Micologie Si Parazitologie

148
Micologie Parazitologie Generalitati

description

Micologie

Transcript of Micologie Si Parazitologie

Page 1: Micologie Si Parazitologie

MicologieParazitologie

Generalitati

Page 2: Micologie Si Parazitologie

Fungi Patogeni

• l.Descriere generala• Fungii sunt organisme eucariote uni sau multicelulare, heterotrofe mai exact

chemo- organotrofe ce nu contin clorofila.• Au un perete rigid in structura caruia intra chitina nu mureina.• Peretele este dublu iar in spatiu creat se gaseste lichid.• Nucleul este diploid, continind 2-4 cromozomi, are membrana nucleara dubla si

are nucleoli.• Fungii joaca un rol important in natura ( ciclul carbunelui), in agricultura, industria

alimentara (panificatie, prepararea produselor lactate), in industria medicamentelor (antibiotice).

• Activitatea fungilor nu este intotdeauna folositoare omului, existind situatii cind ei distrug materiale, obiecte, altereaza alimente si pot declansa procese patologice la vegetale, animale, om.

• Micologia medicala se preocupa doar de fungii microscopici care pot imbolnavi omul, determinind - micoze.

Page 3: Micologie Si Parazitologie

Caractere morfologice

• Dimensiunile fungilor patogeni pentru om variaza intre 2-3 si citeva sute de milimicroni. Forma lor este foarte variata. Din punct de vedere morfologic se disting 2 grupe:

• - fungii filamentosi sau mucegaiurile formati dintr-un thal sau miceliu. Thalul este alcatuit din filamente subtiri (hife),uni sau pluricelulare ce cresc si se ramifica formind miceliul, o masa filamentoasa cu aspect de vata. O parte a hifelor au functie vegetativa patrunzind in profunzime ( micelii rizoide ) absorb substantele nutritive si fixeaza fungul de mediu.

• Restul hifelor de obicei hife aeriene poarta elementele de reproducere deci sunt hifele fertile. Dintre fungii filamentosi amintim mucegaiurile (Penicillium, Mucor, Epidermophyton)

• - levurile sau drojdiile formeaza un grup taxonomic heterogen. Se considera levura orice ciuperca ce se prezinta sub forma unicelulara; se reproduce asexuat cel mai frecvent prin inmugurire, rar prin diviziune directa (realizind asce cu ascospori ). Au proprietatea de a fermenta mediile bogate in substante hidrocarbonate cu fornmarea de CO2.

• Levurilor le apartin si genurile Saccharomyces si Candida.

Page 4: Micologie Si Parazitologie

Caractere morfologice

• Se cunosc si fungi dismorfi care pot imbraca atit forma filamen -toasa cit si cea de levuri, in functie de mediu.

• Levurile au in general forma sferica sau ovalara putind prezenta un polimorfism accentuat. In functie de specie se pot intilni forme elipsoidale, triunghiulare, fuziforme.

• Dimensiunile levurilor sunt cuprinse intre 1-20 milimicroni.

Page 5: Micologie Si Parazitologie

Inmultirea fungilor

• Se poate realiza pe cale vegetativa (asexuata) si pe cale sexuata; in ambele cazuri prin intermediul sporilor.

• a.Reproducerea asexuata se realizeaza prin 2 mecanisme:• - inmugurirea - caracteristica pentru levuri. Ea consta in formarea unui mugure la suprafata celulei

mama, ce creste, isi formeaza pereti proprii si se desprinde de celula mama rezultind o celula noua numita spor.

• - diviziunea directa care este identica cu cea intilnita la bacterii. Celulele se alungesc, urmeaza diviziunea nucleara cu migrarea nucleilor la extremitati. Procesul se incheie prin formarea peretilor despartitori.

• b. Reproducerea sexuata se face prin procesul de conjugare izogama sau heterogama intre 2 celule sexuate numite gameti care prin contopirea lor dau nastere la zigot. Zigotul se poate inmulti mai departe prin inmugurire sau se poate transforma intr-o 'asca' in interiorul careia se formeaza de obicei 4 acospori.

• La levuri exista tipul de spor ca forma de rezistenta numit 'clamidospor'. El apare printr-un proces analog sporilor bacterieni, avind rolul de a conserva specia in conditii neprielinice de mediu.

• La mucegaiuri, procesul de reproducere prezinta aspecte diferite. in anumite faze ale cresterii hifelor apar modificari morfologice ale acestora, ele devin specializate participind la procesul de reproducere asexuata sau sexuata prin producere de spori.

Page 6: Micologie Si Parazitologie

Clasificarea fungilor• Este inca o problema controversata. Dupa clasificarile vechi faceau parte

imrepuna cu bacteriile din regnul vegetal.Deoarece ei prezinta niste insusiri care sunt proprii regnului animal (prezenta chitinei, a glicogenului ca rezerva nutritiva) se preconizeaza recent crearea unui regn aparte pentru fungi:

• REGNUM FUNGI.• Fungii se incadreaza dupa clasificarile uzuale in 4 clase: - Phycomycetes din care fac parte paraziti ai plantelor si genul Mucor; - Ascomycetes ce cuprinde genul Saccharomyces, Aspergillus si Penicillium;

primul cu rol important in procesele fermentative iar utlimele 2 determinind aspergilioza si penicicilioza.

- Basidiomycetes din care fac parte cipercile comestibile si cele otravitoare; - Fungii imperfecti inglobeaza peste 40 000 de mii de specii la care nu se

cunosc foarte bine modalitatile de inmultire, deci constituie un grup provizoriu care cuprinde toti fungii patogeni.

Page 7: Micologie Si Parazitologie

Fungi Patogeni-clasificare• DERMATOMICOZE:• a. Tricofitia• b. Favusul• c. Microsporia• d. Epidermofitia• CIUPERCI PATOGENE• Fungii patogeni pot produce la om:• - micoze, infectii fungice determinate de prezenta fungilor in sau pe organismul uman.• - micotoxicoze rezultate din ingestia alimentelor contaminate cu metaboliti toxici ai ciupercilor

numiti micotoxine (ex. aflatoxinele).• - alergii fungice.• GENUL CANDIDA• Cuprinde numeroase specii saprofite si unele specii patogene pentru om si animale.• Dintre acestea specia CANDIDA ALBICANS prezinta cea mai mare importanta.• Face parte din flora normala a organismului, agresivitatea ei depinde de factori care duc la

slabirea rezistentei organismului. a.Candidoza si actinomicoza

Page 8: Micologie Si Parazitologie

CLASIFICARE:`

• I.Dermatofitii: -Trichophyton(piele, par, unghii), Microsporum(piele, p r),Epidermophyton(piele,

unghii)• 1.Epidermofitii-Tinea pedis,Tinea manum-Tinea cruris-Tinea corporis,Tinea faciei `• 2.Onicomicoze:Tinea unghium• 3.Pilomicoze:• Tinea capitis`• -uscate: microsporia, tricofitia, favusul`• -inflamatorii: kerioncelsi, sicozis`Tinea barbae• II.Keratomicoze:-Pitiriazis versicolor, Eritrasma`• III.Candidomicoze:• -Candida albicans`• IV.Micoze profunde:• -Actinomicoza, Aspergiloza, Sporotricoza,

Page 9: Micologie Si Parazitologie

• Micoze cutanate superficiale• •DERMATOFITII• Dermatofitoni:

-Genul Tricophyton-Genul Epidermophyton-Genul Microsporum

• •LEVUROZE-Candidoze-Pitiriazis versicolor-Criptococoze

Page 10: Micologie Si Parazitologie

• Pilomicoze• Dermatofitii ale pielii paroase –Tinea capitis• Forme uscate:T. Microsporică(microsporia)

T. Tricofitică(tricofitia) T. Favică(favus)

• Forme supurate: Kerion CelsiSicozis–Tinea barbae• Kerion CelsiSicozis

Page 11: Micologie Si Parazitologie

GENUL TRICHOPHYTON

• Are 26 de specii dintre care cele mai importante sunt:• T. rubrum, T. mentagrophytes, T. schonleinii, T.

violaceum.• l.Caractere morofologice• Sunt filamentosi, septati, ramificati. Produc conidii

( spori).• 2. Caractere de cultura• Pe mediul Sabouraud produc colonii pufoase,

prafoase, catifelate, de diferite culori, suprafata fiind brazdara radial sub forma de circumvolutiuni.

Page 12: Micologie Si Parazitologie

GENUL TRICHOPHYTON

Page 13: Micologie Si Parazitologie

GENUL TRICHOPHYTON

• 3. Patogenitate• Ciupercile din acest gen ataca epidermul cornos, perii,

unghiile.• Numele generic este de tricofitie.• Tricofitia poate apare oriunde pe piele:• - pe pielea glabra. tricofitia picioarelor, plantara,

interdigitala, inghinala, tricofitia corporis.• - pe partile paroase: pinea capitis, barba sau mustata.• Tricofitiile pot fi superficicale sau profunde.• Onicomicozele sunt afectiuni ale unghiilor produse de de T.

rubrum.

Page 14: Micologie Si Parazitologie

Tricofitia• Tricofiţia sau pecinginea este o dermatomicoză (îmbolnăvire a pielii şi firului

de păr în zonele circulare) uscată sau inflamatorie, determinată de unele ciuperci parazite din grupul Tricophiton (Tricophiton serucosum). Apar băşicuţe purulente care apoi ulcerează şi sunt acopererite de cruste.

• Tricofiţia este zoonoză (boală comună omului şi animalelor) care este contactată în special de la şoarece, cal, viţel, pisică sau câine, fiind foarte contagioasă, putând avea drept rezultat pierderea completă a părului. Apare, în special, pe jumatătea superioară a trunchiului şi membrele superioare, fiind lipsită de mâncărime, iar după expunerea la soare rămân pete albe nepigmentate. Trebuie avut în vedere că sporii ciupercii Trichophiton sunt foarte rezistenţi la condiţiile mediului ambiant.

• Tricofiţia are drept rezultat căderea părului, cruste, îngroşarea pielii epidermofitie interdigito-plantară, pitiriazis versicolor, candidoze, zăbăluţă, erizipel dat de streptococ, localizat la vasele limfatice din derm însoţite de febră mare, vărsături, transpiraţii, placard roşu.

Page 15: Micologie Si Parazitologie

Tricofitia

Page 16: Micologie Si Parazitologie

Tricofitia

Page 17: Micologie Si Parazitologie

Tricofitia

Page 18: Micologie Si Parazitologie

Tricofitia

• Tricofiţia are tendinţa de vindecare la pubertate. Tricofiţia uscată a pielii capului este, în general, o boală a copilului de vârstă şcolară, mai frecventă în mediul rural decât în cel urban şi afectează mai ales băieţii. La nivelul pielii capului apar numeroase plăci mici, scuamoase, de formă rotundă sau neregulată, cu o suprafaţă roşie, presărată cu pustule foliculare (mici tumefacţii ce conţin puroi) şi cu orificii, din care, la presiune, ies picături de puroi. Perii bolnavi sunt eliminaţi spontan, prin supuraţia foliculară. Ca semn însoţitor, ganglionii din spatele urechilor şi cei suboccipitali sunt măriţi în volum şi sunt dureroşi, iar bolnavii sunt, uneori, febrili.

Page 19: Micologie Si Parazitologie

Tricofitia• Dacă nu este tratată, tricofiţia poate persista până la 18 ani, când

se vindecă, în general spontan, fără să lase alopecie. Această vindecare spontană pare a fi în legătură cu creşterea cantităţii de acizi graşi din secreţia glandelor sebacee.

• Medicul va pune diagnosticul bolii numai după examenul perilor rupţi sau al fragmentelor de peri conţinute de grosimea scuamelor de pe suprafaţa acestor plăci. Se vor folosi ca tratament împotriva tricofiţiei produse cu rol antibiotic pe bază de iod, unguente antitricofitice, tablete cu griscofulvină. Uneori, vindecarea este urmată de cicatrice şi alopecie. Daca nu este tratată, poate sa evolueze în tricofiţia cronică a adultului ce se manifestă prin puncte negre pe feţele laterale şi dorsale ale membrelor inferioare, gambe, palme, antebraţ, faţă, sub forma unor pete roşii.

Page 20: Micologie Si Parazitologie

Favusul

• fávus s.n. (med.) Boală extrem de contagioasă a pielii capului (la copii), determinată de ciuperca Trichophyton schoenleini, în care leziunea caracteristică este o mică depresiune rotunjită, supurată, acoperită de cruste de culoare galbenă ca sulful și care, după vindecare, determină alopecii cicatriciale definitive. • pl. -uri. / <fr. favus; cf. lat. favus, -i „fagure”. („DEXI – Dicționar explicativ ilustrat al limbii române”, Ed. ARC & GUNIVAS, 2007)

Page 21: Micologie Si Parazitologie

Favusul

• Agent patogen- Trychophyton schoenleinii• Localizare: scalpul dar poate afecta si pielea glabra si

unghiile• Simptome:

- Debuteaza de obicei pe scalp, in copilarie si persista pentru multi ani sub forma de placi crustoase.

-Stadiul sever implica pierderea parului de pe suprafete intinse ale scalpului, atrofie si alopecie cicatriciala.

- Pe pielea glabra favusul este o eruptie papuloveziculara si papuloscuamoasa.

Page 22: Micologie Si Parazitologie

Favusul

Page 23: Micologie Si Parazitologie

Favusul

Page 24: Micologie Si Parazitologie

Favusul• Semne si simptome

Favus apare la copii si adulti. Este dobindit de obicei in copilarie sau adolescent si persista in perioada de adult. Favusul debuteaza pe scalp, in copilarie si persista pentru multi ani sub forma de placi crustoase.

In functie de severitatea bolii suntdescrise 3 stadii: -primul stadiu-se observa doar eritem al scalpului in jurul foliculilor, parul nu este rupt sau cazut -stadiul doi-formarea scutulei este observata la inceputul pierderii parului -stadiul trei-cel mai sever stadiu implica pierderea parului de pe suprafete intinse ale scalpului, atrofia pielii si cicatrice.

Page 25: Micologie Si Parazitologie

Favusul• Examen fizic

Scutula este o crusta galbena in forma de cupa care inconjoara firul de par. Aceasta formeaza o placa densa, fiecare compusa din micelii si resturi epidermice. Frecvent apare o infectie bacteriana secundara in placa. Inlaturarea placii lasa o baza umeda eritematoasa. Masele dense de cruste galbene pot fi solitare sau numeroase iar pacientii care sunt afectati sever implica intreg scalpul. Este prezent si un miros specific. Pielea glabra poate prezenta crustificare galbena similara. Pe pielea glabra favusul este o eruptie papuloveziculara sau papuloscuamoasa in care este evident scutula. Tinea favosa este o alta forma de onicomicoza.

Page 26: Micologie Si Parazitologie

Alte manfestari atipice ale favusului

-favus pitiroides mimeaza matreata sau dermatita seboreica; sunt prezenta scuame medii numeroase; inlaturarea scuamelor de pe suprafata descopera zone de piele rosie, umeda si cicatriciala -favus psoriaziformis este un favus care imita psoriazisul pe pielea scalpului si pielea glabra; in loc de scutula galbena pacientii prezinta scauame albe care mimeaza leziunile din psoriazis -favus folicularis este caracterizat de papule galbene, conice in jurul foliculilor, parul arata caracteristicele tipice ale favusului -favus impetigoides este caracterizat de imitarea impetigoului prin cruste galbene ca mierea localizate pe scalp; frecvent formeaza placi mari care nu se amelioreaza cu tratament antibacterian -favus papiroides este caracterizat de mici loci pe scalp care sunt acoperiti de o substanta stralucitoare similara parchetului; sub aceasta este prezenta scutula -favus herpetiformis este o variant atipica a favus corporis; sunt localizate pe trunchi si extremitati papule mici, pustule, vezicule, cruste, placi scuamoase rotunde, eritematoase; aceasta forma de favus arata o forma anulara si este similara leziunilor tineei corporis.

Page 27: Micologie Si Parazitologie

Tratament favus

Desi favusul nu este foarte contagios afectiunea se observa la mai multi membrii ai familiei. La cei mai multi pacienti implica pierderea parului de aceea este necesar tratamentul systemic. Agentii topici aditionali precum sampoanele, lotiunile si cremele cu ketoconazole si sulfit de selenium sunt de ajutor. Igiena generala a capului trebuie imbunatatita, iar crustele si debriurile trebuie inlaturate. Favusul este controlat de obicei cu griseofulvina, tratamentul standard in tinea capitis. Terbinafina, itraconazole si fluconazole in doze similar cu cele pentru tinea capitis pot eradica fungul si vindeca boala. Favusul nu prezinta tendinta de remitere spontana. Alopecia cicatriciala cu atrofia pielii este comuna in boala de lunga durata.

Page 28: Micologie Si Parazitologie

Microsporia• Microsporia este o boală de piele cronică, contagioasă, si este

cauzată de ciperca Microsporum audouinii. Boala este extrem contagioasă pentru vârsta şco lară cu o fracvenţă mai mare la băieţi (datorită faptului că au părul mai mic) decât la fete, iar imbolnavirea se face direct sau indirect, prin diferite obiecte ca : căciulă, pieptene, si alte elemente de uz comun.

• Afecţiunea netratată se vindecă spontan La pubertate, fără să lase alopecie cicatriceală. Vindecarea spontană la pubertate s-ar datora, după unii autori, intrării în acţiune a glandelor sebacee, sebumul având o acţiune antifungică. După alţii, vindecarea s-ar datora şi acţiunii directe a hormonilor sexuali (androgeni şi estrogeni), care, in vitro, s-au dovedit a avea acţiune antifungică. Este cea mai contagioasă dintre pilomicoze

Page 29: Micologie Si Parazitologie

Microsporia• Boala începe printr-o placă eritematoasă, la nive lul căreia apare o descuamaţie

furfuracee, iar părul se rupe, realizând o alopeeie scuamoasă necicatriceală. Placa se extinde centrifug, până ia un diametru de 2—8 cm. Aceasta este rar unică ; de obicei mai apar în jurul ei 4—6 plăci mai mici, izolate sau confluente într-un placard cu marginile policiolice (fig. 2). Perii bolnavi sunt aproape în totalitate rupţi la 3—4 mm de la emer genţă, realizând aspectul de „lan de griu cosit". Perii sunt înconjuraţi de un manşon alb-cenuşiu format din sporii parazitului, oare, pe un fond negru, se observă foarte bine cu lupa. Perii parazitaţi examinaţi cu lampa Wood au o luminiscenţă verzuie, strălucitoare.

In afară de microsporia determinată de M. audouini, există şi una de origine animală, produsă de Microsporum canis, care se pre zintă sub forma unor mici epidemii familiale sau colective, chiar şi la adulţi. Leziunile au un caracter mai inflamator şi se asociază cu leziuni cutanate eritematoase, bine delimitate de unui sau două chenare perife rice de culoare violacee, sau cu herpesul tricofitic . Evoluţia este mai rapidă şi se vindecă aproape întotdeauna spon tan în câteva luni.

Page 30: Micologie Si Parazitologie

Microsporum audouinii

Page 31: Micologie Si Parazitologie

Microsporum audouinii

Page 32: Micologie Si Parazitologie

MICROSPORIA

a) Microsporia se prezinta sub forma de placi rotunde, unice sau multiple, pe care perii apar taiati la l -2 mm de la iesirea lor din piele, iar porii uneori usor proeminenti. Smulsi cu usurinta, acesti peri scurtati apar înconjurati de o teaca albpudroasa, care este conglomeratul de paraziti situati pe fata externa a parului parazitat.

Page 33: Micologie Si Parazitologie

MICROSPORIA•

Microsporia este o boală de piele cronică, contagioasă, si este cauzată de ciperca Microsporum audouinii. Boala este extrem contagioasă pentru vârsta şco lară cu o fracvenţă mai mare la băieţi (datorită faptului că au părul mai mic) decât la fete, iar imbolnavirea se face direct sau indirect, prin diferite obiecte ca : căciulă, pieptene, si alte elemente de uz comun.

• Afecţiunea netratată se vindecă spontan La pubertate, fără să lase alopecie cicatriceală. Vindecarea spontană la pubertate s-ar datora, după unii autori, intrării în acţiune a glandelor sebacee, sebumul având o acţiune antifungică. După alţii, vindecarea s-ar datora şi acţiunii directe a hormonilor sexuali (androgeni şi estrogeni), care, in vitro, s-au dovedit a avea acţiune antifungică.

Simptomatologie. Boala începe printr-o placă eritematoasă, la nive lul căreia apare o descuamaţie furfuracee, iar părul se rupe, realizând o alopeeie scuamoasă necicatriceală. Placa se extinde centrifug, până ia un diametru de 2—8 cm. Aceasta este rar unică ; de obicei mai apar în jurul ei 4—6 plăci mai mici, izolate sau confluente într-un placard cu marginile policiolice (fig. 2). Perii bolnavi sunt aproape în totalitate rupţi la 3—4 mm de la emer genţă, realizând aspectul de „lan de griu cosit". Perii sunt înconjuraţi de un manşon alb-cenuşiu format din sporii parazitului, oare, pe un fond negru, se observă foarte bine cu lupa. Perii parazitaţi examinaţi cu lampa Wood au o luminiscenţă verzuie, strălucitoare.

Page 34: Micologie Si Parazitologie

MICROSPORIA• In afară de microsporia determinată de M. audouini, există şi una de origine animală,

produsă de Microsporum canis, care se pre zintă sub forma unor mici epidemii familiale sau colective, chiar şi la adulţi. Leziunile au un caracter mai inflamator şi se asociază cu leziuni cutanate eritematoase, bine delimitate de unui sau două chenare perife rice de culoare violacee, sau cu herpesul tricofitic . Evoluţia este mai rapidă şi se vindecă aproape întotdeauna spon tan în câteva luni.

Diagnosticul diferenţial se face cu :- tricofiţia uscată a pielii capu lui (plăci alopecice mai mici, mai numeroase, cu perii rupţi de la emergenţă, păstrând, şi fire lungi neparazitate) ;- favusul (alopecie cica-triceaiă cu godeuri) ;- psoriazisul, pitiriazisul simplu, pitiriazisul steatoid şi eczema pielii capului (nu alterează firele de păr).

TratamentDesi afectiunea se trateaza spontan exista o serie intreaga de creme si lotiuni eficiente in lupta cu aceasta ciuperca : Lamisil, Nizoral, Pimafucort.

Page 35: Micologie Si Parazitologie

EPIDERMOFIŢÍE

• Epidermofitie , definitie epidermofitie , semnificatie epidermofitie - EPIDERMOFIŢÍE, epidermofiţii, sf Boală de piele provocată de localizarea în epidermă a unor ciuperci microscopice – Din fr épidermophytieEPIDERMOFIŢÍE s f boală de piele datorată unor ciuperci microscopice, în epidermă, fără a afecta părul (< fr épidermophytie)epidermofiţíe s f, art epidermofiţía, g-d art epidermofiţíei; pl epidermofiţíi, art epidermofiţíileEPIDERMOFIŢÍE sf Boală de piele datorită unor ciuperci microscopice care se localizează în epidermă, fără a afecta părul [Gen -iei / < fr épidermophytie, cf gr epi – deasupra, derma – piele, phyton – plantă

Page 36: Micologie Si Parazitologie

EPIDERMOFIŢÍE

• 1.Epidermofitii-Tinea pedis,Tinea manum-Tinea cruris-Tinea corporis,Tinea faciei `

• 2.Onicomicoze:Tinea unghium

Page 37: Micologie Si Parazitologie

EPIDERMOFIŢÍE• Cine sunt ele?

Ciupercile (sau fungii) implicate in patologia umana sunt organisme cu nucleu – eucariote – inzestrate cu un bogat aparat enzimatic care permite parazitarea prin mecanisme similare virusurilor sau bacteriilor. Asadar, scaderea mecanismelor de aparare a organismului si agresivitatea crescuta a agentului patogen pot avea drept consecinta nu doar o scarlatina sau un herpes labial, ci si o candidoza bucala! Ciupercile se deosebesc atat de plante, prin absenta clorofilei, cat si de animale, prin prezenta membranei nucleare si a peretelui celular bogat in celuloza si chitina. Au nevoie, pentru a creste in bune conditii, de un mediu aerob, umed si cald: intre 20 si 37oC. Cresterea lor este inhibata de uscaciune si lumina, lucru care explica de ce acesti doi factori sunt recomandati in tratamentul infectiilor micotice.

Page 38: Micologie Si Parazitologie

Tinea• 1 Tinea corporis (herpes circinat) este o micoza a pielii corpului,

manifestata prin leziuni eritematoase, reliefate, inelare, cu tendinta de estompare a centrului leziunii, pruriginoase, acoperite de scuame fine. Acestea apar la nivelul zonelor expuse ale corpului, pe fata sau brate. Uneori, boala se manifesta ca mici pete rosii, pruriginoase, care se descuameaza usor. Daca este neglijata, se poate complica prin afectarea foliculilor pilosi, devenind greu de tratat.

• 2 Tinea cruris este o alta forma de micoza, care afecteaza regiunea inghinala, eventual pliul interfesier. Apar mancarimi pe plica inghinala, leziuni rosii bine delimitate, eventual cu centrul mai palid. Se poate insoti si de micoza picioarelor si unghiilor. Leziunile se pot extinde la organele genitale externe, fese, abdomenul inferior. Semnul caracteristic este insa pruritul, care apare constant.

Page 39: Micologie Si Parazitologie

Tinea corporis (herpes circinat)

Page 40: Micologie Si Parazitologie

Tinea cruris

Page 41: Micologie Si Parazitologie

Tinea• 3 Tinea faciei este micoza fetei, limitata la pielea glabra – fara par – adica nu afecteaza

barba sau mustata. Pe chip pot aparea mici zone rosii, usor reliefate, cu sau fara scuame, insotite frecvent de senzatia de prurit si arsura, mai ales dupa expunerea la soare.

• 4 Tinea pedis este cea mai raspandita forma de micoza cutanata, o dermatofitie a piciorului. Sunt mai predispusi la astfel de afectiuni: militarii, minerii, pescarii, sportivii (mai ales cei care practica sporturi acvatice).Exista trei forme diferite de boala, deosebite prin tipul de leziuni de la nivelul piciorului:Forma hiperkeratozica uscata. Talpile sunt discret rosii, acoperite de scuame fine si foarte pruriginoase, leziunile putandu-se extinde si pe fata dorsala a piciorului.Forma intertriginoasa. Intre degetele piciorului apar fisuri ca urmare a macerarii tegumentelor, leziuni ce se pot extinde si pe talpa. Ele se insotesc de prurit – mancarimi – accentuat de caldura si suprainfectia bacteriana. Aparitia durerii este semn de suprainfectie bacteriana.Forma exudativa veziculara. Apar vezicule pe talpi, uneori si la nivelul mainilor, care se rup, lasand in urma un guleras scuamos. Tegumentele sunt macerate in spatiile interdigitale.

Page 42: Micologie Si Parazitologie

Tinea faciei

Page 43: Micologie Si Parazitologie

Tinea faciei

Page 44: Micologie Si Parazitologie

Tinea manum

Page 45: Micologie Si Parazitologie

Tinea manum

Page 46: Micologie Si Parazitologie

Tinea pedis

Page 47: Micologie Si Parazitologie

Onicomicoze:Tinea unghium

Page 48: Micologie Si Parazitologie

Candida Albicans• Cauze• Candidoza este o micoza, adica o afectiune ce apare din cauza unei ciuperci

microscopice numita Candida Albicans. Micozele sunt, in general, cele mai frecvente infectii genitale la femei, la barbati fiind mai rare.

• Exista o flora prezenta permanent in tubul digestiv, in vagin, pe piele, fara a cauza vreo problema. Aceasta flora este formata din microorganisme cu rol de protectie (Lactobacilus) cat si din microorganisme potential patogene (Candida Albicans, Gardnerella Vaginalis). Cele cu rol de protectie mentin o aciditate vaginala in asa fel incat bacteriile potential patogene sa nu se poata dezvolta. Daca organismul este sanatos, prezenta bacteriilor posibil patogene este tinuta sub control. In anumite conditii echilibrul din organism este rupt, bacteriilor posibil patogene multiplicandu-se excesiv si provocand infectii. De aceea trebuie facuta distictie intre prezenta Candidei care este normala si Candida in exces ceea ce inseamna stare patogena - Candidoza

Page 49: Micologie Si Parazitologie

Candida Albicans

Page 50: Micologie Si Parazitologie

Candida Albicans

Page 51: Micologie Si Parazitologie

Candida Albicans• Candidozele recidivante pot semnala afectiuni ca diabetul, leucemia, SIDA • Adultii pot prezenta infectii candidozice in jurul dintilor, in pliurile cutanate

de sub sani, abdomen sau in orice alta zona a corpului unde exista pliuri ale pielii ce favorizeaza transpiratia si creeaza mediul umed favorabil dezvoltarii Candidei albicans. Majoritatea infectiilor candidozice sunt superficiale si se vindeca usor cu tratament. Infectiile unghiilor necesita un tratament indelungat. Rareori, infectia candidozica se poate raspandi in organism dupa ce intra in sange, determinand aparitia candidozei sistemice, care, in aproximativ 45% dintre cazuri poate fi fatala. Candidozele recidivante pot fi un semn al unei afectiuni mai grave, ca diabetul, leucemia sau SIDA.

• Candida se gaseste in vagin la 20-50% dintre femeile sanatoase si se poate inmulti in anumite conditii, cum ar fi dupa un tratament cu antibiotice sau cortizon. De asemenea, candidozele sunt favorizate de sarcina, menopauza si se pot transmite prin contact sexual cu un partener infectat.

Page 52: Micologie Si Parazitologie

• Cauzele infectiilor candidozice• La bolnavii care au un sistem imunitar deficitar din

cauza tratamentelor anticanceroase sau cortizonului, ori unor boli ca SIDA, infectiile cu candida pot aparea la nivelul intregului organism si pot pune viata in pericol. Sangele, creierul, ochii, rinichii si inima sunt cel mai frecvent afectate, insa candida se poate dezvolta si in plamani, ficat si splina. Candida este principala cauza de esofagita la pacientii cu SIDA. Aproape 15% dintre bolnavii cu imunitatea afectata prezinta candidoza sistemica.

Page 53: Micologie Si Parazitologie

Candida Albicans• Transmitere• Pot fi mai multe cauze de rupere a echilibrului natural al florei vaginale : • antibioticele - luate in tratamente de lunga durata, care pot duce la dezechilibrul florei

intestinale• transformari hormonale - datorate pilulelor contraceptive, menstruatiei sau sarcinii• diabetul netratat• o toaleta vaginala inadecvata - sapunuri dure, spalarea si stergerea zonei genitale din

spate spre in fata, ceea ce aduce o parte dintre microbii din zona anala in zona vaginala, dusuri intravaginale dese, folosirea deodorantelor in zona vulvara

• lenjerie intima din materiale sintetice, haine stramte• folosirea detergentilor duri pentru spalarea sau inalbirea lenjeriei•

Cu toate ca aparitia infectiei cu Candida Albicans nu este direct legata de actul sexual, declansarea ei se poate face si pe cale sexuala - sperma ejaculata in vagin a fost pusa pe lista factorilor favorizanti - sperma poate influenta aciditatea naturala a vaginului si de aici aparitia dezechilibrului care duce la infectie.

Page 54: Micologie Si Parazitologie

Candida Albicans• Manifestari• La femei, in cazul in care apar, simptomele candidozei pot fi, in

aproximativ 90 % din cazuri, scurgeri mai albe decat cele obisnuite, vascoase (cremoase), cu aspect branzos, urat mirositoare, mancarimi vulvare foarte intense, inrosirea si iritarea vulvei care apare umflata si de culoare rosu-aprins, senzatie de arsura la urinare. Fiindca pielea si mucoasa afectata de candidoza devin uscate apar dureri in timpul actului sexual (dispareunia).

• Iritatia zonei vulvare se poate intinde spre zona anala si apoi poate urca pe pliul fesier (zona dintre fese) sau, invers, din zona anala sa se intinda catre zona vulvara afectand labile mari, apoi labile mici si apoi se poate raspndi intravaginal.

Page 55: Micologie Si Parazitologie

Candidoza

Page 56: Micologie Si Parazitologie

Candidoza

Page 57: Micologie Si Parazitologie

Candidoza

Page 58: Micologie Si Parazitologie

Candidoza

Page 59: Micologie Si Parazitologie

Candidoza

Page 60: Micologie Si Parazitologie

Candida albicans• Simptomele variaza in functie de localizarea bolii• Vaginita candidozica se manifesta printr-o secretie alba, prurit si

senzatie de arsura vaginala. In candidoza linguala, limba prezinta depozite albicioase, care daca sunt indepartate, lasa zone rosiatice care pot sangera, ducand la dificultatea alimentatiei. Candidozele localizate la nivelul pliurilor cutanate prezinta zone rosiatice cu margini dantelate, putand fi dureroase sau pruriginoase. Candidoza esofagiana determina aparitia ulcerelor dureroase la nivelul tractului gastrointestinal, bolnavii prezentand probleme la inghitire, dureri abdominale, greata, varsaturi. Daca infectia cu candida ajunge la nivelul creierului, pot aparea tulburari acute de comportament sau ale functiilor mentale.

Page 61: Micologie Si Parazitologie

Candida albicans• Este bine ca tratamentul candidozei sa fie facut in urma unui plan a carui

desfasurare sa fie urmarita permanent, de la prima vizita in cabinetul medical si pana la rezolvarea problemei. Nu este de mare ajutor in tratarea acestei afectiuni, "plimbarea" de la un medic la altul cu schimbarea a tot felul de tratamente, intercalarea celor recomandate de medic cu cele recomandate de "bunica" sau "vecina de la 4".Dupa terminarea unei etape trebuie refacuta examinarea, reevaluata situatia, pentru a se sti daca a fost cea mai buna abordare. Nu trebuie sa iei hartia cu tratamentul prescris si sa dispari pentru totdeuna. Medicul care recomanda tratamentul trebuie sa stie de evolutia starii de sanatate.Si nu uita, termenul "tratament" nu inseamna numai ovule, unguente, ceaiuri ci si comportamente. Uneori evaluarea unui comportament si schimbarea lui poate face mult mai mult bine decat toate ovulele, unguentele si ceaiurile, la un loc.

Page 62: Micologie Si Parazitologie

Candida albicans• Prevenire, protejare• Pentru a evita candidoza trebuie sa eviti orice factor ce ar putea

interveni negativ asupra aciditatii naturale a vaginului - trebuie sa eviti purtarea de lenjerie din materiale sintetice, sa eviti purtarea de haine stramte si care nu sunt din bumbac, la ciclu, sa folosesti mai mult tampoane externe si mai putin cele interne, sa ai grija de igiena zonei genitale, igiena perfecta - nici prea putina, nici prea multa sau agresiva, numai cu apa calda fara sapunuri dure, fara deodorante, spalaturile intravaginale facute numai la recomandarea medicului, spalarea dispozitivelor folosite in metodele contraceptive de bariera (diafragma si aplicatorul spermicidului), spalarea si stergerea zonei genitale numai din fata spre in spate, discutarea cu medicului a cazurilor in care este necesar un tratament indelungat cu antibiotice.

Page 63: Micologie Si Parazitologie

ACTINOMICÓZA

• ACTINOMICÓZĂ s.f. (Med.) Boală infecțioasă produsă de o ciupercă, constând din abcese cronice..

• ACTINOMICÓZĂ s. f. boală infecțioasă, comună omului și animalelor, cauzată de o ciupercă microscopică.

Page 64: Micologie Si Parazitologie

ACTINOMICÓZA

• Actinomicoza este o boală parazitară cutanată (dermatomicoză) sau viscerală

• (visceromicoză), provocată de microorganisme (Actinomyces – ex. A. israelii, Actinobacillus),

• comună omului şi animalelor (în special a bovinelor, dar care apare şi la cai, porci, câini şi

• pisici)

Page 65: Micologie Si Parazitologie

ACTINOMICÓZA

• Se manifestă pe piele mai ales în regiunea capului, în jurul cavităţii bucale şi a gâtului sau, mai rar, la nivelul organelor (plămâni, creier, inimă, intestin, amigdale, mucoase bucale,glande salivare, etc) prin apariţia unor nodozităţi subcutanate.

• Cel mai frecvent, infecţia se localizează la nivelul maxilarului inferior. Nodozităţile sunt dure la început, apoi se înmoaie şi excretă puroi cu granule galbene (puroiul conţine filamentele şi sporii microorganismului

parazitar). Limba se umflă şi se rigidizează (“limbă de lemn”).

Page 66: Micologie Si Parazitologie

ACTINOMICÓZA

• Actinomicetele, agenții etiologi ai actinomicozei se gasesc în mod normal în flora bacteriană a cavităţii bucale şi mult mai puţin în cea a tractului gastrointestinal sau genital feminin.

• Aceste microorganisme nu sunt virulente şi nu pot determina o boala clinic manifestă dacă imunitatea gazdei este în parametri normali. Insă, dacă în mucoasa bucală apar mici leziuni iar ţesutul îşi pierde integritatea şi există şi fragmente tisulare devitalizate, bacteria devine capabilă să invadeze structurile profunde şi să disemineze în organism, producând afecţiunea cunoscută sub numele de actinomicoză.

Page 67: Micologie Si Parazitologie

ACTINOMICÓZA• 1.Actinomicoza cervico-faciala: boala se manifesta prin noduli duri, rosii la

nivelul obrazului sau regiunii submaxilare, fistule si cicatrici pe care apar noi leziuni nodulare, procesul dand nastere unor placi supurative si cicatriciale mamelonate. Leziunea primitiva este fie mandibulara, fie maxilara, aparand prin extensie directa la un abces periodontal dezvoltat ca urmare a unei carii, a unei extractii dentare sau dupa un traumatism. Leziunile maxilare se pot extinde la orbita, oasele craniului si la nivelul encefalului.Un alt mod prin care se poate produce infectarea este prin extindere de la criptele tonsilare (amigdale). Boala determina si afectarea osoasa precoce, producand: periostita, osteomielita.In timp este posibila aparitia unei fibroze sechelare marcante.

2. Actinomicoza toracica: la acest nivel actinomicoza se manifesta clinic similar unei tuberculoze active si este consecutiva aspirarii florei orale. Mai apar si o serie de modificari cutanate cauzate de interesarea peretelui toracic.

Page 68: Micologie Si Parazitologie

ACTINOMICÓZA•

3. Actinomicoza abdominala: se manifesta printr-o afectare apendiculara si cecala, fiind posibila si extensia hepatica a bolii. Sursa de infectie este reprezentata de amigdale sau de cavitatea orala.

4. Actinomicoza pelvina: este corelata cu contraceptia intrauterina si nu determina leziuni cutanate.

5. Actinomicoza cutanata primitiva: este o forma rara a acestei boli, care apare prin inoculare (cale de infectie este exogena).

Actinomicoza localizata: la nivelul cervico-facial si cutanat raman mult timp afectiuni localizate.Evolutia actinomicozei in afara tratamentului este grava, sechelara

Page 69: Micologie Si Parazitologie

ParazitismulParazitismul este o formă de viata în care

„parazitul” isi procura hrana necesara de la un alt organism viu numit „gazda” pe care-l paraziteaza si ii produce carente care duc frecvent la îmbolnavirea sau chiar moartea gazdei.

Dupa locul unde paraziteaza, parazitii pot fi: endoparaziti (traiesc în corpul gazdei) sau ectoparaziti (traiesc pe corpul gazdei).  De exemplu endoparaziti sunt viermii

intestinali, iar ca ectoparazit se poate aminti Sarcoptes scabie care produce scabie.

 

Page 70: Micologie Si Parazitologie

Generaliati paraziti• Parazitii sunt organisme care folosesc alte corpuri care au viata

pentru a se hrani si a supravietui.• Exista trei tipuri de paraziti care cauzeaza boli la oameni: - -

protozoare - organisme unicelulare - helmintii sau viermi intestinali - organisme pluricelulare

- ectoparaziti - parazitii externi care traiesc pe suprafata pielii. Paratitii pot supravietui la om in:

- sange - tesut - intestine - sistemul limfatic.Transmiterea de la o persoana la alta prin: - alimente - fecale - apa -

animale - muscaturi de insecte - transfuzie de sange.

Page 71: Micologie Si Parazitologie

Protozoare

• PROTOZOARE PARAZITE-AMIBE-FLAGELATE CAVITARE-FLAGELATE SANGUINE ŞI TISULARE-CILIATE-SPOROZOARE

• TAXONOMIE INCERTĂ

Page 72: Micologie Si Parazitologie

Protozoare

• Deoarece protozoarele se pot multiplica in organismul uman, este suficient doar un singur invadator pentru a se declansa o infectie grava.

Page 73: Micologie Si Parazitologie

Giardioza

• Categoria: Gen de protozoar flagelat, parazit in tractul intestinal al omului si al animalelor; provoaca diarei intermitente si malabsorbtie, iar uneori colecistita. Specia parazitara la om se numeste giardia lamblia. Sinonim : lamblia, giardia.

• Epidemiologie• La om exista doua forme:-• forma vegetativa• (trofozoitul), foarte mobila, evidentiabila in scaunele diareice si in aspiratul duodenal;-• forma chistica,• decelabila in materii fecale prin examenul coproparazitologic.Infectia la copil se poate

produce direct (calea fecal-orala) sau indirect (prin ingestia de apa sau alimentecontaminate cu fecale).Boala este frecventa in colectivitati (crese, leagane de copii, gradinite, scoli) in special prin transmitereamana-gura; se descriu si forme epidemice.

• Patogenie• Giardia produce un sindrom de malabsorbtie, o disfunctie pancreatica exocrina si

deficiente enzimaticein special la dizaharidaze.

Page 74: Micologie Si Parazitologie

Giardioza• Tablou clinic• Majoritatea infestarilor cu Giardia sunt asimptomatice.In forma acuta, copilul

prezinta:- diaree,-dureri abdominale,-greata,-varsaturi;-uneori diareea poate capata un caracter cronic.In formele cronice, tabloul clinic este "abdomen cronic dureros", cu: -dureri abdominale in epigastru sihipocondrul drept,- varsaturi, meteorism abdominal,scaune diareice, tulburari neurologice.

• Diagnosticul• se pune pe examenul parazitologic al scaunelor, unde se evidentiaza forma chistica

si mairar forma vegetativa. Deoarece eliminarea chistilor este episodica, exista in perioade negative de 5-7zile, se recomanda efectuarea a 2-3 examene coproparazitologice la interval de 2-3 zile.

• Tratament• Profilactic:• fierberea apei de baut, utilizarea apelor minerale, spalarea fructelor si legumelor.• Tratamentul medical

Page 75: Micologie Si Parazitologie

Giardia intestinalis

Page 76: Micologie Si Parazitologie

Giardia intestinalis

Page 77: Micologie Si Parazitologie

Giardia intestinalis-ciclul evolutiv

Page 78: Micologie Si Parazitologie

Boala somnului• Boala somnului (Tripanosomiaza africană) este o boală parazitară tropicală produsă

de Trypanosome (protozoare flagelate). Tripanosomiaza în general poate apare la mamifere dar și la reptile. Boala somnului este produsă de „Trypanosoma brucei rhodesiense” și „Trypanosoma brucei gambiense”, parazitul este răspândit de „Musca țețe” care trăiește în regiunile tropicală din Africa. Ea are trei faze de evoluție:

• La câteva săptămâni după ce bolnavul a fost infectat prin înțepătura muștei, apare febră, frisoane, edeme, inflamarea ganglionilor limfatici și pruritus (mâncărimi de piele) cu erupții cutanate (exantem).

• Faza următoare care apare după câteva luni, se manifestă prin tulburări nervoase, ca greutate de orientare, pierderi de cunoștință, insomnie și crampe.

• In faza finală stare de somnolență de unde vine și numele bolii.• Diagnosticul se poate pune ușor prin descoperirea în sânge la microscop a parazitului

care parazitează hematiile, sau se mai poate depista boala prin reacții serologice.• Printre metodele de profilaxie în prezent sunt vaccinarea, mai demult ca mijloc

profilactic contra „T. b. gambiense” se administra intramuscular pentamidin.

Page 79: Micologie Si Parazitologie

Tripanosoma congolese

Page 80: Micologie Si Parazitologie

Tripanosoma brucei

Page 81: Micologie Si Parazitologie

Musca Tete

Page 82: Micologie Si Parazitologie

Tripanosoma –ciclul evolutiv

Page 83: Micologie Si Parazitologie

Tantarul Anofel

Page 84: Micologie Si Parazitologie

Ciclul evolutiv-Plasmodiul malariei

Page 85: Micologie Si Parazitologie

Tricomoniaza• Cauze• Este o infectie produsa de un protozoar (parazit microscopic, micro-

organism) numit Trichomonas Vaginalis.

• Tricomonas - tricomoniaza (Trichomonas Vaginalis)• Introducere• Trichomoniaza (sau, mai direct, tricomonas) este o infectie destul de

raspandita, cu o transmisibilitate foarte ridicata, afectand, intr-un moment sau altul al vietii sexuale, aproximativ 30 % din femeile active sexual si 25 % din barbatii activi sexual. Este o infectie urogenitala afectand numai caile genitale si urinare, in principal, la barbati uretra iar la femei uretra si vaginul. De foarte multe ori este perechea unei alte Infectii cu Transmitere Sexuala.

Page 86: Micologie Si Parazitologie

Trichomonas Vaginalis

Page 87: Micologie Si Parazitologie

Trichomonas Vaginalis

Page 88: Micologie Si Parazitologie

Tricomoniaza (Trichomonas Vaginalis)

• Transmitere -sexuala - sex vaginal - bineinteles, sexul neprotejat -contactul cu obiecte de folosita intima infectate -

lenjerie intima (atentie fetelor cand incercati chilotul costumului de baie al unei prietene), prosoape folosite in comun cu persoane infectate, pentru stergerea zonelor genitale, etc, deoarece parazitul Trichomonas Vaginalis poate supravietui o perioada scurta de timp si in conditiile de mediu exterior

-Exista si riscul transmiterii infectiei la nastere, da la mama infectata la fat daca acesta este de sex feminin.

Page 89: Micologie Si Parazitologie

Tricomoniaza (Trichomonas Vaginalis)

• Si in cazul femeilor aceasta afectiune poate ramane fara simptome (in aproximativ 30 % din cazuri). La femeie poate fi afectat atat vaginul cat si uretra. Cand este afectat vaginul simptomele sunt secretii anormale de culoare galben-verzuie, spumoasa si cu un miros foarte neplacut, secretii ce provoaca mancarimi vaginale si vulvare. Cand este afectata uretra apar dureri, usturimi si arsuri in timpul urinarii. Simptomele sunt mai pronuntate inainte de menstruatie sau dupa actul sexual. Poate apare si durere in timpul actului sexual (dispareunia).

Page 90: Micologie Si Parazitologie

Tricomoniaza (Trichomonas Vaginalis)

• Evolutie, complicatii• Perioada de incubatie a agentului patogen este cuprinsa intre 2

si 38 de zile.• Infectia lasata netratata, la barbat poate duce uneori la infectia

epididimului (epididimita) sau la infectia glandei prostata (prostatita) si uneori la infertilitate.

• La femei, in cazul existentei unei sarcini, infectia creste probabilitatea unei nesteri premature sau poate fi transmisa la nastere daca fatul este de sex feminin.

• Fiindca infectia cu Trichomonas Vaginalis afecteaza balanta naturala a zonei vaginale dand nastere unui mediu alcalin, de multe ori apare si vaginita.

Page 91: Micologie Si Parazitologie

Tricomoniaza (Trichomonas Vaginalis)

• Manifestari• In cazul barbatilor aceasta afectiune ramane, de

cele mai multe ori (aproximativ 70 % din cazuri) fara simptome ceea ce face, pe de o parte, depistarea dificila, iar pe de alta creste probabilitatea infectarii si reinfectarii permanente. La barbati este afectata uretra si de aceea, atunci cand apar, simptomele sunt scurgeri moderate si intermitente, fara culoare sau de culoare galben-verzuie, senzatie de arsura, durere si usturime la urinat

Page 92: Micologie Si Parazitologie

Tricomoniaza (Trichomonas Vaginalis)

• Tratament• Tratamentul este simplu - antibiotice pe cale orala uneori asociat cu un

tratament local, este de scurta durata si da rezultate foarte bune daca este urmat corespunzator in ceea ce priveste doza si perioada.

• Fiindca exista riscul ca la unul dintre parteneri infectia sa fie fara simptome (asimptomatica) se recomanda ca ambii perteneri sa urmeze tratamentul in acelasi timp. Dupa terminarea tratamentului se recomanda un nou examen pentru a avea siguranta eficacitatii acestuia. Abstinenta sexuala este conduita cea mai buna pana la primirea rezultatelor ce atesta disparitia infectiei. Nu este recomandat contactul sexual chiar daca este folosit prezervativul.

• Nu este recomandat sa se consume alcool in timpul tratamentului. Tratamentul cere atentie speciala in cazul femeilor care sunt insarcinate sau alapteaza.

Page 93: Micologie Si Parazitologie

Tricomoniaza (Trichomonas Vaginalis)

• Prevenire, protejare• Cel mai sigur mod de prevenire (in afara

abstinentei, care nu iti place, nu-i asa ?) este folosirea prezervativului in timpul actului sexual. Apoi trebuie sa ai un comportament lipsit de risc, sa ai intotdeuna prosop personal, sa nu faci nicidata schimb de lenjerie intima, sa eviti toaletele in care curatenia lasa de dorit.

Page 94: Micologie Si Parazitologie

Helmintii sau viermi intestinali

• Generalitati :-sunt specii vii care traiesc in interiorul unui organism viu (gazda), - se hranesc cu substantele nutritive ale acestuia.

- ajung in interiorul corpului pe calea aerului, apei sau prin mancare.

- intestinul constituie mediul ideal pentru dezvoltarea si multiplicarea parazitilor. - exista peste o mie de paraziti intestinali care traiesc in corpul uman - unii au dimensiuni foarte mici, microscopice, iar altii pot fi observati cu ochiul liber.

- elibereaza toxine in sange, reducand rezistenta organismului

Page 95: Micologie Si Parazitologie

Viermi Lati(Plathelminthes)

• Caractere generale• Cuprinde specii libere, raspandite in apele marine, dulci, si in solul umed

(planariile) si specii parazite (teniile si fasciolele).• Au simetrie bilaterala.• Corpul e puternic aplatizat , nesegmentat, in forma de panglica.• Formele libere au la extremitatea cefalica organe de simt, iar cele parazite

organe de fixare.• Tegumentul e acoperit cu o cuticula care impreuna cu musculatura formeaza

teaca musculo-cutanee.• Cavitatea corpului e plina cu tesut conjunctiv (parenchim).• Reprezentanti: planaria (Dendrocoelium lacteum), viermele de galbeaza

(Fascicola hepatica) parazit la oi, tenia (Taenia) parazita la om, porc, caine etc.•

Page 96: Micologie Si Parazitologie

Teniaza• Teniaza este produsa prin infestarea intestinala cu viermi plati: Taenia

saginata (din came de vita) , Taenia solium (din came de porc); cisticercoza fund cauzata de forma larvara a Taeniei solium.

• Epidemiologic• Tenia adulta masoara 4-10 mm, avand un corp format dintr-o succesiune de

inele (proglote), inele care contin mii de oua si un cap (Scolex) care se fixeaza prin 4 ventuze pe mucoasa intestinala.Proglotele se elimina prin scaun si polueaza mediul extern. Animalele ingera ouale care se fixeaza intesutul lor muscular si devin cisticerci. Omul se contamineaza prin ingestie de carne de vita cruda sau insuficient preparata, care contine cisticerci.

• Tablou clinic• -simptome digestive: greata, varsaturi, dureri abdominale,lulburari de

tranzit;tulburari neurologice: anorexie, bulimie, scadere ponderala;manifestari alergice.

Page 97: Micologie Si Parazitologie

• Diagnosticul• se pune pe izolarea oualelor in scaun si pe prezenta

hipereozinofilelor.• Tratament:• -Praziquantil: 5-10 mg/kg, in doza unica;-Miclosamid: 2 cp.

De 0,500 g dimineata si 2 cp.Dupa o ora; comprimatele trebuie mestecate bine inainte de inghitire, iar alimentele se vor administradupa 3 ore de la ultima priza.

• Profilactic• :evitarea ingestiei de carne (vita sau porc)crude sau

insuficient prelucrate termic.13

Page 98: Micologie Si Parazitologie

Tenia solium

Page 99: Micologie Si Parazitologie

Tenia solium

Page 100: Micologie Si Parazitologie

Tenia solium

Page 101: Micologie Si Parazitologie

Tenia solium-ciclul evolutiv

Page 102: Micologie Si Parazitologie

Viermi cilindrici

• Caractere generale • Speciile libere populeaza aproape toate spatiile de viata ale

planetei: ape dulci si marine, straturi de muschi si licheni, straturi de sol umed etc.

• Majoritatea sunt insa paraziti la om, animale si plante.• Corpul e cilindric si nesegmentat.• Tubul digestiv are orificiul bucal separat de orificiul anal.• Nu au aparat respirator si nici circulator.• Sexele sunt separate; majoritatea au dimorfism sexual. • Reprezentanti: limbricul (Ascaris lumbricoides), oxiurul (Enterobius • vermicularis), trichina (Trichnella spiralis); toti sunt paraziti la om.

Page 103: Micologie Si Parazitologie

Ascaridiaza• Produsa de Ascaris lambricoides este un nematod de talie mare (15-25

cm) si culoare roz. Parazitul traieste inintestinal subtire, iar dupa fecundare, femelele depun oua neembrionate care sunt eliminate in scaunele.In sol, oul se embrioneaza si devine infectios in 2-3 saptamani.

• Contaminarea este fecal-orala, prin alimente si maini murdare, oul fiind lizat de catre sucul gastric,elibereaza larva care perforeaza peretele digestiv, patrunde in sange, iar de aici ajunge in inima dreapta si plamani; prin perforarea alveolei, parazitul ajunge in faringe unde este inghitit si devine vierme adul tin tubul digestiv. Acest circuit al parazitului in natura si organismul uman dureaza circa doua luni.

• Tablou clinic• In timpul pasajului pulmonaral larvelor se poate declansa un sindrom

Loffler manifestat prin:-dispnee,-dureri toracice,-febra,-tuse si hemoptizie.

Page 104: Micologie Si Parazitologie

Ascaridioza

• Cauze• cauza principală a infectii Ascaridioza ( limbricii ) este rezultatul :

unui agent infecţios ca viermele cilindric ascaris lumbricoides• Ascaris lumbricoides, sau " limbrici " , apar atunci când un oua al

acestui agent infectios sunt ingerate, acestea elibereaza un vierme larva care penetreaza peretele duodenului şi intră în fluxul sanguin. De aici , se desfăşoară la ficat şi inimă, şi intră in stare larvara in plamani. Ciclul dureaza 1-2 luni, si poate determina pneumonie si eozinifilie. Stadiul al doilea implica expectorarea larvelor si reinghitirea acestora. Larvele ajunse din nou in intestin se vor maturiza , vor depune oua si vor fi eliminate prin scaun sau bucal.

Page 105: Micologie Si Parazitologie

Ascaris lumbricoides

Page 106: Micologie Si Parazitologie

Ascaris lumbricoides

Page 107: Micologie Si Parazitologie

Ascaris lumbricoides

Page 108: Micologie Si Parazitologie

Ascaris lumbricoides

Page 109: Micologie Si Parazitologie

Ascaridioza• Radiologic• se evidentiaza imagini pulmonare fugace, sub forma de micronoduli sau

opacitati.Hipereozinofilia sanguina este constant intalnita.In stadiul adult, manifestarile clinice sunt dominate de:-tulburari digestive: dureri abdominale, varsaturi, diaree, anorexie (ascarizii pot fi observati in scaun saulichid de varsatura);-tulburari neurologice: meningism, convulsii, iritabilitate, tulburari de somn;-manifestari alergice: prurit, tuse spastica, edeme, dispnee astmatiforma.Uneori, infestatiile masive pot produce ocluzie intestinala, volvulus, invaginatie sau hernie strangulata prin ghemuri voluminoase de ascarizi.

• Diagnosticul • se bazeaza pe semnele clinice si radiologice.Examenul coproparazitologic este

negativ in primele 60 zile de la infestare.• Tratament.• Pneumonia ascaridiana (sindromul Loffler) se trateaza simptomatic.

Page 110: Micologie Si Parazitologie

Ascaridioza• Diagnostic• Cele mai multe diagnostice sunt realizate prin identificarea oualor de limbrici in scaun

prin examenul coproparazitologic.

• Ascaridioza ( limbricii ) - Tratamentul• - sunt de obicei tratate cu ajutorul benzamidazolelor , cum ar fi mebendazol sau

albendazol . Unii medici evita acest tip de medicament in timpul primului an de viaţă al unui copil sau la femeile gravide. Ivermectin şi pyrantel pamoate pot fi utilizate atunci când medicamente obisnuite nu sunt adecvate . Odată ce tratamentul este complet , este important pentru suferinzi de a practica măsuri preventive pentru a evita reinfectare. Prevenirea

• - Îmbunătăţirea practicilor de igienă şi salubrizare sunt necesare pentru a reduce riscul de infectare şi pentru a evita reinfestarea la persoanele care au primit tratament. În zonele în care infestarea cu limbrici este comuna , pacienţii pot primi tratament de rutină cu deworming medicament pentru a preveni problemele mai târziu. Ascaris lumbrocoides ouă pot persista în mediu pentru mai mulţi ani , astfel încât este necesară prudenţă .

Page 111: Micologie Si Parazitologie

Oxiuraza• Oxiuraza (Enterobiaza)Enterobius vermicularis este un vierme cilindric de culoare

alba, femela masoara 9-12 mm lungime iar masculul 3-5 mm lungime.• Epidemiologic• Oxiurii traiesc in regiunea ileonului terminal, dupa fecundare femelele migreaza si

depun ouale lanivelul regiunii anale. Contaminarea copilului se face prin scarpinarea zonei pruriginoase perianale(autoinfestare), de pe lenjeria de corp si de pe obiectele contaminate. Contaminarea cea mai frecventaeste fecal-orala, ouale ajung in intestin, elibereaza larva care migreaza in colon si se transforms in adult,in 15-28 zile de la contaminare.

• Tablou clinic• Boala apare frecvent la copii intre 2-15 ani si se manifesta prin:-prurit anal cu leziuni

de grataj, microhemoragii si suprainfectii. La fetite parazitarea poate fi si genitalacu complicatii inflamatorii zonale;-tulburari digestive nespecifice: dureri abdominale care simuleaza apendicita, greata, anorexie, tulburaride tranzit intestinal;-manifestari neurologice: insomnie, cosmar, caracter instabil,bruxism, enurezis.

Page 112: Micologie Si Parazitologie

Oxiuraza• Diagnosticul• se stabileste prin observarea oxiurilor la nivelul marginii anale, prin eliminarea

acestora prin scaun, sau prin ilcpistarea oualelor de paraziti la examenul coproparazitologic.

• Tratament• .• Profilactic:• igiena corecta (taierea unghiilor, spalarea mainilor inainte de masa si dupa

defecare,schimbarea zilnica a lcnjeriei de corp.• Tratament medical:• -Pamoat de pyrantel (Combatrin): 10-11 mg/kg, in doza unica, cu repetare dupa 2

saptamani;-Mebendazol (Vermox): 100 mg, in doza unica, cu repetare dupa 2 saptamani;-Pamoatul de pirviniu (Vermigal): 5 mg/kg, in doza unica (5ml solutie 1%/I0kg), cu repetare dupa 2saptamani;-Derivati de piperazina (Nematocton): 50-65 mg/kg/ zi in doza unica zilnica, timp de 7-8 zile.

Page 113: Micologie Si Parazitologie

Oxiuri

Page 114: Micologie Si Parazitologie

Oxiuri

Page 115: Micologie Si Parazitologie

Trichinoza• TrichinozaTrichinella spiralis este consecinta consumului de carne infestata, in care sunt

inchistate larvele parazitului; acestea raman izolate prin calcificarea prin muschii striati timp de 6-9 luni.Perioada de incubatie este de 1-2 saptamani de la ingestia carnii de porc.

• Tablou clinic• Debutul poate fi asimptomatic sau fulminant (letal), in functie de doza infectanta.In prima

saptamana dupa ingestia carnii infestate apar: dureri abdominale, greturi, varsaturi, diaree.In urmatoarele 2-6 saptamani apar: febra, mialgii, edeme faciale, hemoragii conjunctival, rash-uriurticariene.Dupa 1-2 luni apare: insuficienta miocardica, penumonita granuloasa si encefalita.

• Investigatiile de laborator• releva: hipereozinofilie (70%), cresterea enzimelor serice (TGO, PK, LDH),hipergama-

globulinemie.La 3-4 saptamani dupa infestare, se pot vizualiza microscopic larvele la biopsia musculara.

• Tratament• Profilactic• : hranirea corespunzatoare a porcilor, deratizare activa, interzicerea utilizarii carnii de porcfara

aviz veterinar.• Tratament medical

Page 116: Micologie Si Parazitologie

Trichinella spiralis

Page 117: Micologie Si Parazitologie

Trichinella spiralis

Page 118: Micologie Si Parazitologie

Clasa ARAHNIDA

• Clasa ARAHNIDA• ordinul ACARIENI• familia SARCOPTIDAE• Sarcoptes scabiae

Page 119: Micologie Si Parazitologie

Sarcoptul raiei

Page 120: Micologie Si Parazitologie

Sarcoptul raiei

Page 122: Micologie Si Parazitologie

• Puricele este o mica insecta fara aripi, cunoscuta pentru capacitatea sa remarcabila de a sari pana la o inaltime de 1.000 ori mai mare decat propria inaltime. La varsta adulta, puricele traieste in permanenta in blana animalelor noastre de companie.

• Puricele este un parazit care se hraneste cu sangele cainilor si pisicilor. Puricele inteapa in medie de 10 ori pe zi si poate suge o cantitate de pana la 15 ori mai mare decat propria greutate. Fiecare intepatura irita pielea si provoaca mancarimi puternice animalului dumneavoastra

Page 123: Micologie Si Parazitologie

Specii de purici

-Puricele specific oamenilor (Pulex irritans) este mai rar, dar nu este pe cale de dispariţie.

- Puricele de porumbei (Ctenocephalides columbae) trăieşte de cele mai multe ori pe acoperişuri, în cuiburi de porumbei,

- Câinii, care tocmai se întorc de la plimbare, sunt uneori infestaţi de purici de arici (Archaeopsylla erinacei). Câinele nu este însă o gazdă potrivită pentru această specie de purici, şi va fi Ia scurt timp lăsat în pace.

- Puricii de găină (Ceratophyllus gallinae) îşi fac apariţia în cuiburile şi coteţele de găini şi se pot extinde şi în apartament sau casă

Page 124: Micologie Si Parazitologie

• Tipic dăunător pentru igienă. Puricii se hrănesc cu sânge şi înţeapă de mai multe ori, în serie. Odată cu secreţiile salivare sunt eliberate substanţe anticoagulante, ce împiedică coagularea sângelui şi care pot provoca reacţii alergice. In locul înţepăturii se formează apoi un eritem, ce dă senzaţii de mâncărime, însoţit sau nu de urticarie. După 12 -24 de ore apare o pustulă, ce poate dura până la 2 săptămâni. Puricii sunt mai ales cunoscuţi ca fiind importanţi purtători de agenţi patogeni ai diferitelor boli. De exemplu, puricii de pisică şi cei de câine servesc drept gazde intermediare teniei Dipylidium caninum, care poate fi transmisă şi la om. Pe lângă aceasta, puricii pot fi transmiţători de viruşi şi bacterii (stafilococi). De exemplu puricii specifici omului, puricii de şobolan şi cei specifici altor dăunătoare (Xenopsylla cheopis) pot transmite bacteria Yersinia pestis, care este agentul patogen al ciumei bubonice.

Page 125: Micologie Si Parazitologie

Plosnita de pat

Page 126: Micologie Si Parazitologie

Purice

Page 127: Micologie Si Parazitologie

• Ordinul HEMIPTERA: cuprinde insecte care au resturi de aripi si care au abdomenul foartevoluminos comparativ cu capul si toracele. Importanta medicala prezinta familia Cimicidae, cureprezentantul Cimex Lectularius (plosnita de pat), in sensul ca poate fi vector al ciumei, febreirecurente, bacilului Koch sau virusului hepatitic B.

Page 128: Micologie Si Parazitologie

Capusa

• Aspect: 2, 5 – 4 mm lungime; femelele sunt de obicei mai mari decât masculii; după o perioadă în care se hrănesc cu sânge, femelele ajung până la 14 mm lungime şi la o greutate de 500 de ori mai mare decât cea iniţială; corpul este, în mod tipic, compus din două segmente şi are culoarea roşu — maro, galben — maro sau gri — maro; capul, maxilele aparatului bucal şi cele 4 perechi de picioare au în general o culoare mai închisă decât restul corpului; maxilele aparatului bucal sunt specializate pentru supt şi înţepat şi sunt formate din pedipalpi, asemănători unor măciuci, chelicere şi un orificiu bucal circular pentru supt, numit con bucal (hipostom), care este prevăzut cu cârlige ascuţite şi prin care căpuşele se hrănesc cu sânge

Page 129: Micologie Si Parazitologie

Capusa• Biologie: după o perioadă de hrănire intensivă, femelele depun 1000 -

3000 de ouă în pământ. In primele stadii larvare, larvele care ies din ou, au doar trei perechi de picioare; abia stadiile târzii de nimfă au, precum căpuşele adulte, patru perechi de picioare. Durata evoluţiei de la stadiul de ou la cel de căpuşă adultă depinde de temperatură şi se întinde pe 1-3 ani. In fiecare stadiu de evoluţie (larvă, nimfă, animal adult) căpuşa se hrăneşte numai o dată cu sângele unei gazde adecvate. Căpuşele îşi găsesc gazde cu ajutorul chemoreceptorilor (organe speciale) aflaţi pe segmentul inferior al perechii anterioare de picioare. Cu ajutorul acestui chemoreceptor căpuşele pot percepe substanţele, pe care gazdele le eliberează prin respiraţie sau transpiraţie, precum dioxidul de carbon, azotul, acidul butiric şi acidul lactic etc, fiind capabile să localizeze respectiva gazdă. Astfel, dacă o gazdă trece prin iarba sau frunzişul unde se află o căpuşă, aceasta se lipeşte de ea, ajungând astfel pe organismul gazdă.

Page 130: Micologie Si Parazitologie

Capusa

• În general, mamiferele mici (de exemplu: şoareci) şi păsările servesc drept gazde larvelor şi nimfelor de căpuşe, pe când cele adulte se pot aşeza şi pe mamifere mari, inclusiv pe oameni, cărora apoi încep să le sugă sângele. Cu scopul de a se hrăni, ele caută un o zonă potrivită, unde pielea este mai subţire. Acolo căpuşa face, cu ajutorul chelicerelor, o gaură în piele, în care îşi introduce hipostomul. Acesta este prevăzut cu multe cârlige ascuţite, tocmai pentru a împiedica alunecarea hipostomului în afară pielii. Apoi căpuşa eliberează o secreţie, care, pe de-o parte, conţine substanţe anticoagulante, care împiedică coagularea sângelui gazdei, şi care, pe de altă parte, conţine şi substanţe antiinflamatorii

Page 131: Micologie Si Parazitologie

Capusa• Larvele se hrănesc cu sângele gazdelor lor timp de 4 -5 zile. După stadiul

de larvă urmează cel de nimfă, când căpuşa în devenire mai creşte în dimensiuni. Nimfele se hrănesc cu sângele gazdelor lor vreme de 3-5 zile. Resursele de energie astfel formate servesc evoluţiei ulterioare şi care nu mai constă în stadii de nimfă. Astfel larvele şi nimfele după ce se hrănesc, se lasă să cadă pe jos şi încep să-şi caute o ascunzătoare potrivită în sol, de obicei sub frunze, unde năpârlesc şi îşi continuă creşterea. Pe timp de iarnă, procesul evoluţiei este suspendat, urmând a fi reluat abia la începutul anului următor. Etapa de hrănire durează la adulţi ceva mai mult decât la larve şi nimfe. Resursele de energie acumulate în acest fel servesc repoducerii. Astfel, după ce se hrănesc, femela şi masculul se găsesc cu ajutorul feromonilor (substanţe de atragere sexuală), iar odată întâlniţi, încep actul de reproducere. Masculii mor la scurt timp după consumarea actului, în timp ce femelele îşi depun mai întâi ouăle şi abia după aceea mor şi ele.

Page 132: Micologie Si Parazitologie

Capusa

• Dăunător: Tipic dăunător pentru igienă. În locul înţepăturii, după ce căpuşa a căzut sau a fost îndepărtată, poate apărea, din cauza reacţiilor alergice la saliva căpuşei, o leziune urticariană, caracterizată prin senzaţii accentuate de mâncărime şi cu un centru de necroză. Căpuşa poate fi periculoasă, deoarece este purtătoare de arboviruşi şi agenţi patogeni ai bolii Lyme (borelioză). Dacă se transmit la om agenţii patogeni ai bolii Lyme (Borrelia burgdorferi), acesta se poate îmbolnăvi uşor de această boală. Boala se desfăşoară în diferite etape, care sunt fiecare caracterizate de simptome specifice.

Page 133: Micologie Si Parazitologie

Capusa• Prevenire: Persoanele, care fac excursii în natură, pot folosi substanţe

preventive de protecţie împotriva insectelor, cum ar fi autan sau deda, aplicate direct pe piele, respectiv pe haine. După opririle în natură, oamenii trebuie să-şi controleze corpul de căpuşe. Căpuşele de obicei se pot înlătura imediat, înainte să apuce să străpungă pielea cu maxilele. În apartamente şi case căpuşa nu se poate înmulţi, aşa că nu există pericolul ca acestea să pătrundă în interior, decât prin animale de companie sau oameni. Căpuşele se răspândesc în grădini cu ajutorul mamiferelor mici şi păsărilor. De aceea se recomandă instalarea unui gard de sârmă cu ochiuri mărunte, înalt până la genunchi, alături de gardul principal şi să se îngroape o parte din el în pământ Animalele de companie, cum sunt câinii şi pisicile, se pot îmbolnăvi de asemenea de borelioză. De aceea trebuie luate şi pentru ele măsuri preventive de protecţie. Astfel este recomandabilă folosirea zgărzilor împotriva insectelor, cu care copiii nu trebuie să intre în contact. Animalele de casă trebuie controlate în mod regulat de căpuşe.

Page 134: Micologie Si Parazitologie

Capusa

• Combatere: O căpuşă ce tocmai a pătruns prin piele poate fi scoasă cu ajutorul unui cleşte special pentru scoaterea căpuşelor sau cu o pensetă ascuţită. Instrumentul trebuie să prindă între cleşti maxilele căpuşei, care sunt inserate în piele, şi, printr-o mişcare de dezşurubare, căpuşa să fie dezlipită. Trebuie evitată strivirea corpului căpuşei, deoarece făcând acest lucru, agenţii patogeni precum cei ai boreliozei şi arboviruşii pot fi eliberaţi direct în rana înţepăturii. Acesta este şi motivul pentru care căpuşele nu trebuie stropite cu ulei, vaselină etc. cât timp se află pe piele, întrucât acestea duc de asemenea la distrugerea corpului lor, împrăştiind agenţii patogeni în rană.

Page 135: Micologie Si Parazitologie

Capusa

• Phylum Arthropoda• Subphylum Chelicerata• Class Arachnida• Family Argasidae• Ornithodorus sp.

• Ornithodoros sp

Page 136: Micologie Si Parazitologie

Capusa

Page 137: Micologie Si Parazitologie

Capusa

Page 138: Micologie Si Parazitologie

Pediculoza

• Pediculoza este data de insecte mici (paduchi – popular) care traiesc la nivelul pielii si se hranesc cu sange. Infestarea este definita ca reproducerea in numar mare a acestor insecte.

• Clasa Insecte• Ordinul A N O P L U R A

Exista diferite tipuri de pediculoza: - pediculoza capului -Pediculus capitis - pediculoza pubiana -Phthirus pubis - pediculoza corpului –Pediculus corporis

Page 139: Micologie Si Parazitologie

Pediculoza capului

1. Pediculus capitis: – insectele sunt de obicei in pielea paroasa a capului,

mai frecvent la ceafa sau dupa urechi; - pediculoza capului este mai frecventa la copiii

prescolari si la cei din scoala elementara; adultii pot fi afectati de asemenea, in special daca locuiesc cu in aceeasi casa cu copii afectati; - poate fi raspandita prin contact personal, folosirea produselor personale (pieptene, perii, palarii, sepci, haine) sau a lenjeriei de pat cu persoanele infestate.

Page 140: Micologie Si Parazitologie

Paduche_louse

Page 141: Micologie Si Parazitologie

Pediculoza capului

• - ouale sunt albe, rotunde sau ovalare si sunt atasate de firul de par aproape de radacina si nu aluneca singure de-a lungul firului de par. Oualele sunt maronii inainte de a iesi insecta si sunt albe pana la maro deschis dupa iesirea acesteia. Gratajul frecvent poate determina aparitia unor leziuni pe scalp, care se pot infecta. Ca raspuns la infectie, nodulii limfatici din spatele urechilor se pot tumefia.

Page 142: Micologie Si Parazitologie

Pediculoza pubiana

2. Phtirius pubis-determina pediculoza pubiana. Se raspandeste prin contact sexual si este foarte contagioasa; majoritatea persoanelor se infesteaza dupa un singur contact cu persoana infestata;

-insectele si ouale lor pot supravietui pe obiectele de lenjerie sau prosoape suficient de mult incat sa poate fi raspandite la alte persoane;

-un copil diagnosticat cu pediculoza pubiana poate fi victima unui abuz sexual.

– paduchii se gasesc de obicei in zona pubiana, dar pot afecta parul facial, genele, sprancenele, parul de pe piept si mai rar pe scalp;

Page 143: Micologie Si Parazitologie

Phtirius pubis

Page 144: Micologie Si Parazitologie

Pediculoza pubiana

-poate determina prurit in jurul zonei genitale, dar si in jurul anusului, axilar;

-muscaturile paduchilor pubieni determina aparitia unor leziuni mici, plate, gri-albastre, asemanatoare echimozelor, aflate la nivelul trunchiului, coapselor si bratelor.

- ouale pot fi vazute la baza firelor de par. Pana la o treime din cei cu pediculoza pubiana prezinta si o alta boala cu transmitere sexuala. Insectele pubiene care infesteaza genele pot determina aparitia unei iritatii, iar oualele pot fi vazute la baza genelor.

Page 145: Micologie Si Parazitologie

Pediculoza corpului

3. Pediculus corporis -determina pediculoza corpului:

- este raspandita in special prin folosirea obiectelor persoanelor infestate, mai ales a hainelor si palariilor; ocazional poate fi raspandita prin contact personal.

-paduchii traiesc si depun oua pe haine, ei fiind prezenti la nivelul pielii numai cand se hranesc.

- in anumite conditii, cum ar fi in timpul dezastrelor naturale sau al razboaielor, pediculoza corpului poate sa transmita boli amenintatoare de viata, de exemplu tifos, febra recurenta.

Page 146: Micologie Si Parazitologie

Pediculoza corpului

• Pediculoza corpului determina aparitia unor leziuni pruriginoase la nivelul bratelor, in jurul taliei si pe trunchi in locurile in care hainele preseaza pielea. Insectele si ouale lor nu se vad de obicei pe piele, ci sunt gasiti in haine. Alte afectiuni, cum ar fi matreata sau scabia, pot determina simptome similare pediculozei.

Page 147: Micologie Si Parazitologie

Pediculus corporis

Page 148: Micologie Si Parazitologie

Pediculoza

• Pediculoza nu se vindeca fara tratament. Daca tratamentul initial nu omoara ouale, va fi necesar un tratament de 7 – 10 zile pentru a ucide noile insecte. Pruritul poate persista inca 7 – 10 zile dupa reusita tratamentului. Dupa tratament ouale moarte raman pe firele de par pana cand sunt indepartate. In unele scoli nu se permite copiilor sa revina pana cand ouale moarte nu sunt indepartate. Parintii copilului infestat vor anunta personalul scolii sau al gradinitei pe care o frecventeaza copilul. Ceilalti copii vor fi examinati pentru a putea fi tratati in cazul infestarilor noi sau recurente.