O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

O categorie care se lupta cu evaziuneafiscala si specula 13 May 2013 | de Romina Ardelean

[1]

Legumele si fructele proaspete raman o categorie profund afectata deevaziune, fenomen care a acaparat 80% din piata - potrivit estimarilorproducatorilor si importatorilor. Criza, desi nu a contat foarte mult inecuatia evolutiei categoriei, a incurajat practicile speculative si goanadupa pretul cel mai mic. Ce ar putea schimba lucrurile in bine?Sustinerea productiei locale prin masuri legislative coerente, facilitareaaccesarii fondurilor europene de catre microferme, crearea unui lant dedistributie organizat, dar si diminuarea TVA-ului pentru legume si fructeproaspete.

Pagina 1 din 12

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

Nu de putine ori s-a vorbit despre potentialul agricol al Romaniei - acincea mare piata din Uniunea Europeana din punct de vedere alsuprafetei arabile totale - si despre cum agricultura locala ar puteahrani, teoretic, o populatie de 4-5 ori mai mare. Si totusi, in ciudapremiselor pozitive, agricultura romaneasca se caracterizeaza printr-oproductivitate redusa, ca urmare a dotarii slabe a fermelor si ameteodependentei. Daca tinem cont si de faptul ca peste jumatate dinterenul arabil este reprezentat de ferme mici, iar suprafata serelor aajuns la mai putin de 5%, intelegem si mai bine de ce ne aflam in acestcerc vicios.

Multe si marunte

Pagina 2 din 12

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

[2]Pentru cei care reusesc sa produca in aceste conditii apar altePagina 3 din 12

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

probleme: lipsa unui lant de distributie bine organizat care sa facilitezestabilirea unor parteneriate directe cu retailerii, lipsa accesului la altecanale de vanzare din cauza „mafiei pietelor”, dar si imposibilitatea dea face fata preturilor produselor din import. „Nu exista niciun interespentru incurajarea productiei locale. Suntem ingenuncheati deimporturile de legume si fructe proaspete. De cinci ani lucram inpierdere si peste 90% dintre noi suntem imprumutati la banci pentru areusi sa ne mentinem activitatea”, afirma Mircea Croitoru, PresedinteleAsociatiei Producatorilor de Legume-Fructe Matca, al treilea bazinlegumicol din tara, din care fac parte peste 850 de producatori.Asociatia administreaza 73 de hectare de solare si aproape 300 dehectare de legume in camp.

Prin urmare, realitatea face ca nici macar in plin sezon piataromaneasca sa nu fie capabila sa livreze consumatorului final legume sifructe integral autohtone. Nu vorbim despre produse exotice, ci desprecartofi, rosii, castraveti, ardei, radacinoase, mere, struguri, piersici saucaise. In cazul legumelor, producatorii vorbesc despre un raport de 80%versus 20% in favoarea produselor locale, in sezon, insa in extrasezonsituatia se inverseaza sau devine chiar mai tragica.Vorbind despre acest fenomen, Calin Pop – proprietarul unei ferme delegume in judetul Bihor - atrage atentia ca „problema centrala estesistemul legislativ care nu incurajeaza productia locala. Daca productialocala ar fi mai mare, s-ar dezvolta mai repede si lantul decomercializare, in caz contrar vom continua sa facem bisnita. Degeabase organizeaza micii producatori romani daca ei nu sunt tehnologizati,pe de o parte, si daca nu isi pregatesc oameni care sa fie capabili sapoarte discutii cu reprezentantii retailerilor si sa incheie contracteprofitabile pentru toti cei implicati, pe de alta parte. Nici la importatorisau distribuitori lucrurile nu sunt mult mai bine puse la punct. Fiecareare cate doi – trei agenti care listeaza produsele in cateva reteleinternationale de magazine si la anumite supermarketuri locale, iarrestul se cumpara la usa depozitelor. Asa functioneaza lucrurile celputin in orasele mari unde mai exista centre en-gros, precum Bucuresti,Timisoara, Cluj sau Oradea. In orasele mici, achizitia se muta de celemai multe ori in piata”. Exceptie de la regula mentionata de Calin Pop ofac importatorii de citrice carora „le merge destul de bine si suntorganizati”. Inainte de a demara propriul business agricol, Calin Pop alucrat in industrie in companii precum Procter&Gamble, Nestle, PhilipMorris si Orkla Foods.

Un aspect subliniat de toti producatorii cu care am stat de vorba este

Pagina 4 din 12

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

acela al gradului foarte ridicat de evaziune. „Odata cu criza a inflorit simai mult evaziunea fiscala si goana dupa pretul cel mai mic. Cea maimare evaziune se face la granita cu Bulgaria, care este poarta deintrare a importurilor dinspre Turcia. Aceasta problema s-ar putearezolva rapid, prin impozitarea marfurilor la intrarea in tara si nu ladestinatie. Totodata taxarea ar trebui facuta in sistemul taxa fixa/tonade produs si nu procentuala din valoarea facturii”, mai spune Calin Pop.In cazul produselor locale, traseul „clasic” este producator – colector –unu sau doi intermediari – retail, ceea ce face destul de greu de stabilitprovenienta produselor. Exista si varianta in care colectorul are propriaretea de distribuitori in piete, fenomen specific mai ales zonei de sud atarii.

De la situatia generala la cazuri particulare

Majoritatea producatorilor romani continua sa intampine probleme marila capitolul piete de desfacere a produselor, iar colaborarile de succescu marii retaileri se pot numara pe degetele de la maini. „Am incercatsa cooperam cu marile retele de magazine, insa problema este ca nuavem continuitate sau ne trezim ca dupa 7-8 luni avem de platit ofactura pentru taxa de raft si tot ce am castigat trebuie sa dam inapoi.Nu mai vorbesc despre taxele de etichetat, ambalat sau de logistica.Mai bine lucram cu intermediarii si exportam”, afirma Costel Condrache,un producator din Matca ce administreaza 5 hectare de solare siproduce castraveti, rosii sau ardei. Acesta spune ca, pana nu demult,marii retaileri le imputau ca nu pot colabora cu ei pentru ca „de lamarginea tarlalei nu se mai intampla nimic, neexistand sortare,ambalare, desfacere, etc. – actiuni care trebuie realizate intr-un modcontrolat din punct de vedere termic. Insa acestea sunt doar falsemotive. Noi am investit intr-un depozit peste un 1 milion de euro tocmaipentru a fi capabili sa raspundem standardelor cerute de ei, dar si ca sanu mai fim la mana intermediarilor care stiu ca trebuie sa le vindem,caci altfel ni se strica marfa. Dar depozitul pe care l-am finalizat acummai bine de un an n-a fost utilizat”. Cei care exporta tintesc cuprecadere piete precum Germania, Polonia, Lituania, Anglia, Ungariasau Slovacia.

Si Mircea Croitoru (Asociatia Producatorilor de Legume-Fructe Matca)are experiente negative cu lanturile internationale de comert. „Nu esteadevarat ca nu indeplinim conditiile lor, cei care nu respecta conditiilecontractelor sunt chiar ei. Anul trecut am ajutat un mare producator depepeni sa incheie un contract cu unul dintre principalele lanturi de

Pagina 5 din 12

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

magazine din piata. Conform acestuia, ei trebuiau sa livreze 5 tone deproduse saptamanal, insa retailerul nu le lua mai mult de o tona, pemotiv ca nu se vand, desi in magazine se gaseau si produse din Grecia.Producatorii au fost cei care au pierdut foarte mult”, exemplificareprezentantul Asociatiei. „Exista multa specula, toata lumea aleargadupa pretul cel mai mic si interesele ca piata neagra sa ramana la 80%sunt colosale. Va spun cu amaraciune ca cei care ne-au guvernat nu audorit sa tinem pasul cu Europa, altfel nu imi explic de ce atata birocratiein accesarea fondurilor. In ritmul acesta, pana si bulgarii ne-o vor luainainte”, completeaza el.

[3]Piata se dovedeste extrem de instabila si pentru marii furnizori. Spreexemplu, gigantul Dole a intrat in mod direct pe piata fructelorproaspete din Romania in 2009 prin preluarea distribuitorului localDistrifrut. In primii ani de operare pe piata locala, producatorul aveaplanuri mari si bugete de investitii pe masura: cresterea notorietatiibrandului Dole prin campanii de consumator, dezvoltarea colaborarii curetailerii mici prin cresterea numerica a distributiei si derularea unorprograme de sustinere a vanzarilor pe canalul traditional, etc. Astfel, in2010 acesta reusise dublarea cifrei de afaceri fata de 2009, raportandrulaje de 107,3 mil. lei la finalul anului. In anul urmator (2011), afacerileau inregistrat insa un declin abrupt, ajungand la valoarea de 39,4 mil.lei, potrivit raportarilor Dole Romania trimise la Ministerul de Finante. Siefectivul de angajati s-a redus in acelasi ritm, de la un numar mediu de

Pagina 6 din 12

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

72 de salariati in 2010 ajungand la 30 de persoane in 2011. In 2011,atat directorul comercial, Bogdan Grama, cat si directorul general,Victor Esquivel, au plecat din firma, nefiind anuntata nicio numire nouape pozitiile ramase libere. La inceputul lui 2013, Dole Romania si-asuspendat activitatea, potrivit datelor de la Ministerul de Finante. Perafturile retelelor internationale de magazine din Romania suntprezente in continuare fructe exotice proaspete cu eticheta Dole, insafurnizorul este o subsidiara a companiei din afara tarii. In 2010,jumatate dintre volumele vandute de Dole Romania la nivel localveneau din lanturile de supermarketuri si hypermarketuri, restul dinparteneriatele cu distribuitorii en-gros, acestia din urma reprezentand osursa de aprovizionare pentru piete, aprozare si magazine traditionale.

Un alt furnizor mare, Yuksek International Fruct, companie care in 2010raporta afaceri de 77,7 mil. lei din comertul cu ridicata al legumelor sifructelor, si-a schimbat domeniul de activitate in urma cu aproximativdoi ani, potrivit informatiilor furnizate de adminstratorul firmei, SilviuPascu. In 2011, compania a raportat la Ministerul de Finante o cifra deafaceri de 12,4 mil. lei pe 2011, cu un alt obiect de activitate: comertulcu ridicata al carnii si al produselor din carne. Recent, actionarulcompaniei Yuksek International Fruct SRL. a fost implicat intr-un procescu statul roman, fiind acuzat de oferirea de mita unui inalt functionardin Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), potrivit preseilocale.

Nisele, o solutie mai profitabila?

Cel putin la prima vedere, sunt segmente in piata legumelor si fructelorproaspete unde exista mai multa organizare si jucatori stabili.Segmentul salatelor convenience este unul dintre acestea. „Desiprezent in Romania de 10 ani, segmentul este unul foarte tanar si maideloc dezvoltat, daca ne raportam la ce se intampla in tari ca Elvetiasau Italia”, precizeaza Nicoleta Scarlat, Director Vanzari in cadrulEisberg Romania. Compania comercializeaza pe piata brandul omonimde salate ambalate. In 2013, compania a remodelat imaginea branduluiprin diferentierea ambalajelor la nivel de culoare, ingrediente, dar siinformatia inscrisa pe pachet, pentru a ajuta consumatorul sa identificemai repede produsul preferat.

„De asemenea, am introdus in gama noastra si salatele din frunzesensibile: baby spanac, valeriana, baby batavia si rucola. Credem in

Pagina 7 din 12

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

aceasta categorie si speram sa o putem impulsiona in 2013 in asa felincat anul viitor aceste frunze sa nu mai fie incadrate in categoriadelicatese”, mai spune Nicoleta Scarlat. Ea mai precizeaza ca, inprezent, vanzarile companiei se impart in mod echitabil intre IKA siHoReCa.

Tot ca urmare a stilului de viata alert al noului consumator, care doresteproduse sanatoase si convenabile, s-a dezvoltat si segmentul fructelorsi legumelor proaspete bio. Aici producatorii au mizat pe o strategiediferita, cea a distributiei directe, si pe puterea „recomandarilor”. Astfel,in piata exista cazuri in care o astfel de microferma ajunge sa distribuiechiar si la 500 de persoane saptamanal, in baza comenzilor telefonicesau online. „Cosul bio” urmeaza apoi sa fie livrat la domiciliul clientului,gratuit sau contra cost. Tranzactia este „curata”, intermediarii eliminati,producatorul controleaza calitatea produselor livrate, iar preturile suntin medie cu 20-30% mai mari ca la produsele conventionale. O selectiede astfel de produse poate fi gasita si in unele magazine specializatesau chiar la retailerii consacrati, insa vorbim de o oferta limitata si celmai adesea „piperata” din punct de vedere al pretului.

Ce fac retailerii internationali la acest capitol?

De cealalta parte a “baricadei”, retailerii internationali incearca si ei safaciliteze accesul produselor romanesti la rafturile lor. Printre initiativelede acest gen, care ating si categoria fructelor si legumelor proaspete,se numara programele “Produceti romaneste, vindem romaneste”(real,- Hypermarket), “De-ale noastre” (METRO Cash&Carry), “Gusturiromanesti” (Mega-Image) sau Filiera Calitatii Carrefour (morcovi sicartofi).

Programul “Produceti romaneste, vindem romaneste”, lansat de real,-Hypermarket si-a propus sa remedieze disfunctionalitatilor de pe lantulde distributie a produselor alimentare locale prin crearea unor punti decolaborare cu micii fermieri. Initiativa a plecat tocmai de la constatareaca majoritatea producatorilor incearca sa isi vanda produsele pe contpropriu, din lipsa unor mecanisme functionale in domeniul comertuluiintern cu produse agricole. Ca parte din program, retailerul german aorganizat forumuri de informare si targuri de achizitii regionale, inparteneriat cu autoritatile locale, dar si targuri de produse traditionale siecologice in magazine.

De la inceputul programului „Produceti romaneste, vindem

Pagina 8 din 12

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

romaneste”, numarul furnizorilor locali s-a marit cu 20%, adica cu peste90 de noi furnizori. In cazul unor categorii de produse, s-au inregistratcresteri spectaculoase ale volumelor comercializate din piata interna:mere (peste 2.000 de tone in sezonul 2011/2012, cu peste 40% maimult decat in anul anterior), suc natural de mere (mai mult de 150.000de litri vanduti pana acum in 2012), cartofi (peste 1.000 de tone),capsuni (cu 38% mai mult decat in 2011) etc. De la inceputulprogramului, au intrat in selectia permanenta a hipermarketurilor real,-aproape 250 de articole noi, realizate de catre peste 100 de furnizoricontactati cu aceste ocazii.

Un pas mai departe l-a facut METRO Cash & Carry care a avut oinitiativa unica pentru piata din Romania, programul de sustinere aproducatorilor locali “De-ale noastre”, care vizeaza comercializarea delegume romanesti sezoniere provenite de la micii fermieri. Programul s-a adresat, intr-o prima faza, agricultorilor din bazinul legumicol PoianaMare, din judetul Dolj acestia devenind furnizorii companiei pentru rosii,ardei gras, ardei capia, gogosari, castraveti si vinete. Pe langaasigurarea desfacerii produselor, agricultorii participanti in programulde sustinere a producatorilor locali beneficiaza de un centru decolectare, precum si de consultanta pe tot parcursul procesului deproductie. In plus, la inceputul programului, METRO le asigura necesarulde seminte pentru rasaduri. In program au fost implicati initialaproximativ 200 de producatori locali, iar investitia METRO in acestprogram este in jurul a jumatate de milion de euro.

“Proiectul De-ale Noastre s-a bucurat de un impact pozitiv, perceput siprimit atat din partea furnizorilor locali (foarte interesati sa adereprogramului), cat si din partea clientilor nostri, care-si doresc din ce ince mai mult, sa poata gasi pe rafturile magazinelor noastre, marfaprodusa local. Ne dorim ca acest proiect sa fie continuat in 2013,extinzand gama de produse: legume-fructe, precum si zona vizata deproiect. Din pacate, nu va pot oferi acum mai multe detalii, in acestsens”, precizeaza Adina Timplaru, Head of Corporate Communicationsin cadrul companiei. Aceasta a mai spus ca, in functie de sezon,ponderea produselor achizitionate de la producatorii locali ajunge panala 70 %. “Sortimentatia este alcatuita plecand de la nevoile de afacericlientilor nostri, de la ce au ei nevoie ca si produs/ calibru/ ambalaj/nivel de pret pentru a oferi mai departe clientilor lor, atat produse decalitate, cat si preturi competitive. Clientii revanzatorii, in special,prefera un ambalaj mai mare si calibru mai mic la un pret competitiv, intimp ce clientii segmentului Horeca prefera o ambalare mai mica,

Pagina 9 din 12

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

calibru mediu-mare, avand un pret competitiv”, a specificat aceasta.

In cazul retailerului Mega Image “sortimentatia de fructe si legumeporneste de la o structura de baza careia i se adauga o gamadiversificata de produse sezoniere si de nisa - exotice, bio, produseconvenience. Ponderea acestora din urma depinde foarte mult desuprafata magazinului. De asemenea, suntem preocupati in moddeosebit de prospetimea produselor, motiv pentru care asiguram uninterval foarte scurt intre momentul receptiei lor in depozitul central sicel al livrarii in magazine”, spune Diana Dobre, Category GroupManager. Si Mega Image a lucrat in ultima perioada la imbunatatireaponderii produselor locale, demarand proiecte de achizitii direct de laprodicatori. „Implicarea noastra se refera atat la partea de logistica catsi la cea de consultanta. Succesul proiectelor depinde in mare masurade capacitatea producatorilor de a se adapta unui mod de lucruorganizat si de a asigura continuitate in livrari”, a mai spus DianaDobre. Nu in ultimul rand, aceasta a precizat ca mediul puternicconcurential general atat de ceilalti retaileri, cat si de pietele deschisein vecinatatea magazinelor, „ne determina sa fim inovatori atat pepartea de sortimentatie cat si in ceea ce priveste modul de prezentareal marfii si de comunicare cu clientii. Acestia sunt tot mai interesati saafle daca produsele sunt sigure pentru consum si apreciaza informatiilecomunicate in magazine. Deci, calitatea, diversitatea, sigurantaalimentara si comunicarea sunt cuvintele cheie pentru noi, fara insa saneglijam partea de competitivitate”

Unde ne sunt aprozarele?

Legumele si fructele proaspete sunt un segment destul de slabdezvoltat in comertul traditional, desi exista modele suficiente in altetari europene care demonstreaza potentialul categoriei in segmentulretailului de proximitate – cel putin in urbanul mare. Praga, Barcelona,Paris sunt doar cateva exemple de capitale europene unde la cate uncolt de strada te imbie un magazin unde oferta de astfel de produseeste baza sortimentatiei, iar fructele ademensc clientii din ladite sicosuri rustice plasate chiar pe trotuar.

„Daca ne raportam la metru patrat de expunere dedicat categoriei dintotal spatiu de vanzare, nu cred ca retailul traditional local este cu multin urma retailului modern. Unde pierd ei? La partea de expunere, dediversitate. Cred ca exista mult potential in comertul de proximitatepentru aceasta categorie. Eu m-as incumeta sa testez niste aprozare si

Pagina 10 din 12

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

sunt sigur ca nu as pierde bani. Nu iti trebuie mult spatiu, investitia esteminima – un spatiu de depozitare cu temperatura controlata si douavitrine – un layout atragator si o pozitionare buna. Cred ca te potiincadra cu totul in 10.000 de euro. Daca esti si producator, atuncisinergiile sunt si mai frumoase”, crede Calin Pop.

Investitiile nu sunt optionale

Daca unele probleme ale categoriei, precum piata neagra, ar putea firezolvate mai rapid, prin controale stricte la vama, mutarea incasariitaxelor in punctul de intrare al marfurilor in tara si prin fiscalizarearuralului, aspectele legate de cresterea productivitatii, competitivitatiisau calitatii produselor autohtone nu se pot remedia decat prin infuziimasive de capital, fie provenit din fonduri europene, fie din imprumuturibancare. Tehnologizarea procesului de productie si cresterea suprafeteide sere ar atenua si sezonalitatea accentuata a pietei, dandposibilitatea producatorilor sa asigure un flux de produse autohtone deo calitate constanta pe parcursul intregului an. O alta masura cu impactbenefic imediat asupra categoriei ar fi reducerea TVA-ului care s-arresimti si mai mult intr-o piata unde materia prima este si produs finit,decat in alte categorii sensibile precum painea. In partea de sud a tarii,redeschiderea la capacitate maxima a Pietei de Gros Abundia Berceniva aduce putina curatenie in piata. Noul management isi doreste satransforme aceasta platforma intr-o adevarata bursa de marfuri si saatraga, pe langa actualii chiriasi, mai multi producatori locali, si sacolecteze produse din zonele invecinate.

Vrei mai multe informatii despre categoria fructelor si legumelorproaspete? Citeste studiul realizat de compania de cercetare MEDNETMarketing Research Center in exclusivitate pentru revista Progresiv. [4]

Articole Asemănătoare

Source URL: https://revistaprogresiv.ro/articles/o-categorie-care-se-lupta-cu-evaziunea-fiscala-si-specula

Legături

Pagina 11 din 12

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula

[1] https://revistaprogresiv.ro/sites/default/files/article/images/Focus-01_24.jpg[2] http://archive.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_162/thumbnail/../Focus-gr-01-mare.jpg[3] http://archive.magazinulprogresiv.ro/uploads/media/editia_162/thumbnail/../Focus-cas-01-mare.jpg[4] https://revistaprogresiv.ro/articol/4021/Obiceiuri_de_consum_privind_fructele_si_legumele_proaspete.html

Pagina 12 din 12