Raspunsuri Parazitologie

download Raspunsuri Parazitologie

of 33

  • date post

    14-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    499
  • download

    5

Embed Size (px)

Transcript of Raspunsuri Parazitologie

1. Clasificarea paraziilor cu importan medical. Cile de ptrundere a parazitului n gazd. Vectorii de transmitere. Principalele cai de patrundere sunt: *digestive (helmintioze, giardioza, amibiaza) * cutanate, mucoase passive (trichomoniaza, micoze) * transcutanate active (strongiloidoza, anczlostomiaza, malarie transmitere prin vector hematofag) * pulmonare (pneumocistoza, aspergiloza, criptococoza) Vectorii sunt agenti transmisibili ai parazitului. Se disting: a) vectori biologici, indispensabili ciclului vital al parazitului, asigurandu-i maturarea si multiplicarea. Sunt gazdele intermediare active. b) vectorii mecanici care au rol de transport, nefiind esentiali in ciclul biologic al parazitului(muste care transporta chisturi de Giardia, chisturi de amibe). 2. Noiune de parazitism. Influena parazitului asupra gazdei. Reaciile gazdei la agresiunea parazitului. Parazitismul reprezinta un mod de viata in care un organism viu parazitul foloseste temporar sau permanent drept mediu necesar vietii lui un alt organism viu, gazda; pt. parazit parazitismul este o cond. normala si obligatorie pentru existenta lui.In fata actiunii parazitare organismul uman raspunde prin reactii celulare, tisulare, immune. Reactii celulare: anemie parazitara; eozinofilie marcata.Reactii tisulare: splenomegalia; formatiuniuni iritativ tisulare (perichiste) care sclerozeaza si/sau se calcifica cu tendinta de izolare progresiva a parazitului.Reactii imune: Parazitii si produsele lor metabolice sunt antigenici si induc aparitia de anticorpi aniparazitari la persoanele parazitate. 3. Artropode cu importan medical i rolul lor n patologia infecioas i tropical. 4. Boli tropicale. Rspndire. Boli infecioase asociate cltoriilor internaionale. Principalele elemente ale unei consultaii nainte de plecare ntr-o cltorie n ar tropical. 5. Holera. Patogenie. Tablou clinic n gradul I i II de deshidratare. Diagnostic. Principii de tratament. -este o boala infectioasa acuta cu mechanism fecalo-oral de transmitere,caracrterizata prin deshidratare masiva cauzata de evacuarile de excremente apoase si masele vomitive. Holera este provocata de Vibrio cholera care cuprinde 2 biotipuri:clasic si El Tor. Rezervorul de infectie il formeaza omul.Rezervorul uman al vibrionilor holerici il pot constitui:bolnavul cu forma tipica de holera,b.cu holera subclinical,b.cu holera in perioada de incubatie,covalescentul dupa forme tipice si subtipice,purtatorul sanatos. PATOGENIE:vibrionii holerici patrund in organismul uman pe cale orala cu apa sau alimentele contaminate, depasirea barierei gastrice si patrunderea in mediul alcalin al duodenului are loc atasarea de epiteliul vilozitatilor intestinale,multiplicarea si colonizarea intestinului.Odata cu multiplicarea vibrionii produc si elibereaza enterotoxina care patrunde in enterocit determinind stimularea secretiei intestinale de apa+electroliti, inhibind resorbtia.Pt holera sunt specific pierderi massive de lichid cu emisiile de scaun si mase vomitive ,V poate depasi de 2 ori masa corporala,deficitul de K provoaca dereglari in f-tia miocardului,lezarea canaliculilor renali,pareza intesti-nala.Deshidratarea in holera este d eorigine izotonica,progresia ei determina o hemoconcentratie insemnata, acidoza metabolic,hipoxie,sdr.trombohemoragic,IRA.

TC:Incubatia 24-48 h.Debut acut primul semn fiind diareea,frecventa scaunelor depinde de forma H,deobicei e indolora,apoase.In cazuri tipice-diaree tulbure cu graunte albicioase,fara miros.In cazuri de asociere cu alte afectiuni GI-scaune cu singe sau mucus.Voma apare dupa diare,e cu aspect de fiertura de orez. Deshidratare de gr.I-scaune apoase si voma nu depasesc 2-5 ori,pierderea de lichid nu depaseste 3% din masa.Stare satisfacatoare,acuza slabiciune,uscaciune in gura,sete. Durata 1-2 zile. Deshidratare de gr.II- pirderea de lichid 4-6% din masa.Boala debuteaza brusc,cu scaune diareice abundente,care devin tot mai frecvente 15-20\zi,treptat pierd aspectul fecaloid devenind riziforme.In primele ore de boala e insotita de voma abundenta,ce e precedata de nausea.Deshidratarea progreseaza rapid.Acuze:indispozitie,astenie,vertij, xerostomie,sete.Tegumentele uscate si palide,turgorul redus,apare cianoza buzelor si degetelor,ragusirea vocii.Uneori-crampe gastrocnemiene,ale m.plantari si palmari de scurta durata.Se instaleaza tahicardie,hipotonie,oligurie.Semne de hemoconcentratie minime,dereglarile elecrolitice ale singelui sunt tranzitorii. DIAGNOSTIC:pe baza TC,anamnezei epidemiologice,investigatii bacterilogice a excrementelor,maselor vomitive,continutului duodenal,materialului cadaveric.Aprecierea proprietatilor fizice si chimice a singelui.in singe-creste Er,Le,neutrofilelor si nesegmentatelor.Hemoconcentratie importanta,hipoK,acidoza metabolica.Serologic depistarea aglutinelelor,Ac,RN a Ag. TRATAMENT:in 2 etape:rehidratarea si corectia pirderilor hidroelectrolitice.In zad de deshidratare de gr.I si la o parte din cei din II se adm. Sol.NaCl,NaHCO3,KCl,glucoza20 g/l per os in volum de 2-3 l pt deshidratare de gradul I si 3-4 l pt cea de gr.II.In perioada de covalescenta-caiese uscate,tomate cartofi,banace care sunt bogate in K,peroral K sau panangina 1-2 comp/zi,citrat de K 10%. 6. Holera. Patogenie. Tablou clinic n gradul III i IV de deshidratare. Diagnostic. Principii de tratament. -este o boala infectioasa acuta cu mechanism fecalo-oral de transmitere,caracrterizata prin deshidratare masiva cauzata de evacuarile de excremente apoase si masele vomitive. Holera este provocata de Vibrio cholera care cuprinde 2 biotipuri:clasic si El Tor. Rezervorul de infectie il formeaza omul.Rezervorul uman al vibrionilor holerici il pot constitui:bolnavul cu forma tipica de holera,b.cu holera subclinical,b.cu holera in perioa-da de incubatie,covalescentul dupa forme tipice si subtipice,purtatorul sanatos. PATOGENIE:vibrionii holerici patrund in organismul uman pe cale orala cu apa sau alimentele contaminate, depasirea barierei gastrice si patrunderea in mediul alcalin al duodenului are loc atasarea de epiteliul vilozitatilor intestinale,multiplicarea si colonizarea intestinului.Odata cu multiplicarea vibrionii produc si elibereaza entero-toxina care patrunde in enterocit determinind stimularea secretiei intestinale de apa si electroliti, inhibind resorbtia.Pt holera sunt specific pierderi massive de lichid cu emisiile de scaun si mase vomitive ,V poate depasi de 2 ori masa corporala,deficitul de K provoaca dereglari in f-tia miocardului,lezarea canaliculilor renali,pareza intestinala.Deshidratarea in holera este d eorigine izotonica,progresia ei determina o hemoconcentratie insemnata,acidoza metabolic,hipoxie,sdr.trombohemoragic,IRA. TC: Incubatia 24-48 h.Debut acut primul semn fiind diareea,frecventa scaunelor depinde de forma H,deobicei e indolora,apoase.In cazuri tipice-diaree tulbure cu graunte albici-

oase,fara miros.In cazuri de asociere cu alte afectiuni GI-scaune cu singe sau mucus. Voma apare dupa diare,e cu aspect de fiertura de orez. Deshidratare de gr.III-reprezinta pirderi de 7-9% din masa,se deosebeste de celelate grade prin stare de compensare instabila.Scaunele diareice profuse,ce devin apoase in primele ore,voma repetata.Bolnavii sufera de sete chinuitoare,senzatii perma-nente de voma,convulsii musculare ale membrelor+dureri puternice si excitatie,cianoza,reducerea turgorului cutantat,voce stearsa pina la afonie.Scade TA,puls slab accelerat, stare de colaps cu t 35,5-36 C,oligurie\anurie.Limba e uscata,la palparea abd.garguiment intestinal,dureri in epigastru si paraombilical. Deshidratare de gr.IV- se deosebeste de celelalte grade prin lipsa devierilor hemostatice secundare si patologiei organice,print-o reversibilitate mai usoara a exico-zei si deficitului de electroliti.Evolutia incepe cu defecatii si vome profuze,care dupa 10-12 ore cauzeaza deshidratare > 10 % din masa.La internare in urma parezei TG diareea poate disparea,insa poate aparea dupa terminarea rehidratarii.Bolnavii au facies perito-neal cu cearcane negre sub ochi,tegumente reci+lipicioase la palpare,turgorul redus-miine de spalatoreasa,cianoza generalizata,convulsii tonice,hipotonie,afonie.Se insta-leaza socul hipovolemic si anuria. DIAGNOSTIC: pe baza TC,anamnezei epidemiologice,investigatii bacterilogice a excrementelor,maselor vomitive,continu-tului duodenal,materialului cadaveric. Aprecierea proprietatilor fizice si chimice a singelui.in singe-creste Er,Le,neutrofilelor si nesegmentatelor.Hemoconcentratie importanta,hipoK,acidoza metabolica.Serologicdepistarea aglutinelelor,Ac,RN a Ag. TRATAMENT: in 2 etape:rehidratarea(primele 1-3 h) si corectia pirderilor hidroelectrolitice.In deshidratare de gr.III si IV-sol.poliionice sau sol.cuartsodiu.Adm.in jet a lichide-lor(cu viteza de 100-200ml/min,primul l in 10 min,al 2-20 min,al 3 si 4 in 30min-1h. e inlocuita cu perfuzie dupa normalizarea pulsului,TA,hemoconcentratiei,acidozei. Volumul sol.adm. timp de 3-5 zile trebuie sa fie de 20-80 l.In perioada de covalescenta-caiese uscate,tomate cartofi,banace care sunt bogate in K,peroral K sau panangina 1-2 comp/zi,citrat de K 10%.Se adm.peroral tetraciclina 0,3-0,5 g sau levomi-citina 0,5 g la 6 h,cu durata de 5 zile.7. ocul hipovolemic. Etiologie. Patogenie. Tablou clinic. Principiile terapiei intensive. 8. Helmintiazele. Clasificare. Rspndire n Republica Moldova. Metodele diagnosticului de laborator n helmintiaze. In functie de structura biologica distingem: -Nematode helminti cilindrici, rotunzi -Cestode helminti in forma de panglica - Trematode helminti plati. Conform particularitatilor biologice ale ciclului de dezvoltare: - Geohelminti ciclul vital incepe in mediul extern si se finalizeaza in gazda - Biohelminti dezvoltarea are loc numai in organisme vii - De contact pt dezvoltarea lor nu e necesara aflare in sol, transmitindu-se prin contact intim sau autoinvazie In functie de adaptare reciproca: obligatorii si facultativi Clasificarea epidemiologica:

Helmintiaze