Parazitologie Veterinara COMPLET

7/26/2019 Parazitologie Veterinara COMPLET

1/28

PARAZITOLOGIE

Curs 1 - 17.02.2015

ACARIOZE

Boli prduse de catre organisme din ordinul acarina, in principiu acarienii. Sunt organisme

prevazute cu membre articulate ( artropode, au corpul !ormat din aparat bucal si corp propriu-zis

nedi!erentiat in torace si abdomen. "rezinta # perec$i de membre.

Ectoparazitismulcu capuse la mami!ere

%ste produs de catre capuse din !amilia ixodidae si a!ecteaza toate mami!erele, in special cele

domestice. Capusele se !i&eaza si se $ranesc in di!erite zone corporale pe pielea animalelor, provocand

leziuni cutanate, micro$emoragii si iritatii. Capusele i&odidae au un important rol de vector deoarece

reprezinta rezervor sau transmit boli parazitare ( babesioza, teilerioza boli bacteriene ( borelioza -

'ime boli virale. %ctoparazitismul cu capuse prezinta caracter temporar deoarece acestea ataca

animalele si provoaca leziuni doar in momentul $ranirii. epunerea oalelor si evolutia stadiilor larvare

!acandu-se in mediu.

Morfologie

Capusele i&odidae sunt constituite din urmatoarele elemente)

- aparatul bucal ( rostrum - corpul propriu-zis

- cele # perec$i de membre

Aparatul ucal ! rostrum

%ste o piesa compusa. *cesta avand rolul de a permite !i&area capusii in piele si absorbtia sangelui in

momentul $ranirii.

*cesta este !ormat din $ipostom, o perec$e de c$elicere si o perec$e de palpi

- "ipostomul # +ipo sub, Stoma gura

%ste o piesa unica centrala care are aspect de spatula, avand supra!ata acoperita cu peri c$itinosi

orientati anteroposterior, rolul acestora !iind de a !acilita !i&area in tegument. "e !ata ventrala se

gaseste un sant longitudinal prin care se scurge saliva ( cu rol anticoagulant si $emolizant si se

absoarbe sangele.- C$elicere

Sunt situate lateral $ipostomului si prezinta la e&tremitatea libera 2 lame c$ic$inoase zimtate care

au rolul de a sectiona tegumentul si de a permite patrunderea $ipostomului

- Palpii

*u rolul de a protea c$elicerele si $ipostomul atunci cand capusa nu se $raneste. olul lor este

senzitiv-tactil, prezentand organe senzoriale care recepteaza temperatura si emisia de C 2a

organismului gazda.

ostrumul, dupa lungime poate !i lung sau scurt. *ceasta caracteristica !iind element de di!erentiere.

%aza rostrumului

Spatiu de natura c$itinoasa care are rolul de a sustine piesele rostrumului. *ceasta poate avea di!erite

!orme) dreptung$iulara, patrata, $e&agonala, pentagonala sau reni!orma. /orma bazei rostrumului

constitie criteriu de di!erentiere

Corpul propriu!zis

*re un aspect asemanator unui sac. olul acestuia !iind de a se dilata in momentul $ranirii, iar la

!emele de a permite uterului sa dezvolte oua. Corpul propriu-zis prezinta 2 !ete) dorsala si ventrala.

"e !ata dorsala se gaseste o !ormatiune c$itinoasa care se numeste scut dorsal. Scutul dorsal ocupa

intraga supra!ata dorsala la masculi si doar treimea anterioara la !emele. *cest lucru permite !emelelor

sa se mareasca in volum de cca. #-5 ori consecutiv $ranirii sau !ormarii de oua in uter. "e !ata dorsalase mai gasesc o perec$e de oc$i compusi, !atetati iar la mascul ornamentatii. "e !ata ventrala se gasesc

2 ori!icii si anume) ori!iciul genital situat anterior si ori!iciul anal situat posterior. "e !ata ventrala se

mai desc$id ori!iciile respiratorii care sunt situate lateral si poarta denumirea de) stigma. *cestea sunt

inconurate de !ormatiuni c$itinoase care au rolul de a le protea numite peritreme. "ot avea di!erite

!orme) rotunda, ovala, virgula. /orma lor constituind criteriu de di!erentiere.ri!iciul anal este


2/28

delimitat de un sant sau silon anal care poate !i situat preanal sau postanal. "ozitia santului anal

reprezinta criteriu de di!erentiere. oar la masculi, la nivelul ori!iciului anal se gasesc !ormatiuni

c$itinoase proeminente numite scuturi anale. *cestea, dupa pozitionare pot !i anale, adanale, post

anale. "ozitia scuturilor anale reprezinta criteriu de di!erentiere.

Cele & perec$i de memre

Sunt membre articulate !ormate din cate elemente. Co&a, tro$anter, !emur, tars

%lementul de articulare pe !ata ventrala se numeste co&a. *spectul co&ei primei perec$i de membre

constituie criteriu de di!erentiere.

enul I'O(E)

%ste intalnit in mod !recvent in zonele !orestiere avand capacitatea de a se adapta de la zone de ses

pana la altitudinea de 1500 m. ntalnit !recvent la animalele de renta in special ovine.

Caracteristici morfologice

"rincipala specie intalnita - Ixodes Ricinus

enumirea provine de la !aptul ca !emelele ne$ranite au o culoare galben cenusie asemanatoare

semintelor de ricin.

"rezinta rostrum lung, baza rostrumului pentagonala. Co&a perec$ii 1 de membre prezinta o prelungireposterioara asemanatoare unui spin. Santul anal orientat anterior ( singura specie cu sant preanal.

/emelele ne$ranite au un aspect asemanator de c$itara ( mai subtiri la miloc

3embrele sunt lungi, subtiri si grupate in treimea anterioara.

enul R"IPICEP"AL*) )P

( cap in !orma de evantai

Se mai numeste popular 4capusa rosie a cainelui4, !iind !recvent intalnita in zonele urbane cu

vegetatie oasa. "rincipalul gen transmitator de Babesia ( +emosporilioza

"rezinta o culoare maronie roscata. 3embrele sunt groase, e&tinse catre portiunea posterioara acorpului.

ostrumul este scurt, cu aspect triung$iular, baza rostrumului este $e&agonala cu ung$iurile laterale

proeminente.

Co&a perec$ii 1 de membre bi!urcata.

Santul anal este situat posterior.

3asculul prezinta o perec$e de scuturi anale cu aspect triung$iular.


3/28

enul (ERMACE+TOR marginatus

ntalnit in special in zonele de padure de ses sau deluroase, cu vegetatie seminalta, !iind considerat

principalul transmitator pentru orelioza. "rezinta membre groase, rostrumul este scurt, perec$ea 1

de membre are co&a 1 bi!urcata. "e scutul dorsal prezinta un desen caracteristic cu aspect

marmorat. 'a mascul, co&a perec$ii # de membre are o !orma apro&imativa de lama de topor.

n conditiile actuale de modi!icare climatica legate de cresterea mediei termice arealul unor capusecare se intalneau in mod normal in zona subtropicala si mediteraneaza s-a e&tins catre nord, !iind

posibila prezenta unor genuri noi.

enul ",ALOMMA plumeum

enul AM%LIOMA

enul %OOP"IL*) calcaratus

ECTOPARAZITI)M*L C* CAP*)E LA PA)ARI

Laorator - -&

"asarile au alta temperatura, alt metabolism. Capusele se adapteaza la particularitatile acestea.

Se caracterizeaza clinic prin leziuni cutanate ( iritatii, eritem, prurit, micro$emoragii, sindrom anemic

si slabire progresiva. "rin intermediul capuselor, la pasari se pot transmite boli de natura bacteriana

( Spiroc$etoza sau virala. %ste intalnit de regula in sistemul gospodaresc, insa poate apare si in !erme

unde aplicarea substantelor acaricide este di!icila.

Etiologie

'a pasari se intalnesc capuse din 2 !amilii)

fam. ARGA)I(AE ! Argas Persicus

fam. GAMA)I(AE ! (erman/ssus Gal/nae

Argas Persicus

Capuse de dimensiuni mari, corpul masurand apro&. 1,5- 2 cm. "rezinta o !orma rotunita, ovala, usor

alungita anterior. Corpul prezinta culoare maronie roscata. 3embrele sunt lungi, perec$ile 1 si 2 !iind

orientate anterior, iar -# orientate posterior. 'a capusele adulte, rostrumul este situat subterminal ( nu

este situat pe marginea anterioara a corpului si nu poate !i observat

Ciclul evolutiv este complet adica ou - larva- ni!ma-adult si dureaza de regula luni.

(erman/ssus Gal/nae


4/28

Capusa de mici dimenisuni apro& 1.5-2 mm. Corpul are aspect piri!orm ( !orma de !lacara .

ostrumul este situat terminal, cu 2 c$elicere alungite.

"erec$ea 1 de membre este dispusa asemanator unei lire.

Supra!ata corpului este acoperita cu peri c$itinosi

Cand nu sunt $ranite, prezinta culoare alb cenusie. Cand sunt $ranite au culoare roscata. e aceea se

mai numesc si capusele rosii de gaina.

6 nu e&ista paduc$i la gaina care sa se $raneasca cu sange

Ciclul evolutiv este complet si dureaza apro&. o saptamana.

'a ambele, de regula, capusele ataca pasarile noaptea pentru a se $rani. iua, stand retrase in

structurile lemnoase ale adapostului. n sistemul de crestere intensiv, ele se $ranesc si in timpul zilei,

rezistand in componentele de constructie ale bateriilor ( adapatori .

Ectoparazitismul cu capuse la aline

Ca si boala poarte denumirea de 0AROOZA.

%ste produsa de o capusa numita 0aroa 1acosoni # denumire noua - (estructor 2.

*!ecteaza puietul capacit si adultele. Se $raneste cu $emolim!a, provoaca reducerea capacitatii de

zbor, distrugeri la nivelul toracelui si abdomenului si moartea puietului.

Etiologie ! morfologie

3asoara apro&imativ 2 mm. Corpul este oval, cu diametrul transversal mai mare. 3embrele sunt

groase, terminate cu ventuze. Supra!ata corpului este acoperita cu numeri peri c$itinosi.

LI+G*AT*LOZA

%ste o ara$nidoza

"rodusa de ara$nide din genul linguatulla.

'inguatuloza prezinta din punct de vedere clinic doua !orme de evolutie di!erite in !unctie de

organismul gazda)

- linguatuloza nazala, intalnita de regula la caine care este gazda de!initiva si este parazitata cu stadiul

adult.


5/28

- linguatuloza 3iscerala, produsa de stadiile larva-nim!a si apare la rumegatoare in lim!onodulii

mezenterici, acestia reprezentant gazde intermediare.

4orma nazala

%ste produsa de catre stadiul adult al parazitului linguatulla serrata. Se localizeaza in cavitatile

nazale la caine si provoaca eta, stranut, epista&is ( $emoragie nazala sub !orma de picaturi si uneori

mani!estari nervoase. *nimalele isi !reaca capul sau botul de di!erite obiecte, incercand sa elimine

parazitul.

Morfologie3asoara apro&imativ 10 cm !emela si -# cm masculul. Corpul are aspect de spatula, !iind rotunit

anterior, conve& dorsal si plan pe supra!ata ventrala. Supra!ata plana vine in contact cu mucoasa

nazala.

n portiunea anterioara prezinta un ori!iciu bucal inconurat de 2 perec$i de carlige.

ntreaga supra!ata corporala este acoperita cu spini c$itinosi orientati antero-posterior.

4orma 3iscerala

*pare la rumegatoare si este produsa doar de catre stadiile larvare si nim!ale care se dezvolta in

lim!onodurii mezenterici, !icat si splina !ara sa produca semne clinice.

Ciclul e3oluti3Cainii parazitati nazal cu stadiul adult, elimina prin eta si prin stranut oua. *cestea aung pe sol sau

pe !irele de iarba, de unde sunt consumate de rumegatoare la nivelul intestinului eliberandu-se larvele

care traverseaza peretele intestinal si patrund in lim!onoduri, unde se trans!orma in nim!e. Cainii se

contamineaza consumand organe de rumegator in!estate si netratate termic. 'a nivelul intestinului se

elibereaza nim!ele care migreaza retrograd( se intorc prin stomac si prin eso!ag .

Laorator 5

Raile la mamifere

Sunt ectoparazitoze produse de acarieni care se localizeaza la nivelul epiderme !ie super!icial in stratul

cornos descuamant, !ie pro!und in stratul mucos 3alpig$i. Clinic, se mani!esta prin prurit, grata,

!ormarea pe piele de vezicule si cruste, depilatii, uneori cu tendinte de generalizare.

in punct de vedere mor!ologic, acarienii care provoaca rai se imparte in doua categorii)

1. *carienii cu membre lungi, la care perec$ile 1 si 2 depasesc lungimea rostrumului iar perec$ile si

# marginea posterioara a corpului

2. *carienii cu picioare scurte, la care perec$ile 1 si 2 nu depasesc lungimea rostrumului iar si # nu

depasesc marginea superioara a corpului.

in prima categorie !ac parte)

6.P)OROPTE)

-. C"ORIOPTE)5. OTO(ECTE)

in a2a categorie !ac parte)

1. )ARCOPTE)


6/28

2. +OTOE(RE)

P)OROPTE)

imensiunile acarienilor sunt mari. 3asculul masoara 500-00 microni, !emelele 800-1000 microni.

Corpul este oval, alungit, rostrumul este lung, membrele se termina cu ventuze iar masculii prezinta

posterior 2 lobi cu 2 ventuze copulatoare.

aia psoroptica se intalneste la ovine, caprine, iepuri, cal si bovine

'a o3ine7

Se localizeaza in zonele cu par lung, avand tendinta de generalizare. n zonele a!ectate se observa

eritem, !ormarea de vezicule care se sparg rezultand cruste initial cenusii galbui care datorita grataului

devin maronii negricioase. 'ana se desprinde in smocuri, avand un aspect 4!ulguit4 . 'a atingerea

zonelor a!ectate, animalele prezinta re!le& psoric pozitiv.

'a caprine7Se localizeaza in condctul auditiv e&tern, unde se !ormeaza cruste groase, aderente, insotite de grata.

'a iepure7

Se localizeaza la nivel auricular, in conductul auditiv e&tern si pe !aza interna a conc$iei auriculare,

unde se !ormeaza cruste groase, aderente, dispuse concentric. epurii prezinta prurit, pozitii anormale

ale capului, si uneori tendinta de mutilare a urec$ii.

'a caaline7

aia psoroptica se localizeaza in zonele cu par lung, unde se observa caderea parului, !ormarea de

cruste care, asociate cu pra!ul si detritusurile celulare, !ormeaza 4nisipul scabios4, sesizabil la palpare.

'a o3ine7'eziune se localizeaza initial la baza coarnelor, cu tendinta de e&tindere catre zona dorsala si laturile

gatului.

C"ORIOPTICA

ntalnita la cai8 o3ine si o3ine.

'a cal7

Se localizeaza la nivelul membrelor, in zona c$isitei si buletului, in special la rasele cu par long in

aceasta zona ( /rizieni . 'ocal, se observa !ormarea de cruste aderente, caderea parului si tendinta

animalelor de a leza zona ( muscare, greta .


7/28

'a o3ine7

Se localizeaza la baza cozii, initial in !osa anala, cu tendinta de e&tindere catre zona sacro-lombara sau

pe membre, catre aret sau mamela. 'ocal, se observa !ormarea de cruste cenusii-galbui, caderea

parului si datorita grataului, leziuni de tip $emoragic.

'a o3ine7

Se localizeaza la nivelul membrelor, in zona c$isitei si buletului, !iind conditionata de prezenta

noroiului sau a deectiilor in adapost.

OTO(ECTICA

ntalnita doar la carni3ore # feline8 3ulpe8 canide 2

'ocal, in conductul auditiv e&tern, se observa !ormarea de cruste maronii-roscate, aderente. *nimalele

prezinta pozitii anormale ale capului si datorita pruritului isi pot mutila conc$ia auriculara.

Laorator &

RAI PRO(*)E (E ACARIE+I C* MEM%RE )C*RTE

Genul )ARCOPTE)

Genul +OTOE(RE)

)ARCOPTE)

"rezinta corpul rotund, membrele sunt scurte, perec$ile 1 si 2 nu depasesc marginea rostrumului iar

perec$ile si # nu depasesc marginea posterioara a corpului. imensiunile sunt mici de cca. 500-00

de microni.

Se localizeaza pro!und in straturile epidermei, !emelele sapand galerii pana in stratul mucos 3alpig$i,

unde irita terminatiile nervoase provocand prurit.


8/28

enul este reprezentat de o singura specie - )arcoptes )caiesi mai multe varietati. *cest lucru !ace

posibila transmiterea de la o specie la alta inclusiv la om.

O3ine

Se localizeaza in zonele cu par scurt) membre, cap si uneori pe uger, unde determina !ormarea de

cruste groase cenusii, aderente.

Caprine

*re caracter generalizat. 'eziunile initiale !iind pe laturile gatului si torace.

)uine

Rapan

'eziune se localizeaza initial la nivelul capului in special pe !ata e&terna a urec$ilor si submandibular.

nitial, se observa eritem cu prurit intens, urmate de !ormarea de cruste groase, maronii, aderente.

'eziunile au tendinta de e&tindere pe membre, zona a&ilara si sterno-abdominala.

Caine

'eziune se localizeaza initial la nivelul capului, in special la baza urec$ilor si !acial. "rin prurit,

leziunile se e&tind pe membre ( digital , laturile toracelui si abdomen.

aia sarcoptica mai poate !i intalnita lacal8 3ulpe8 nurca8 iepure8 o3ine si $amster.

'a om, raia sarcoptica se localizeaza la nivel interdigital, cot, a&ilar si ingvinal, !iind transmisa prin

contact direct sau indirect cu animale bolnave.

+OTOE(RE)

%ste un acarian de dimensiuni mici, 00-#00 microni. Corpul are aspect circulat, !iind acoperit cu spini

c$itinosi.

enul 9otoedres este intalnit la 2 specii)

Pisica

Se localizeaza la nivelul capului si anume auricular ( pe !ata e&terna , !rontal si perinazal.

*!ecteaza pisicile cu stare de intretinere de!icitara si pisicile cu sistemul imun de!icitar

( panleucopenie, sau in munode!icienta !elina

Iepure

n zona capului, in special la nivelul botului si uneori la nivel abdominal.


9/28

(EMO(ICOZA

%ste o acarioza produsa de genul (EMO(E'care se localizeaza strict in !oliculii pilosi si glandele

sebacee, provocand dermatita nodulara piogena, alopecie si $ipersecretie seboreica.

9u se !oloseste termenul de raie deoarece acarianul nu prezinta caracteristici mor!ologice comune cu

cei care provoaca raie.

"rezenta parazitului nu este su!icienta pentru declansarea semnelor clinice deoarece statusul imun,

!lora bacteriana cutanata si starea de intretinere in!luienteaza aparitia si evolutia bolii.

enul %3%: prezinta mai multe specii care nu se transmit de la o specie la alta ( speci!icitate de

specie . *cest gen nu se transmite prin contact direct intre animalele bolnave si nici la om.

*paritia demodicozei se realizeaza de regula transplacentar, deoarece !ormele larvare a!ecteaza in

viata intrauterina si in timpul alaptarii !etusii. 'a acestia pot apare semnele clinice in specila dupa

intarcare in conditii !avorizante.

MOR4OLOGIE

emode& prezinta aspect viermi!orm, Corpul !iind alungit, rostrumul scurt si patrat, membrele sunt

dispuse liniar, !iind atro!iate, iar pe !ata ventrala prezinta un sant care determina un aspect speci!ic

( piesa in brandenburg . "ortiunea posterioara este striata transversal

Caine

etermina doua !orme de demodicoza)

1. emodicoza localizata

2. emodicoza generalizata

Cea localizata apare in !azele initiale si a!ecteaza in special zona capului) periocular ( oc$elari

demodecici , peribucal si perinazal. 'eziunile au tendinta de generalizare si a!ecteaza zona cervicalain!erioara si laturile corpului. *carienii care se dezvolta in glandele sebacee provoaca in!ectarea

acestora si o reactie in!lamatorie nodulara, nodulii !ormati prezinta o consistenta purulenta cu miros

speci!ic ( miros de ranced . "rin spargere !ormeaza cruste aderente cu continut sangvin.


10/28

Boala C"EILETIELOZA

%ste o acarioza produsa de catre genul CHEYLETIELLAcare se localizeaza super!icial la nivelul

epidermei, unde provoaca o dermatita !ur!uracee si prurit. "opular, se numeste 4 matreata

umlatoare 4

*!ecteaza tineretul canin, !elin si iepurii, !iind localizata in zona dorsala, pe linia dorsala, unde

provoaca !ormarea de cruste !ine, transparente, la nivelul carora prin e&amen atent pot !i observati

acarienii.

LA%ORATOR 9

Raile la pasari

Sunt produse de regula de un singur gen C+EMI(OCOPTE)

"rezinta di!erite localizari in !unctie de specie, acarienii, avand !orma rotunda, membre scurte rostrum

scurt si se localizeza la nivelul stratului cornos al epiteliului unde provoaca proli!erari cu !ormarea de

cruste groase, proeminente si aderente.


11/28

Raia picioarelor sau raia 3aroasa

"rodusa de C+EMI(OCOPTE) ! M*TA+)

*!ecteaza de regula gainile si curcile, in special pasarile adulte si mai ales cocosii. etermina

!ormarea unor cruste groase, cu aspect varos, aderente, care de!ormeaza regiunea si provoaca iritatii

locale. "asarile se ciugulesc si isi provoaca local rani care se pot in!ecta.

aia corpului sau deplumanta

ntalnita la galinacee si porumbel !iind produsa de C+EMI(OCOPTE) ! LAE0I)

Se localizeaza in special la nivelul crupionului ( tartita si la baza aripilor, de unde se generalizeaza

catre zona pectorala si cervicala. "asarile se ciugulesc, apare deplumarea si !ormarea de cruste groase,

cu aspect spongios.

aia perusilorsau raia deformanta a ciocului

%ste produsa de C+EMI(OCOPTE) ! PILAE

Se localizeaza la perusi in tesutul cornos de la baza ciocului si in structurile cornoase ale ciocului,

unde provoaca !ormarea de cruste groase, care de!ormeaza regiunea, scad rezistenta ciocului si

impiedica pasarea sa se $raneasca. 'a canari se poate intalni produsa de C+EMI(OCOPTE) !

1AMAICE+)I)

Raia gastelor

"rovocata de C+EMI(OCOPTE) ! PROLI4IC*)

Se localizeaza la nivelul gatului, unde provoaca deplumari si !ormarea de cruste.

E+TOMOZE


12/28


13/28

GE+*L TRIC"O(ECTE)

;ric$odectes canis paraziteaza la caine, masoara apro&imativ 1.5 mm. Corpul este turtit dorso-ventral,

adaptat deplasarii printre !irele de par. Culoarea este alb cenusie, abdomenul prezentand pe !iecare

segment o pigmentatie maronie. Capul prezinta marginea anterioara usor concava, iar deasupra

antenelor se gasesc doua proeminente. ;ric$odectes reprezinta gazda intermediara pentru cestodul

( tenie (I%,LI(I*M CA+I+*M

GE+*L 4ELICOLA )*%RO)TRATA

%ste un paduc$e de dimensiuni mici 0.5-0. mm. Capul are aspect pentagonal cu marginea anterioara

ascutita, iar mandibulele sunt dispuse asemanator bratelor de !oar!eca.


14/28

MALO4AGOZA PA)ARILOR

(ectoparazismul cu paduc$i la pasari

'a pasari nu paraziteaza decat paduci malo!agi

ME+OPO+

"araziteaza la galinacee, in special la gaina, la curca, bibilica si !azan.

Capul are !orma triung$iulara, cu ung$iurile rotunite iar toracele este !ormat din doua piese pe prima

inserandu-se o perec$e de membre iar pe cea de a2a 2 perec$i de membre. Se localizeaza la baza

aripilor si in zona pectorala, provocand !ormarea de cruste, deplumari iar la baza tielor de pene pot !i

observat aglomerari circulare reprezentate de ouale de paduc$i.

TRI+OTO+

"araziteaza de regula la gasca si uneori la curca.

"rezinta dimensiuni mari, de cca. 1,5 cm. Capul are !orma triung$iulara cu ung$iurile rotunite, iar

toracele este !ormat din trei segmente, pe !iecare inserandu-se o perec$e de membre.

GO+IO(E)

"araziteaza de regula la curca.

Capul are aspect trapezoidal, cu marginea anterioara rotunita, iar pe partile laterale se gasesc 2

prelungiri !ilamentoase, numitesete.


15/28

COL*M%ICOLA

"araziteaza de regula la porumbei.

Se localizeaza in special la nivelul aripilor si la coada. "rezinta un aspect alungit, asemanator unui

bastonas, deoarece se dispune in lungul tielor. Capul este alungit anterior, prezinta doua antene

compuse din 5 segmente orientate posterior. *bdomenul prezinta marginile laterale paralele.

ECTOPARAZITI)M*L C* PA(*C"I "EMATO4AGI

"AEMATOPI+*)

"aduc$ii $emato!agi nu se intalnesc decat la mami!ere.

)pecia )*I)

3asoara apro&imativ 1 cm, corpul este maroniu roscat, capul este alungit cu 2 mandibule adaptate

pentru intepat si supt. 3embrele sunt groase, terminate cu g$iare dezvoltate. *bdomenul este bombat,

!iecare segment prezentand pe partile laterale stigme.

Se localizeaza de regula in zonele cu piele !ina ( retroauricular, ingvinal, a&ilar unde provoaca leziuni

$emoragice puncti!orme si grata.

LI+OG+AT"*)

/alci, mandibule alungite.

%ste intalnit la bovine, ovine, caine si capra.

"rezinta dimensiuni mici, de apro&. 2, mm, capul este alungit, toracele !ormat dintr-o singura piesa,

iar abdomenul este bombat si ascutit posterior.


16/28

ECTOPARAZITI)M*L C* P*RICI

*!ecteaza din punct de vedere clinic cainele si pisica la car apar leziuni de prurit, pseudotundere si

reactii de natura alergica ( dermatita alergica la intepatura de purice .

'a caine si pisica genul CTE+OCEP"ALI(E). imensiuni de 2, mm, culoare maronie

negricioasa, prezinta !orma alungita !iind turtit latero-lateral ( datorita acestei particularitati, puricele

poate suporta o presiune de 1


17/28

ECTOPARAZITI)M*L C* MELOP"AG*)

Se $raneste cu lana.

"rodus de MELOP"AG*) O0I+*)

*!ecteaza ovinele si caprinele a!late pe pasuni cu vegetatie semi-inalta. "opular se mai numeste

cercelita. 3asoara apro&. 2 cm, reprezentand o musca cu aripile atro!iate, capul este rotunit, prezinta

2 oc$i compusi dezvoltati si o trompa rigida adaptata pentru intepat si supt, membrele sunt groase si

terminate cu g$iare bidentate. *bdomenul este bombat si acoperit cu peri c$itinosi.

6 coleopterele : gandaci

lepidoptere : fluturi

$imenopterele : aline si furnici

diptere :

Laorator ;

56.


18/28

'arvele masoara intre 1-# cm. "rezinta corpul segmentat cu o !ata dorsala conve&a si alta ventrala

plana, cu care vine in contact cu mucoasa nazala. "e !ata ventrala, !iecare segment prezinta cate #

randuri de spini orientati antero-posterior, care auta la !i&are. "e !ata dorsala, !iecare segment prezinta

o pigmentatie maronie sub !orma unei benzi dreptung$iulare. 'a nivelul ultimului segment se gasesc o

perec$e de mandibule rudimentare ( asemanatoare unor carlige si o perec$e de antene rudimentare.

'a nivelul ultimului segment se gasesc doua stigme. ntre segmente se gasesc !ormatiuni cu rol de

articulare care permit miscarea larvei= acestea se numesc ureleti. Cei de pe !ata dorsala se numesc

bureleti !usi!ormi, iar cei laterali se numesc bureleti rotunzi.

mbolnavirea oilor se realizeaza de regula in lunile mai-iunie la pasunat, cand mustele depun din zborlarve. Semnele clinice apar iarna atunci cand larvele aung in stadiul ' si au dimensiuni mari.

"IPO(ERMOZA

%ste o miaza a tesutului conunctiv subcutanat, produsa de larvele mustelor

"IPO(ERMA %O0I) si LI+EAT*M care se localizeaza in tesutul counctiv subcutanat din zona

dorso-lombara, unde provoaca noduli cu tendinta de abcedare= denumire populara - cosuri. n omania

este intalnita in zonele de podis din Suceava si ;ransilvania si la rumegatoarele salbatice, in special la

caprioara, din sudul tarii.

3or!ologie

'arvele de $ipoderma masoara 5- cm. "rezinta culoare maronie negricioasa, corpul segmentat,

segmentele de pe !ata dorsala !iind prevazute cu cate # randuri de spini. "e primul segment se gasesc o

perec$e de mandibule rudimentare cu aspect puncti!orm si o perec$e de antene iar pe ultimul segment

se gasesc 2 stigme dezvoltate. Corpul prezinta lateral randuri de bureleti rotunzi.

Ciclul evolutiv

3ustele depun vara, pe parul animalelor oua. *cestea, prin lins sunt deglutite. 'a nivelul eso!agului,

larvele '1 patrund in peretele acestora unde naparlesc. ar de la acest nivel migreaza prin mediastindealungul nervilor spinali pana la nivelul vertebrelor. 'a acest nivel naparlesc, devin mai mari si

traverseaza musculatura dorsala pana la nivel subcutanat, unde provoaca noduli. 'arvele, prin produsii

de metabolism, elibereaza enzime care !aciliteaza abcedarea nodulilor. n urma careia, larvele cad pe

sol. upa ce au cazut pe sol, intra in stadiul de lim!a din care, dupa apro&imativ #-5 luni iese musca

adulta.

GA)TRO4ILOZA

%ste o miaza care a!ecteaza cabalinele si magarii. "rodusa de larvele mustelor din genul

GA)TROP"IL*)care se pot localiza la nivel cutanat, buco!aringian, gastric, intestin subtire si rect,

unde provoaca leziuni ulcerative pro!unde insotite de ingrosarea mucoasei. 'arvele de gastro!ilus

prezinta corpul circular, !ormat din segmente pe !iecare segment gasindu-se doua randuri de spinic$itinosi proeminenti. "rimul segment are aspect conic si prezinta doua mandibule dezvoltate, cu

aspect de carlige si doua rudimente de antene. "e ultimul segment se gasesc doua stigme dezvoltate.

Se intalnesc specii de gastrp$ilus, !iecare avand localizare speci!ica.

- I+TE)TI+ALI) - localizare gastro-duodenala

- +IGRICOR+I) !eunala

! 0ETERI+*) !eunala

- "AEMOR"OI(ALI) ! rectala

! PECOR+*M ! gastrica

! I+ERMI) ! gastrica

Clinic, se intalnesc # !orme)

MIAZA O%RA1ILOR, apare consecutiv depunerii de larve la nivel !acial. *cestea, patrund in tesutul

conunctiv subcutanat si provoaca traiecte sinuoase de natura conunctiva.

MIAZA %*CO4ARI+GIA+A- se caracterizeaza prin !ormarea de noduli la nivelul !aringelui sau

sub limba. 9odulii contin larve in stadiul '1 sau '2


19/28

MIAZA GA)TRO(*O(E+ALA- se caracterizeaza prin ulcere pro!unde dispuse asemanator unui

!agure cu marginile $ipertro!iate. >lcerele se localizeaza de regula in zona !undica a stomacului.

MIAZA RECTALA- in care larvele provoaca ulcere cu caracter $emoragic, mucoasa !iind

$ipetro!iata, ingrosata, larvele putand !i observate in momentul de!ecarii.

"ELMI+TOZE

Boli parazitare produse de 0IERMI care prezinta localizare di!erita in !unctie de specie, putand a!ecta

organismul gazda parazitat atat in stadiul larvar cat si in stadiul adult. in punct de vedere ta&onomic,

$elmintii cu implicatii patogene se impart in clase.

6. TREMATO(A( viermii plati - bolile provocate trematodoze

-. CE)TO(Acare cuprinde viermii lati sau popular tape ?orms ( pamblica - cestodoze

5. +EMATO(Aviermii rotunzi sau viermii cilindrici - nematodoze

TREMATO(OZE

Caracteristici morfologice generale

"rezinta corpul turtit dorso-ventral, !iind plat, asemanator unei !runze. 'a e&terior prezinta o cuticula.

>nele specii putand prezenta peri cuticulari orientati antero-posterior. "e !ata ventrala se gasesc doua

organe de !i&are, numite ventuze, una anterioara numita 3entuza ucalasi alta posterioara numita

3entuza 3entrala.

*paratul digestiv este incomplet dezvoltat deoarece nu prezinta ori!iciu anal ci doar buco-anal.

ri!iciul bucal se continua cu un !aringe , eso!ag, care se bi!urca in doua cecumuri in!undate.

%liminarea produsilor de metabolism realizandu-se prin ori!iciul buco-anal. ;rematodele se pot $rani

cu sange, bila, celule descuamate.*paratul genital este $ermafrodit. "e acelasi individ prezentand atat aparat genital mascul cat si

aparat genital !emel.

*paratul genital mascul este !ormat din 2 testicule, au aspect globulos sau rami!icat. Se continua cu 2

canale de!erente care se unesc la nivelul unui organ cu rol copulator numit cirus.


20/28

*paratul genital !emel este !ormat dintr-un singur ovar, cu aspect rami!icat sau globulos continuat cu

un uter sinuos care se desc$ide la nivelul porului genital, unde se gaseste cirusul. *paratul genital este

completat cu glande viterogene care se gasesc situate lateral corpului. *cestea au rol in !ormarea oului

si a coii.

*paratul nervos este de tip ganglionar primitiv.

Sistemul e&cretor este reprezentat de catre 2 canale e&tretoare, situate lateral.

Ciclul evolutiv

;rebuie in mod obligatoriu sa prezinte o gazda intermediara reprezentata de regula de melci( gasteropode acvatice sau de uscat . >nele specii prezinta doua gazde intermediara ( ciclul

tri$etero&en

Trematodozele rumegatoarelor

4A)CIOLOZA

%ste o trematodoza produsa de FASCIOLA HEPATICA care se localizeaza la nivel $epatic, in

canalele biliare si parenc$im. "rovoaca clinic ciroza, icter, subicter, edeme de clive, slabire pronuntata

cu evolutie cronica.

Morfopatologicsunt doua leziuni de baza)

1. +epatita traumatica $emoragica

2. *ngiocolita !ibrinoasa

3or!ologie

3asoara apro&imativ -# cm. Corpul este turtit dorso-ventral, asemanator unei !runze, !iind mai lat

anterior, este $emato!ag si prezinta culoare roscata. *nterior, prezinta o proeminenta numita con

cefalic. n var!ul conului ce!alic se gaseste ventuza bucala, situata in urul ori!iciului buco-anal. 'a

baza conului ce!alic se gaseste ventuza centrala. *paratul digestiv este !ormat din doua cecumuri

rami!icate, situate lateral.

*paratul genital mascul este !ormat din doua testicule cu aspect rami!icat, situate in portiunea

posterioara a corpului. *paratul genital !emel este !ormat dintr-un ovar situat in treimea anterioara, cuaspect rami!icat ( corn de cerb , acesta se continua cu un uter sinuos. "orul genital !iind situat intre

ventuza ventrala si cea bucala.

Ciclul evolutiv

azdele de!initive elimina prin !ecale oua 666 ouale au aspect speci!ic - !orma ovala, dimensiuni mari,

apro&imativ 80-100 microni, culoare galbena, iar la unul dintre poli prezinta un opercul ( elibereaza

!orma larvara din ou . uale pentru a evolua au nevoie de mediu acvatic ( ape statatoare in care se

dezvolta melci acvatici (Limneea, Galba ).n mediul acvatic, din ou se elibereaza primul stadiu larvar

- Miracidiu. *ceasta !orma larvara prezinta pe corp spini cuticulari si este capabila sa inoate cca. 2-

zile. %le sunt atrase de melcii acvatici si patrund activ prin tegumentul acestora. n corpul melcului se

trans!orma in )poroc$istiar apoi se vor elibera !orme cu aspect alungit numite Redii. n melc, rediilevor evolua si se vor trans!orma in Cercari. Cercarii vor !i eliminati de melci in apa unde au

capacitatea de a se deplasa prin apa si aung la supra!ata apei sau pot urca pe plantele a!late in

apropierea baltilor, unde prin inc$istare se trans!orma in Metacercari- !orma de contaminare in

trematodoze. umegatoarele se contamineaza prin consumul de iarba in!estata cu 3etacercari, !ie la

pasunat, !ie masa vegetala tocata. Contaminarea se realizeaza la pasune in lunile 3ai, unie, iar

semnele clinice apar in ecembrie - anuarie, avand o evolutie stadiala.

(ICROCELIOZA

%ste intalnita !recvent la rumegatoare !iind produsa deDicrocelium lanceolatumcare se localizeaza invezica biliara si canalele biliare unde provoaca leziuni in!lamatorii, colecistita, staza biliara, e&primate

clinic prin subicter, slabire, sindrom diareic.

3or!ologie


21/28

3asoara apro&imativ 5 mm, aspect alungit var! de lance, de culoare maronie inc$isa. *nterior prezinta

o ventuza bucala care inconoara ori!. buco-anal. *paratul digestiv este reprezentat de doua cecumuri

cu aspect liniar. ;esticulele sunt globuloase, situate in treimea milocie, ovarul este mic si globulos,

situat anterior iar uterul este !oarte dezvoltat si ocupa intreaga treime posterioara a corpului. >terul

acumuleaza oua care au culoare maronie roscata. uale sunt ovale, asimetrice. "rezinta o margine

bombata si una plana ( .

Ciclul evolutiv

ile elimina prin !ecale. "entru a evolua ele trebuie sa aunga pe pasune, unde sunt consumate de

melcii terestri (Zebrina . n corpul melcilor se elibereaza Miracidium, acesta trans!ormandu-se in

)poroc$ist. 3elcii elimina pe !irele de iarba Cercari. Cercarii sunt consumati de a2a gazda

intermediara reprezentate de !urnici. n corpul acestora trans!ormandu-se in Metacercari. vinele se

contamineaza la pasunat prin consumul de iarba cu !urnici. /urnicile care sunt in!estate cu metacercari

prezinta sistemul nervos a!ectat - provoaca paralizii ( accentuate cand temperaturile sunt scazute, sau

umiditate .

LA%ORATOR =

-6.


22/28

Ciclul e3oluti3

Carnivorele in!estate elimina prin !ecale oua care pentru a putea evolua trebuie sa aunga in mediul

acvatic. in oua se elibereaza la !el Miracizii. *cestia patrund activ in corpul melcilor acvatici, unde

se trans!orma in )poroc$istdin melci eliberandu-se cercari.*cestia pot inota in apa si patrund in a2a

gazda intermediara, adica pestii de apa dulce ( biban si salau . Cercarii se trans!orma in metacercari

localizati la nivel cutanat ( sub solzi . Contaminarea se !ace prin consum de peste in!estat cu

metacercari.

Trematodoza intestinala # EC"I+OC"A)M*) 2

%ste produsa de !oarte multe genuri, din care, cu implicatii patogene importante este

ECHINOCHASMUS PERPHOLIATUS. n in!estatiile masive poate produce diaree, slabire

progresiva si leziuni intetinale de tip ulcerativ.

Morfologie

3asoara apro&imativ 2 mm, marginile sunt usor paralele. "rezinta o ventuza ventrala !oarte

dezvoltata, iar ventuza bucala este inconurata de o coroana de spini care !ormeaza discul adoral.

landele viterogene sunt dezvoltate si se e&tind pana in treimea posterioara. ;esticulele sunt

dezvoltate, au aspect lobat si sunt situate unul dupa celalalt.

Ciclul e3oluti3

*semanator cu cel de la opistorc$is.

TREMATO(OZELE PA)ARILOR

Trematodoza genitala # PRO)TOGO+IMOZA 2

*!ecteaza gainile ouatoare si determina tulburari ale ouatului si anume !ormarea de oua cu coaa

subtire sau rugoasa, absenta albusului iar in cazurile grave peritonita vitelina ( retentia galbenusului si

cavitatea abdominala cu producerea de reactii in!lamatorii. Se localizeaza la nivelul conductuluiuterin. Boala este !recventa la pasarile tinute in apropierea baltilor.

Etiologie

"rovocata dePROSTOONIMUS PELLUCIDUS. 3asoara apro& -# mm, corpul are aspect

lanceolat, iar cuticula prezinta pe !ata dorsala spini orientati antero-posterior, care lezeaza mucoasa

oviductului. @entuza ventrala este proeminenta. Caracteristica este pozitionarea testiculelor care sunt

situate in treimea milocie, unul in !ata celuilalt. >terul este dezvoltat si situat in treimea posterioara.

Ciclul e3oluti3

"asarile bolnave sau in!estate elimina prin !ecale oua. *cestea pentru a evolua au nevoie de mediul

acvatic. *poi se elibereaza miracizii8 acestia sunt liberi in apa si patrund activ in corpul melciloracvatici. n corpul melcilor se trans!orma in sporoc$istsi apoi in cercari care inoata in apa si sunt

consumati de larvele de libelule, in corpul carora se trans!orma in metacercari.

CE)TO(OZE

( @%3 '*;

Cestodozele a!ecteaza animalele domestice atat in stadiul adult, cat si in stadiul larvar, putand provoca

zoonoze cu importanta epidemiologica maora ( c$istul $idatic .

Caracteristici mor!ologice generale)

"rezinta corpul turtit dorso-ventral, asemanator unei benzi ( tape ?orm , corpul !iind !ormat din mai

multe !ragmente care se numesc proglote. imensiunile lor sunt variabile. e la -# mm pana la 10-

12 m. "rezinta la e&tremitatea anterioara o !ormatiune cu aspect globulos care se !i&eaza pe mucoasa

intestinului subtire. *ceasta se numeste scolex.


23/28

Scole&ul prezinta organe de !i&are) !ie # ventuze circulare, !ie o !ormatiune proeminenta, numita

rostrum. ostrumul poate prezenta la unele specii carlige dispuse in doua straturi, asezate asemanator

unei coroane. n acest caz se numeste rostrum armat. 'a unele specii pot e&ista alte !ormatiuni care

se numesc otridii( !ante alungite care se !i&eaza la nivelul mucoasei sau rostelum. Scole&ul se

continua cu o portiune ingusta numita zona germinati3a( gat , de la nivelul careia se genereaza sau

regenereaza lantul de proglote.

"roglotele pot avea !orme di!erite. n primul rand dreptung$iulare ' A l si l A '= izodiametrala= !orma

de clopot= trapezoidale= aspect de seminte de dovleac= romboidale. "roglotele prezinta pe partile

laterale pori genitali. *cestia au rol in eliminarea oncos!erelor ( oua .

"orii genitali pot !i dispusi unilaterali sau bilaterali. Cei care sunt dispusi bilateral pot !i regulat alternsau neregulat altern

Cestodele nu prezinta aparat digestiv si se $ranesc prin ozmoza( absorb substantele nutritive din

c$imul intestinal prin cuticula datorita di!erentei gradientului de concentratie. "rezinta aparat e&cretor

!ormat din doua canale e&cretoare care traverseaza toate proglotele. "rezinta aparat nervos de tip

ganglionar primitiv ( ivermectinele au e!icienta redusa asupra lor .

*paratul genital este $erma!rodit. onadele se !ormeaza progresiv in lantul de proglote. onadele

anterioare sunt tinere sau ase&uate. >rmeaza gonadele masculine in care se dezvolta structurile

testiculare de tip diseminat. >rmeaza proglotele !emele in care se dezvolta ovarul apoi cele

$erma!rodite in care si testicolul si ovarul sunt !unctionale iar la !inal proglotele ovigere sau mature

care contin doar uterul plin cu oua. "roglotele ovigere se desprind din lantul de proglote si sunt

eliminate in mediu prin !ecale.

Ciclul e3oluti3

Cestodele, pentru a evolua au nevoie in mod obligatoriu de una sau doua gazde intermediare, in corpul

carora se !ormeaza stadiile larvare cu potential de contaminare

CE)TO(OZELE R*MEGATOARELOR

MO+IEZIOZA

*!ecteaza tineretul ovin ( mieii scosi pentru prima data la pasunat la care provoaca tulburari

digestive ( abdomen balonat, diaree care alterneaza cu constipatia si prezenta pe supra!ata !ecalelor de

proglote ovigere , sindrom anemic si mani!estari nervoase produse de to&inele eliminate de cestode.

"rincipalul gen) MO+IEZIA

)pecii7

- %:"*9S*

- B%9%%3

"rezinta la e&tremitatea anterioara un scole& de 1cm unde se gasesc # ventuze. "ot aunge la cca. 1,5-2

m. "roglotele sunt mai late decat lungi si prezinta pori genitali dubli. varele sunt situate lateral iar

!oliculii testiculari sunt diseminati in zona centrala.

Ciclul e3oluti3

3ieii bolnavi elimina prin !ecale oncos!ere. *cestea au un aspect patrulater neregulat si in interiorullor se gaseste o !ormatiune circulara numita emrion $exacant. %mbrionul $e&acant este prevazut cu

o !ormatiune alungita de la nivelul careia se va !orma scole&ul, numita aparat piri!orm. ncos!erele

sunt consumate de gazdele intermediare reprezentate de) acarienii de pasune.

n corpul acarienilor se !ormeaza stadiul larvar, numit lar3a cisticercoida. umegatoarele se

contamineaza consumand iarba de pe pasune in!estata cu acarieni contaminati.

CE)TO(OZELE CA%ALI+ELOR

"rincipala specie intalnita la cal se numeste A+OPLOCEP"ALA PER4OLIATA

Se localizeaza la nivelul valvulei ileocecale ( onctiunea intre ileon si cecum si determina colici,

slabire progresiva, reducerea rezistentei generale a organismului.

Morfologie

3asoara apro&imativ 10-12 cm, corpul are aspect de !us retezat. Scole&ul este alungit, cu aspect

tetragonal, prevazut cu # ventuze dezvoltate, sub care se gasesc prelungiri. "roglotele sunt mai late

decat lungi, dispuse strati!icat, asemanator paginilor unei carti, !iind unite in zona mediana.


24/28

Boala este e&trem de !recventa la magar.

Ciclul e3oluti3

%ste asemanator cu cel din moniezioza.

LA%ORATOR 69

CE)TO(OZE LA CAR+I0ORE

Sunt reprezentate de mai multe genuri si !amilii. "rincipala !amilie este TAE+II(AE.*laturi mai

sunt (ILEPI(I(AE si (,P"ILO%OT"RI(AE.

4am. TAE+II(AE

"rima specie se numeste teniaEC"I+OCOC*) # ec$inococus granulosus 23asoara -# mm si are corpul !ormat din -# proglote. >ltima proglota !iind cea ovigera care

depaseste ca lungime restul corpului. "rezinta un scole& cu rostrum armat cu dubla coroana de carlige

si # ventuze. Stadiul ei larvar se numeste c$ist $idaticsi se dezvolta in organele parenc$imatoase la

om, rumegatoare, suine, cabaline.

"araziteaza in intestinul subtire la caine, pisica, vulpe, sacal si lup.

;enia PI)I4ORMI)

3asoara apro&. 50-0 cm. "roglotele ovigere sunt mai lungi decat late si prezinta pori genitali situati

pe o papila proeminenta care genereaza un aspect dantelat ( margine de timbru . Stadiul larvar se

numeste c/sticercus pisiformis si provoaca Cisticercoza seroaselor la iepure.

;enia ",(ATIGE+A # a nu se con!unda cu c$ist $idatic

3asoara apro&. 1 m, proglotele sunt mai lungi decat late si prezinta marginea posterioasa usor

proeminenta, acoperind marginea anterioara a proglotei urmatoare. Stadiul ei larvar se numeste

c/sticercus tennuicolis ( tenuis subtire care provoaca Cisticercoza seroaselor la rumegatoare si

porc.

;enia M*LTICEP)

3asoara apro&. #0 cm, proglotele sunt mai lungi decat late. Stadiul larvar se numeste coenurus

cereralissi se localizeaza in ence!al la rumegatoare mici si provoaca Cenuroza cerebrala ( capiala .

;enia )ERRIALI)

Stadiu larvar cenurus serrialis care provoaca cenuroza subcutanata la iepure.

/am. (ILEPI(I(AE

;enia (IP,LI(I*M CA+I+*M

"araziteaza la caine si pisica, masoara apro&imativ 0 cm. Scole&ul este mic, globulos si prezinta un

rostelum protractil. "roglotele $erma!rodite au o !orma apro&imativa de butoias si prezinta pori

genitali dubli. "roglotele ovigere au un aspect asemanator de seminte de castravete si au

particularitatea de a se desprinde din lantul de proglote. *cestea au mobilitate proprie si prezintamiscari de reptatie ( asemanator reptilelor si pot !i prezente pe supra!ata !ecalelor sau raman atasate

pe !irele de par din urul ori!iciului anal. "roglotele contin capsule ovi!ere ( cuiburi in care se gasesc

de la la pana la 20 de oncos!ere. Se transmite prin intermediul puricilor si paduc$ilor, in corpul

carora se !ormeaza stadiul larvar cr/ptoc/stis tric$odectes


25/28

/am (,P"ILO%OT"RI(AE

;enia (,P",LO%OT"RI*M LAT*M

%ste cel mai lung cestod care poate aunge la 10-20 metri deoarece proglotele ovigere nu se desprind

din lantul de proglote si raman in continuare atasate. n portiunea terminala, lantul de proglote are un

aspect ascutit deoarece ultimile proglote se atro!iaza. Scole&ul prezinta ca organe de !i&are doua !ante

alungite numite botridii. "roglotele ovigere au aspect trapezoidal si contin dispus central uterul cu

aspect rami!icat ( asemanator unui !luture . 'ateral, se gasesc !oliculii testiculari, dispusi diseminat."roglotele $erma!rodite prezinta pori) masculini, !eminini si tocostomul prin care se elimina oua

asemanatoare cu cele de trematode.

Ciclul e3oluti3este tri&en ( o gazda de!initiva si doua intermediare . azdele de!initive ( caine,

pisica, om, porc, urs, !oca elimina prin !ecale oua. *cestea, pentru a evolua trebuie sa aunga in

mediul acvatic. in ou se elibereaza primul stadiu care se numeste coracidium. %ste o !orma larvara

cu aspect circular inconurata de cili. *ceasta este consumata de prima gazda intermediara crustaceii

in!eriori ( puricii de balta . n corpul acestora se trans!orma lar3e procercoide.*cestia sunt

consumati de pesti ( salau, stiuca, biban . n corpul acestora, la nivelul musculaturii si ovarului ( icre

se trans!orma in larve plerocercoide. *cestea pot !i identi!icate deoarece masoara -# mm, au aspect

semilunar si sunt negricioase. azdele de!initive se contamineaza consumand peste sau icre de peste

contaminate.

LA%ORATOR

6-.


26/28

CDsticercus celullosae se localizeaza in urmatoarele grupe musculare) intercostali, pilieri

dia!ragmatici, limba, maseteri, psoasi, musculatura laringiana si uneori oc$ii.

mul se contamineaza consumand carne de porc in!estata cu CDsticercus celullosae. Carnea trebuie

sa !ie insu!icient preparata termic ( !ierbere, congelare . 'a nivelul intestinului din cisticerc se

elibereaza scole&ul invaginat ( proces de e&vaginare care se !i&eaza pe mucoasa si va dezvolta tenia

adulta. amenii in!estati elimina prin !ecale proglote. aca materiile !ecale aung pe pasune sau in

apropierea surselor de $rana pentru suine, acestea se pot contamina.

'a om, in conditii de igiena precare e&ista posibilitatea contaminarii cu oncos!ere. "rin contaminare

orala sau prin apa se poate contamina cu oncos!ere din care scole&ii sa migreze si sa se localizeze la

nivel cerebral, unde sa provoace neurocisticercoza.

2. C/sticercus %o3is

"rovoaca cisticercoza la rumegatoare mari si reprezinta larva cestodului taenia )agginatacare

paraziteaza in intestinul subtire la om. "rovoaca cisticercoza musculara la rumegatoarele mari si se

localizeaza in musculatura striata, pilierii dia!ragmatici, intercostali, musc$ii ce!ei. 'arvele masoara

0.5-0.8 cm, au aspect ovoidal, prezinta la e&terior o membrana alb-side!ie si un continut lic$id

transparent. Scole&ul invaginat este situat catre unul dintre capete.

mul se poate contamina prin consum de carne in!estata insu!icient preparata termic ( congerale,

!ierbere . 'a nivelul intestinului se elibereaza scole&ul invaginat din care se dezvolta tenia adulta si

lantul de proglote. "roglotele se desprind si prezinta mobilitate proprie si pot sa iasa la nivelul

ori!iciului anal.

. C/sticercus O3is

"rovoaca cistercoza musculara la rumegatoarele mici si reprezinta larva cestodului taenia O3iscare

paraziteaza in intestinul subtire la caine.

Se localizeaza in musculatura striata ( aceleasi grupe musculare iar rumegatoarele se

contamineaza consumand proglote si oncos!ere care aung pe pasune eliminate de carnivore. Cainele

se poate contamina consumand musculatura de oaie in!estata cu CDsticercus vis.

CI)TICERCOZELE )EROA)ELOR

*!ecteaza seroasele abdominale ( peritoneu, mezenter, epiploon

1. C/sticercus Tennuicolis

"rovoaca cisticercoza seroaselor la rumegatoare si porc. eprezinta larva cestodului taenia

"idatigenacare paraziteaza in intestinul subtire la caine. %ste o larva monoc$istica care masoara -8

cm in diametru, atasata de seroasa printr-un pedicul. Scole&ul invaginat apare sub !orma unei pete

opace. umegatoarele si porcii se contamineaza consumand oncos!ere eliminate de cainii in!estati. 'a

nivelul intestinului, din oncos!ere se elibereaza embrionii $exacanti. *cestia, pe cale vasculara

migreaza la nivelul seroaselor, unde !ormeaza larva. Cainii se contamineaza consumand viscere

in!estate cu cisticercus tennuicolis.

2. C/sticercus Pisiformis "rovoaca cisticercoza seroaselor la iepuri. eprezinta larva cestodului taenia Pisiformiscare

paraziteaza in intestinul subtire. %ste o larva monoc$istica si monoce!alica. 3asoara apro&imativ 1 cm

si are aspect de bob de mazare. Se dispune pe seroase sub !orma de ciorc$ine. epurii se contamineaza

ingerand oncos!erele eliminate de cainii in!estati. 'a nivelul intestinului din oncos!ere se elibereaza

emrionii $exacanticare migreaza pe cale vasculara, mai intai la nivel $epatic iar apoi la nivelul

seroaselor, unde !ormeaza veziculele in interiorul carora se dezvolta scole&ul invaginat. Cainii se

contamineaza consumand viscere de iepure din care se elibereaza scole&ul invaginat care va dezvolta

tenia adulta.

CE+*R*L

Cenuri sunt larve monoc$istice si police!alice adica prezinta o singura vezicula in care se gasesc maimulti scolecsi invaginati ( intre 50-200 dispusi !ie sub !orma de gramezi, !ie liniar.

1. Cenuroza cererala # capiala 2


27/28

%ste produsa de Cenurus cereralislarva cestodului taenia Multiceps.

"rezinta dimensiuni variabile, de la cca. 2 cm pana la 8 cm. Se localizeaza in emis!erele cerebrale si

uneori in maduva spinarii. "rezinta la e&terior o membrana transparenta, iar in interior se gaseste un

lic$id transparent in care se gasesc scolecsii invaginati dispusi sub !orma de gramezi.

Ciclul e3oluti3

Cainii in!estati elimina prin !ecale proglote. *ceasta in mediu se distrug si elibereaza oncos!ere.

ncos!erele de pe pasune sunt consumate de ovine. 'a nivel cerebral se elibereaza embrionii

$e&acanti care migreaza vascular sistemic. oar cei care aung la nivel cerebral evolueaza a!ectandinitial meningele, perioada in care provoaca mani!estari clinice de meningita ( sindrom !ebril,

pierderea ec$ilibrului, tulburari de vedere, masticatii in gol, pierderea orientarii . upa aceasta

perioada, cenurii evolueaza in tesutul cerebral, semnele clinice !iind dependente de localizare.

Cainii se pot contamina consumand creier de oaie in!estat.

? Consumul unui singur cenur poate duce la dezvoltarea unui numar mai mare de tenii adulte deoarece

larva este police!alica.

2. Cenuroza iepurilor # sucutanata 2

%ste produsa de Cenurus )errialiscare reprezinta larva teniei )errialis. "araziteaza in intestinul

subtire la caine.'arva prezinta scolecsii invaginati dispusiliniar in zona centrala a cenurului. *pare sub !orma unei

vezicule proeminente sesizabile la palpare, localizata in zona cervicala sau un zona dorsala.

"I(ATI(OZA

%ste produsa de c$istul $idatic # $idatida 2 care reprezinta larva cestodului taenia Ec$inococus

granulosuscare paraziteaza in intestinul subtire la carnivore domestice si salbatice. "rezinta

importanta zoonotica maora, deoarece oamenii se pot contamina prin ingerare de oncos!ere care

provin de la cainii in!estati cu %c$inococus.

C$istul $idatic prezinta dimensiuni variabile, de la 2 cm pana la dimensiunea unui cap de copil si se

localizeaza in organele parenc$imatoase ( !icat, plaman, splina, rinic$i, miocard, ovar, tiroida si uneori

in maduva osoasa a oaselor lungi, mai ales in !emur .

Morfologie

"rezinta caracter polic$istic, deoarece veziculele !ormeaza vezicule !iice endogene si e&ogene, care au

caracter invaziv. C$istul prezinta la e&terior o capsula cu structura trilamelara de natura conunctiva

care separa spatiul intern al larvei de tesutul organismului gazda. "e !ata interna a capsulei se gaseste o

membrana numita memrana proligera. 3embrana proligera are rolul de a !orma lic$idul $idatic, iar

pe !ata ei interna se !ormeaza protoscolecsii. 3embrana proligera prin dezvoltare se plieaza, !ie catre

interior, unde !ormeaza vezicule !iice endogene, !ie catre e&terior, unde !ormeaza vezicule !iice

e&ogene. n interiorul larvei se gaseste lic$idul $idatic. *cesta are rolul de a o!eri suport nutritiv larvei.

"rezinta aspect transparent si se mai numeste lichid de stanca. "rotoscolecsii !ormati se pot desprinde

de pe membrana proligera si cad, sedimenteaza in zona de cliva a c$istului, unde !ormeaza nisipul$idatic. n timp nisipul $idatic su!era un proces de !ibrozare prin care se reduce cantitatea de lic$id

$idatic. C$isturile isi reduc dimensiunile si prin reactia organismului, intra intr-un proces de

calci!icare. *cest proces se poate asocia cu degradarea !unctionala a tesuturilor din ur.

Ciclul e3oluti3

Carnivorele in!estate elimina prin !ecale proglotele ovigere. n mediu proglotele se distrug si se

elibereaza oncos!erele. *cestea aung pe pasune sau in cazul omului contamineaza leguminoasele sau

zarzavatul crescut pe sol. amenii se mai pot contamina si prin coabitarea cu caini in!estati cu

%c$inococus.

'a nivelul intestinului, din oncos!ere se elibereaza emrionii $exacanticare migreaza pe cale

$ematogena sistemic si doar cei care aung in organele parenc$imatoase se dezvolta, !ormand c$istul

$idatic. Carnivorele se contamineaza consumand organe in!estate cu c$isti $idatici.

n cazul carnivorelor, prin consumul de c$isti $idatici, se elibereaza un numar !oarte mare de

protoscolecsi din care se vor dezvolta tenii adulte.


28/28

Parazitologie Veterinara COMPLET

Documents

Transcript of Parazitologie Veterinara COMPLET