf ăşurat la Bellevue StratfordPhiladelphia, s-a înregistrat decesul ful

de membri. 182 dintre participanţi auformă de pneumonie, denumită ultlegionarilor . Un an mai târziu s-amoartea a fost cauzată de existenţa u

( Legionella pneumophila) în sistemulal hotelului. De câte ori sistemulîmpr ăştia bacteria în spaţiile interioare.



Boli asociate clădiriloÎn SUA, Legionella ucide anual

7000 persoane.

Mediul ei de dezvoltare îl reprez

aflată la temperaturi cuprinse între500C. Depunerile de sărurisedimentele care favorizează dezvo

protozoare, reprezintă un mediu

pentru legionella. Nu supravieţuieşte în prezenţa rultraviolete.



Boli asociate clădiriloO boală frecventă asociată clădicauzată de utilizarea necorespunz

aparatelor de aer condiţionat.



Cum îmbolnăvim clădiprin

exploatare necorespunză



Umiditatea



Umiditatea

Umiditatea poate fi indusă în elem

construcţie după darea în explclădirii, chiar de utilizatori.



UmiditateaDe ce şi cum afectează umiditatea p

prin exploatarea clădirii “starea de

a acesteia:• relaţia umiditate – căldur ă

• umiditate de saturaţie – temperatur ă

• umiditate absolută – umiditate de s

• punct de rouă



Surse de umiditate în apartamente:• utilizarea aragazului ca sursă

suplimentar ă de căldur ă.

• schimbarea tâmplăriilor origina• plante de apartament în exces• producerea unei cantităţi de vap

considerabile (spălat, gătit...)

Umiditatea



utilizarea aragazului ca sursuplimentară de căldură

În anii de “glorie”, cei mai mulţi di

ne-am încălzit la aragaz; în conseciatunci au apărut multe dintre cazuricondensuri pe pereţii – mai ales ai –

bucătăriei, ca urmare a reacţiei chim

ardere a amestecului de gaze, care dmolecule de apă.

Umiditatea



Umiditateautilizarea aragazului ca susuplimentară de căldură

Condensurile produse au fost maimai mici, mai grave sau mai puţinfuncţie de durata de folosire a araga



Umiditateaschimbarea tâmplăriilor origin

... în general din lemn, tradiţiongarnituri, cu tâmplării din mase plaaluminiu...




din lemn, deoarece:

• cele vechi s-au deformat

• cele vechi s-au stricat (lemnul)

• arată r ău

• nu izolează şi mi-a spus un vecin că

• şi-a schimbat şi vecinu’...




din lemn

cele vechi s-au deformatse pot repara traversele sau montan

se pot îndrepta şi colţurile se potcolţare metalice



Umiditateaschimbarea tâmplăriilor orig

din lemncele vechi s-au stricat

se pot înlocui traverse sau montan

se poate înlocui o cercevea (în ginterioar ă)




din lemnarată rău

• este adevărat că operaţia dechituire, şlefuire, vopsire, exemeşteri locali, e riscantă şi înde

• este adevărat că o cerceveatermoizolant (termopan) e mamanevrat decât două cercevele




din lemnnu izolează

• garniturile de etanşare ale tâmaluminiu sau plastic etanşeazzgomot aerian (zgomotul straaer, dar şi pe tâmplăriile existelipi garnituri de etanşare (cu cnu fie prea strâmbe elementele




din lemn

Şi-a schimbat şi vecinu’ No comment.



UmiditateaO tâmplărie nouă poate costa mdecât una existentă, reparaîntotdeauna).

O tâmplărie din lemn are calitateamaterial şi geometrie, respiră

permite un oarecare schimb de aerexterior.



UmiditateaO tâmplărie nu prea scumpă d

plastice sau aluminiu, foarte eta

material (atât plasticul cât şigeometrie şi accesorii (garnitîmpiedica aerul să migreze spredeterminând acumularea de noxe

poluanţi (şi favorizând apariţiaasociate clădirilor)



UmiditateaExistă tâmplării – atât din PVC câtaluminiu – care au prevăzute dispoz

pentru circulaţia slabă a aerului:- clapete de ventilare

- garnituri întrerupte

Sunt însă mult mai scumpe



UmiditateaTâmplăriile din aluminiu sunt, în prindouă feluri:

• omogene (realizate integral din alu

• cu elemente pentru întreruperetermice (realizate din materconductivitate termică scăzută):elementul de întrerupere a punţieste mai mare, cu atât tâmplăria

bună pentru condiţiile climatice rom



UmiditateaEste posibil ca, la schimbarea tâmplăapar ă zone de condens

• pe tâmplărie - la tâmplării metalice

• pe geam (aburire) – la tâmplării me• între geamuri (dacă etanşarea a dev

putrnică între foaia exterioar ă de tâşi mediul exterior

• pe faţa interioar ă a peretelui exterio



UmiditateaPlante de apartament

În număr mare şi în vecinătatea ge plantele de apartament schimbă

higrotermic (căldur ă + umidispaţiului, mărind cantitatea de vaîncă pere. Astfel, umiditatea încondensa pe tâmplărie şi în ve

acesteia.



Umiditatea...... în exces, prin aburii produşi în

bucătărie schimbă regimul higrot

spaţiului.



Ce e de f ăcut?Soluţiile curente pot fi:

• încălzirea în exces (neeconomic)• ventilarea mai puternică a spmecanic sau natural: dacă setâmplăria din lemn cu PVC sau

f ăr ă măsuri de ventilare, spaţiilaerisite de două ori mai des.



UmiditateaInstalaţii defecte

Cantitatea de umiditate creşte pildă, un robinet de apă (mai al

curge permanent.

Situaţii mai dramatice se înregistreţ

evi sparte curg în pereţ

i, dacă

infiltrează prin acoperişuri,



Umiditatea• Situaţii mai dramatice se înregistre

ţevi sparte curg în pereţi,

• apa se infiltrează prin acoperişu• hidroizolaţiile sunt deteriorate

sau dacă

• intervenţia umană a etanşat preaelement de construcţie



Condens, efect de serăÎnchiderea balcoanelor

Acţiune, în principiu corectă, dar d

fost gândită de la început, proiectant.

Aşa, în afar ă de aspectul total ne

blocurilor noastre, mai aducedisconfort evident vara.



Condens, efect de seră



Condens, efect de serăEfectul de ser ă.Consecinţe:

• supraîncălzire vara• mărirea ză puşelii prin imposventilaţiei

Etanşare prea puternică:

• condens mai acut decât în cazuldatorită grosimii mici a parapetului



Condens, efect de serăCu cât, la un balcon obişnuit, semulte măsuri de îmbunătăţire tînchiderii, cu atât mai mari probcondens vor apărea:

• geamul termopan şi performantă dar etanşă vocondensuri pe parapet şi la legrestul pereţilor

• geamul cu peliculă low-e, pe faV ,S ,vamări cantitatea de căldu



MucegaiUmiditatea remanentă favorizează pr

de mucegaiuri, ciuperci, fungii.



Mucegai(rezultat din infiltraţiile permanente de apă, d



Mucegai

(rezultat din infiltraţiile permanente de apăde instalaţii)



Mucegai



Termoizolări defectuo

Nu se poate prin exterior?

Nu-i nimic, facem pe dinăuntrAVEM CONDENS!



TermoizolaţiaÎmbunătăţeşte comportarea ter peretelui.

În cazul blocurilor, ea nu poate fi dfaţa exterioar ă a peretelui, delucrarea e executată pentru întreag(uneori e nevoie şi de schelă).

Mulţi proprietari au aplicat otermică prin interior, f ăr ăasiguratorii de protecţie îcondensului.



Tencuieli şi vopsitor



Tencuiala şi condensTencuielile tradiţionale, pe bază dede ciment obişnuit, sunt relativ etandifuzia vaporilor de apă.

Vaporii traversează peretele şi se “oîn stratul de mortar de ciment, de laexterioar ă a peretelui:

• vara, vaporii se dilată şi fac pres

(împing) stratul de mortar • iarna, apa rezultată din condensvaporilor, îngheaţă, cu mărire d



Tencuiala şi condens



Tencuiala şi condensVopsitorii şi tencuieli prea etanşe la

pot cauza probleme, dacă apar fisur

vaporii traversează fisurile şi se acuîn spatele stratului de finisaj, formâtimp suprapresiune.

Dacă presiunea e mare, stratul de fi

fi aruncat în afar ă (tencuiala sau vose scorojeşte)



Umezirea pereţilor exteUmezeala se poate acumula în pereexteriori şi ca urmare a slabei întreţ

accesoriilor învelitorii: jgheaburi şi

• jgheaburi necur ăţate care debor• burlane sparte

sunt surse de umezire a pereţilor excu consecinţe pentru sănătatea utili



Culoare



Pardoseli



Pardoseli Nu este vorba despre greşeli de psau execuţie iniţială (care exiîndoială), ci de cele de interv

întreţinere.

La o schimbare de funcţiune sau dede pardoseală, aveţi grijă ca matcorespundă funcţiunii sau cspecifice.



PardoseliLa montarea pardoselilor pematerial lemnos (parchet, înloc

parchet de tip “parchet laminat”,stratificat”) trebuie ca perimetra

prevadă un rost de dilatare de 1,5 –

În caz contrar, parchetul se umflă

disloca şi pereţi.



Placaje pentru pardos

şi pereţiLa montarea placajelor ceramice –faianţă – stratul de poză (pe care se a

precumş

i rosturile între plă

ci trebuiecu materiale specifice, recomandate producătorul de gresie şi faianţă, deo

Dacă suportul este necorespunzător, rosturile nu sunt bine închise, se desp plăcile.



Placaje pentru pardos

şi pereţi

Umiditatea infiltrată prin rosturi î

plăcilor (de pardoseală saudeopotrivă), poate deteriora a pereţilor, pe care se pot dezvoltafungii, mucegaiuri.



... premiul pentru cea m

inspirată intervenţie



Pereţ i cortină



Peretele cortină:

perete neportant din sticlă, metal sau zidărstructura de rezistenţă a unei clădiri.

perete subţ ire alcătuit din elemente structurcare “cortina” reprezintă închiderea dintre esusţ inere. Peretele cortină nu contribuie l

altor elemente ale clădirii.

După al II-lea r ăzboi mondial, costurile reenergie au încurajat dezvoltarea conceptul înaltă de formă prismatică, cu închidere din

Pereţ i cortină



Originile peretelui cortină coboar ă căsecolului XIX. Precursoare pot fi consideratale primei jumătăţ i a secolului XIX:

Pereţ i cortină

Christal Palace 1851Sir Joseph Paxton



Considerată prima clădirecu pereţ i cortină, HallidieBuilding - astăzi sediu alInstitutului American al

Arhitecţ ilor (AIA) din SanFrancisco - a fost construităprin 1917-1918 de arhitectulWillis Polk. A fost numită înmemoria lui Andrew SmithHallidie, autorul celebruluicable car (primul tramvaidin SUA).

Pereţ i cortină



Pereţ i cortină

Bauhaus Dessau 1919 - 1925Walter Gropius

Între exemplele “clapereţ i cortină de în



Pereţ i cortină

Seagram Building 1969M. van der Rohe

Sediul ONU 19Le Corbusier, Wallac



Peretele cortină poate fi definit având în vfuncţ ională cu structura clădirii. El reprezintăa clădirii, în acelaşi timp legată de structuseparându-se de aceasta. Diferenţ a întrtradiţ ionale de pereţ i (portanţ i) şi pereţ i co

primii asigur ă în acelaşi timp şi structuraclădiriiDefiniţ ia este corectă până la un punct: peresau ferestrele nu sunt pereţ i cortină, denunţ ul de mai sus.

Peretele cortină este agăţ at de structur ă face diferenţ a.

Pereţ i cortină



Din perspectiva funcţională pereţ ii cortină

sfâr şitul secolului al XIX-lea, cam odată cu dstructurilor pe schelet metalic. Primii pereţ i cfost realizaţ i însă din zidărie groasă, pierzîndcaracteristicile structurale de pereţ i portanţ i, - pereţ ii mai subţ iri din zidărie nu erau etanşse infiltra în adâncime şi penetra în spaţ iul in- închiderile din metal şi sticlă erau consider(ca aspect), arhitectura sfâr şitului de secol Xtributar ă stilului clasicist, monumental;- tehnologiile privind echiparea clădirii (venticondiţ ionat) nu erau dezvoltate la nivelul r ăs

necesităţ ile spaţ iilor închise cu cortine din st- performanţ a termică ale produselor de închscăzută

Pereţ i cortină



Imposibilitatea de a asigura o rezistenţă lmaterialelor uşoare asemănătoare celei a szidărie a f ăcut ca prin reglementările urbaevite adoptarea de soluţ ii care să periclitez

clădirilor existente şi a utilizatorilor lor.

Pereţ i cortină



Abia spre mijlocul secolului XX pereteleurmare a dezvoltării tehnologiilor diconstrucţ iilor, a început să fie definit că un fidouă medii: interior şi exterior.

Prevederea de protecţ ii solare, de vitrajeecrane pluviale (ecrane care egalizează prmediul exterior şi cel intermediar, prindecompresiune) urmată în anii din urmă depe principii bioclimatice, contribuie la resisteme sofisticate de pereţ i cortină cu r ăsp

la agenţ ii de mediu şi care totodată respemediul.

Pereţ i cortină



De unde până la criza petrolului dedeceniului opt (anii 70) echipamentele apreponderent în asigurarea confortului intefiind ermetice), în proiectele “verzi” ale ult

încearcă dezvoltarea sistemelor care utilizeaventilaţ ia naturală, precum şi o concepţ iecare să ţ ină cont de legile fizice şi n u să sfid

Pereţ i cortină



Pereţ i cortină

Lever HouseSOM 1951 - 1952



Pereţ i cortină

860-880 LakeMies van der



Pereţ i cortină

Seagram Building NYC,Mies van der Rohe & P. Johnson 1954-1958



Pe măsur ă ce tehnologia deproducere a sticlei a avansat, s-aajuns, către sfâr şitul secolului XX,la realizarea de mari suprafeţ e

din sticlă. Au fost eliminaţ imontanţ ii iar panourile din sticlăfie se îmbină şi etanşează cuproduse performante, fie seasamblează şi fixează prin

intermediul unor piese elegantelaborate, din oţ el.

Pereţ i cortină



La începutul anilor 20

materialele din care seexecutau cortinele eraufonta, oţ elul şi sticla, odatăcu dezvoltarea industrieiaeronautice au început săapar ă pereţ ii cortină cupanouri metalice.Inventarea sticlei float aextins graniţ ele dimensionaleşi performanţ ele foilor desticlă şi implicit ale pereţ ilor cortină. Ceea ce era unsistem constructiv scump în

anii 50 este astăzi cel maiieftin sistem (“cortinele”clasice)

Pereţ i cortină

SoconyHarrison &



Pereţ i cortină

Primii pereţ i cortină au fost realizaţ i cu stâlpi

foile de sticlă erau legate de aceştia cu compde sticlă cu azbest sau cu fibr ă de sticlă.



Pereţ i cortină

Ulterior au apărutmateriale de etanşarepe bază de siliconsau benzi deetanşare.Pentru protecţ iaacestora se prevăd şiastăzi profile deacoperire (“profilepresoare”)



Prin anii 70 s-a extins

utilizarea profilelor dinaluminiu extrudat pentrurealizarea montanţ ilor structurii pereţ ilor cortină

Pereţ i cortină



Marea majoritate apereţ ilor cortină suntrealizaţ i “in situ”: semontează întâi scheletul

iar in etapa a doua,panourile de închidere(vitrate sau nu).Este motivul pentru caresistemul se numeşte camai sus sau, în original,“stick system”

Pereţ i cortinăPereţ i cortină

Sisteme de pereţ i cortină

Pereţ i cu schelet din elemente liniare.



Pereţ i cortină

www.kawneer.

Sisteme de pereţ i cortină.Pereţ i cu schelet din elemente liniare



Pereţ i cortină

Subsisteme de pereţ i cortină.shadowbox

Shadowbox – cutie de umbr ăMetodă de proiectare prin care se accentuează profunzimpereţ ilor cortină, mascând în acelaşi timp elementele strucacestuia.Shadow box este un produs modular. Materialele din caretrebuie să fie stabile la UV şi la temperaturi ridicate. Între s

închiderea shadow box-ului trebuie să se asigure o bună v

contrar existând riscul condensării apei pe faţ a interioar ă aşi corodării acesteia şi a peliculelor de oxizi depuşi. Din acsistemele cu shadow box sunt pretenţ ioase.



Pereţ i cortină

Subsisteme de pereţ i cortină.Vitraj structural (franceză verre extérieur collé - V

Pe măsur ă ce tehnologiaproducerii de materiale de

etanşare a evoluat, s-adezvoltat un nou sistem depereţ i-cortină: cei la carefixarea panourilor vitrate pestructur ă nu se mai facemecanic ci prin intermediul

unor benzi adezive,siliconice



Pereţ i cortină

Subsisteme de pereţ i cortină.Vitraj structural (franceză verre extérieur collé - VE

www.al



Pereţ i cortină

Subsisteme de pereţ i cortină.Vitraj semi-structural (franceză verre extérieur parc

www.al



Aceste sisteme presupun unprocent mare de prefabricare,dat fiind că panourile serealizează în fabrică şi semontează pe şantier, pe

structura clădirii. Avantajele sistemului sunt:

- viteză mare de execuţ ie

- costuri reduse de montaj

- calitate controlată aprodusului finit.

Pereţ i cortină

Sisteme de pereţ i cortină.Sisteme modulare



Pereţ i cortină

www.sapagroup.com www.mcmu




Pereţ i cortină

www.admiralglass.net




www.sanxinfacade.com www

Pereţ i cortină




Pereţ i cortină

Sisteme de pereţ i cortină.Vitraj structural fixat în puncte (franceză Verre Extérieu

Inventatorul sistemului: PilkingtonPlanar ™

Sistem de vitraj structural careasigur ă suprafaţ a continuă din sticlăprin utilizarea de dispozitive deprindere din oţ el inoxidabil care sefixează în găuri prevăzute în sticlă;dispozitivul de prindere (denumit şi“spider” prin oarecarea asemănarecu arahnida) transmite sarcinileproprii şi utile (vânt) unei structuricare la rândul ei le transmitestructurii clădirii. Această structur ăpoate fi realizată din cabluri, grinzi cuzăbrele sau montanţ i (şi stâlpi,eventual)



Pereţ i cortină




Pereţ i cortină


Christian de Portzamparc – La Villette Cite des Sci



Faţ adele duble (double skin) sunt oinvenţ ie… europeană, rezultată din:- dorinţ a de vitrare totală şi

transparenţă crescută- nevoia de a îmbunătăţ i

calitatea mediului interior - nevoia de a îmbunătăţ i

acustica în interiorul clădirii,dacă aceasta din urmă esteamplasată într-o zonă poluatăfonic

- nevoia de reducere aconsumurilor energetice

Sisteme de pereţ i cortină:double skin

Pereţ i cortină



Harrison & Boake, (2003) în “Tectonics of the Environmental Skin” descriu sistemulca fiind “o pereche de “feţ e” vitrateseparate printr-un coridor de aer. Faţ avitrată principală este în general izolantătermic. Spaţ iul de aer dintre straturile de

sticlă acţ ionează ca o izolaţ ie împotrivatemperaturilor extreme, vântului şisunetelor. Dispozitive de protecţ ie solar ăsunt deseori prevăzute între cele douăfeţ e. Toate elementele pot fi aranjate înmod diferit într-un număr de permutări şi

combinaţ ii de membrane solide saudiafane”.

Pereţ i cortină




Alcătuirea unui sistem de faţ adă cortină dub- vitraj exterior (în general simplu, tratat t

creşterea rezistenţ ei)- vitraj interior: dublu, cu sau f ăr ă tratam

control solar sau pentru asigurarea bareste posibil ca această parte de faţ adă“clasic”: parapete şi ferestre cu ochiuri m

- spaţ iul de aer dintre feţ ele vitrate poat20cm la 2m; este important să se asiguacest spaţ iu, pentru întreţ inere. În aces

integrate dispozitive de control solar

Pereţ i cortină




Pereţ i cortină

Sisteme de pereţ i cortină.double skin

Hybrid mechanical and natural ventilation with double skin façade. Minerva TNicholas Grimshaw, Architect; Roger Preston & Partners, services engineer



Avantajele pereţ ilor cortină dubli (când sunt bexecutaţ i!!):

- comparativ cu alte faţ ade cortină care utiliz înaltă performanţă (termocromică,electrocromică, fotovoltaică) au costuri mai r

- izolare acustică mai bună a clădirii faţă deacesteia decât a cortinelor “tradiţ ionale”

- izolare termică mai bună, flexibilă şiperioada de iarnă şi de var ă (combinată cucirculaţ ie a aerului şi posibil o c

“environmentally friendly” a sistemului dspaţ iilor interioare)

Pereţ i cortină




Avantajele pereţ ilor cortină dubli (când sunt binşi executaţ i!!):

- asigur ă o mai eficientă economie de eutilizarea spaţ iului tampon de aer pentru în

şi a efectului de horn pentru eliminarea aeru- protejarea elementelor de luminare sau de p

solar ă

- ventilare mai eficientă

- reducerea presiunii vântului pe elementul de

propriu-zisă

Pereţ i cortină




Dezavantajele pereţ ilor cortină dubli:- cost mai mare de realizare- cost de întreţ inere mai mare (se spală de

multe geamuri!)

- prost proiectaţ i pot conduce la acumulărivara- structur ă mai grea- viteza vântului mare în interiorul spaţ iulu

(“efect de horn”)

- transmisia sunetelor în interiorul clădifavorizată, prin “horn”, dacă nu estecorespunzător

Pereţ i cortină




Pereţ i cortină




În 1849, Jean-Baptiste Jobard, directorIndustrial din Bruxelles la vremea aceeasistem de faţ adă revoluţ ionar: alcătuit di învelişuri şi ventilat mecanic, acest tip

permitea circulaţ ia aerului cald iarna şi recfoile delimitatoare de sticlă.

De fapt.. cam acesta ar fi principiul faţ aduble, doar că aerul cald respectiv rece numecanic ci natural.

Pereţ i cortină




Prima faţ adă cortină dublă apare în…1903la clădirea fabricii de jucării MargareteSteiff în Giengen, Germany.Motivul pentru care această clădire are ofaţ adă dublă este că proprietăreasa a dorit

să maximizeze cantitatea de lumină solar ă într-un climat cu vânturi puternice şitemperaturi coborâte.Soluţ ia a fost o clădire cu trei niveluri(depozitare la parter, spaţ ii de lucru laetaje). Fiind un succes, extinderile fabriciidin 1904 şi 1908 au folosit acelaşiprincipiu, dar pe schelet din lemn nu dinoţ el (considerente de costuri). Toate celetrei clădiri sunt încă în funcţ iune

Pereţ i cortină




Există voci care afirmă că

Gropius a fost influenţ at,pentru Bauhaus, de clădireaFabricii de jucării Steiff. Ceide la fabrica Steiff spun şiastăzi cu mândrie că “esteca şi cum domnul Gropius af ăcut un popas în Giengen în drum spre Dessau.” Dar

dacă ar fi fost aşa, faţ ada dela Bauhaus ar fi fost,probabil, dublă ( )

Pereţ i cortină




Pereţ i cortină

RAICOwww.architects24.com

Pereţ i cortină cu structur ă din oţ el



Pereţ i cortină

The Faculty of Education

Cambridge UniversityRAICO

www.architects24.com

Pereţ i cortină cu structur ă din lemn



Pereţ i cortină

Pereţ i cortină cu structur ă din oţ el

www.deutscher-baukatalog.de



Pereţ i cortină

Pereţ i cortină cu structur ă din aluminiu



Pereţ i cortină

www.tiltco.

Pereţ i cortină cu structur ă mixtă: PVC, oţ el, alu



Geam securizat

Geam stratificat

Sticla de control solar

Sticla fotocromică

Sticla termocromică

Sticla electrocromică

(Sticla cu cristale lichide)

…

Pereţ i cortină

Sticla ca material de închidere



Pereţ i cortină

Alte materiale de închidere

ceramică piatr ă



Pereţ i cortină

Tendinţ e



Pereţ i cortină

Tendinţ e

Commerzbank – FrankfurtN. Foster & Partners



Pereţ i cortină

Tendinţ e

EDITT Tower in SingaporeKen Yeang, Nakamura, Lin



Pereţ i cortină

Tendinţ e



Pereţ i cortină

Tendinţ e

Ferma urbană

Gordon Graff



… şi câte şi mai câte…



Deficienţe alesistemelor de faţade

studii de caz



Faţade cu placajesubţiri din piatră şiceramică



Amoco Building, ChicagoEdward Durell Stone

1972



Amoco Building

A fost terminată în 1973

Clădirea are 82 niveluri (circa 350 m) is şieste cea mai înaltă clădire care a fost re- placată

Materialul de placare original estemarmur ă albă de Carrara.

Cele 44.406 panouri de marmur ă acoper ă o

suprafaţă de cca 90.000 mp.

Fiecare panou are o suprafaţă de cca. 2 mpşi 3.1 cm grosime, cântărind cca. 200kg(Photo 6).

Gail Hook Progressive Architecture, February 1994



Amoco – ChicagoDetaliile originale de fixare a plăcilor de

marmură

Photo 6




Amoco Building, Chicago, 1984



Amoco building, Chicagostarea de fapt

In 1985, Amoco a început să inspectezeclădirea, deşi nu se observaser ă deterior ăriale faţadei.

Prin 1987, panourile aveau o săgeată de 3,8

cm, pe faţadele S şi E.Panourile au fost ranforsate cu agrafe dinoţel

Testele efectuate în 1988 au ar ătat că:

• marmora îşi pierduse cca 40% din

rezistenţa iniţială, propor ţional cu curbarea panourilor.

• sarcinile datorate vântului apar cu precădere la partea superioar ă a clădirii şila colţurile acesteia (previzibil) şi au fost

mult mai importante decât estimărileiniţiale. Gail Hook

Progressive Architecture, February 1994



Amoco Building.Proiectul de reabilitare a faţadei

Recomandarea principală a fost deînlocuire a panourilor din marmur ă cu panouri dintr-o piatr ă mai rezistentă.

Granitul alb de Mt. Airy a fost consideratalternativa cea mai bună.

Panourile din granit au 5.1 cm grosime.Greutatea placajului a cresut

considerabil (cu mai mult de 60%)

Sistemul de ancorare include conexiunilaterale continui (Photo 7)

În consecinţă, a fost necesarăconsolidarea structurii de rezistenţă aclădirii

Costurile intervenţiei au fost cuprinse între

$70 si $80 milioane (aproape ruinândfirma)




Amoco – ChicagoSistemul actual de fixare a placajului


Photo 7



Amoco – Chicago



Marcus Center for thePerforming Arts

Harry Weese & Associates (Chicago)1966-1969

Marcus Center a fost placat iniţial cu travertinitalian. MGIC Plaza, aflată vis-a-vis de

Marcus Center, a fost de asemenea placată cutravertin.

La începutul anilor 1990, placajul de travertinal Marcus Center se deteriorase ireparabil, ca

urmare a fisur ării şi curbării panourilor din piatr ă.

Situaţia era asemănătoare celei a clădiriiAmoco din Chicago .



Marcus Center for thePerforming Arts

UWM Geosciences



Defense - La Grande ArcheJohann Otto von Spreckelsen




Arcul este un cub aproape perfect (108mlăţime, 110m înălţime, 112m adâncime).

Structura este realizată din beton precomprimat; componenta opacă a faţadeieste din marmur ă de Carrara

Constructor a fost compania franceză Bouygues.

Conform Pt Bulletin din iulie 2000, şi încazul acestei clădiri s-au înregistratdegradări ale placajului faţadelor.




Finlandia Hall a fost proiectată de Alvar Aalto şi a fost construită în perioada 1967-71. Aripa pentru Congres a fost adăugată în1973-75 Alvar Aalto a folosit marmur ă deCarrara atât pe exterior cât şi în interiorulclădirii.

Pentru el, marmura reprezenta o legătur ă importantă cu cultura mediteraneană, pe

care vroia să o aducă în Finlanda.Clima aspr ă a Scandinaviei a produscurbarea şi în cele din urmă spargerea plăcilor de marmur ă, iar clădirea a trebuitre-placată.

Cea mai recentă reabilitare a faţadei aînceput în 1990 şi s-a încheiat în 1999.



Bastille Opera



Lucrarea a fost proiectată dearhitectul sudamerican CarlosOtt, şi a fost inaugurată în 1989

Placajul exterior este realizatdintr-o varietate de calcar .

Şi în cazul acestei clădiri s-auconstatat curbări ale panourilor de piatr ă.

Bastille Opera



Bastille Opera



Placaje mai puțin celebre...



Posibile deficienţe induse lamontarea termoizolaţiei

Importatori de plăci termoizolante caşeratecu folie din aluminiu recomandă amplasarea acesteia cu folia spre ...exterior, pentru a proteja vata minerală deumezire (?!).

Astfel, folia reprezintă o puternică barier ă împotriva vaporilor, pe faţa rece atermoizolaţiei, favorizând producereacondensului.



Posibile deficienţe induse de lamontarea termoizolaţieiReabilitare fostul magazin Junior



Posibile deficienţe induse lamontarea termoizolaţiei



Deficienţe ale placajelor cumontare ‘tradiţională‘



Plăci ceramice, montate cutehnologie tradiţională, pe o faţadă

vesticăPrintre cauzele care au stat la bazadesprinderii placajului se pot enumera

- montarea de plăci ceramice cu tehnologieumedă, p e c lădiri înalte

- lipsa de atenţie în ceea ce priveştesistemul de faţadă adoptat, din punct de

vedere al însoririi, în contextul în care nus-a ţinut cont de dilatarea câmpurilor ceramice (maximum pe vest, est şi sud)

- lipsa de atenţie în ceea ce priveşte

sistemul de faţadă adoptat, din punct devedere al direcţiei şi for ţei vântului(sarcinile provenite din vânt pot cauzadesprinderi ale placajelor)




vestică

Photo 8



Plăci ceramice, montate cu

tehnologie tradiţională, pe o faţadă vesticăÎn practica de la noi din ultimii ani, acesterecomandări au fost deseori eludate, sau"interpretate".

Astfel, în acest caz, rostul a fost prevăzut,conform recomandărilor, dar a fost închiscu profile din ţeavă din inox sau aluminiu(vezi foto).



Rost de dilatare care favorizează ...

dislocarea plăcilor ceramice

Photo 9



Plăci ceramice, montate cu

tehnologie tradiţională, pe o faţadă vestică

Remedierea deficien ţ elor a însemnat... desfacerea placajului de pe fa ţ ada vestică şi tencuirea

suprafe ţ ei.



Principiul de realizare a rosturilor dedilatare dimensionate corespunzător seaplică şi în cazul pardoselilor exterioare.

Photo 10 reprezintă o pardoseală exterioar ă

(la Şcoala de Arhitectur ă) la care, deşirostul de dilatare a fost prevăzut,dimensionarea sa necorespunzătoare adeterminat desprinderea plăcilor.:


vestică



Montaj tradiţional –

deficienţe tradiţionale

Atunci când nu se respectă (de proiectantsau de constructor) specificaţiile producătorului, este de prevăzut să apar ădeficienţe ale placajelor.

Dacă nu sunt respectate condiţiile de

mediu pentru care funcţionarea sistemuluieste optimă, dacă tipul sau grosimeaadezivilor nu este cea indicată de producător, dacă nu se respectă timpiitehnologici la punerea în oper ă sunt deaşteptat dislocări ale placajelor.



Montaj tradiţional – deficienţe tradiţionale

Photo 11



Montaj tradiţional –

deficienţe tradiţionaleUmiditatea poate fi o altă cauză adesprinderii placajului de pe faţadă:

fie vaporii de apă care migrează de la

interior la exteriorul clădirii întâlnesc unstrat rezistent la difuzia vaporilor de apă,

care acţionează ca o barier ă împotrivavaporilor şi, ca urmare a condiţiilor demediu, vaporii condensează iarna şiîngheaţă (fenomen însoţit de mărire de

volum ) iar vara se dilată, exercitând presiune asupra stratului de finisaj

fie timpul pentru întărirea şi uscareanecesar ă a straturilor realizate cu mortar deciment nu este respectat



Detaliu

Photo 12



Placaje din piatră artificială cu

montare tradiţională



Sisteme T.E.S.T.



Principalele degradări ale sistemului

TEST:

• cr ă pături în stratul de finisaj

• degradări ale suprafeţelor • degradări datorate şocurilor de impact

• etanşări necorespunzătoare

• desprinderi ale ansamblului sistemului



Cauzele apariţiei crăpăturilor

• diferenţe de calitate ale plăcilor termoizolante

• abateri dimensionale

• grosimi diferite ale termoizolaţiei

• punerea defectuoasă în oper ă atermoizolaţiei, cu rosturi între plăci

• lipirea necorespunzătoare pe suport atermoizolaţiei

• prevederea adezivului în exces, dincolo de

marginile plăcilor termoizolante• articularea schimbărilor de planuri

• inserarea de profile cu caracter estetic

• Omiterea prevederii de rosturi de mişcareşi dilatare



Evitarea apariţiei crăpăturilor la

colţurile golurilor pentru uşi /ferestre



Cauzele deteriorărilor, din şocurimecanice, în zona soclurilor:

• s-au folosit tencuieli sensibile la lovire

• nu a fost suplimentată sau întărităarmătura din ţesătur ă de fibr ă de sticlă, cuţesătur ă specială, cu rezistenţă mărită laîntindere

• s-a omis utilizarea unei tehnologii cu

performanţe mecanice mari, pentrufinisarea acestei zone (tencuială armată cureţea din bare de oţel şi plasă de rabiţ,diferite tipuri de placaje cu montaj umedsau uscat).



Abordări “contemporane” pentrubalcoane la ... Caracal

Greseli de Proiectare

Documents

Transcript of Greseli de Proiectare