LP Parazitologie Complet

7/25/2019 LP Parazitologie Complet

1/64


2/64


3/64


4/64


5/64


6/64

poarta de intrare in organism,

disemineaza la nivel cerebral.

DIAGNOSTIC: manifestari de

meningitavirala/fungica/bacteriana,

anamneza cu inot.

Se face recoltare LCR prin

punctie lombara (investigatii de

circumstanta). Macroscopic

tasneste, este tulbure.

Microscopic este bogat in

leucocite, ABACTERIAN.

RMN/CT pt inflamatii. Cel mult

o inflamare a lobului frontal si

parietal.

INVESTIGATIE

PARAZITOLOGICA:

Examen macro microscopic LCR

frotiu sau colorat Giemsa

permite detectarea in numai

20% din cazuri multe fals

negative.

Diagnostic imunologic (antigene

anticorpii nu au timp sa apara

in titru decelabil) prin ELISA,genetic (se izoleaza/identifica

ADN de Negleria prin PCR).

DIAGNOSTIC:

-investigatii parazitologiceIn caz de keratita

-raclaj corneean reactioneaza

greu la tratament ->

keratoplastie

-abcese granulomatoase

subcutanate leziunile sunt

nodulare initial, necrozate, autendinta de a conflua, devenint

ulcerate central, profunde

(anjung in submucoasa), iar

marginile sunt

negricioase/necrozate (spre

deosebire de crusta

albicioasa!!).

Recoltare identica ca

Histolytica.

Daca subiectul are osteomielita

se face raclaj profund.

-examen microscopic LCR inc az

de encefalita la imunosupresati.La microscop exista chisti +-

trofozoizi.

Rezultate incerte -> imunologic,

genetic. Se detecteaza antigene

(titrul anticorpilor la

imudeprimati este f scazut, la

imunocompetenti cu keratita


7/64


8/64


9/64

liberi care pleaca dintr-un anumit

punct denumit kinetosom sau

corpuscul bazal. Kinetosomul este

punctul de plecare al flagelului.

Trofozoidul contine corpusculii

medieni si are un aspect umanoid.

GIARDIOZA caracterizata prin

malabsortie.

La barbati doar 30% exprima clinic

uretrita. Cronic fac prostatita

denumita impropriu. Lichidul

spermatic ontine zinc si are ca

efect inhibarea metabolismului

parazitar.

GIARDIA INTESTINALIS TRICHOMONAS VAGINALIS

Diagnostic giardioza:

1. Investigatii parazitologice:

1.1. Materii fecale

recoltate si analizate

de rutina. Examen

copro-parazitologic.

Preparat proaspat

fecale cu ser fiziologic

pentru motilitate sau

frotiu colorat giemsa

pentru aspectul

morfologic. Se face derutina, chiar screening.

1.2. Biopsie tesut intestinal

in cursul unei

endoscopii. Prin

examen histologic se

vede mucoasa alterata

cu marginea in perie

alterata.1.3. Examinare lichid

duodenal. Se

recolteaza prin

endoscopie prin

aspiratie. Pot apare 2

potentiale riscuri:

lezarea mucoasei

esofagului si de ainduce spontan reflex

Investigatii parazitologice:

1. Secretie vaginala in cadrul

unui examen colposcopic. In

faza incipienta recoltam cu

ajutorul unui tampon de vata

steril. Sunt 5 reguli care

trebuie respectate:

recoltarea se face din fundul

de sac vaginal,

lateroposterior; in

perioadele pre si

postmenstruale; dupa celputin 24h de la ultimul

contact sexual neprotejat;

dupa cel putin 24h de la

ultima spalare intima; dupa

cel putin 5 zile de la

incetarea unui tratament cu

antibiotice administrat local

sau sistemic.In cervicita secretia este

redusa cantitaiv si in fazele

cronice prin examen

colposcopic se poate

vizualiza ulceratii/leziuni

vizibile, cu tendinta de

confluare se poate ajunge

la strawberry cervix unfactor care ar favoriza in


10/64


11/64

de nisip americana (de sud). Este o celula cu aspect fusiform,

uninucleata (cu nucleu dispus central), iar la polul anteriior este

prezent kinetosomul/corpuscul bazal din care pleaca un singur

flagel liber si apare kinetoplastul=un organit intracitoplasmatic acre

contine ADN extranuclear. ADN-ul kinetoplastic este frecvent

analizat in investigatii genetice. Transmiterea este transcutanata

inoculativ vectoriala.

2. Amastigot gasit in principal la om, infecteaza macrofagele din

organele sistemului monocito-macrofagic (ganglioni limfatici, ficat,

splina, maduva hematogena). Amastigotii sunt niste celule foarte

mici de forma ovalara cu nucleu periferic/excentric; mai contin

corpuscul bazal sau kinetosom fara flagel extracelular si in

citoplasma este prezent si kinetoplastul; frecvent tintit ininvestigatiile genetice. Rolul amastigotului este de a provoca boala.

Sunt 3 forme de manifestare a leishmaniozei:

1. Muco-cutanata

2. Viscerala

3. cutanata

Sunt produse de specii diferite, in zone geografice diferite.

LEISHMANIOZA CUTANATA LEISHMANIOZA MUCO-CUTANATA

Investigatii parazitologice

suficiente pentru punerea

diagnosticului final in zonele

endemice.

Boala produce leziuni cutanate

dezvoltate la locul intepaturiiinsectei. Se face un examen

macroscopic al leziunii.

Leziunea este denumita generic

buton de orient / Alep.

Butonul poate evolua:

1. forma uscata -> L tropica.

Este o leziune unica

neulcerata initial acoperitade crusta albicioasa, care

Doua forme de manifestare:

1. forma Espundia L

brasiliensis. La locul

intepaturii se dezvolta o

leziune cutanata similara

formei uscate a butonului deorient. Vindecarea este

spontana, dar doar aparenta.

Dupa cativa ani de la

aparenta vindecare la nivelul

jonctiunii nas-gura apar

spontan multiple ulceratii

care duc la edematierea

faciala; ulceratiile conflueazasi duc la distructia predilecta


12/64

ulterior devine bruna,

aderenta. Aceasta forma de

manifestare se autovindeca

destul de lent, in aproximativ

1 an.

2. forma umeda -> L major. Se

caracterizeaza prin leziuni

multiple dezvoltate la locul

intepaturii intotdeauna

ulcerate cu margini indurate

si care se autovindecat in

aproximativ 6 luni, dar lasa

cicatrici desfigurante.

3. forma difuza -> L aetiopica.

Multiple leziuni neulcerate,

nodulare, difuz raspandite la

nivel facial si pe membre.

Mai frecvent afectati sunt

imuno-deficitarii.

a septului nazal (nas de

tapir); pot conflua pana la

distructia intregului masiv

facial apar cai de

comunicare anormala nas-

gura. Pot fi afectate pana si

osteoclastele.

2. ulcerul Chicleros L

mexicana. Se caracterizeaza

pin leziuni multiple, ulcerate,

dezvoltate la nivelul

cartilajului auricular; se

vindeca dar duce la distructia

cartilajului auricular sau

nazal.

Prezenta parazitului se releva

prin recoltare prin raclaj sau

aspirat tisular al tesutului

suspectat. La microscop se

examineaza pentru decelarea

amastigotilor intramacrofagici.Examenul microscopic simplu

trebuie suplimentat cu o cultura

din tesut cutanat pe mediu

NNN numai in scop de

confirmare a infectiei. NNN

mimeaza corpul insectei.

Cultura se incubeaza la

temperatura camerei de 25 degrade celsius; dupa aproximativ

3 zile se dezvolta stadiul

promastigot. In scop de

confirmare se poate folosi si

test PCR se urmareste

decelarea ADN-ului

kinetoplastic izolat din tesutul

cutanat la nivel de ADN se potdiferentia speciile.


13/64

LEICHMANIOZA VISCERALA= boala kala-azar=febra dum-dum

Se pot intalni in zone tropicale cosmopolit + bazin mediteranean.

1. L infantum

2.

L donovani in africa si asia

3. L chagasi in america latina

FAZELE BOLII:

1. Faza incipienta la nivel cutanat se dezvolta o mica leziune

neulcerata, se vindeca spontan. Singurele investigatii pe care le

putem face: raclarea tesutului.

2. Faza viscerala pleaca in sistemul reticulo-endotelial. Se exprima

prin hepato-splenomegalie +- limfadenopatie. Se fac investigatii decircumstanta hemoleucograma, va indica pancitopenie (scaderea

tuturor liniilor celulare). Biochimia sangelui va indica o

disproteinemie (hipoalbuminemie, hipergammaglobulinemie pe

seama anticorpilor IgG anti-L. se recolteaza aspirat medular

(investigatie parazitologica specifica) obtinut prin punctie osoasa;

se face examen histo-patologic in care se urmareste prezenta

amastigotiilor intramacrofagici si surpriza in infectii minore

aspiratul medular da rezultate fals negative. Alte investigatii:imunologice, genetice. Se detecteaza anticorpi IgG. Testul folosit

frecvent este rapid imunocromatografic. Se poate face si test

western-blot imunologic testeaza prezenta anticorpilor IgG. Se

adauga conjugatul=anticorpi cuplati la o enzima si substratul pentru

enzima (ca la ELISA) se verifica prezenta pe strip a doua benzi cu

greutate moleculara de 14kDa si 16kDa.

3. Dupa faza viscerala:recidiva cutanata=faza maculara; apare numai

inc azul unei L viscerale subclinice, putin severa netratata. Parazitiirevin la nivel cutanat dand leziuni multiple, neulcerate cu aspect

nodular asociate cu tulburari de melanogeneza (boala neagra).

Investigatiile parazitologice sunt suficiente, tesutul se recolteaza cat

mai profund, frecvent aspirat medular, tisular. Se pot gasi

amastigoti la nivelul pielii. Infectia se transmite prin insecta in

continuare.

Nota bene: leziunile ulcerative rezulta din lezarea macrofagelor cueliberarea enzimelor lizozomale din macrofage.


14/64

TEST dupa LPurile cu protozoare

Diagnostic parazitologic = diagnostic dupa morfologie, in diferite prelevate morfologice. Se practica

de rutina, sunt ieftine

Investigatiile genetice sunt intotdeauna in scop de confirmare, nu de diagnostic

Amibe

- patogene Entamoeb Histolitica

- nepatogene Entamoeba Coli

- libere

Tabelul amoebe CHIST

Trofozoidul e provocator de boala. Poate imbraca forme de ameobioza intestinala

Numele Entamoeba histolitica Entamoeba coli

TransmitereMaterii fecale eliminate de subiectii asimptomatici, sau cei infectati

cronic

Celula Perete celular gros

Nuclei 4 nuclei Nuclei multiplii

Nucleol si cromatinaNucleol central

Cromatina organizata la periferianucleului (roata cu spite)

Nucleol perifericCromatina dezorganizata, haotica

Aspectul corpusculilorcromatoizi

Baghete groase cu capetelerotunjite

Baghete subtiri cu capete ascutite

Infectare Infectia se face digestiv


15/64

Tropozoizii de entameoba coli pot fi agenti etiologici pentru colite numai in invazii masive.

Tabel amoebe TROFOZOID

Numele Entamoeba histolitica Entamoeba Coli

Localizare

Intestinul gros, In scaunul diareic

Mucoasa si submucoasacolonului, unde provoaca unabces in buton de camasa;

Scaun bogat in mucus sange sipuroi

Numai la nivelul mucoaseiintestinului gros

Localizari secundare

La nivelul ficatului (60%)plamancreier

Parazitul disemineaza din colonpe cale sanguina

-

Localizare tertiara

La nivelul tegumentului perianalLa nivelul tegumentului

pericolostomic (canale depenetrare prin intestin)

-

Citoplasma periferica

Are capacitatea de a emite Unsingur pseudopod cu deplasare

rapida unidirectionala(pseudopod), cu rol in deplasare

si fagocitare.

Emite multiple pseudopode, cudeplasare anarhica

Citoplasma interna

Uninucleata

Nucleolul asemanator chistului

Prezinta vacuole cu resturihemolitice, sau hematii intregi

Vacuole fara resturi hemolitice,

pot contine bacterii din floramicrobiana


16/64

Diagnostic in amibioza intestinala (entameoba histolitica)

A. Investigatii parazitologice

- Materii fecale

- Examen coproparazitologic macroscopic si microscopi

-Microscopic, pentru decelarea parazitului se fac 2 preparate microscopice

- Preparat proaspat Lama+lamela, din materii fecale+ser fiziologic/solutie lugol

- Preparat permanent tip frotiufixat chimic si colorat cu Giemsa/Tricro

- Coprocultura pe mediu Loeffler (numai trofozoizii de entabeoba histolitica,diagnostic diferential), numai daca examenul coproparzitologic darezultate nesatisfacatoare

- Recoltare de tesut intestinal, din abcese in buton, din peretele lui

- Examen histopatologic, urmarindu-se decelarea trofozoizilor

B. Investigatii imunologie

- Testul Elisa

- Testul rapid imunocromatografic (IRC)

Diagnostic in amibioza extraintestinala (entameoba histolitica)

A. Investigatii de circumstanta

- Hemoleucograma. - Leucocitoza cu neutrofilie, anemii

- Transaminaze ridicate, bilirubina +

B. Investigatii imagistice

- Ecografie hepatica, CT, RMN

C. Diagnostic imunologic certitudine

- Se cauta anticorpilor din sange, sau LCR, ca raspuns la parazit

Diagnostic in amibioza cutanate (entameoba histolitica)

Leziunea prezinta o crusta albicioasa, purulenta central, cu margini edematiate, congestionate

- Recoltarea se face:

- prin aspirare, cu seringa

- prin raclare

Diagnostic in amibioza ColiDoar investigaii parazitologice


17/64

Prin examen parazitologic, entamoeba poate fi considerat substratul unei colite numai atunci cand,microscopic, se vor detecta (x10) mai mult de 5 chisti per camp

Diagnostic in infectii cu ameobe libere potential patogene

Specii si boalaNegleria fowlery

Meningoencefalita ameobianaprimara acuta

AcantamoebaKeratita ameobiana

EncefalitaOsteomielita

Caractere

Singura ameoba care are treistadii parazitare:

ChistFlagelat

Trofozoid

Doar 2 stadiiChist

trofozoid

Localizare

Chist gasit in apa rece murdara

-

Tesuturi umanecornee (la lentile de contact)piele, os, creier > Numai lapersoanele cu imunodepresie

Forma chistului

Celula rotunda, cu perete gros laperiferie

In interior contine un singurnucleu cu nucleol mare, dispus

central (ochi de pasare),element de diagnostic pozitiv

Invelis extern ondulat,invelis intern cu aspect poligonal

Stadiu flagelatApa murdara t 20 grade

In creier si LCR Toate tesuturile unde e si chistul+LCR

Membrana celulara la periferiecitoplasma emite un pseudopod

lat, cu deplasare lentaNucleu ochi de pasare

vacuole cu glicogen

Citoplasma emite numeroasepseudopode ascutite -

acantopode -Nucleu ca si chistul

vacuole

Trofozoidul e infectios

Si trofozoidul si chistul sunt

infectioase


18/64

Diagnostic in infectia cu negleria

A. Investigatii de circumstanta

- Recoltare de LCR

- Bogat in leucocite. Este abacterian

- Imagistica indica cel mult o inflamare a lobilor frontal si parietal

B. Investigatii parazitologice

- Preparat proaspat

- Frotiu Giemsa

- Permite detectarea numai in 20% din cazuri

C. Imunologice si/sau genetice

- Antigenele (anticorpii nu au avut timp sa se produca, moare saracu intre timp) prinimunofluorescenta

- Test PCR (izolezi ADN parazitar)

Diagnostic inAcantameoba

- In caz de Keratita

- Examen microscopic al tesutului de raclaj cornean

- In caz de abcese granulomatoase amibiene

- Leziuni nodulare initial, necrozate

- Au tendinta de a conflua, devenind ulcerante- Marginile sunt intotdeauna necrozante

- La encefalita

- LCR

- Se titreaza antigene (anticorpii fie nu s-au sintetizat, fie nu a fost nevoie)


19/64

Flagelate

- Cavitare- Giardia- Trichomonas

Diagnosticul in Giardioza- Manifestare digestiva 100%- Recoltare materii fecale (de rutina)- Examen coproparazitologic- Pe examenul de preparat prosapat, se poate observa miscarea (ca o frunza in cadere, vai draga

ce poetic)

- Frotiu colorat, vedem structura

- Biopsie (tesut intestinal, in cursul unei endoscopii)- recoltare de lichid duodenal (capsula duodenala, sau enterotest)

- Daca avem rezultte negative, se trece la analize imunologice (coproantigene de la parazit)- ELISA, si test rapid imunocromatografic

Nume Giardia Intestinalis Trichomonas Vaginalis

Forme Trofozoid si chist Trofozoid

ChistulCelula ovalara, cu perete celularla periferie (rezista foarte bine) -

Chistul - ultrastructura

Chistul prezinta un santtransversal cu aspect sinuos

2-4 nuclei1-2 formatiuni microtubulare

(corpusculi medieni)

-

Chistul-rolStadiu infectios, digestiv

Preponderent pe cale hidrica-

Trofozoid

La nivelul mucoasei intestinale(duodenal si int subtire)

Zoonotic (nu numai om, ci sianimale)

Fecale diareice (nu are timp sa setransforme in chist)

Forma de para (profil - virgula)Fata ventrala (concava) areelementele de ultrastructura

La nivelul secretiei vaginale,uretraleIn urina

Aderat la nivelul mucoasei

vaginale/uretrale

Ultrastructura trofozoidului

Fata ventrala are disc cu rol inaderarea la mucoasa

4 perechi de flageli, ce pornescdintr-un punct, numit kinetosom

(sau corpuscul bazal)Contine corpusculi medieni

2 nuclei

Are un kinetosom unic, din carepleaca 4 flageli unici, dar si unflagel modificat care adera la

peretele celularAxostil, ce traverseaza toata

celula, rol de sustinereCosta, gasita la baza

membranara


20/64

Diagnosticul in Trichomonoza

- Investigatii parazitologice de ruina, in functie de sex:- Secretia vaginala

- In cursul unui examen colposcopic

- Cu ajutorul unui tampon steril (5 reguli):- Recoltarea se face din fundul de sac vaginal lateroposterior- Recoltarea se face in perioadele pre- si postmenstruale- Dupa cel putin 24h de la ultimul contact sexual neprotejat- Dupa cel putin 24h de la ultima spalare intima- Dupa ce putin 5 zile de la incetarea unui tratament cu antibiotice administrat local,

sau sistemic

- In vaginita, secretia e alba, spumoasa, cu miros fetid (peste stricat)- In cronicizare, secretia scade mult, devine seroasa, galben-verzuie- Se pot observa ulceratii maculare dezvoltate la nivelul vaginului

- Secretie uretrala- Numai daca nu se pot recolta secretii vaginale

- Urina- Dimineata, inainte de mictiune- Purulenta, alb verzuie- Cronic- picatura matinala, prostatica, seroasa, nonpurulenta

- Se fac preparate proaspete si frotii- Daca nu esti multumit, faci teste imune (test imunocromatografic)

Hemoflagelatele (Flagelatele tisulare)

Leichmania Sp. si Tripanozoma

Diferenta dintre specii se face dupa locul geografic, si manifestarile clinice

- Au doua stadii:- Promastigot- Amastigot (mastigot = flagel)

- Promastigotul se gaseste in saliva insectei purtatoare (vector):- Phlebotomus sp (sandfly, musculita de nisip africana)- Lutzomia (musculita de nisip americana)

Promastigotul

- Celula cu aspect fusiform, uninucleat, central- La polul anterior prezinta kinetozom (corpuscul bazal) din care pleaca un singur flagel liber.- Apare kinetoplastul, organit ce contine ADN extranuclear (frecvent analizat in investigatiile

genetice)

- Stadiu infectios, transmis transcutanat inoculativ vectorial

- Odata intepat, promastigotul se transforma in amastigot (gasit la om)


21/64

Amastigotul

- Infecteaza macrofagele acumulate in piele, sau organe monocitomacrofage (gangl limf, ficat,splina, maduva osoasa)

- Celule foarte mici, pituscule, 4 um, de forma ovalara, cu nucleu excentric- contin, pe langa nucleu, corpusculi bazali (kinetosomi) FARA flageli extracelular- In citoplasma e prezent si kinetoplastul- Stadiul care provoaca boala, in 3 stadii (in functie de specie)

- Cutanata- Mucocutanata- Viscerala

Stadiul Cutana

Investigatii macroscopiceSe apeleaza la investigatii

parazitologice (de obicei esuficient)

- Leziuni la locul intepaturii- Buton de orient (leziune

cutanata specifica)

- Are trei forme:- Forma uscata (L. tropica)- Forma umeda (L. Major)- Forma difuza(L. Aetiopica)

Leziunea uscata

Leziune cutanata unica initialalbicioasa, ulterior bruna,

aderentaAceasta forma se autovindeca

Leziunea umedamargini ulcerate, se autotrateaza

in 6 luni, dar lasa cicatricidesfigurante

Leziunea difuzaMultiple leziuni neulcerate,

nodulare, difuz raspandite la nivelfacial si pe membre

Stadiul Mucocutanata

- Forma Espundia (L brazilieris)- Forma Cicleros (L Mexicana)

Espundia

Papila initiala dispare, dupa aparnecroze, ulceratii la nivel facial

Apare distructia masiva astructurilor faciale

Pot afecta si osul (osteoclastele)

Cicleros

Leziuni multiple, ucerate, cupredilectie la nivelul cartilajului

auricularSe vindeca extrem de lent,

ducand la distructia completa acartilajului auricular/nazal

DiagnosticMicroscopic

Se urmareste gasireaamastigotilor intramacrofagici

Cultura, din tesut infectat, pe

mediu NNN, diagnostic diferential

imta corpul insectei, se dezvolta la

temperatura camerei (3 zile)


22/64

PCRInvestigatii genetice

Mai costisitoare, dar mult maisigure si categorice

Se urmareste decelarea ADNuluikinetoplastic

Pot face diferentierea pe specii

Stadiul Viscerala

Putem intalni peste tot

L. InfantumL DonovaniL Chagasi

- Europa- Africa- America de Sud

Boala Kala-azar

Faza incipientaIncipient, o ulceratie mica, ce sevindeca rapid, se pot face doar

investigatii parazitologice

Faza latenta

Dupa 6 luni, intra in faza visceralaBoala se exprina prin hepato-

splenomegalie+ limfadenopatieMaduva e afectata

Teste

Investigatii sanguine de rutinaHemoleucograma va indica

pancitopenie (toate liniile celularesunt scazute)

Biochimia va indica un imbalansproteic (hipoalbulinemie cu

hipergammaglobulinemie, IGGsintetizati excesiv)

Recoltare de aspirat medularobtinut prin punctie osoasa (testeparazitologice si histopatologice.

Se urmareste aparitiaamastodotilor intramacrofagici

Anticorpi IGG anitleishmaniaTest rapid cromatografic

Test Western Blot

Faza recidivaLeishmanioza cutanata post kala-

azar

Parazitii revin la nivel cutanatLeziuni multiple, neulceroase, cu

aspect nodularTulburari melanogeneticeSe transmite foarte usor

TesteSuficient examen parazitologic, cudetectarea amastidotilor liberi, si

intramacrofagici


23/64

Tripanozome

Picatura groasa = 3 picaturi omogenizate in centrul lamei. Preparatul NU E FIXAT, si e colorat direct intr-o

solutie Giemsa. Prin nefixare, apa din colorant are efect de liza a hematiilor si leucocitelor > clarificarea

campului microscopic. Pe camp se vor vedea doar leucocite, si paraziti. Creste sansa decelarii parazitului, in

infectiile precoce

Semn romaa - tetrada de afectiuni conjunctive in jurul unui ochi (tipic infectiei cu TripanozomaCruzi)

Specia Tripanozoma BruceiTripanozoma cruzii

Gambiense Rhodiense

FormeEpimastigot

Musca tse-tse- prezinta un kinetosomcu flagel anterior de

nucleu

Epimastigot Plosnita

Tripomastigot metaciclic

In saliva insectei- Stadiu infectios- In saliva mustei

(transcutanat inoculativ

vectorial)

Tripomastigot

In dejectele

plosnitei

- Intra in

organism prin

contaminare

Tripomastigot

In sange, limfa, LCR- Multiplicare strict

extracelular- 1000+ gene de

membrana

- Stadiu care provoacaboala (tripanozomioza

africana - boala

somnului)

Tripomastigot

In sange

- Poate ficonsiderat stadiu

infectios, cu

transmitere

interumana

(transfuzii si

transplacentar)

Mai mare, la capatul

posterior porneste

flagelul, care formeaza o

membrana ondulanta

lunga, ca capat liber

Se poate

transforma

oricand in forma

amastigota aparazitului

Amastigot

- Asemanatori

celor de

Leishmania

Celule mici, cu

nucleu excentric,

fara flagel

- Stadiu infectant

(boala chagasi -


24/64

Specie Tripanozoma BruceiTripanozoma Cruzi

Manifestari si

diagnostic

Gambiense Rhodiense

acut cronic acut acuta cronic

Semnul

Winterbottom

(semn specific)

- adenopatie a

ganglionilor

laterocervicali

Anemie

hemolitica,leucocitopenie

Tulburari de

ritm nictemeral,

somnolenta

constanta

Sancru ulceros

care se vindeca

de la sine

- Leziune

indurata

Chagom la nivel

tegumentar

- Semn

Romaa

- Evolutie foarte

lenta (15-20

ani), cu megalie

a cordului,

esofagului si

colonului

Investigatii

morfologice

LCR e

hipoglicoratic,

hiperproteinora

hic (IgM multi)

Investigatii

morfologice

Investigatii

imagistice

(tranzit baritat,

pentru

megacolon/

megaesofag)Ecografie/

radiografie

cardiaca

(megacord, cu

anevrism

frecvent in

apex)

Investigatii

imune

prezenta IgM,

prin test rapid

Investigatii

parazitologice,

in scop de

confirmare

Imunologie, se

urmareste

decelarea

anticorpilor din

sange, prin test

de fixare a

complementului

Investigatii

parazitologice

Atunci cand se

urmareste un

screening

imunologic al

donatorilor si

copiilor

suspicionati

congenital, se

recurge la

detectia

antigenelor din

sange

Investigatii

parazitologice,

cu sange

venos, preparat

proaspat sau

frotiu din sange

SI frotiu

secundar

Picatura

groasa,

Hemocultura pe

NNN

Examen

hematologic,

proaspat, frotiu,

picatura groasa

Examen

microscopic al

LCR obligatoriu

(decelarea

parazitilor, dar

si plasmocite

normale si

degenerate)

Parazitologice

obligatorii,

hematologie,

Hemocultura pe

NNN

Hematologice,

toate 3 tipuri

(tripomatigoti)

Necropsie din

peretele

cordului

Decelarea

amastigotilor

din celulele

musculare


25/64

In afara de examen hematologic, sangele poate fi examinat (mai mult pentru confirmare) si pronhemocultura, pe mediu NNN, care mimeaza mediul intern al insectei (la 20 grade), dezvoltandu-seepimastigoti

Sporozoare

-Multiplicare sexuata (sporogonie) si asexuata (schizogonie)

Toxoplasma reprezinta un risc pentru

- Gravide imunocompetente- Nou-nascuti si copii din mame cu seroconversie in timpul graviditatii- Imunosupresati

Nume Toxoplasma gondi

stadii Tachizoid Bradizoid Oochist

morfologie, localizare,

etc.

La om, alte mamifere si pasari La pisica

Celula arcuata (seiluna)

Asemanatori tahizoidului,

dar mai mic. Stadiu al

infectiei latente, cronice,

asimptomatica. Potpersista pe tot parcursul

vietii

In fecalele pisicii

Celula rotund-ovalara, cu

2 sporochisti cu cate 4

sporozoiti uninucleati

In sange, o perioada

limitata de timp (2 luni),

sunt atacati de IgM, IgE,

IgA

Intra in chisti tisulari

cerebrali si musculari

La imunodeprimati, ii

gasim in toate umorile,

persistand nedeterminat

Conglomerat de multi

bradizoiti constituie un

chist tisular, cu localizare

strict intracelulara.

La imunodepresie, are

loc o reactivare a

focarelor din creier si

ochi (iese din chisti,

define tahizoid, papa tot)

Infectie digestiva, prin

legume si fructe

nespalate, prin care a

umblat mtzu

celula mica, similara unei

semilune

Uninucleate, cu complex

apical cu rol de

penetrare

Stadiu al infectiei acute

Responsabil de

exprimarea clinica a bolii

Investigatii Imunologice, screening

imunologic tip ELISA cu

decelarea in paralel a

anticorpilor de faza acuta

si cronica


26/64

Se testeaza IgM si IgG din sangele gravidei, pentru a vedea daca are o infectieDaca amandoua sunt negative - negativDaca IgM e negativ, IgG e pozitiv - infectie veche, cronica, fara riscIgM pozitiv, IgG negativ, se asteapta 2 saptamani, daca IgG devine pozitiv > infectie acuta

pozitiva, cu riscDaca amandoua sunt pozitive, trebuie confirmarea primoinfectiei cu toxoplasma in timpul sarcinii:- Test serologic - apreciaza vechimea infectiei, daca a fost dobandita la mai mult/putin de 3-4 luni

fata de data conceptiei- IGG cu afinitate ridicata (capacitate mare de legare) infectie cronica- IGG cu afinitate mica, inseamna infectie recenta, la mai outin de 3-4 luni.- Se trece la investigatii de confirmare genetica (PCR)- Daca PCR e pozitiv:

- Daca e in primul trimestru,se poate recomanda avortul terapeutic- Daca sarcina e mai avansata (sau gravida refuza avortul), se initiaza tratamentul cu

spiramicina, si se monitorizeaza sarcina. > Diagnosticul unei toxoplasmoze congenitale

dobandite de fat nou-nascut si copilul de 3 luni

Diagnosticul unei toxoplasmoze congenitale dobandite de fat nou-nascut si copilul de 3 luni- Repetarea testului ELISA, pentru determinarea dinamicii anticorpilor de faza acuta si cronica- Dupa 18 saptamani, se poate face amniocenteza, cu investigatii genetie PCR, cu decelarea

ADN parazitar din lichidul amniotic- Daca PCR e pozitiv, se confirma o toxoplasmoza congenitala.

- Dupa luna 6 se intra pe tratament mai intens (pirimetamina)- Se monitorizeaza nou-nascutul

- Diagnosticul neonatal:- La nastere, se recolteaza sange din cordonul ombilical, sau sange periferic de la nou-

nascut

- Sangele e examinat in paralel cu sangele mamei- Este examinat serologic (IgG, IgA, IgM)

- IgG + la copil - de la mama- IgA, IgM pozitiv la fat, si mama > confirmare prin test Western-Blot- Test ISAGA la nou-nascut, test de aglutinare indirecta, test foarte sensibil, prin care se

urmareste decelarea urmelor de IgA antitoxoplasma- ISAGA pozitiv, Western-Blot pozitiv > toxoplasmoza congenitala pozitiva- ISAGA negativ, W-B negativ, se asteapta 3 luni, se monitorizeaza, se repeta testul- Testul ELISA si ISAGA (IgG si IgA)

- Daca IgG la 3 luni e mai mare decat la nastere > infectie toxoplasmicacongenitala pozitiva

- IgA pozitiv, la fel- Investigatii imagistice (ecografie, oftalmoscopie, etc)

Diagnosticul unei toxoplasmoze la imunosupresati

- Acut - sever, sistemic- Cronic - corioreinita, miocardite, etc

Screening imagistic- Leziuni nodulare de 1 cm predominant la nivelul ganglionilor bazali, hipo/izodense- Investigatii oftalmoscopice

Screening imunologic urmareste prezenta anticorpilor IgG din sange/LCR prin test ELISA- Aceste investigatii pot da rezultate fals negative direct proportional cu statusul imun al gazdeiPCR - ADN parazitar din sange, LCR, urina, aspirat pulmonar/medular


27/64

Ocazional, confirmarea se poate face si prin investigatii parazitologice (culturi in vivo la soriceii delaborator, inoculati peritoneal cu preparatele anterioare) - dupa 3 zile, cobaiul face ascita, seexamineaza peritoneul si creierul, pentru tahizoiti intramacrofagici


28/64


29/64


30/64


31/64

Sporozoare digestive

Cryptosporidium si Cryptosporidium

Nume Cryptosporidium Parvum Isospora Belli

Gazda Amandoua fazele de multiplicare sunt la om

Oochistul

La nivelul mucoase intestinului subtire

Se localizeaza extracitoplasmatic,la nivelu microvilozitatilor

enterocitareIntracitoplasmatica

Fecalele diareice, bogate in apa si mucus

Fecalele verzui, mucoide Fecale posibil sangvinolente

Celula cu perete grosIn interior contine 4 sporozoiti

uninucleati

Celula elipsoidala, cu oochistiimaturi, cu 1-2 sporoblasti, sauoochisti maturi (infectiosi, dupa

contactul cu aerul), cu 2sporochisti, cu cate 4 sporozoiti

fiecare

oochistul matur e stadiu infectios, Infectia se transmite digestiv,predominant hidric

Ambele sporozoare pot da autoinfectii

Poate participa la inducerea bolii (cryptosporidioza/ izosporioza),

paraziti oportunisti

La imunodeficitari, oochistul sepoate plasa si in arborele biliar

(disemineaza extradiewoh)

Diagnostic

Examen coproparazitologic- Preparat proaspat lama + lamela- Frotiu din fecale, colorat Ziehl-Nielsen, sau verde malachit- Paraziti colorati rosu pe fond albastru (z-n) sau verde (malachit)

La imunodeficitari se recomanda, pe langa examen copro-par sa sefaca si un examen al sputei si al aspiratului duodenal, cu detectarea

oochistilor (Z-N si malachit)Se pot face investigatii

suplimmentare imunologice, cudetectarea oproantigenelor, printest rapid imunocromatografic si

test ELISA

NU


32/64


33/64


34/64

- Febra cotidiana ciclu 24h, febra zilnica

- Febra terta maligna ciclul dureaza 48h, subiectul face din 3 in 3 zile

- Maliga = pentru ca pot apare complicatii severe (coma, deces)

Merozoitul intra-eritrocitar este stadiul care provoaca boala.

Transmitere prin sange, transfuzii, transmitere trans-placentara (am

intrebat, diferit de curs)

Gametocitul inmultire sexuata a unui merozoit in citoplasma

hematiei. Este stadiul de diagnostic cu importanta epidemiologica,singurul stadiu infectios pentru tantar.

Diagnostic

Investigatii de rutina:

1. Circumstanta: hemoleucograma releva anemie, sechestrarea

trombocitelor in splina

LDH lactat dehidrogenaza valori ridicate

Hipoglicemie

In cazul infectiei cu PF cu afectare renala macroscopic urina de

culoare neagra cu hemoglobinurie

2. Screening imunologic: decelarea antigenelor de plasmodium, in

special cele de PF din sangele periferic. Se foloseste testul RIC rapid

imuno-cromatografic. ATENTIE: pot exista si coinfectii cu alte

plasmodium-uri. Obligatoriu screening-ul (f util pentru initiereaterapiei) se fac:

3. Investigatii suplimentare parazitologice in scopul confirmarii

infectiei:

- Recoltam sange capilar/periferic si se face examen hematologic:

- Se realizeaza: - frotiu fixata chimic, colorata Giemsa


35/64


36/64


37/64

citoplasmatica. Rozeta de PM contine 8-12 merozoiti uni-nucleati, dispusi

organizat, comparabil petalelor unei flori de margareta, centrand la mijloc

granulatiile Ziemman = rozeta in margareta. Gametocitii de PM sunt similari

cu cei descrisi la Vivax cu mentiunea ca hematia poate fi mai mica sau egala

in dimensiune cu hematia sanatoasa.

P. falcifarum infecteaza orice hematie. Parazitemia este de maxim 40%.

Pentru stadiile de multiplicare asexuata hematia parazitata isi pastreaza

forma si dimensiunea. Granulatiile parazitare sunt mari, de culoare maron

deschis (Maurer). Inelul poate fi uni-nucleat sau chiar binucleat. O hematie

infectata poate contine 1-4 inele uni- sau bi-nucleate. Amoeba de PF este

deobicei similara cu cea de PV. Pre-rozeta poate contine 2-7 nuclei (1 singur

merozoit), iar rozeta 8-32 de merozoiti uni-nucleati. Gametocitii de PF auaspect deosebit si pot fi recunoscuti chiar pe picatura groasa: sunt mari, cu

aspectul unei banane/semilune, deformeaza hematia. Gametocitii sunt

intotdeauna uni-nucleati cu nucleul mare dispus central. Diferenta dintre

feminin si masculin dupa capetele citoplasmatice care la feminin (capatul

bananei) sunt ascutite si la masculin sunt rotunjite.

Observatii:

1.

Prin examinarea unui frotiu se pot detecta microscopic toate stadiile demultiplicare asexuata si sexuata pentru marea majoritate a speciilor cu

exceptia PF.

2. In infectia acuta/incipienta cu PF in sangele periferic se pot detecta

microscopic doar stadiile de inel si/sau gametocit; deoarece stadiile de

amoeba, pre-rozeta si rozeta stau sechestrate in sangele profund din

capilarele viscerale (renale, cerebrale) fiind responsabile de

complicatiile mortale.

3.

In faza comatoasa a infectiei cu PF microscopic se pot decela toate

stadiile, inclusiv amoeba, pre-rozeta, rozeta. Datorita spargerii

hematiilor se formeaza trombi intra-cerebral urmati de ischemie-

>necroza->exitus.


38/64


39/64


40/64


41/64


42/64


43/64

sparge, parazitul migreaza si se duce

in tesuturi. Oul poate da si auto-

infectie la om; se poate si auto-

infectie prin peristaltism endogena via

prezenta viermelui adult in intestin.

La ambele specii larva = cisticerc

Oul de tenie are aprox 30 de microni.

Cisticerc-ul este vizibil cu ochiul liber

cativa milimetri-2cm, o vezicula cu

capsula la periferie si la interior

contine un scolex. Larva de solium se

localizeaza in SNC, creier inparenchimul cerebral sau intra-

ventricular sau sub-arahnoidian; se

mai poate localiza si in oricare

categorie de muschi, ocular (retina,

corp vitros), subcutanat la om. Larva

de solium este stadiul care provoaca

boala la om = cisticercoza.

Indiferent de specie cisticercul este

stadiul infectios. Transmiterea se face

digestiv prin consum de carne de porc

sau vita neprelucrata termic. Se

dobandeste cisticercoza cu taenia

solium prin auto-infectie numai prin

ingestia de oua.

Diagnosticul in tenioza: daca este oparazitoza intestinala se aplica

investigatii parazitologice. De rutina

se examineaza fecalele (examen

copro-parazitologic) sub forma de

preparat proaspat lama+lamela


44/64


45/64


46/64


47/64

Viermele adult are peste 12m Are doar 4-5cm.

Scolexul este alungit, fusiform,

similar unei boabe de fistic; are doar

2 ventuze.

Scolexul are aspect de romb cu 4

ventuze si un rand de carlige.

Proglotele sunt late (inclusiv celeterminale) si contin la interior un uter

dispus central plin cu oua.

Proglotele au aspect de trapez(inclusiv cel terminal; cel terminal

contine un uter plin cu oua

ramificat).

Proglotele terminale se desprind din

coada viermelui si se elimina complet

dezintegrate la exterior odata cu

fecalele.

Oul se gaseste la ambele in fecale.Oul este ovalar si operculat (la un

capat are un mic capacel denumit

opercul), ia rla celalalt capat are un

mic pinten rudimentar. Oul de

difilobrotium contine la interior

masa vitelina; nu este embrionat =

nu este infectios; isis deschide

capacelul doar cand ajunge in apa ->

facilitata dezvoltarea spre stadiul

larval.

Are un perete format din 2 invelisuri,

unul extern si unul intern. La polii

opusi ai invelisului intern este

prezenta cate o excrescenta

denumita mamelon; din fiecare

mamelon emerg niste filamente

subtiri care se etaleaza intre cele 2

invelisuri. Oul de himenoleptis este

embrionat si este un embrion cu 6

carlige hexacat.

Heteroinfectia se face pe cale

digestiva consumand apa sau

verdeturi nespalate.

Ultimul stadiu larval: larva

plerocercoida se gaseste in

musculatura pestelui rapitor si este

stadiul infectios pentru om.

Larva = cisticercoid, se dezvolta in

interiorul vilozitatilor intestinale

umane; este o microvezicula care

contine la interior un scolex;

cisticercoidul are caracter oportunist

la copiii si la imunodeficitari; la cei cu

imunodeficienta severa disemineaza

extra-intestinal, multi visceral.

Diagnostic:


48/64


49/64


50/64

Imagistic; hemoleucograma cu

eozinofilie sub 10%.; ecografie

hepatica, transaminaze si fosfataza

alcalina ridicate. Radiografie pentru

larvele cu localizare pulmonara.CT/RMN.

Ecografic la granulosus s-au pus in

evidenta 6 stadii de involutie ale

chistului hidatic:

CL leziune chistica, CE1 ecografie

cistica, CE2, CE3 faza de tranzitie,

CE4 si CE5 boala inactiva.

CE1,CE2,CE3 specifice pentrugranulosus. CL, CE4, CE5 sunt

nespecifice si cer investigatii

suplimentare de confirmare.

Ecografic se pot detecta leziuni

multiple, cu pereti bine definiti +-

edem perilezional +- calcificari in

interiorul masei larvare.

Daca se detecteaza imagistic chisturi

hidatice sparte se face un examenmicroscopic fie al sputei fie al

fecalelor, fie al albuminei se

urmareste decelarea de

protoscolesi.

Anteoperator se face examen

histopatologic al tesutului hepatic

recoltat bioptic cu detectare de

protoscolesi.

INVESTIGATII DE CONFIRMARE

La ambele screening serologic

pentru anticorpi IgG anti granulosus

sau multilocularis prin test ELISA +-

Western Blott; raspunsul imun

variaza cu localizarea chistului.

Investigatii parazitologice

Post-operator la comun in ifnectia

cu granulosum se face un examenmicroscopic din hidatida extrasa si

examen al lichidului

Examen anatomo-patologic al piesei

larvare obtinuta prin hepatectomie:aspect hepatic de miez de paine a

larvei sectionate multiple cavitati

de hidatide alveolare (numite dupa

spect) cu dimensiune variabila (pana


51/64


52/64


53/64


54/64

1.1. De rutina Examen hematologic decelarea microfilarilor in

sangele periferic care este recoltat in cazul WS noaptea dupa ora

12, in cazul B oricand. Examenul hematologic presupune

realizarea unui preparat proaspat lama+lamela (mobilitate),

frotiu colorat Giemsa, picatura groasa colorata Giemsa (frotiu,

picatura -> detalii ultrastructurale, diferentiere intre specii). Se

face de rutina.

1.2. In caz de limforagii examen microscopic al chiluriei sau

limfascitei sau a chilotoraxului sau a lichidului de hidrocel. In toate

aceste prelevate se deceleaza detectarea microfilariilor larve L1.

2. Imunologice decelarea anticorpilor din sange prin test ELISA in SEPT

se urmareste decelarea anticorpilor IgE anti WS. In elefantiazis seurmareste decelarea anticorpulor IgG anti WS, B.

FILARII SUBCUTANATE

Onchocerca volvulus Loa-loa

Vector: o musca neagra Simulium

hematofaga

O musca de culoare rosie Chrysops

hematofaga diurn 10am-2pm

Inocul: larva L3. Dupa 6 luni sedezvolta viermii adulti.

Localizare in derm si tesut

subcutanat.

Adult femela 70cm lungime, mascul

7cm lungime dimorfism sexual

important.

Femela 7cm, mascul 3.5cm.

Adultii maturizati devin imobili in

derm si formeaza ghemuri =oncocercom/nodul subcutanat

Adultii sunt mobili si au ca destinatie

finala membrana conjunctivala aglobului ocular.

Stadiu diagnostic: adult,

microfilarie.

Larva L1=microfilarie, produsa de

femela vivipara.


55/64

Microfilaria initial se gaseste in

derm, unde migreaza constant,

evitand vasele de sange. Ulterior o

gasim in infectiile cronice la nivelul

globului ocular, afectand corneeasi/sau retina. Este stadiul care

provoaca boala oncocercoza.

Provoaca demelanizarea pielii si

hernii inghinale -> sort inghinal. La

nivel ocular provoaca cheratita

(afectarea corneei), la nivelul retinei

provoaca atrofie optica -> cecitate.

Microfilaria de Loa-Loa in sangele

periferic ziua (ora 12); in restul zilei

sta sechestrata in derm.

Este stadiul de diagnostic.

300 de microni lungime microfilaria.Microfilaria este lipsita de teaca

hialina, iar caudal avem un spatiu

lipsit de nuclei somatici. Nu o gasim

in sange.

Are corpul invelit de teaca hialina,

coloana de nuclei somatici se extinde

pana in varful cozii. Se gaseste in

sange.

Diagnostic oncocercoza Diagnostic filarioza Loa-Loa

Investigatiide circumstanta

Hipereozinofilie importanta, care

se mentine constanta. Peste

30%.

Detectarea prin palpare a

nodulilor subcutanati de

dimensiuni mari.

Aplicarea testului plasturelui cu

dietil-carbamazina efect de

ucidere a microfilariei. Da reactiipozitive prin dezvoltarea locala a

unei dermatite in maxim 24h.

Aparitia dermatitei este un semn

indirect al unei oncocercoze.

Eozinofilie constanta de peste 50%.

Detectia edemului de Calabar

edeme tranzitorii 72h, se pot localiza

facial, pe torace, la nivelul

membrelor superioare semn

indirect al prezentei adultului de

Loa-Loa in zona respectiva. Precede

aparitia in scurt timp a adultului de

Loa-Loa.


56/64


57/64

razuieste cu un bisturiu. Sau se

foloseste un instrument special de

perforare a tegumentului. Se

urmareste decelarea microfilariilor

fie pe preparate proaspetelama+lamela, fie pe frotiuri colorate

Giemsa. lama+lamela pentru

mobilitate, frotiu pentru detalii de

ultrastructura. SE FACE DE RUTINA.

In caz de cheratita se recomanda

sa se faca un examen microscopic al

tesutului de raclaj corneean serazuieste suprafata corneei.

Keratita semilunara sclerozanta in

oncocercoza.

Se mai poate face un examen

macroscopic si microscopic al

nodulului subcutanat obtinut prin

nodulectomie- utila atat in

diagnostic pentru decelarea

adultilor cat si in terapie (se previne

cecitatea prin extirparea adultilor

care produc microfilarii).

Imunologice practicate ocazional

nucleii somatici se extind pana in

varful cozii, are teaca hialina.

-examen macroscopic, microscopic

al viermelui adult extirpat chirurgicalfie de la nivel cutanat fie de la nivelul

membranei conjunctivale. La nivelul

membranei conjunctivale provoaca

doar o simpla conjunctivita.

Imunologice (comun) decelarea a

anticorpilor specifici din sange prin

test ELISA.

FILARIE SUBCUTANATA

DRACUNCULUS MEDINENSIS (viermele de Medina, sarpele usturator)


58/64


59/64

Are 3 stadii parazitare: adult, ou, larva toate in epidermul uman

Adultii sunt cei care provoaca boala scabie=raia caracterizata prin prurit

cutanat asociat prin aparitia fie a unor papule, fie a unor santuri acariene

terminate prin cate o vezicula; se dezvolta la imunocompetenti in zone deelectie: de flexie cutanata (plica cotului, inghinal, sub fese, intre degete). La

imunodeficitari pe toata suprafata corpului parazitul este oportunist.

Se transmite prin contact direct interuman si contact sexual.

Adultii au corpul globulos si prezinta 4 perechi de picioare, 2 dispuse anterior

si 2 dispuse posterior. Diferenta dintre o femela si un mascul: dupa

dimensiune, femela 300microni, masculul 250 microni; dupa terminatiile

picioarelor; la mascul perechea 1,2,4 de picioare se termina printr-o bagheta+ ventuza, iar perechea 3 printr-un fir de par; la femela perechile 1 si 2 se

termina prin bagheta si ventuza si perechile de picioare 3 si 4 prin fir de par.

Diagnosticul in scabie:

Diagnostic parazitologic:

1.

examinarea macroscopica a santurilor acariene terminate prin veziculeperlate

2. examen microscopic al adultilor, oualor si larvelor de pe un preparat

proaspat proaspat realizat dintr-un fragment de tesut cutanat recoltat

din papula sau vezicula perlata + hidroxid de potasiu (efect de dizolvare

a tesutului cutanat).

PEDICULIDELE ALTI ECTOPARAZITI

3 categorii de paduchi, la comun toti:

Pediculus humanus corporis (paduchele de corp)

Pediculus humanul capitis (paduchele de cap)


60/64


61/64

Nume Ascaris Lumbricoides Toxocara canis/cati

localizare

Omul - gazda definitivaintestinul subtire uman

G - pisica/caineintestinul subtire animal

femela 20cmmascul 5cm

Adultul e stadiul care provoaca boala

ou

Fecale umane Fecale canine/feline

in functie de prezenta/absenta masculului, femela elimina 2 tipuri de ou, gasite in fecaleproaspat eliminate

- ou fecundat, cand in intestin gasim si femele si masculi- ou nefecundat, eliminat doar de catre femele vaduve- Ouale sunt neinfectioase la eliminare. Odata eliminat, oul fecundat devine infectios, prin

dezvoltarea in interior a uneii larve (stadiu cu transmitere digestiva la om) Asadarparazitul e un geohelmint (se dezvolta pe sol)

Ou fecundat ovalar 65um

- perete cu invelis extern crenelat- contine o masa vitelina

Ou nefecundat mai mare 95um- invelis crenelat- nu contine masa vitelina, ci o masa de

granule in intregul volum al oului

ou fecundat ovalar 85 um

larva

Larva are ciclu perienteric complet (seintoarce in intestin dupa ce migreaza prin

ficat, plamani, etc)Larva are ciclu incomplet

Induce sindrom Loeffler (mimeaza o

bronhopneumonie generata de prezentalarvelor cat timp stagneaza in plaman)apoi se opreste in intestin

Omul e gazda intermediara, are larve inviscere (ficat, plaman, creier)

diagnostic

In faza incipienta (faza de migrare alarvelor la nivel pulmonar, 2

saptamani)Investigatii de circumstanta

- Investigatii parazitologice: examen alsputei sau lichid gastric, cu decelare

de cristale charcot-leyden (cristale din

granulele exocitate de eozinofile)- cronic, dupa 2 luni+ postinfectie,

investigatii coproparazitologice, cudepistare pe preparat proaspat aoualor fecundate/nefecundate. Incazul unei infectii doar cu mascui,examenul poate da rezultate fals

negative. Se recurge la investigatiiimagistice

- examen macroscopic al viermeluieliminat

Investigatii de circumstanta- Se observa o eozinofilie de 60-80%,

mentinuta constantInvestigatii imagistice

- infiltrate cu aspect heterogen cucaracter migratoriu (de la o

radiografie la alta)- CT/RMN pot pune in evidena infiltrate

cu aspect nodular, sau fasciculat, cuedem periferic- La nivel ocular, daca se localizeaza,

se vad 2 semne. Unul, nespecific, odecolare a retinei. Al doilea, specific,infiltratii la nivelul retinei, cu aspect de

benzi dspuse radiar- Se recomanda sa se faca si o

confirmare a rezutatelor prin- investigatii imunologice de rutina

(decelarea anticorpi IgM IgG dinsange +- LCR +- umoare apoasa

- investigatii parazitologice ocazionale


62/64

Nematode

Trichineloza

nume Trichuris trichiura (vierme bici) Enterobius vericularis (oxiur)

localizare3/5 din corp e subtire si se coase in

ucoasa intestinului

2/5 corp e normal

femela 1cm lungime

masculul 0,5cm

oul

In fecalele sangvinolentefecale, dar si prins in pliurile mucoasei anale,

dar si in vulva vaginale in infectii masive

ou ca o minge de fotbal american, ca olamaie cu 2 gameti la poli opusi

Oul devine infectios odata ajuns pe sol(daca e fecundat)

ou ca o lentila plan convexalarva din ou se dezvolta chiar din pliurile

mucoasei anale (provocand si prurit)- Provoaca astfel autoinfectii- Post ingerarea oului, larva nu are ciclu

perienteric

diagnostic investigatii parazitologice

- examen coproparazitologic, cu depistare de oua- la enterobius, poate fi fals negativ. Se apeleaza la testul de amprentare anala (scotchtest)

Investigatii de circumstanta- eozinofilie usoara 15%- in infectii cronice cu trichuris, poate apare o anemie microcitara

!"#`$[]%&\'()*+,-

./{}`0|12

nume Trichineloza

localizarefemela 0,5 cm, vivipara (produc larve in peretele intestinal)

mascul 0,15 cm

larveleinitial sunt in sange 2 saptamani,timp in care provoaca reactii toxico alergice (boala

capetelor umflate)Dupa 2 saptamani larvele migreaza in musculatura striata

investigatii

imunologice de rutina Elisa Western-Blot- cronic parzitologice (ocazional la om, de rutina la animale)- la om din deltoid, sau solear, la porc din diafragm- examen trichineloscopic, examen calitativ, care consta in examinarea directa a

tesutului muscular strivit intre 2 lame de microscop- acut, hematologice(eozinofilie)


63/64

Geohelminti cutanati

numeA. Ancylostoma duodenale, Necator

AmericanusB. Ancylostoma caninum

Strongiloides stercoralis

localizare

intestinul subtire uman

Extremitatea cefalica e usor indoida, ca uncarlig. La A. avem o capsula bucala, cupiese cu rol de fixare si taiere (2 dinti la

duodenale, 2 lame semicirculare laamericanus)

femela 1,5cmmascul 0,8cm

Adultii se localizeaza in grosimea mucoasei,femela 0,15cmmascul 0,1cm

scaune sangvinolente (Se hranesc cusange, taie mucoasa intestinala)

Apare malabsorbtia (distrug procesul deabsorbtie)

oul

Il gasim in fecalele melenice, stadiu dediagnostic

Oul are 65 m, cu perete subtire, cu omorula in interior (4 blastomere la

ancylostoma, 8 blastomere la necator)

larva

2 stadii larvare

1. Larva rabitoidase gaseste pe sol

extremitatea cefalica are un esofagbicameral

Nu e infectioasa

1. Larva rabitoidase gaseste in fecale (singurul vierme cu larve

in fecale)

2. Larva strongiloidaDimensiuni duble fata de rabitoida

O gasim pe sol, dar si in unele culturi de laboratorEsofagul e unicameral

Au geotropism negativtermotropism pzitivhidrotropism pozitivhistotropism pozitiv

Este stadiu infectios, prin penetrarea tegumentelor intacte

La locul penetrarii provoaca enterita, si au ciclu perienteric completLarva 2 la stercoralis poate da autoinfectiiAre caracter oportunist, poate migra in diferiteviscere si poateproduce moartea

diagnostic

Investigatii de circumstanta- hemoleucograma indica eozinofilie

crescuta (40%)- anemie microcitara, din cauza

hematofagiei parazitului

Eozinofilie fluctuanta, pana in 20%


64/64

LP Parazitologie Complet

Documents

Transcript of LP Parazitologie Complet