ParazitologieAn 3 Semestrul 2Curs 5Preluat dupa Ioan Liviu Mitrea USAMVBTrichomonoza Suinelor

ParazitologieAn 3 Semestrul 2Curs 5Preluat dupa Ioan Liviu Mitrea USAMVBTrichomonoza Suinelor-evolueaza uneori si cu sindroame digestive grave afectand cresterea mai ales la tineret, mai rar la adult-este produsa de cateva specii de T. : T suis/buttreyi/rotunda-localizata in intestinul subtire uneori si in cel gros-dezvoltarea excesiva a T. la suine si exaltarea patogenitatii este favorizata de anumite conditii cum ar fi stresul de intarcare sau infometarea sau prezenta altor maladii, altor patogeni cu care T. se potenteazaVIBRIO COLIENTAMAEOBA HYSTOLITICABRAHISPIRA HYODISENTERIAE-acesti conditionati patogeni pot determina chiar un sindrom dizenteiform gravT. la manji (cabaline)-animalele adulte fiind purtatoareSpeciile de T. ecvineFecalis amandoua se localizeaza in i.gros (cecum, colon), iar boala evolueaza in conditii de subnutritie, se poate inregistra un sindrom diareic cu slabire, deshidratareT. la carnivore-la caini si pisici-T avand localizare in cavitatea bucala-speciile de T.canistomaefelistomae-aceste specii se dezvolta masiv si devin ft imunodepresate la care s-au inregistrat: stomatite/gingiviteT. la pasari-evolueaza mai ales la tineret, mai frecvent la porumbel, curca, rata provocand tulburari digestive si hepatite, incetinirea cresterii, mortalitateaT. evolueaza in toate sistemele de crestere cu o prevalenta mai ridicata in conditii de igiena precara sau nutritionalaETIOLOGIE: T.galinae ( sinonim cu T.columbae, T.hepaticum)T.galinarumT.eberthiT. anatisT. anserisT.cochlosoma anatisT.galinae-cea mai raspandita si importanta-9-15 microni cu aspect piriform avand 4 flageli liberi si unul care delimiteaza membrana ondulanta-prezinta axostili-se cultiva pe bulion peptonat, gluconat + ser +anibiotic porumbelEpidemiologie: boala afecteaza tineretul insa rezervorul-adultii care nu prezinta manifestari clinice, dar sunt purtatoare si eliminatoare de durata si trichomone-contaminarea digestiva: prin furaje si apa contaminata, iar la porumbel prin hrana puilor de catre adultiDinamica si evolutia bolii: poate fi influentata de factori de hrana (nutritionali) T. fiind intalnita mai ales primavara si varaPatogeneza: este datorata dezvoltarii masive a populatiilor de T. atat in tubul digestiv cat si in ficatT. realizeaza mai ales o actiune citohistolitica si hepatotoxica-in consecinta apar leziuni de tip necrotic care pot fi intalnite inca de la nivelul cavitatilor bucale cu aparitia initial a unei stomatite ulcerative, catarale, nectotice, cu producerea unor depozite pseudomembranoase si formarea unor noduli cazeosi care pot fi destul de mari si care pot deforma zona respectiva afectand ingerarea si deglutitia-leziunile se intalnesc si in intestin avand aspect diferit de la o enterotiflita catarala pana la una pseudomembranoasa cu continut neaderent la peretele tubului digestiv-la niv ficatului se produce leziuni specifice unei hepatite necrotice ce au contur neregulat (se dezvolta profund)SIMPTOMATOLOGIE-T. la pasari are evolutie clinica diferita in functie de specie si varsta-evolutie acuta la tineret-cronica la adulte-la porumbel T.inregistreaza mai ales in primele 4 sapt stomatita pseudomembranoasa chiar cu formarea de noduli , cu disfagie, jetaj, slabire progresiva si mortalitate peste 30% chiar-la puii de gaina si curca apar si leziuni buco-faringiene, dar mai ales diaree , slabire, adinamie, moarte-15%-la boboci pe langa tulburari digestive:sinuzita, semne nervoase, ataxie , caderi,coriza, tulburari locomotoriiForma cronica: intalnita mai ales la adulte caracterizata prin formareaunuiexudatcazeos buco-faringian, miros fetid al cavitatii bucale, slabire-la porumbei zborul este greoi si obositorDiagnostic: pe baza semnelor clinice-confirmarea diagnosticului prin raclare al mucoasei buco-faringiene sau ex. coproscopic, de preferat un examen direct al fecalelor cu ser fiziologic caldut-ex. culturalTratament: se aplica la intregul efectiv-Metronidazol40-50mg/kg 5 zile in furaj, apa- Enhepten 0,5 la mie 5 zile- Hepsida-Spartrix(Carnidazol): 1 comprimat/ porumbel 20mg/kg la curca-Ronidazol0,5 g/l apa 7 zileProfilaxia: igienizarea padocurilor si volierelor-alimentatie echilibrata-cresterea separata a tineretului de adulte-utilizarea chimiopreventieiHISTOMONOZA-peritiflohepatica, boala capului negru-mastigophoroza, uneori cu aliura contagioasa cu evolutie grava la puii de curca si gaina uneori la fazan si alte specii fiind produsa de Histomonas meleagridis care de dezvolta in cecumuri dar si in ficat determinand: tulburari digestive, hepatice, distroficeEtiologie: H.m din fam Monocercomonadidae-flagelat cu aspect polimorf-3 forme: trofozoidala: pe mucoasa cecala, uneori si in ficat, aspect sferic usor ovalar (5-20 microni) cu 1-4 flageliamoebiodala: 8-15 microni, fara flageli, prezinta pseudopode digitiforme intalnita in spatiile intercelulare ( in ficat si peretele cecal)chistica-rotunda, mica 5 microni, se gaseste in excrementele pasarilor bolnave, ouale, larvele nematodului Heterakis gallinae-Histomonas este cultivabil in bulion peptonat, glucozat, in continut cecal de curcaHranirea:cu flora bacteriana-cu secretii celulare ,cu celule consecutiv distrugerii mucoaselorInmultirea: prin diviziune longitudinala, bipartitie-sunt mobile, o mobilitate mai redusa decat la TrichomonasEpidemiologie: pasarile bolnave, cele trecute prin boala care raman purtatoare ,ouale si larvele nematodului Heterakis care fiind rezistent pot sa mentina si chisturile de Histomonas de la un an la altul-ouale si larvele se pot acumula in corpul ramelorReceptivitatea: mare la curca, gaina, apoi fazan + alte specii-sensibile fiind puii si tin pana la 4-5 luniContaminarea prin: ingerarea formelor chistice aceasta contaminare fiind acceptata la pui, la tineret-se realizeaza major prin ingerarea mai ales a larvelor de Heterakis ce contine forme chistice de TrichomonasDinamica:in sezonul caldPatogeneza: se realizeaza consecutiv multiplicarii masive a histomonelor initial pe suprafata mucoasei cecale, apoi in spatiile intercelulare si de aici in circulatie ajungand si in ficatPRINCIPALELE ACTIUNI: inflamatorieCito-histoliticaLeziuni: enterite fibrino-necrotice cu focare necrotice albicioase si ulceratii cu contur regulat-continutul cecal e aderent de peretele cecumului-in ficat: focare necrotice, dimensiuni variabile: 2-20 mm cu contur regulat, circular avand centrul mai excapat, culoarea mai galbuie si o bordura rosiatica-la tineretul de 5 luni si peste, leziunile sunt mai discrete, aspect hiperplastic, aderente ale cecumurilor de organele din jurSIMPTOMATOLOGIE:forma acuta: la pui ( boala apare dupa 10-12 zile de inapetenta) si tineret maxim 4 luni-diaree galbena culoare asemanatoare cu sulful-adinamie-slabire accentuata-deshidratare-cianoza caruncurilor, a crestelor si barbitelor-moarte depaseste 50% uneori stare hipotermicab) forma cronica-la tineretul peste 4-5 luni cu manifestari insidioase: diareetulburari locomotorii paraliziiparezemortalitate scazuta ( 2-3%)DIAGNOSTIC: pe baza semnelor clinice si a datelor epidemiologice-confirmarea-ex.coproscopic-posibil ex cultural, ex. necropsic si parazitologicTratamentul si profilaxia asem cu TrichomonozaGiardioza-mastigoforoza cu caracter zoonotic produsa de specii ale genului Giardia cu localizare digestiva-boala avand un tablou clinic polimorf la om inclusiv tulburari hepatice, sindrom diareic la tineretul animalGiardia ( Lamblia, intestinalis)-la om si caine-canis-cati-bovis-caprae-cuniculi-muris-are 2 forme: trofozoidala care e piriforma si convexa dorsal, concava-central si cu un disc adeziv anterior, 4 perechi de flageli liberichistica-fara flageli, 10-15 microniPatogenitate:giardia actioneaza prin dezvoltarea masiva a populatiilor favoriz mai ales de deficite imunitare, carente nutritive, metabolice; in aceste conditii populatiile de giardia creeaza un fel de patura de bloch activitatiilor celulelor mucoasei intestinale-consecutiv acestei dezvoltari apar inflamatii si de asemenea reactii alergice cu edeme ale mucoasei intestinale atat de brutale incat pot duce la blocarea orificiilor Odi-apar manifestari ale unui sindrom diareic acut sau cronic cu scadere, deshidratare, ier prin edeme pot aparea dischiezii biliare insemnateDiagnostic: relativ usor-ex coproparazitologic-Metronidazol asociatFenbendazolProfilaxie: masuri de igiena-mentinerea statusului imun