PARAZITOLOGIE TROPICAL

Curs 2

LEISHMANIA DONOVANI, TROPICA I BRASILIENSIS

LEISHMANIA DONOVANI

Morfologie: forma leishmania (amastigot - prezent n organismul uman n macrofage) forma leptomonas (promastigot prezent n corpul flebotomului,

extracelular, n lumenul intestinal)Ciclul biologic:

flebotomul se infecteaz nepnd omul sau animalul bolnav i suge snge cu monocite parazitate

in intestinul insectei se transform n leptomonas i blocheaz parial sau total esofagul

la un nou prnz sngele reflueaz din esofag n plag formele leptomonas ptrund n macrofage sau polinucleare, unde se transform n

leishmania

Leishmanioza visceral sau boala Kala-azar

la adultul tnr: incubaie 2-3 luni debut: febr neregulat, transpiraii, astenie, cefalee, tulburri dispeptice perioada de stare: febr, anemie, sindromul hepato-spleno-adenomegalic sindromul cutanat: piele hiperpigmentat, depigmentri sau

hiperpigmentri (Boala neagr) diaree de tip dizenteriform hemoragii digestive, erupii purpurice

la copil (zona mediteranei, vrsta 2-3 ani): incubaie 1-2 luni debut lent, insidios perioada de stare: sindromul hepato-spleno-adenomegalic mult mai intens,

fr manifestri cutanate evoluie: caexie progresiv, sindrom hemoragic, suprainfecii bacteriene

Diagnostic

de laborator: puncie medular, hepatic sau splenic, frotiuri Giemsa nsmnri pe medii de cultur

Inoculare i.p. pe hamster imunologic: test de disproteineimie (Gate- Papacostas), Elisa, R. de aglutinare

direct

Tratament

Stibogluconat de sodiu Glucantin Pentamidin (Lomidin)

Epidemiologie

Rezervor de infecie: omul (focarul indian) cinele (focarul mediteraneean i american) roztoarele mici (focarul african)

Ci de transmitere: ineptura flebotomilor transfuzii de snge

Populaia receptiv: aduli tineri (focarul indian) adolesceni (focarul african i american) copii mici (focarul mediteraneean)

Msuri profilactice

depistarea serologic a cinilor purttori lupta contra roztoarelor slbatice suprimarea flebotomilor prin pulverizri cu insecticide a locuinelor protecia omului cu insectifuge repelente

LEISHMANIA TROPICA

boala - leishmanioz cutanat, butonul de orient sau ulcerul de Alepp vectori flebotomus

patogenie: promastigotele introduse n derm de ctre flebotom declaneaz reacia tisular local- macrofagele preiau paraziii care se transform n amastigote, se multiplic i

distrug macrofagele- prin inconjurarea lor de ctre limfocite, plasmocite i mononucleare, celulele

parazitate formeaz un granulom al dermului, care ulterior devine necrotic n centru

Manifestri clinice:

la copii i tineri leziuni unice sau multiple ntlnite pe suprafeele descoperite ale corpului

perioada de incubaie: 2-24 luni debutul: o papul roie pe fa, numit Butonul de orient perioada de stare: dup cteva sptmni, se acoper de o crust alb, uscat care

ulterior se nmoaie i se ngroa, devenind brun i aderent, cu o dimensiune de aproximativ 2 cm. La baza craterului un esut de granulaie, iar marginile devin indurate

Forme clinice

forma urban uscat forma rural - umed

Forma urban

etiologie Leishmania tropica minor populaie receptiv: afecteaz copii i adulii din bazinul mediteraneean i India rezervorul natural: oameni i cini domestici

aspect clinic: ulceraia poate lipsi, leziune singular, evolueaz lent, dup vindecare rmne o cicatrice depigmentat

Forma rural

etiologie: leishmania tropica major rezervor natural: roztoarele rspndire: zona deertic a Orientului Mijlociu, Afganistan i Africa incubaie: 2-6 sptmni perioada de stare: leziuni multiple, localizate pe membrele inferioare, nsoite de

adenopatie regional vindecare spontan n 3-6 luni, cu cicatrici importante

Alte forme

Forma lupoid: localizare Iran i Irak cuprinde zone mari ale tegumentului feei e o manifestare alergic reacie hiperergic leziunea se vindec n centru i se extinde la periferie

Forma lepromatoid: Localizare . Etiopia Etiologie L. Aethiopica

debut leziune unic (nodul lepromatos) perioada de stare: se rspndete pe toat suprafaa corpului nu ulcereaz expresia unei imunodeficiene a mecanismului celular

Mecanismul imun

rspuns imun de tip celular, acompaniat de o hipersensibilitate ntrziat dup vindecare se instaleaz o imunitate permanent L. tropica major protejeaz fa de L. tropica minor, nu i invers exist un spectru imun al manifestrilor clinice:

forma anergic (difuz) forma cu vindecare spontan forma cu hipersensibilitate exagerat (recidiva)

Diagnostic

evidenierea parazitului este esenial Examenul direct:

se recolteaz materialul din ulcer sau de pe marginea lui se intinde pe o lam i se coloreaz Giemsa sau Wright printre celulele rupte sau n macrofage se gsesc paraziii n forma

amastigot culturi pe medii speciale inoculare la hamsteri Imunodiagnostic

Intradermoreacia Montenegro: injectarea intradermic a antigenului preparat din promastigote; n 72 ore apare o zon indurat; pozitiv n 70% din cazuri; n zonele endemice nu are valoare diagnostic

Tratament

n zonele endemice se instituie tratamentul specific numai dup apariia ulceraiei, pentru a permite instalarea imunitii

medicaia folosit este similar cu cea din leismanioza visceral, ins pe o perioad mai scurt de timp:

antibiotice:Rifampicin,Ketaconazol, Metronidazol Imunomodulatoare: Levamisolul

in cazul leziunilor cronice se folosete un tratament local cu ageni fizici: creterea temperaturii locale peste 40 grade Celsius

administrarea intralezional de: mepacrin, metronidazol, paromomicin i steroizi

tratamentul infeciei secundare cu ageni bacterieni

Epidemiologie

rspndire n Vestul Indiei, Pakistanului pn n rile din bazinul mediteraneean cteva focare n Africa tropical i fosta Uniune Sovietic rezervor de infectie: mediul urban oameni i cini; mediul rural roztoare vectori: Phlebotomus papatasi i Phlebotomus sergenti

Transmitere pe cale mecanic

Stamoxis calcitrans care preia parazitul dintr-un ulcer deschis

LEISHMANIA BRASILIENSIS

boala leishmanioza cutaneo-mucoas etiologie:

L. brasiliensis brasiliensis Brazilia i regiunile forestiere adiacente espundia

L. brasiliensis guyanensis Guyana, zonele adiacente Braziliei i Venezuelei pianul de pdure

L. brasiliensis peruviana Peru, Argentina i versantul nordic al munilor Anzi uta

Manifestri clinice

afecteaz muncitorii de pe plantaiile Americii latine i muncitorii forestieri tulpinile americane ale Leishmaniei produc infecii cutanate cu tendin de a

implica mucoasele bucal i nazo-faringean, cu extindere metastaz. leziunile papulare, nodulii i ulcerele pielii sunt aceleai ca n Butonul de Orient,

ins tipul leziunilor i cursul bolii variaz larg.

Manifestri clinice ale Leishmaniozei americane

ulcerul chicleros, afecteaz faa i urechile, nu se rspndete n nazo-faringe se ntlnete la culegtorii de gum din zona forestier: Mexic, Guatemala

i Honduras leziune unic, fr metastaze mic nodul - ulceraie - se vindec spontan n 6 luni dac este localizat la nivelul pavilionului urechii se produce o inflamaie

cu invadarea cartilajului, iar n civa ani pavilionul se distruge lent. Forma ata

Nodul ulcerat localizat ntr-o zon descoperit a corpului cnd e localizat n zona feei se extinde la mucoasa nazal sau bucal

Forma espundia

metastaze cutanate i mucoase care apar dup vindecarea ulcerului iniial metastazele mucoase sunt grave, ating nasul, orofaringele, traheea sau

esofagul sunt distruse cartilajele i chiar oasele apar frecvent suprainfecii

debut: un mic nodul pruriginos are ulcereaz ulterior parazitul se rspndete pe cale limfatic localizarea leziunii: gamb, picior, antebra, cap, old, umr vindecare n 6 luni dup 2-20 ani apar leziunile muco-cutanate se formeaz o crust pe septul anterior, polipi, ulceraii, i apariia leziunii tipice a

nasului de tapir ulceraiile pot distruge ntreg septul nazal

Leishmanioza cutanat difuz

produs de L. mexican pifanol i L. mexican amasonensis similar tipului lepromatoid al Leishmaniozei din Etiopia.

apare la organisme cu imunitate celular sczut infecie progresiv, diseminat a ntregului tegument sub form de noduli

i ulceraii aceast form este incurabil

Pianul de pdure multiple leziuni cutanate situate pe trunchi i pe membre metastaze care se extind de-a lungul limfaticelor Guyana i Bazinul amazonului

Diagnostic

biopsie cutanat parazitul se evideniaz prin frotiuri colorate prin metoda Giemsa cultivare pe medii selective diagnostic imunologic (forma espundia): anticorpii apar dup 4-6 sptmni prezena anticorpilor sugereaz o infecie cutanat aflat n perioada

asimptomatic a bolii

Tratament

leziunile usoare (L. Peruviana i L. Mexicana) injecii intralezionale cu antiamoniu

vindecare accelerat prin nclzire la 40 de grade Celsius a zonei lezate

leziunile desfigurante sau invalidante, cu implicri ale cartilajelor i diseminare limfatic: antiamoniu pentavalent administrat n aceeai doz ca i n Leishmanioza visceral

Profilaxie i combatere

Leishmanioza american este o zoonoz combaterea sursei de infecie este dificil defriarea unei zone de civa Km n jurul zonei de locuit combaterea insectelor prin folosirea de insecticide imunizarea oamenilor prin folosirea unei tulpini benigne de Leishmania

Curs 3

TRIPANOSOMIOZA AFRICAN

Genul Tripanosoma monoflagelate flagelate sanghine i tisulare specii:

Tripanosoma brucei Tripanosoma cruzi

Tripanosoma brucei

Tripanosoma brucei gambiensae Tripanosoma brucei rhodesiensae boala - tripanosomioza african

(boala somnului)

Morfologie: forma tripanosoma (tripomastigot, metaciclic) prezent n snge, limf,

LCR) forma chritidia (epimastigot) prezent n organismul vectorului Glosina

spp.)

Ciclul biologic

implic 2 gazde: una definitiv vertebrat: omul, antilopa, cinele, roztoarele, girafa, zebra una nevertebrat: vectorul Glossina spp. (musca tse-tse) G. palpalis (T.

gambiensiae) i G. morsitans (T. rhodesiensae) In tubul digestiv al vectorului, forma metaciclic a parazitului se transforma in

forma chritidia, se multiplic i apoi revine la forma metaciclic (20 zile)

Dup neptur vectorul inoculeaz fomele metaciclice (femelele infectante) care se multiplic n esutul conjunctiv, dup care invadeaz sngele, ganglionii limfatici i ntr-o faz mai tardiv ptrund n nevrax, n interiorul vaselor cerebrale, ns niciodat n neuroni sau nevroglii.

Aspecte particulare ale infeciei cu T. brucei

in tripanosomiaza african, tripanosomele, chiar n forma metaciclic au capacitatea de a-i modifica structura antigenic a nveliului celular de natur glicoproteic de peste 300 ori fenomenul de variaie antigenic

anticorpii existeni devin ineficieni fa de paraziii care i-au schimbat structura antigenic

ca rezultat apar infecii microbiene i virale cu evoluie grav

Tripanosomioza african (Boala somnului) - Tripanosoma brucei gambiensae

incubaia: 5-10 zile tripanom ancru de inoculare, apare la europenii venii n zonele endemice,

nodulul eritematos nconjurat de o zon hiperemic dispare n cteva zile. faza de diseminare hematogen

febr, adenopatie cervical posterioar i occipital (semnul Winterbottom), hepatosplenomegalie, placarde eritematoase pe corp i la rdcina membrelor. Poate dura luni sau ani.

faza de localizare cerebral (boala somnului) meningoencefalit, tulb. senz. (parestezii, hiperstezii, semnul cheii imposibilitatea bolnavului de a rsuci cheia n broasc datorit durerilor pronunate) i motorii (paralizii, crize convulsive), tulb. de somn (somnolen diurn i insomnie nocturn, apoi somnolen permanent), com.

fr tratament urmeaz o encefalit demielinizant, ireversibil cu caexie terminal

Tripanosomiaza cu T. Rhodesiensae

incubaie mai scurt debut brutal: febr, edeme, alterarea strii generale, tulburri miocardice i

hepatice faza de diseminare hematogen este mai scurt: 3-6 luni afectarea precoce a SNC (4-5 luni de la debut)

Diagnostic parazitologic

recoltare i examinare secreie tripanom ex snge - se evideniaz paraziii aflai ntre hematii xenodiagnostic (glosinele sunt hrnite cu sngele bolnavului iar dup 3 zile se

caut paraziii n intestinul vectorilor)

ex LCR (creterea proteinorahiei i a IgM)

Tratament

faza de diseminare hematogen Suramin sodic i.v. - 0,2 g (test) 1 g/spt. (10 spt.) Pentamidin i.m. 3-4 mg/kgc (10 zile)

faza de afectare a SNC Melarsoprol i.v. - perfuzie glucozat izotonic - 3,6 mg/kgc (3 zile)

Epidemiologie

T. b. gambiensae Africa ecuatorial de vest T. b. rhodesiensae Africa ecuatorial de est

Rezervor de infecie

T. b. g. om porc, cine antilopa - purttor

T. b. r. om roztoare girafa zebra antilopa purttor

Ci de transmitere

vector transfuzie congenital

Profilaxie

controale n rndul populaiei btinae se caut adenopatia occipital chimioprofilaxie cu pentamidin la vizitatorii veniti din Europa haine de culoare deschis pulverizri cu insecticide

BOALA LUI CHAGAS - TRIPANOSOMA CRUZI

boala lui Chagas

tripanosomioza sud-american vectori - plonie

Ciclul evolutiv

n corpul vectorului, paraziii se gsesc iniial n forma tripanosoma, apoi trec n chritidia i revin n final la forma tripomastigot infectant pentru gazda intermediar (omul, cinele, pisica, porcul, roztoarele).

Din snge paraziii ajung n diferite esuturi, macrofage (forma leishmania) dup ce au trecut prin fomele intermediare chritidia i leptomonas.

n celula afectat parazitul se nmulete i evolueaz dup un timp napoi n forma tripanosoma. Celulele parazitate sunt distruse, ajung n circulaia sanguin i invadeaz alte celule (miocard, musculatura scheletic i neted, sistemul nervos) sau ajung in corpul altui vector dup un prnz sanguin.

Boala lui Chagas

form acut - afecteaz copiii mici (1-5 ani) form cronic afecteaz adolescenii i adulii tineri debut - ancru de inoculare (Chogom) apare la nivelul feei unde atac vectorii edem palpebral unilateral + conjunctivit

(semnul Romana) in perioada de stare are loc afectarea miocardului i a sist. nervos

(meningoencefalita) megaorgane (dilatarea esofagului, a colonului este distrus plexul mezenteric i

este alterat motilitatea tubului digestiv)

Prognostic

rezervat: insuficien cardiac i meningoencefalit

Diagnostic de laborator

ex snge nsmnare mediu NNN inoculri pe oareci i cobai imunologic - imunoflurescen indirect xenodiagnostic

Tratament

Lampit 10 mg/kgc/zi (3-4 luni) NIFURTIMOX

Randanil 5-7 mg/zi (1 lun) BENZNIDAZOL

Epidemiologie

boala este rspndit n America Latin rezervorul de infecie: animale slbatice (vulpea, roztoare, armadilo), domestice

(cinele, pisica, porcul) i mai rar omul.

Curs 4

CLONORCHOZA (Distomatoza hepatic asiatic)

Extremul Orient Clinic

hepatosplenomegalie diaree cronic fenomene generale infecioase

CLONORCHIS SINENSIS

ncrengtura Plathelminthes Clasa Trematoda Ordinul Distoma

Morfologie: adultul este un vierme plat, alungit cu polul posterior rotund dimensiuni variabile 12-20 mm, 3-4 mm cecul intestinal se ntinde pn la captul posterior testiculele lobate sunt dispuse n poriunea posterioar a corpului uterul se deschide ntr-un orificiu genital comun n poriunea mijlocie a corpului se afl foliculul vitelin oule sunt de culoare galben-brun, strlucitoare cu dimensini de 16-29

m.

Ciclul evolutiv

Gazda natural definitiv este reprezentat de cine, pisic, om, pisica slbatic, porc, bursuc, ra, rndunic

Prima gazd intermediar este melcul operculat: Aloncinma i Parafossarulus. Miriacizii nu sunt eliberai din ou nainte ca acesta sa fie ingerat de melc. n esuturile melcului se formeaz sporociti, rediae i cercarii

Urmtoarea gazd intermediar este petele de ap dulce din familia Ciprinidae, n care cercarii ptrund printre solzi sau la nivelul branhiilor i se transform n metacercari ovoizi (chiti) la nivelul esutului muscular i

subcutanat. Chistul are un perete interior hialin secretat de parazit i o capsul format de ctre esuturile petelui.

n duodenul uman, peretele exterior al parazitului este dizolvat de tripsin, n timp ce peretele interior este rupt ca urmare a activitii cercarului.

Larva eliberat migreaz prin cile biliare i formeaz n interval de 1 lun un vierme matur, unde acesta st neataat.

n infeciile severe se poate gsi n canalele biliare largi, n vezica biliar i n ductul pancreatic.

Tablou clinic

depinde de: - intensit. i durata inf. - gradul leziunilor hepatice - suferine hepatice anterioare

hepatomegalie

Tablou clinic - perioada de migrare a larvelor

metacercari asimptomatic leucocitoz cu eozinofilie (30-40 %)

metacercari inapeten dureri abdominale febr leucocitoz cu eozinofilie (30-40 %)

Tablou clinic - perioda de stare

simptomele iniiale: balonri, diaree, G, anemie, ascit, edeme ex. clinic: hepatomegalie, icter, splenomegalie evoluie - ciroz (ascit, caexie)

f. grave (toxemie): febra, frisoane, tulb cardiovascul, manifestri psihonevrotice infest. masive: alterarea st gen, G, ascit, edeme, caexie rar: ou - calculi biliari

Evoluie

trenant, cronic (25-30 ani) perioade de remisie i exacerbare infecii cronice: fibroz, colangit, pancreatit, ciroz

Complicaii

suprainfecii cu germeni gram negativi staz biliar - calculi colangiocarcinom, adenocarcinom hepatocelular

Prognostic

f. uoare - favorabil f. grave (netratate sau cu evoluie cronic) - rezervat

Diagnostic

zone endemice clinic:

manifestri digestive hepatomegalie

Paraclinic: - eozinofilie - reacii serologice i imunologice

Dg de certitudine - evidenierea oulor caracteristice (scaun / bil) prin ex direct sau met de concentrare

Tratament

Praziquantel - de elecie - 25 mg/kgc, x3/zi, 1-2 zile - 40 mg/kgc, doz unic - 60 mg/kgc, 2 zile

Albendazol - 10 mg/kgc/zi, 7 zile intervenie chirurgical

Epidemiologie

biohelmintiaz digestiv zoonoz 7 milioane persoane infectate rezervorul de infecie - gazde definitive

- gazde intermediare calea de transmitere - digestiv receptivitatea

universalobiceiuri

viermele adult - 25-40 ani n org. uman

Profilaxie

tratarea animalelor parazitate distrugerea obolanilor inactivarea dejectelor umane lupta mpotriva molutelor evitarea consumului de pete sau crustacee n stare crud sau insuficient preparate

termic evitarea hrnirii animalelor cu pete crud educaia sanitar a populaiei

PARAGONIMIAZA (Distomatoza pulmonar, Hemoptizia endemic)

boal parazitar exotic frecvent n zonele tropicale determinat de trematode din genul Paragonimus manifestri pulmonare i extrapulmonare

PARAGONIMUS WESTERMANI

Morfologie

are o culoare roie-maronie dimensiuni 8-16 mm pn la 4-8 mm are form de lingur prezint o cuticul spinoas lobii testiculari sunt neregulai i oblici unul fa de altul ovarele sunt situate anterior fa de testicule i sunt situate n apropierea uterului zona vitelin se gsete n zonele laterale externe pe ntreaga lungime a

parazitului oul este de culoare galben-brun, coaj groas, dimensiuni de 85-55 m.

Ciclul evolutiv

Gazda definitiv include o varietate de animale carnivore: pisici, cini, mamifere acvatice, manguste, oposumi i obolani.

Primele gazde intermediare sunt melcii operculai din genurile Hua, Sincera i Thiara in estul extrem, Pomaliopsis i Pomaceea n America.

A doua gazd intermediar o reprezint crabii de ap dulce: Eriocheir, Polamon, Sesarma, Parathelphusa

Oule eliberate din chisturile pulmonare rupte prsesc gazda pe calea sputei i dac sunt ingerate, prin materiile fecale.

Se dezvolt timp de 3 sptmni la o temperatur de 27 de grade. Miriacizii care noat liber n ap nu supravieuiesc mai mult de 24 de ore. Dac patrunde n melc se transform n sporocist. Prima generaie, rediae ptrunde n sinusurile limfatice ale melcului i formeaz rediae fiic, care la rndul ei se transform n cercari care prsesc melcul la 13 sptmni dup infecie.

Dup 24-48 ore ptrund n crabul de ap dulce, crevei unde se nchisteaz n branhii, membre, masa muscular i viscere ca metacercari. Crustaceul se infecteaz dup ce mnnc melcii. Un crab poate adposti 3000 de metacercari.

Dup ingestie de ctre gazda mamifer metacercarii ies din chisturi i trec prin duoden n cavitatea abdominal.

Viermii strbat diafragmul, ajung n cavitatea pleural i devin viemi adulti n aprox. 6 sptmni.

Viemii adolesceni rmn un timp n peritoneu i pot invada ficatul sau alte organe determinnd leziuni ectopice.

Tablou clinic - Paragonimiaza pulmonar

Incubaia: 2-3 sptmni Debut: insidios Faza acut: dureri abdominale, diaree, febr, suferin hepatic, erupii cutanate

sindrom pleuro-pulmonar Faza cronic: simptomele unei bronite cronice sau broniectazii

Faza acut

febr limfadenopatie generalizat dureri toracice tuse cu expectoraie ruginie dispnee transpiraii nocturne pleurezie exudativ dup 2-3 spt. - toxemie cu febr nalt, tuse cu expectoraie purulent i cu ou

de parazii, hemoptizii

Faza cronic

tuse cronic cu caracter chitinos expectoraie abundent abcese pulmonare revrsate pleurale pneumotorax

fibroz pulmonar - insuf. resp. cr. - IC dr suprainfecii bacteriene la copil tulb. de cretere i dezvoltare psiho-motorie

Tablou clinic - Paragonimiaza cerebral

meningo-encefalit febr, cefalee, greuri, vrsturi, sd meningian convulsii, deficit motor/senzitiv, tulb de vedere i psihice

form tumoral sau de embolie cerebral

Tablou clinic - Paragonimiaza mduvei spinrii

compresiune mecanic paraplegie spastic mielit transvers

Tablou clinic Paragonimiaza abdominal dureri abd, diaree Paragonimiaza cutanat noduli, ulceraii Alte localizri epididimit, ciroz, abces miocardic

Paragonimiaza generalizat limfadenopatie generalizat suferin pluriorganic la pacieni imunodeprimai i cu toxemii grave

Prognostic

invazii puin intense favorabil invazie masiv rezervat forma cerebral sever/sumbru

Diagnostic

date epidemiologice clinico-radiologic teste serologice ex. parazitologic leucograma

Aspecte radiologice pulmonare

st I: opaciti nodulo-infiltrative, revrsate pleurale st II: caviti st III: fibroz, calcificare

Diagnostic diferenial

tuberculoza pulmonar tumori cerebrale abces amibian cerebral

Tratament

specific Praziquantel 25 mg/kg corp/zi, de 3 ori pe zi (2-3 zile) Bithionol 30-50 mg/kg corp/zi,de 3 ori pe zi, la 2 zile (10-15 doze) Triclabendazolul

simptomatic i patogenetic chirurgical al suprainfeciilor

Epidemiologie

biohelmintiaz cale oral 20 000 000 pers. suspectate a fi infectate n China 600 000 pers. inf. celelalte zone endemice pusee epidemice

Sursa de infecie

gazde definitive elimin ou

sputfecale

Ci de transmitere

cale digestiv contaminarea minilor consum carne porc / alte animale

Receptivitatea

universal 25-30 ani brbai

Profilaxie

depistarea i tratarea persoanelor infectate

msuri sanitar-veterinare evitarea contaminrii apelor cu produse patologice educaia sanitar a populaiei evitarea consumului alimentar de raci sau crabi cruzi sau insuficient preparai

termic chimioprofilaxie

FASCIOLOPSIOZA - (Distomatoza intestinal)

parazitoz intestinal frecvent n Asia manifestri digestive i alergice

FASCIOLOPSIS BUSKI

Morfologie

Este un vierme oval, subire, cu dimensiunea de 2-7,5 cm la 0,8-2 cm. Cuticula este acoperit de rnduri transverse de mici rsuciri. Aparatul de suciune

bucal este 1/4 din mrimea suciunii ventrale. Tractul intestinal cuprinde un prefaringe scurt, un faringe bulbar, esofag scurt i 2 perechi de cecuri cu 2 identaii laterale caracteristice.

2 testiculele se afl n jumtatea posterioar a viermelui i un ovar la nivelul mijlocului corpului.

Oul este de culoare galben i form elipsoidal.

Ciclul evolutiv

Oamenii, cinii i porcii sunt gazde definitive.

Parazitul se stabileste la nivelul intestinului subire (duoden i jejun), dar se poate gsi i la nivelul intestinului gros. Este ataat de mucoas i produce zilnic 25.000 ou.

n ap la o temperaturde 27-32 de grade oule eclozeaz n 3-7 sptmni. Miriacizii, acoperii cu cili penetreaz gazda intermediar care este un melc din genul Segmentina, Hippeutis i Gyraulus. n corpul melcului miriacizii metamorfozeaz n sporocistul mam care migreaz n zona ficatului i a inimii.

Cnd ajunge la maturitate elibereaz rediae mam care produce rediae fiic. Cercarii sunt eliberai de rediae fiic i se elibereaza din melc la 6-7 sptmni dup infecie.Cercarii se nchisteaz la nivelul vegetaiei de la suprafaa apei. Cercarii devin metacercari prin secreia unui perete friabil al chistului, si un perete intern dur care va fi digerat de secreiile digestive.

Cnd chisturile sunt nghiite se elibereaz larvele viermilor, care se ataeaz de mucoasa intestinal i devin viermi aduli n 25-30 de zile.

Tablou clinic - Incubaia

sptmni 1-2 luni

Tablou clinic - Perioada de stare - Inf. cu nr redus de parazii

subclinic, asimptomatic dat de tulb. fc. motrice i secret. digestive care det. perturbarea proceselor de

digest. i asimilare a aliment. i vit. (B12) dureri abdominale colicative flatulen, meteorism apetit , greuri, vrsturi, diaree febr

Tablou clinic - Perioada de stare - Infecii masive

diaree profuz scaune fetide, galbene, cu alimente nedigerate anorexie, astenie manifestri alergice edeme cutanate ascit edeme: org. genit - membr. sup. pulmonar caexie toxemie grav afectare cardiac anemie deces

Complicaii

ulceraia peretelui intestinal suprainfecie abcese intestinale ocluzie intestinal

Forme clinice

forma medie, obinuit forma sever, grav forma uoar, subclinic

Prognostic

forme benigne - favorabil forme severe - rezervat

Diagnostic

date epidemiologice clinice - manifestri digestive

- manifestri alergice ex. de laborator - coproparazitologic -ou

- hipereozinofilie - imunodiagnostic

Tratament - Terapia specific, etiotrop

Praziquantel - de elecie - oral - 25 mg/kg corp/zi, de 3 ori/zi, o singur zi

Niclosamid - oral, 2 g/zi adult - oral, 1-1,5 g/zi copil

Tetracloretilen- oral 0,1 ml/kgc doz unic

Tratament - Patogenetic i simptomatic

regim alimentar echilibrat reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic corectarea hipoalbuminemiei corectarea anemiei corticosteroizi chirurgical antibiotice antispastice, antialgice

Epidemiologie

Rezervorul de infecii

gazde definitive om porc cine

Ci de transmitere

cale digestiv

consum fructe / bulbi plante acvatice (Fam. Crucifere, Liliacee) contaminate cu metacercari

Masa receptiv

toate gazdele definitive copiii cel mai frecvent femei

Profilaxie

depistarea i tratarea bolnavilor tratarea termic / meninerea ntr-o soluie de NaCl 5-20% (2-3 h) a fructelor sau

tuberculilor plantelor acvatice protecia apelor contra polurii combaterea molutelor fierberea sau filtrarea apei educaia sanitar

Curs 5

SCHISTOSOMIOZE

sinonime: bilharzioze, schistosomoze boli parazitare sistemice, severe determinate de trematode cu sexe separate,

hematofage, care traiesc nsistemul vascular

Etiologie

exista 5 specii patogene pentru om:- SCHISTOSOMA HAEMATOBIUM - determina schistostomioza uro-genitala- SCHISTOSOMA MANSONI - determina schistosomioza intestinala / hepato-splenica- SCHISTOSOMA JAPONICUM SI SCHISTOSOMA MEKONGI - determina schistosomioza intestinala- SCHISTOSOMA INTERCALATUM - determina schistosomioza rectala cu complicatiigenitale cea mai raspndita helmintioza din zonele tropicale si subtropicale afecteaza anual 200-300 milioane de indivizi pe glob

Morfologie

Masculul:- prezinta la exterior o cuticula cu spini/tuberculi- forma cilindrica n treimea anterioara, prezinta 2 ventuze- corp aplatizat, foliaceu care formeaza un canal ginecofor, n care se aseaza femela, cei doi viermi traind n cupluri inseparabile

Dimensiuni:- S. haematobium: 10-15 mm/0,75-1 mm- S. mansoni : 6-13 mm/1 mm- S. japonicum: 12-20 mm/0,5 mm- S. intercalatum: 11-14 mm/0,3-0,4 mm

Femela:- corp cilindric, filiform

Dimensiuni:- S. haematobium: 20-26 mm/0,25 mm- S. mansoni : 7-17 mm/0,25 mm- S. japonicum: 12-28 mm/0,3 mm- S. intercalatum: 10-14 mm/0,15-0,18 mm- cuticula prezinta striatii transversale

prezinta 2 ventuze: orala si ventrala

aparatul digestiv: cavitate orala - esofag - intestin - 2 cecumuri intestinale - cecumposterior comun care se termina orb

sistemul excretor: 2 canale longitudinale - vezica excretoare - por terminal

sistem nervos: ganglion esofagian - comisura - 2 cordoane nervoase longitudinale

sistemul reproducator al masculului: 4-5 perechi de testicole - vase deferente -vezicula seminala - por genital

sistemul reproducator al femelei: ovar piriform - oviduct anterior, duct vitelin -ductul de reproducere comun - uter rectiliniu (oua) - por genital

la ponta, femela se plaseaza n canalul ginecofor al masculului

viermii traiesc n cupluri; pot supravietuii 10-15 pna la 30-40 ani n organismul uman

ouale:- S. haematobium si S. mansoni:- ovalare

- coaja: neteda, groasa, transparenta, prezinta pori- prezinta embrion ciliat si mobil = miracidium

S. haematobium:- prezinta pinten polar terminal- eliminare prin urina

S. mansoni:- pinten lateral proeminent- eliminare cu materiile fecale- S. japonicum: protuberanta laterala

S. intercalatum:- forma rombica- lung pinten terminal- la coloratia Ziehl - Nielsen, ouale de S. mansoni si S. intercalatum se coloreaza n rosu, iar ouale de S. haematobium, n verde

Ciclul biologic:

ouale strabat endoteliul capilar, trec prin peretele:- vezicii urinare si se elimina n mediul extern prin urina (S. haematobium)- prin peretele intestinului / rectului si se elimina prin materiile fecale n mediulextern (restul speciilor)

pentru a se desfasura ciclul biologic, este necesar ca ouale sa ajunga n mediulacvatic (apa dulce, cu temperatura de 25-30C)

din ou se elibereaza miracidiumul

este necesara prezenta unei gazde intermediare obligatorii: moluste gasteropode(melci):- S. haematobium: melci din genul Bulinus, Planorbis- S. mansoni: melci din genul Biomphalaria (Lumea Veche - Africa)- S. japonicum: melci din genul Oncomelania- S. mekongi: melci din genul Tricula aperta- S. intercalatum: melci din genul Bulinus

n corpul melcului: miracidium - sporochist primar - sporochist primar matur -sporochisti secundari - furcocercari (forma infectanta pentru gazda definitiva) furcocercarii parasesc molusca n orele calde ale zilei (10-16) si patrund n gazdadefinitiva (om, alte vertebrate) infectarea omului are loc n timpul bailor n ape dulci, contaminate cu moluste (pecale transcutanata sau exceptional, prin nghitire, cnd penetreaza prin mucoasabucala)

dupa penetrare, furcocercarii se transforma n schistostomule care trec n sistemul limfatic periferic si n circulatie, si se raspndesc n organe: ficat (n venulele porte intrahepatice - are loc dezvoltarea, diferentierea, maturarea sexuala, se formeaza cupluri inseparabile de viermi adulti), apoi trec n plexurile hemoroidale (pentru speciile S. mansoni, S. intercalatum, S. japonicum se opresc aici), respectiv n plexurile venoase perivezicale si pelviene (n cazul speciei S. haematobium).

si depun ouale n submucoase o parte din oua trec prin peretele vascular (cu ajutorul spinului), n lumenul organelor cavitare:- vezica urinara - eliminare prin urina- intestin - eliminare prin fecale

Epidemiologie

raspndire geografica

- S. haematobium:- valea Nilului- Africa intertropicala (de Vest si Sud)- Orientul Mijlociu- S. mansoni:- Egipt, Africa de Est, de Sud, de Vest- America Latina, Brazilia- S. japonicum si S. mekongi: Extremul Orient- S. intercalatum: Africa Centrala si de Vest

rezervorul de infectie si gazdele definitive:

- S. haematobium, S. intercalatum: doar omul- S. mansoni: omul, sobolanul- S. japonicum: - om, animale domestice si salbatice- raspndire prin ouale eliminate de gazdele definitive

caile de transmitere:

- transcutanat- prin mucoasa bucala

receptivitate:

- universala- incidenta maxima: 10-20 ani5- profesii mai frecvent afectate: pescari, agricultori, orezari- mai crescuta la femei si copii

Tablou clinic

schistosomioza toxemica acuta = sindrom Katayama se produce o infectie primara si numeroase reinfectii rezultatul prezentei celor 3 stadii de dezvoltare ale parazitului n organismul uman(furcocercar, schistosomula, vierme adult) si a oualor

3 sindroame majore:- dermatita cercariana- sindromul Katayama- sechele cronice fibro-obstructive

Tablou clinic

4 stadii (perioade de evolutie):- exista o perioada de incubatie

1. stadiul de invazie (primele 15-30 minute): dermatita cercariana (rash cutanat)cu caracter fugace

2. stadiul toxemic (dupa 4-8 saptamni):- simptomatologie discreta / asimptomatic- evolutie severa (S. japonicum)- febra Katayama- febra, frisoane, cefalee, eruptii, tulburari digestive, tuse- obiectiv: hepatosplenomegalie, limfadenopatie generalizata,aparat respirator - raluri- paraclinic: leucocitoza cu eozinofilie (ntre 15-50 %)- manifestarile clinice dispar n cteva saptamni

3. perioada de stare specifica

4. perioada tardiva si a complicatiilor - manifestari ale unor sechele cronicefibro-obstructive

Stadiile 3 si 4 formeaza schistostomioza cronica.

SCHISTOSOMIOZA CU S. HAEMATOBIUM (UROGENITALA) - HEMATURII REPETATE

incubatie: 3-6 luni invazie: eruptie cutanata discreta stare toxemica acuta: discreta/inaparenta perioada de stare:

- hematurie micro/macroscopica terminala- simptome de cistitaSchistosomioza cu S. Haematobium- stadiul tardiv si al complicatiilor:- la nivelul vezicii urinare: suprainfectie bacteriana, litiaza vezicala, neoplazie- ureterale: stenoze, hidronefroza, suprainfectie- renale: sindrom nefrotic- genitale- invazia rectala (diaree), afectare hepatica- afectiuni cardiopulmonare, ale maduvei spinarii, leziuni cutanate

SCHISTOSOMIOZA CU S. MANSONI (SCHISTOSOMIOZA SAU BILHARZIOZA INTESTINALA)

incubatie: 2-3 luni

invazie: dermatita cercariana (mai frecventa la indivizi proveniti din alte zone)

stadiul toxemic:- simptomatologie intensa- febra, eruptii, edeme, dispnee- hepatosplenomegalie- leucocitoza cu eozinofilie

perioada de stare:- predomina manifestarile intestinale- dureri abdominale si diaree cu aspect dizenteriform- greturi, varsaturi- scadere n greutate, anemie

stadiul cronic:- manifestari intestinale: apendicita, hemoragie intestinala- schistosomioza hepato-splenica: hipertensiune portala, hepatosplenomegalie,insuficienta hepatica- schistosomioza cardio-pulmonara: suferinta pulmonara, insuficienta cardiacadreapta- schistosomioza SNC (sistemului nervos central): encefalita, HIC

(hipertensiune intracraniana), mielite - glomerulonefrita

SCHISTOSOMIOZA CU S. JAPONICUM SI S. MEKONGI

evolutia clinica cea mai grava si cu cele mai multe complicatii perioada de incubatie: 2-3 saptamni perioada de invazie: pruritul Kabure stadiul toxemic:

- febra nalta, frisoane, transpiratii, eruptii, edeme- fenomene digestive, neurologice, pulmonare- limfadenopatie generalizata- hepatomegalie- leucocitoza cu eozinofilie (pna la 60%)

stadiul cronic:- schistosomioza hepatosplenica- fibroza, hipertensiune portala, evolutie spre ciroza- hepatosplenomegalie- anemie marcata- hipersplenism- schistosomioza intestinala: dureri abdominale, diaree, scadere n greutate- schistosomioza cerebrala:- tabloul clinic al unei meningoencefalite- tulburari neurologice de localizare cerebrala- tulburari psihice, epilepsie, convulsii

SCHISTOSOMIOZA CU S. INTERCALATUM:

evolutie clinica n general usoara, complicatii rare stadiul initial si toxemic: inaparente clinic perioada de stare: diaree, colici si dureri abdominale stadiul cronic: leziuni genitale sau urinare

Diagnostic

epidemiologic clinic paraclinic:- hipereozinofilie - crescuta n faza toxemica- diagnosticul parazitologic direct:

S. haematobium:- oua caracteristice: urina, fecale, biopsie- coloratia Ziehl-Nielsen (S. haematobium - verde, S. intercalatum - rosu)- ouale se evidentiaza dupa 10-12 saptamni de la momentul infectant- tehnici de concentrare, centrifugare, examinare n strat gros (Kato-Miura)

S. mansoni:- oua: fecale, biopsie- coloratia Ziehl-Nielsen- S. japonicum - oua: fecale, biopsie- S. intercalatum - oua: fecale, biopsie-

diagnosticul imunologic: util n faza toxemica

radiografia abdominala simpla: urografie, cistoscopie, CT, RMN sumar de urina, Addis urocultura

Tratament

Tratamentul antiparazitar (specific):

S. hamematobium:- Praziquantel: 40 mg/kgc (2 prize la interval de 4 ore - o zi)- Metrifonat (schistosomioza uro-genitala) - alternativa- 7,5-10 mg/kgc:- doza unica- se repeta de 2 ori, cu pauze de 14 zile ntre doze

S. mansoni:- Praziquantel - idem S. haematobium- Oxamnichina - alternativa

S. japonicum:- Praziquantel - 60 mg/kgc:- 3 prize administrate la 4 ore- o zi

S. mekongi:- Praziquantel - idem S. Japonicum

S. intercalatum:- Praziquantel - idem S. haematobium

Tratamentul sindroamelor clinice specifice (tratament patogenetic si simptomatic):

schistosomioza toxemica acuta: corticosteroizi (tratament n curs de clarificare) schistosomioza cerebrala si a maduvei spinarii: depletive, corticoizi, sedative schistosomioza hepatico-splenica: hepatoprotectoare, transfuzii, antibiotice,diuretice

Tratamentul sindroamelor clinice specifice schistosomioza cardio-pulmonara: terapie adecvata suferintelor cardiace si pulmonare concrete infectii urinare (S. haematobium): antibiotice sechele fibro-obstructive: interventie chirurgicala transformari carcinomatoase: interventie chirurgicala si tratament antimitotic

Profilaxie generala: lupta mpotriva molustelor, chimioprofilaxia n masa, igiena generala

individuala: substante repelente pentru protejarea tegumentelor

ANCYLOSTOMIOZA SI NECATOROZA

helmintioze produse de prezenta n prima parte a intestinului subtire a unor viermimici nematozi, hematofagi

ancylostomioza este data de ANCYLOSTOMA DUODENALE si mai este cunoscuta subdenumirea de anemia minerilor, anemia de tunel sau cloroza egipteana

necatoroza este determinata de NECATOR AMERICANUS- clinic: - tulburari digestive- anemie- manifestari cutanate

Etiologia Clasa Nematoda - familia Ancylostomidae: - genul Ancylostoma - A. duodenale- genul Necator - N. americanus viermi specifici umani longevitate 5-6 ani

Morfologie

ANCYLOSTOMA DUODENALE

vierme cilindric, de culoare alb-roz masculul masoara 6-11 mm/0,4-0,6 mm femela masoara 10-13 mm/0,6 mm anterior prezinta o capsula bucala (prelungire anterioara a cuticulei) marginea ventrala a orificiului bucal prezinta 2 perechi de crlige recurbate napoi

marginea dorsala a orificiului bucal prezinta 2 spini 3 buze esofag cu 3 lobi faringieni la extremitatea posterioara a masculului se gaseste punga copulatoare (aspect

umbreliform); se deschide orificiul cloacal; organe copulatoare - 2 spiculi lungi corp acoperit de cuticula, sub care se gaseste hipodermul si o patura musculara (de tip

meromiar) aparat digestiv: esofag lung - intestin larg - rect foarte scurt - orificiu anal

aparatul reproducator al masculului: testicol (tub subtire si sinuos) care sedeschide mpreuna cu tubul digestiv n cloaca

aparatul reproducator al femelei: 2 tuburi genitale (formate din ovar, oviduct,uter), orificul vulvar

oul: forma ovalara, 50-60 m lungime, transparent, nvelis neted si subtire,contine n interior 2-4-8 blastomere, neembrionat

NECATOR AMERICANUS

asemanator cu A. duodenale dar mai mic masculul masoara 7-9 mm/0,3 mm femela masoara 9-11 mm/0,4 mm capsula bucala lipsita de crlige, prezinta 2 lame taioase, semicirculare ouale: alungite, ovalare, 64-75 m lungime, transparente, nvelis subtire si neted,n interior prezinta 6-8 blastomere

Ciclul evolutiv

adultii traiesc n segmentele proximale ale intestinului subtire n infectiile masive are loc invadarea ntregului tub digestiv se fixeaza pe mucoasa intestinala cu ajutorul capsulei bucale prevazuta cu crlige mucoasa intestinala este atrasa n interiorul capsulei bucale si taiata cu ajutorullamelor chitinoase, apoi digerata de enzimele din glandele esofagiene leziunea vaselor sanguine ntretine hemoragia si este determinata de substanteleanticoagulante secretate de parazit

ciclul evolutiv - trei faze: - mediul extern- tesuturile organismului uman- tubul digestiv uman

eliminarea oualor neembrionate n mediul extern se produce o data cu materiilefecale la suprafata solului ouale si continua dezvoltarea, se formeaza larva care rupecoaja oului si ramne libera (larva de tip rabditoid - are esofagul alcatuit din 2portiuni despartite printr-o strangulatie)

dupa 2-3 zile, naprleste si se transforma n larva de tip strongiloid avnd esofagulfoarte lung (larva filariforma) iar ulterior n larva strongiloida nchistata (foarterezistenta la conditiile de mediu), care este forma infectanta pentru om proprietatile larvelor nchistate:- termotropism- higrotropism

- geotropism negativ- histotropism

contaminarea omului se face- transcutanat: larvele infectante patrund prin piele, intra n sistemul circulatorvenos, urca pna n inima dreapta, trec n artera pulmonara, capilarele pulmonare,alveolele pulmonare, apoi n caile aeriene, dupa care sunt nghitite si trec nfaringe si n jejun- mai rar: pe cale digestiva (alimente, apa)

la nivelul intestinului subtire se transforma n viermi maturi

Epidemiologie

geohelmintioza (transmitere prin sol) paraziteaza anual peste 800 milioane de oameni pe glob raspndire geografica:- zone tropicale si subtropicale- endemica pentru toate tarile calde si umede- predomina n mediul rural

- A. duodenale: bazinul Mediteranean, China, India, Japonia, America de Sud- N. americanus: Africa tropicala, Asia de SE (India, Extremul Orient), Malaezia,Australia, America Centrala si de Sud, Caraibe, sudul SUA

rezervor de infectie: omul infectat

caile de transmitere:- transcutanat- oral

receptivitatea- universala- barbatii sunt mai expusi (profesional)- afecteaza mai ales muncitori agricoli, pescari, orezari, mineri

Tabloul clinic

infectii usoare- manifestari cutanate: apar mai ales la nivelul membrelor inferioare sub forma demacule, papule, eritem localizat- manifestari respiratorii: tuse, dispnee- manifestari digestive: tablou clinic de gastroenterita, dureri epigastrice, balonari,

diaree, anorexie, hemoragie intestinala- are ca si consecinta instalarea unei anemii

infectiile grave: apare anemie foarte severa manifestata prin aspect palid altegumentelor si mucoaselor, edeme ale fetei, adinamie, oboseala marcata, dispnee

Diagnostic

date epidemiologice clinic examene de laborator:

Diagnosticul de certitudine se pune prin evidentierea oualor caracteristice n materiilefecale (examen direct - ser fiziologic/lugol, n infectii cu numar redus - metode deconcentrare: floatarea n sulfat de zinc).

Evidentierea larvelor se face prin urmatoarele metode larvoscopice: metoda culturii cu carbune (Dancescu), metoda Harada - Mori.

Eozinofilia sanguina este crescuta n faza tisulara a bolii (30-60 %).

Prognostic

n majoritatea cazurilor este favorabil rezervat la persoanele cu malnutritie si la persoanele cu dieta saraca n fier siproteine prognosticul anemiei este rezervat la copilul mic

Tratament

tratament etiotrop:- Pamoat de Pyrantel, 11 mg/kgc/zi, timp de 3 zile- Albendazol, 400 mg (doza unica)- Mebendazol, 200 mg/zi, timp de 3 zile

tratament patogenetic si simptomatic:- terapia anemiei (n formele grave): preparate de Fe, per os, transfuzii- corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice- antibiotice (n cazul suprainfectiilor)- corticosteroizi

Curs 6

FILARIOZELE LIMFATICE afectiuni parazitare date de viermi nematozi care traiesc n vasele si spatiile

limfatice pe care le obstructioneaza, provocnd manifestari acute si cronice care constituie limfopatia filarica

afecteaza anual 120 milioane de persoane global

Etiologie

fac parte din clasa Nematoda, familia Onchocercidae, speciile:o Wuchereria bancroftio Brugia malayio Brugia timori

Morfologie

Parazitii adulti (macrofilariile) sunt viermi cilindrici, albi, lungi, filiformi,polimiari.

WUCHERERIA BANCROFTI

Filaria sangvinis hominis Filaria bancrofti Filaria nocturna

Boala: filarioza bancroftiana

Parazit cu raspandire in regiunile tropicale si subtropicaleBoala este endemica in Africa Ecuatoriala, India, Asia de Sud-Est, Pacificul de Vest, estul regiunii Mediterane, America Centrala si Extremul Orient: Japonia, China, Coreea, Vietnam

Numarul total de persoane infectate este estimat la 80 milioane.

Adultul traieste in ganglionii si vasele limfatice Masculul: 40 mm lung si 0.1 mm latime Femela: 80-100 mm/ 0.3 mm

Morfologie:

Sunt viermi cilindrici, filariformi, alb crem, cu extremitati ascutite, suprafata cuticulara neteda

Uterul intins pe toata lungimea parazitului, in care se afla embrionii inconjurati de membrana oului din care au iesit.

Odata cu dezvoltarea parazitului, membrana se alungeste pt a forma teaca microfilariei mature, eliminata de femela.

Dimensiunile microfilariilor sunt de 300/7 m si isi pastreaza in jurul lor teaca hialina.

Pe frotiul sangvin proaspat , nefixat se vad miscarile ondulatorii ale corpului. Pe preparatele colorate corpul este format dintr-o coloana de nuclei intens

colorati, care e intrerupta uneori de spatii sau de diferite celule. La extremitatea anterioara, spatiul cefalic liber este mic, iar posterior , coloana de

nuclei este redusa la un singur rand, care nu se deschide pana la varful cozii.

Ciclul biologic

Microfilariile ingerate de vector (culicid) pastreaza initial invelisul, dar dupa cateva ore il vor indeparta si migreaza in muschii toracelui, devenind paraziti intracelulari.

Apoi migreaz n proboscis la anarul femel din familia culicidae. Dup un prnz sanguin narul elibereaz filariile n piele i apoi acestea sunt

preluate de limfatice i are loc formarea paraziilor aduli. Microfilariile eliminate de femela parasesc limfaticele si patrund in circulatia

sangvina. Ele ajung in sangele periferic cu o periodicitate nocturna marcata, cu doua ore

inainte si dupa miezul noptii. In timpul zilei microfilariile dispar din sangele periferic, acumulandu-se in

viscere, in special in plaman. Dezvoltarea microfilariilor pana in faza de adult este lenta: primele microfilarii

apar in sange dupa 8 luni de la infectarea gazdei iar durata de viata a parazitului in om este de aprox 8 ani.

BRUGIA MALAYI - FILARIA MALAYI

Boala: Filarioza malaeza

Raspandire: India, Sri-Lanka, Thailanda, Vietnam, Filipine, Japonia, China.

Morfologie

Asemanator cu W.bancrofti dar prezinta dimensiuni mai mici Microfilariile sunt diferite: mai mici, 220-270 um/ 6 um, spatiul cefalic mai mare,

coloana de nuclei se extinde pana la regiunea caudala cu 2 nuclei terminali. Acesti nuclei impreuna cu spatiul cefalic reprezinta elemente de diferentiere fata de W.bancrofti

2 rase ale speciei B. malayi deosebite prin caracterele fiziologice:

o unele cu periodicitate nocturna fiind infectioase pt tintario a doua e semiperiodica, cu o crestere nocturna, dar persista si in timpul

zileiPatogenie

2 aspecte: modalitatile prin parazitul evita raspunsul imun al gazdei, reusind sa se

dezvolte si sa se inmulteasca timp indelungat in organe mijloacele prin care este lezata gazda

Infectia cu filarii produce un raspuns imun de tip umoral si celular. Organismele infectate sunt hiporeactive fata de antigenele acestor paraziti. Aceasta rezulta din dezvoltarea unor mecanisme imunoreglatoare, care actioneaza limitand raspunsul gazdei fata de antigenele parazitare.

Manifestari clinice in infectia cu WUCHEREHIA BANCROFTI

Febra Limfangita Limfadenita

Atacul febril debuteza cu frison, cu febra in platou pt 1-2 zile dupa care scade treptat in decurs de 2-5 zile.

Limfangita afecteaza mai ales membrele dar poate fi intalnita si la scrot sau sani. Limfangita se dezvolta centrifug, pornind din zona ganglionului limfatic parazitat si progreseaza distal de-a lungul vasului limfatic, care este destins, sensibil, iar tegumentul care-l acopera este eritematos si cald. Zona inconjuratoare este edematiata.

Atacul de limfangita recidiveaza periodic, avand aceeasi localizare si evoluand spre leziuni obstructive. Se pot observa uneori abcese care ulcereaza.

Se poate produce si limfadenita cu afectarea ganglionilor femurali si epitrohleari. Gg sunt hipertrofiati, duri, sensibili. Limfangitele profunde afecteaza trunchiurile limfatice toracice sau abdominale, rar cele retroperitoneale

Manifestari genitale apar in infectia cu W. bancrofti: orhite, epididimite si funiculite, afectand epididimul si cordonul spermatic.

Se poate produce si dilatarea si ruperea cordonului in sacul scrotal ducand la formarea limfocelului. In lichidul limfocelului se pot gasi microfilarii.

Manifestari clinice in infectia cu B. MALAYI

Limfangita Limfadenita

Ganglionii inghinali superficiali sunt afectati, inflamatia extinzandu-se la limfaticele membrelor inferioare. Ruperea varicelor limfatice in orice zona a tractului urinar va duce la trecerea limfei in urina, chiluria. In urina chiloasa se pot afla microfilarii.

Ca rezultat a recaderilor inflamatorii apar manifestari obstructive, care apar ca urmare a blocarii circulatiei limfatice si a acumularii limfei in tesuturile interstitiale.

Cu timpul vasele limfatice se rup, producand fistule care genereaza complicatii: limforagii, diaree chiloasa, limfurie, chilotorax, ascita chiloasa.

Complicatie tardiva: hipertrofia sclero-fibroasa a dermului si hipodermului, care se produce progresiv intr-un teritoriu unde se succed crize recurente de limfangita.

Acestea constituie apectul major al obstructiei limfatice si se numesc elefantiazis. De regula este afectat unul din membrele inferioare sau scrotul, rar sanii sau

membrele superioare. Manifestarile sunt diferite la cei care au intrat recent intr-o zona endemica in

comparatie cu cei care se afla de regula in regiuni cu acest parazit: timpul de expunere pt contaminare este de 3-6 luni, dupa care 1/3 din cei expusi devin simptomatici

In locul aparitiei microfilaremiei, ei prezinta semnele unor inflamatii acute limfatice si scrotale, mai acute si intense decat cele observate la rezidentii regiunilor endemice. Se presupune ca la acesti bolnavi nu s-au dezvoltat mecanismele imunomodulatorii intalnite la persoanele cu infectii cronice. Simptomele dispar sau evolutia clinica se opreste daca persoanele bolnave parasesc zona endemica.

Sindromul de eozinofilie tropicala reprezinta o hipereactie fata de microfilarii. Acestea nu se gasesc in circulatie, se acumuleaza in plaman sau in gg limfatici.

Se manifesta clinic prin tuse si wheezing, care se exacerbeaza noaptea, alaturi de febra, adenopatie si eozinofilie marcata

Radioscopic se observa in plaman leziuni difuze de 1-3 mm. Netratarea leziunilor pulmonare va duce la dezvoltarea unei boli pulmonare interstitiale cronice.

Diagnostic

prin evidentierea parazitului adult in sistemul limfatic sau microfilariilor circulante (in sange, urina, hidrocel) ori retinute in tesuturi, ca in sindromul de eozinofilie tropicala

In alegerea momentului recoltarii sangelui se va tine cont de periodicitatea parazitului.

Timpul optim de recoltare pt filarii cu periodicitate nocturna este intre 22-02 iar pt speciile subperiodice dupa amiaza, in jurul orei 16, pt cele aperiodice in oricare moment al zilei

Bolnavilor cu filarioze cu periodicitate nocturna li se poate stimula eliberarea larvelor in sange prin administrarea de 100 mg de Diethylcarbamazina, urmata de recoltarea sangelui dupa 45 de minute (test de provocare).

Sangele recoltat se examineaza direct: se observa microfilariile mobile, completat de un frotiu si o picatura groasa, ambele colorate Giemsa, in vederea studierii caracterelor morfologice.

Se pot utiliza tehnici de concentrare prin centrifugare dupa o prealabila hemoliza a eritrocitelor se concentreaza leucocitele si microfilariile

Decelarea e posibila si prin punctie ganglionara dar cu riscul declansarii unei limfangite

Diagnosticul eozinofiliei tropicale se bazeaza:1. istoricul unei sederi prelungite intr-o zona endemica2. lipsa microfilariilor in sangele periferic3. eozinofilie periferica peste 3000 de celule/ mm4. titru crescut de anticorpi antifilarieni5. nivel crescut de IgE (cel putin 100 unitati/mm)6. raspuns la Diethylcarbamazina

Tratament

Diethylcarbamazina produce o scadere rapida a numarului de microfilarii circulante. Se administreaza 2 mg/ kg, de 3 ori pe zi, timp de 3-4 saptamani

Epidemiologie

Boala intalnita in focare limitate pentru ca vectorii sunt slab infectati (maxim 1-8 larve), microfilariile neinmultindu-se in organismul insectei.

Focarele de filarioza se pot dezvolta doar in zona in care exista o densitate vectoriala mare si un contact bun om-vector, care sa compenseze slaba capacitate de raspandire si de transmitere a vectorului.

In zonele rurale unde transmiterea e asigurata de Anopheles, Aedes si Mansonia, focarele cu transmitere intensa se intalnesc in regiuni unde sunt conditii ecologice favorabile vectorilor: temperatura medie anuala intre 23-27 C si sezon ploios lung pt a intretine cuiburile larvare permanente.

In zonele urbane sau in marile aglomerari rurale focarele sunt intretinute de Culex, care-si gaseste conditii favorabile de dezvoltare in colectii de apa stagnanta din subsoluri, diferite recipiente.

Profilaxia

Masuri de lupta antivectoriala prin mijloace chimice, biologice si de asanare a mediului, in scopul suprimarii cuiburilor larvare

Tratarea in masa a populatiei cu Diethylcarbamazina pentru reducerea numarului de microfilarii pana la nivelul la care nu se mai poate realiza transmiterea

Educatie sanitara a populatiei

LOAZA

filarioza Loa-loa helmintioza africana filarioza cutaneo-dermica si sanguina clinic: edeme subcutanate circumscrise, trecatoare si recurente

Etiologie

Determinata de viermi din clasa Nematoda, familia Onchocercidae, genul Loa, specia LOA-LOA

Morfologie

filariile adulte, foarte mobile, sunt viermi filiformi, cilindrici, culoarea albopalina, acoperiti la exterior de o cuticula care prezinta protuberante emisferice

canal alimentar: gura - esofag - intestin - rect

Masculul

3-3,4 cm/0,35 -0,43 mm corp:

- mai larg la extremitatea anterioara, se ngusteaza treptat spre posterior- extremitatea caudala este recurbata, prezinta 2 aripioare longitudinale- prezinta orificiul ano-genital cu 2 spiculi copulatori inegali

Femela

5-7 cm/0,5 mm aparatul genital este format din ovare, 2 tuburi uterine lungi, vagin, vulva ovo-vivipara

Microfilarii

lungime = 300 m

- teaca hialina nvelitoare care depaseste putin corpul microfilariei si este foarte greu colorabila- nucleii embrionari ai coloanei centrale sunt rotunzi sau ovoizi, mai mari, intens colorati si mai rari dect n cazul W. bancrofti, suprapusi partial, ajungnd pna nvrful cozii efilate; capatul cefalic al coloanei se termina brusc

periodiciate diurna (orele 8.00-20.00, maximum: orele 13.00-14.00)

Ciclul biologic

filariile adulte traiesc n tesutul celular subcutanat uman femela adulta emite microfilarii n:- tesutul celular subcutanat- snge gazdele intermediare obligatorii (cu rol de vector) sunt insecte din genul Chrysops(musca tabanida, musca rosie, taun, musca filarie)

femelele acestor muste sunt hematofage, foarte agresive n cursul dupa-amiezii musca va ingera microfilariile n timpul prnzului sanguin; acestea se matureza ncorpul mustelor n decurs de 10 zile (suferind 3 naprliri) si se transforma nmicrofilarie infectanta o data cu hranirea, musca va inocula microfilariile n stratul superficial al pieliiunei noi gazde umane

Epidemiologie

biohelmintioza transcutanata, transmisibila aproximativ 20 milioane de persoane infectate anual, global raspndire geografica: zonele forestiere ale Africii de V si Centrale

Rezervorul de infectie- doar omul este infectat- omul - gazda definitiva- longevitate: peste 15 ani

Cai de transmitere - transcutanata, prin insecte vectoare atrase de culoare nchisa,prefera indigenii negri

Receptivitate:- generala- barbatii sunt mai frecvent afectati (activitate n zonele forestiere)

Tablou clinic

dominat de manifestari cutanate sau conjunctivale produse de migrarea filariei adulte sub piele sau n spatiul subconjunctival

incubatie: 4 luni-3 ani dupa penetrare, determina manifestari alergice generale care cedeaza usor (n

aceasta perioada creste valoarea eozinofilelor) prurit (brate, umeri, torace, fata) fotofobie, congestie conjunctivala (pasaj subconjunctival)

furnicaturi, dureri sub forma de ntepaturi (pasaj subtegumentar) edemul de Calabar (edem subcutanat fugace): apare brusc, tumefieri

neeritematoase, nedureroase, senzatie de caldura locala, dur si nu lasa godeu

Evolutie si prognostic

de obicei favorabil recaderi - n special n cazul edemului de Calabar

Diagnostic

Se pune pe baza datelor epidemiologice, clinice, de laborator. Diagnosticul de laborator:

argumente de certitudine:- evidentierea microfilariilor n sngele periferic (frotiu, picatura groasa) cu

coloratie Giemsa sau Wright (prelevare n jurul orei 13.00); se pot folosi tehnici de concentrare

- evidentierea macrofilariei n timpul pasajului

argumente prezumtive: eozinofilia cu valori crescute imunodiagnostic (putin specific): RFC, ELISA, PCR

Tratament

tratament specific:- Dietilcarbamazina (DEC): de electie- ziua 1: 50 mg- ziua 2: 50 mg, de 3x/zi- ziua 3: 100 mg, de 3x/zi- ziua 4-21: 6 mg/kgc/zi, divizat n 3 prize- Ivermectina: doza unica 200 g/kgc- Albendazol - 200 mg, de 2x/zi, 21 zile

tratament patogenetic: antihistaminice, corticosteroizi tratament simptomatic:

- chirurgical: extragere viermi adulti migranti (tegumente, conjunctiva)- antiinflamatoare, analgezice, depletive- tratament oftalmologic de specialitate

Profilaxie

chimioprofilaxie pastrarea unei zone libere de 1-2 km ntre zonele de padure si asezarile umane

Curs 7

FILARIOZELE LIMFATICE - ONCOCERCOZA

river blindness filarioza cutaneo-dermica clinic: dermatita pruriginoasa, noduli subcutanati, keratite, corioretinite leziuni oculare care duc la cecitate

Etiologie:Viermi din clasa Nematoda, familia Onchocercide, genul Onchocerca, speciaONCHOCERCA VOLVULUS.

Morfologie:

paraziti specifici umani adultii traiesc n derm:- liber- ncolaciti n noduli cutanati fibrosi (oncocercoame) longevitate: 10-15 ani corp filiform, conic la ambele capete, alb-opalin cuticula cu striatii

masculul:- 2,5 cm/130-210 m- coada bulbara la vrf- cloaca cu spiculi copulatori proeminenti, recurbati si inegali

femela:- 23-70 cm/250-400 m, coada recurbata- Ovovivipara

oul: diametru 30-50 m, nvelis striat, mica proeminenta la nivelul fiecaruia din

cei 2 poli

viermii traiesc n ghemuri - 4 masculi : 2 femele

femela emite microfilarii mobile, avnd urmatoarele caracteristici: - lipsite de teaca hialina- dubla coloana de nuclei- alungirea nucleilor terminali- coada recurbata, un singur rnd de nuclei- cincimea anterioara a corpului: marker anterior sub forma literei V- se gasesc n tesutul celular subcutanat (stratul superficial al tegumentelor), globiioculari, ganglioni limfatici periferici- nu circula n snge- nu exista periodicitate- atrase de lumina, ataca zonele descoperite ale corpului

Ciclul de viata

microfilariile sunt ingerate de catre insecte vectoare din genul Simulium (gazdeintermediare)

n corpul insectei vectoare, microfilariile se matureaza si sunt inoculate n organismul uman cu ocazia unui nou prnz sanguin n corpul uman patrund la nivelul pielii unde se vor dezvolta viermii adulti durata de viata a viermilor adulti este de pna la 20 ani

Epidemiologie:

biohelminitioza, se transmite transcutanat antroponoza afecteaza 18 milioane persoane anual, majoritatea din Africa Ecuatoriala 270,000 de cazuri de cecitate

raspndire geografica:- simulidele si depun ouale pe plante sau stnci, din apele curente aerate- Africa: Ghana, Coasta de Fildes, Burkina-Faso- Yemen- America Centrala si de Sud: Mexic, Guatemala, Brazilia

rezervorul de infectie:- paraziti specific umani- omul

cai de transmitere: transcutanat, prin vectori din genul Simulium (musca neagra) doar musca femela este hematofaga

Receptivitate generala

mai crecuta la barbati (profesional)

Tablou clinic

incubatie foarte lunga: 10-20 luni

microfilaremia asimptomatica manifestari precoce: prurit, urticarie, conjunctivita sindrom cutanat:

prurit, rash cutanat (papule eritematoase, circulare) alternarea zonelor depigmentate cu cele hiperpigmentate (pielea de

leopard) sindrom chistic: oncocercoame (noduli subcutanati, chiste oncocerciene)

manifestari generale sistemice: scadere n greutate, dureri musculare sindrom ocular:

- la persoane intens si repetat infectate- pot interesa att segmentul anterior, ct si cel posterior al ochiului- keratite: congestie, edem, lacrimare, fotofobie- iridociclite- corioretinite- atrofie optica

tulburari limfatice: adenopatii, limfedem afectarea SNC: epilepsie

Prognostic:

totdeauna sever afectarea oculara poate duce la cecitate la aprox. 2% din persoanele infectate

Diagnostic:

epidemiologic clinic (sindrom cutanat), chistic, tulburari de vedere de laborator:

- argumente directe: evidentierea microfilariilor:- biopsii cutanate- subdermic- nodul oncocercian

ochi (lampa cu fanta) argumente indirecte:

- hipereozinofilie sanguina: moderata, mai mare de 20%- imunologic

Tratament: tratament specific:

- Dietilcarbamazina (DEC):- adult: 400 mg/zi - n 3 prize, 21 zile- copil: 6 mg/kgc/zi - n 3 prize, 21 zile- se ncepe cu 25 mg prima zi- cure lunare timp de 6 luni pentru evitarea recaderilor: 25-50 mg dozaunica / sapt. - 6 luni (afectare oculara)- Ivermectina- de electie- oral 150g/kgc, doza unica- repetare peste 3 luni, daca simptomatologia presista- Suramina (toxicitate renala)- Albendazol- Amocarzin (n stadiu de cercetare) nodulectomia - suprimarea viermilor adulti din chistele accesibile

Profilaxia: tratarea bolnavilor - medicamente costisitoare, administrare sub control riguros lupta antivectoriala echipamente de protectie, folosirea de insectifuge chimioprofilaxie

DRACUNCULOZA

filarioza de Medina helmintioza afro-asiatica, cutaneo-dermica clinic - ulcer cutanat cronic

Etiologie: viermi din Clasa Nematoda, familia Dracunculidae, genul Dracunculus specia DRACUNCULUS MEDINENDIS (filaria de Medina) nu este o filarie adevarata

Morfologie: traiesc n derm, dismorfism sexual accentuat

masculul:- 1,5-4 cm/400 m- la extremitatea posterioara prezinta 2 spiculi inegali, rasuciti- dupa copulatie moare imediat- nu are rol patogen

femela:- singura responsabila de manifestarile clinice ale bolii- 60-80 cm/1,5-2 mm- culoare alba, cuticula neteda

- extremitate anterioara rotunjita- extremitatea posterioara - ascutita, ncovoiata, terminata cu un crlig- glande cu secretie foarte iritanta pentru piele- canal alimentar mic, foarte greu de evidentiat- aparatul genital: 2 ovare, 2 oviducte, 2 utere pline cu larve, vulva- vivipare embrionii (larvele):

- L = 500-750 m- extremitate cefalica rotunda, coada foarte lunga- corp usor aplatizat

Ciclul biologic: femelele (derm, tesut celular subcutanat) - nu provoaca leziuni dect n

momentulexpulziei larvelor cnd larvele sunt complet formate n uterul femelei, aceasta migreaza spre

straturile superficiale ale pielii, produce leziuni ulcerative, determinnd evaginarea uterului prin piele; n contact cu apa se elimina un numar mare de embrioni

embrionii ajunsi n apa sunt ingerati de catre gazda intermediara obligatorie, uncrustacu de apa dulce din genul Cyclops (ciclopul), n interiorul caruia sicontinua dezvoltarea (2-3 naprliri)

omul (singurul rezervor si gazda definitiva) se infecteaza bnd apa cu ciclopiparazitati

ciclopii ajung n tubul digestiv uman, sunt distrusi de aciditatea gastrica si are loceliberarea larvelor

larvele sunt absorbite prin peretele intestinal si ajung n vasele limfatice si sanguine, apoi n tesutul conjunctiv al spatiului retroperitoneal, unde se dezvolta adultii

dupa fecundare, masculii mor iar femela migreaza spre periferia corpului (tesutul celular subcutanat din zonele declive ale corpului) la nivelul tegumentelor si n contact cu apa are loc eliberarea larvelor

Epidemiologie:

biohelmintioza care se transmite pe cale orala anual 10 milioane de persoane afectate global raspndire geografica:

- Asia: India, Arabia Saudita, Iran, Irak, Yemen- Africa: Mauritania, Mali, Senegal, Nigeria, Ghana

sezonalitate:- zonele rurale din India: la sfrsitul sezonului secetos (nivelul apei este foartescazut)- zona Asiei (semidesert), Africa: n sezonul ploios- zonele de savana ale Africii: permanent

rezervorul de infectie: omul (parazit specific uman) cai de transmitere: cale digestiva

receptivitate:- generala- mai crescuta la persoanele cu vrsta ntre 15-40 ani

Tablou clinic:

incubatie: 8-12 lunideterminat de migrarea femelei adulte, de manifestarile alergice date de prezentalarvelor/adultilor, de suprainfectiile bacteriene de la nivelul leziunilor cutanatemanifestari generale date de migrarile habituale ale femelei adulte:

edeme foarte dureroase cu impotenta functionala, n special la nivelul membrelor inferioare

manifestari alergice: febra, prurit, urticariemanifestari locale: ulcer cutanat cronic

Prognostic:

n majoritatea cazurilor favorabil - vindecare n cazul infectiilor bacteriene secundare - rezervat/sever

Diagnostic:

epidemiologic clinic: descoperirea la palpare a femelei adulte (cordon indurat, sinuos) laborator: eozinofilie mai mica de 15 %

Tratament:

nu exista terapie specificaThiabendazol 50 mg/kgc, n 2 prize, 2 zileMetronidazol 5 mg/kgc, de 2x/zi, 7 zileNu duce la moartea viermilor adulti, doar la regresia proceselor inflamatorii. extractia traditionala a viermelui prin metoda indigena antiimflamatoare, corticosteroizi interventie chirurgicala antibiotice (suprainfectie bacteriana) profilaxia antitetanica

Profilaxie:

filtarea/fierberea apei provenite din surse necontrolateprodus activ (Temephos - ABATE)educatia sanitara a populatiei