UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţificConf. Univ.Dr. Marcela Bengescu Absolvent: Gabriela-Maria Luca

20131

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTIFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Specializare Contabilitate manageriala si audit contabilForma de învăţământ master

EVAZIUNEA FISCALA

Coordonator ştiinţificConf. Univ. Dr. Marcela Bengescu Absolvent Gabriela-Maria Luca

Piteşti 2013

2

Declaraţie

Prin prezenta declar că Lucrarea de disertatie cu titlul “Evaziunea fiscala” este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate.

De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusive cele de pe internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

- toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din altă limbă, sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei;

-reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine referinţa precisă;- rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.

Piteşti, data

Absolvent: Gabriela-Maria Luca

_________________________ (semnătura în

original)

3

CUPRINS

DECLARATIE................................................................................................................. 3 INTRODUCERE..............................................................................................................5

CAPITOLUL 1

DELIMITARI CONCEPTUALE PRIVIND EVAZIUNEA FISCALA.......................6 1.1 Conceptul de evaziune fiscala ..................................................................................6

1.2 Domeniul de manifestare a evaziunii fiscale .............................................................8 1.3 Efectele evaziunii fiscale .........................................................................................15

1.3.1 Efectele evaziunii fiscale asupra formarii veniturilor........................................15 1.3.2 Efectele economice ale evaziunii fiscale...........................................................16 1.3.3 Efectele sociale ale evaziunii fiscale.................................................................19 1.3.4 Efectele politice ale evaziunii fiscale................................................................20

CAPITOLUL 2

CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PREVENIREA SI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE.................................................................................................21

2.1 Cauzele evaziunii fiscale........................................................................................21 2.2 Cadrul juridic privind combaterea evaziunii fiscale ............................................23 2.3 Masuri de combatere a evaziunii fiscale .............................................................. 25 2.4 Institutii abilitate in prevenirea si combaterea evaziunii fiscale ............................27 CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ LA SC EDIL EXPERT SRL .......................................................32 3.1 Prezentarea societatii............................................................................................32 3.2 Principalele operatiuni desfasurate de societate verificate de DGFP Arges .......33 3.3 Concluzii privind activitatea desfasurata de SC EDIL EXPERT SRL ...............41

CONCLUZII SI PROPUNERI....................................................................................42

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................43

ANEXE..........................................................................................................................45

4

INTRODUCERE

Având în vedere această realitate incontestabilă respectiv cea a fenomenului evazionist, precum şi interesul sporit faţă de acest fenomen a cărui evoluţie este foarte rapidă şi de dimensiuni ridicate am ales pentru studiu această lucrare de disertatie.

În aceasta lucrarea am pornit prin a definii conceptul de “evaziune fiscala” si formele de manifestare ale acesteia, aratand mai apoi interdependenţele dintre evaziunea fiscală şi instituţiile implicate în eradicarea ei, abordând fenomenul în complexitatea sa,ca de la cauză la efect.

Am acordat atenţie deosebită implicaţiilor de ordin economic, social şi posibilităţii de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale,astfel încât aceasta să descurajeze rapid fenomenul evazionist, să contribuie într-o mai mare măsură la realizarea veniturilor bugetului de stat şi să conducă la asigurarea unei stabilităţi macroeconomice şi a unui mediu de afaceri favorabil.

Aşa cum se observă în zilele noastre, fenomenul de evaziune fiscală din România este unul omniprezent, care încearcă să domine economia naţională.Acesta deţine o pondere însemnată în economia subterană a României, acest lucru am incercat si eu sa il arat in capitolul III al acestei lucrari, unde am prezentat un caz de evaziune fiscala descoperit la o societate comerciala. Dacă insa ar fi luate măsurile cuvenite multe fonduri ar putea fi recuperate şi îndreptate către bugetul statului, contribuind astfel la încercarea de revenire a economiei naţionale din criza în care se află acum.

Parerea mea este ca pentru combaterea evaziunii fiscale nu este necesar numai impunerea unor sancţiuni drastice, ci ar trebui realizat un control fiscal mai eficient, mai corect şi mai transparent, un sistem legislativ viabil şi poate, în primul rând, o educaţie fiscală a cetăţenilor.

Eu cred ca legislaţia în vigoare nu este pe deplin clară şi nici suficientă existând destul de multe lacune. La elaborarea actelor normative nu s-a ţinut seama că suntem în tranziţie spre economia de piaţă şi controlul financiar şi fiscal nu este un simplu act administrativ, ci o necesitate obiectivă.

5

EVAZIUNEA FISCALA

CAP. I: DELIMITARI CONCEPTUALE PRIVIND COCCEPTUL DE EVAZIUNE FISCALA

1.1 Conceptul de evaziune fiscala

Pretutindeni şi din totdeauna evaziunea fiscală a fost condamnată. Cu toate acestea, perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat de-a lungul timpului. Ea persistă în toate ţările şi în toate perioadele, în ciuda sancţiunilor.

Evaziunea fiscală e o noţiune foarte dificil de precizat, în plus nu există o definiţie legală a fraudei fiscale. Dacă se vorbeşte de fraudă, atunci se vorbeşte în aceeaşi masură de fraudă legală sau legitimă, de fraudă ilegală, de evaziune internaţională, de fraudă ilegală, de evaziune ilegală, evaziune legală, de paradisuri fiscale sau de refugii, de abuzul dreptului de a fugi din faţa impozitului, de libertatea alegerii căii celei mai puţin impozitate sau subestimare fiscală, frauda la lege, sau economia subterană.Cel mai adesea, frauda fiscală desemnează “stricto senso”, o infracţiune la lege şi se distinge de evaziunea fiscală care se defineşte ca o utilizare abilă a posibilităţilor oferite de lege.

Prima definire a evaziunii fiscale a fost dată între cele două razboaie mondiale. Conform acesteia, frauda îmbracă o concepţie extensivă, noţiunea de evaziune fiscală e inclusă în cea de fraudă. Ea a fost susţinută de Lerouge. Cel mai cunoscut sens dat evaziunii fiscale e “arta de a evita căderea în câmpul atracţiei a legii fiscale” concept care aparţine lui M.C. de Brie si P.Charpentier. La noi, evaziunea fiscală e clasificată de Virgil Cordescu astfel: ilicită şi legală. Evaziunea ilicită are un caracter fraudulos. Prin aceasta se inţelege acţiunea contribuabilului ce violează o prescripţie legală cu scopul de a nu plăti impozitul cuvenit. Evaziunea fiscală e frauduloasă când contribuabilul obligat să furnizeze date în sprijinul declaraţiei sale recurge la disimularea obiectului impozabil, subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor căi de sustragere de la plata impozitului datorat.

Evaziunea legală sau mai bine spus toleranţa exprimă acţiunea contribuabililor de a ocoli legea, recurgând la o combinaţie neprevăzută de legiuitor şi deci tolerate prin scăparea din vedere. Contribuabilii găsesc anumite mijloace şi exploatând insuficienţele legislaţiei eludează în mod “legal” sustrăgându-se în total sau în parte plăţii impozitelor, tocmai datorită acestei insuficienţe a legislaţiei. Procedând astfel, contribuabilii rămân în limita strictă a drepturilor lor şi statul nu se poate apăra decât prîntr-o legislaţie bine studiată, clară, precisă, ştiinţifică. Singurul vinovat de producerea evaziunii prin astfel de mijloace este doar legiuitorul.

Evaziunea fiscala este unul din fenomenele economico-sociale de maxima importanta, cu care toate statele de astazi se confrunta, într-o masura mai mare sau mai mica. Eradicarea sa este practic imposibila, de aceea tot ce se poate face, efectiv, în acest domeniu, este limitarea la maximul posibil a acestui fenomen,

6

Literatura de specialitate da posibilitatea unor multiple interpretari ale conceptului de evaziune fiscala. Una dintre acestea defineste "evaziunea fiscala" ca fiind "totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu ajutorul carora, cei interesati sustrag, în totalitate sau în parte, materia lor impozabila obligatiilor stabilite prin legile fiscale" . Un alt sens al conceptului de evaziune fiscala a fost dat de M. Duverger, care aprecia ca acest fenomen "desemneaza ansamblul manifestarilor de fuga din fata impozitului", în acest sens, existând evaziune fiscala, în sensul propriu al termenului, atunci când "cel care ar trebui sa plateasca impozitul, nu îl plateste, fara ca obligatia acestuia sa fie transmisa asupra unui tert". O alta definitie a evaziunii ar fi cea data de Carmen Cordunenau, care precizeaza ca "evaziunea fiscala consta în sustragerea contribuabililor de la plata obligatiilor fiscale care le revin, în mod partial sau total, utilizând lacunele legislative sau recurgând la manevre ingenioase, în scopul ascunderii materiei impozabile".

Indiferent de modul in care a fost definit acest fenomen, evaziunea fiscalã reprezintã, de fapt , neîndeplinirea, de cãtre contribuabil, a obligatiilor fiscale.

Dacă din punct de vedere teoretic, contribuabilul respectă sau nu legea, în practică, operaţiunea de delimitare între evaziunea licită şi cea ilicită este dificilă deoarece între licit şi illicit nu există o ruptură, ci o continuitate. Încercările succesive ale contribuabilului de a profita de lacunele legii îl conduc de la legal la fraudă.

“Se poate spune că există trei familii de contribuabili. Una a celor cinstiţi(albă). Alta a celor necinstiţi(neagră). Şi cea gri, care evadează, fie legitim-prin abilităţi, fie ilegal - prin acrobaţii sau abuz de lege” 1.

În concepţia legiuitorului, evaziunea fiscală reprezintă “sustragerea prin orice mijloace în întregime sau în parte, de la plata impozitelor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi juridice străine, denumite în continuare contribuabili (art.1 din Legea nr.87/1994, pentru combaterea evaziunii fiscale” 2.

1 M.Cozian .L’import sur le revenue en question, Little.1999,citat de Jean Claude Martinez . La fraude fiscale , PUF , Paris ,2000 , p.10

2 Publicată în M.O. F. nr.299 din 24.10.1994

7

1.2 Domeniul de manifestare a evaziunii fiscale

Domeniul de manifestare a evaziunii fiscale este atât de intins pe cât este de larg si variat câmpul de aplicare a impozitelor. Totusi, ea se manifesta pregnant, in special, in domeniul impozitelor directe, influentând randamentul acestora.    In functie de modul cum poate fi savârsita, evaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare:

·        evaziune legala (realizata la adapostul legii); ·        evaziune frauduloasa (ilicita). FORMELE EVAZIUNII FISCALEDin punct de vedere al modului cum poate fi savârsita, al raportului care exista între

fenomenul în cauza si legislatia în vigoare, evaziunea fiscala cunoaste doua forme de manifestare:

·        evaziune fiscala licita (realizata la adapostul legii);·        evaziune fiscala ilicita (frauduloasa) sau frauda fiscala.Din punct de vedere spatial se pot identifica:·        evaziunea fiscala la nivel national;·        evaziunea fiscala internationala.

Evaziunea fiscala licita

Evaziunea fiscalã licitã reprezintã sustragerea unei pãrti din materia impozabilã, fãrã ca acest lucru sã fie considerat contraventie sau infractiune. Ea presupune exploatarea cadrului normativ existent, în sensul valorificarii inteligente a inconsecventelor, contradictiilor sau echivocitatii unor prevederi legale, în scopul evitarii obligatiilor legale catre stat.

Exista cazuri in care evitarea platii obligatiilor fiscale poate conduce la concluzia ca si aceasta forma a evaziunii fiscale atrage culpa subiectului economic implicat. Cu toate acestea, acestuia nu i se aplica sistemul de penalitati care însoteste frauda fiscala, având în vedere faptul ca acesta nu a încalcat nicio lege, ci practic a profitat de legislatia existenta (sau de lipsa ei), "recurgând la o combinatie neprevazuta de legiuitor si, în consecinta, tolerata prin scapare din vedere". Singurul "vinovat" de producerea evaziunii fiscale legale fiind, deci, legiuitorul.

Evitarea obligatiilor fiscale, în limitele legii, necesita, de obicei, asistenta din partea unor contabili sau avocati specializati în domeniul fiscal. Aceste costuri de evitare sunt suportate si justificabile doar pentru contribuabilii cu venituri mari, în timp ce contribuabilii cu venituri modeste apeleaza, atunci când se sustrag impozitului, la frauda fiscala, deoarece nu presupune costurile unei consultante specializate. Frecventa acesteia este mai accentuata în perioadele când se modifica sau se introduc legi noi, precum si atunci când statul utilizeaza, în mod intentionat, impozitul în scopul promovarii unor politici stimulatoare fata de anumite categorii socio-profesionale sau în anumite domenii de activitate.

În practica, faptele de evaziune fiscala licita, bazate pe interpretarea favorabila a legii, sunt foarte diversificate, în functie de inventivitatea contribuabilului si larghetea legii.

Evaziunea fiscala licita este favorizata de:- acordarea unor facilitati fiscale sub forma unor exonerari, scutiri partiale, reduceri,

deduceri, etc.;- acordarea unor scutiri delimitate temporar, în cazul înfiintarii de noi societati

comerciale;8

- scoaterea de sub incidenta impozitului a veniturilor aferente depozitelor bancare si a celor provenite din plasamente în obligatiuni emise de stat;

- nereglementarea cheltuielilor generale ale societatilor comerciale, aceasta creând tentatia supra -evaluarii, prin cresterea, nejustificata economic, a acestora;

- impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice, pe baza unor norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decât media, sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva;

- exploatarea unor lacune ale legii, etc.În România, evaziunea fiscala licita s-a realizat, adesea, pe baza:- facilitãtilor fiscale acordate de guvern: esalonari, amânari sau scutiri la plata

impozitelor si taxelor, a majorarilor si penalitatilor aferente acestora. Astfel, au fost avantajati contribuabilii rau-platnici în defavoarea celor care au înteles sa-si onoreze obligatiile fiscale în termenele legale.

Un exemplu reprezentativ si bine cunoscut, în România, de utilizare a facilitatilor fiscale pentru sustragerea de la impozitare îl reprezinta procedeul înfiintari de societati în lant de catre acelasi patron sau grup de asociati, dupa ce o societate a acestora iesea din perioada de scutire de la plata impozitului pe profit.

- omisiuni în reglementarea unor impozite si taxe. De exemplu, persoanele fizice autorizate în productia de bauturi alcoolice, în perioada 1993-1995, au fost omise din categoria subiectilor impozabili, combustibilul M si unele derivate ale motorinei nu au fost supuse accizarii, etc. O alta sursa importanta de evaziune fiscala licita, la îndemâna persoanelor fizice, a constituit-o neimpozitarea, pâna în 2004, a unor venituri realizate de acestea (veniturile realizate din vânzarile imobiliare, câstigurile de capital, veniturile ocazionale).

Prin urmare evaziunea fiscala licita va actiona ori de câte ori prin legile fiscale sunt lasate posibilitati de optiune, de exceptie de la regula, de omisiune, de interpretare în mai multe modalitati a legii, acolo unde exista exprimate facilitati fiscale, în anumite cazuri definite de lege, evaziunea licita fiind favorizata de existenta unei legislatii paralele pentru o firma, care îsi poate, astfel, reorganiza activitatea în asa fel încât sa profite de pe urma acesteia.

Aceasta forma a evaziunii fiscale poate fi evitata prin corectarea si îmbunatatirea cadrului juridic prin care a devenit posibila, însa, de multe ori, existenta unor interese politice, economice si sociale, determina tolerarea tacita a unor situatii evazioniste.

Evaziunea fiscala ilicita ( frauda fiscala) :Evaziunea fiscala frauduloasa (frauda fiscala), constituie o forma de eludare agravanta,

fiind studiata, analizata, legiferata si sanctionata, prin masuri pecuniare si privative de libertate, ori de câte ori este depistata. Aceasta consta, deci, în ascunderea ilegala, totala sau partiala, a materiei impozabile ce catre contribuabili, în scopul reducerii sau eliminarii obligatiilor fiscale ce le revin.

Evaziunea fiscala frauduloasa se prezinta sub urmatoarele forme:a) evaziunea traditionalã (prin disimulare), care consta în sustragerea, partiala sau

totala, de la plata obligatiilor fiscale, fie prin întocmirea si depunerea de documente incorecte, fie prin neîntocmirea documentelor cerute de legislatia în vigoare.

Aceasta forma a evaziunii fiscale frauduloase presupune o serie de procedee, printre care:

- întocmirea unor declaratii fiscale false sau neîntocmirea acestora;- reducerea intentionata a încasarilor, în scopul reducerii T.V.A. si a profitului

impozabil, prin încasari în numerar fara chitante si vânzari fara factura;- cresterea voita a cheltuielilor pentru a diminua profitul impozabil;- producerea si comercializarea de bunuri si servicii în mod clandestin;

9

- desfasurarea unor activitati profesionale recompensate în mod clandestin (la negru);- diminuarea valorii mostenirilor primite si a tranzactiilor cu bunuri imobiliare, etc.

b) evaziunea juridicã, consta în a ascunde adevarata natura a unui organism sau a unui contract (de exemplu, când un contract de asociere este transformat, în mod ascuns, într-un contract de munca, pentru ca beneficiarul acestuia sa obtina anumite avantaje din calitatea de salariat sau invers) pentru a scapa de anumite consecinte fiscale.

c) evaziunea contabilã, greu de identificat în practica, consta în a crea impresia unei evidente contabile corecte, utilizând documente false, în scopul cresterii cheltuielilor, diminuarii veniturilor, reducerii profitului impozabil si, în consecinta, a obligatiilor fiscale datorate statului.

d) evaziunea prin evaluare, consta în diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea amortismentelor si provizioanelor în scopul deplasarii profitului în viitor. Domeniile cele mai propice fraudei fiscale sunt comune tuturor tarilor, ele fiind reprezentate, în special, de activitatile tertiare (comertul si serviciile) si de constructii. Comertul detine, însa, primul loc în cadrul activitatilor generatoare de economie subterana. Frauda este extrem de extinsa în cazul veniturilor declarate de contribuabili, cum este cazul impozitului pe venitul global si a impozitului pe societate (pe profit). În cazul impozitelor retinute la sursa, precum si în cazul impozitelor locale, când administratia stabileste bazele de impozitare, posibilitatile de frauda sunt mai reduse.

Pe categorii de contribuabili, se considera ca cele mai mari posibilitati de fraudare le au contribuabilii care desfasoara activitati industriale si comerciale precum si cei care desfasoara activitatii libere (avocati, medici, arhitecti, etc).

Actele de evaziune fiscala frauduloasa prezinta numeroase aspecte dintre care, principalele se refera la:

. sustragerea de la plata impozitelor printr-o înregistrare incorecta a operatiunilor economice în actele contabile;

. înfiintarea "companiilor fantoma" si conducerea de activitati evazioniste în numeleacestora;

. distrugerea documentelor importante si a evidentelor contabile;

. conducerea unor evidente contabile duble;

. elaborarea si prezentarea unor date nereale, în balantele contabile;

. nedeclararea anumitor activitati comerciale sau a unor surse de impozitare;

. subzistenta unor activitati economice fara declararea subsidiarilor, punctelor de lucru si antrepozitelor;

. prezentarea de documente false privind operatiunile de import-export.

În continuare, sunt prezentate, unele din cele mai utilizate tehnici de fraudare fiscalã, constatate în urma actiunilor de control efectuate, în România, grupate pe categorii de obligatii fiscale:

a) în cazul impozitului pe profit:- reducerea bazei de impozitare, prin includerea pe costuri a unor cheltuieli, fara

documente justificative sau baza legala (amenzi, penalitati, etc.);- înregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisa de lege

(amortizari, cheltuieli social-culturale cheltuieli de deplasare, cheltuieli de protocol, etc.);- deducerea unor cheltuieli personale ale asociatilor sau dobânzi la împrumuturi acordate

de patroni propriei societati;- neînregistrarea integrala a veniturilor realizate, fie prin neîntocmirea documentelor de

evidenta primara, fie prin înscrierea în documente a unor preturi de livrare sub cele practicate în mod real;

10

- transferul veniturilor impozabile la societati nou create în cadrul aceluiasi grup, aflate în perioada de scutire de la plata impozitului pe profit, concomitent cu înregistrarea de pierderi de catre societatea-mama;

- determinarea impozitului pe profit prin aplicarea necorespunzatoare a prevederilor legale, în special în ceea ce priveste reducerea impozitului afferent profitului reinvestit;

- necalcularea de catre unele organizatii nonprofit a impozitului aferent veniturilor rezultate din activitati economice;

- neînregistrarea în contabilitate a diferentelor stabilite prin actele de control sau chiar a obligatiilor privind impozitul pe profit datorat.

b) în cazul taxei pe valoarea adãugatã Inclinatia spre evaziune în materie de T.V.A. este determinata pe de o parte, de tendinta

însusirii unor sume deloc neglijabile, iar pe de alta parte, de impactul acestui impozit asupra trezoreriei si lichiditatilor agentilor economici.

Mecanismul principal prin care se realizeaza sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata îl constituie fie majorarea fictiva a T.V.A. deductibila, prin intrari scriptice de bunuri, fie micsorarea T.V.A. colectata, ca urmare a subevaluarii valorii iesirilor de produse, marfuri si servicii.

Prin urmare:- aplicarea eronata a regimului deducerilor (deducerea taxei pe valoarea adaugata pe

baza unor documente care nu au înscrisa taxa sau chiar deduceri fara documente sau cu documente nelegale, deduceri duble, ca urmare a înscrierii repetate a unor facturi în jurnalele de cumparari, deduceri pe baza unor documente apartinând altor societati comerciale, deducerea taxei pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor scutite fara drept de deducere, etc);

- necuprinderea unor operatiuni ce intra în sfera taxei pe valoarea adaugata în baza de calcul a taxei sau necuprinderea în baza de calcul a taxei a tuturor facturilor;

- neevidentierea si nevirarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor de la clienti;- neînregistrarea ca platitor la depasirea plafonului minim;- sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri, prin

prezentarea în vama a unor acte fictive de donatie, de la parteneri externi, în loc de acte de cumparare, precum si neincluderea în deconturi a taxei pe valoarea adaugata de plata în vama;

- emiterea de chitante fiscale si facturi cu taxa pe valoarea adaugata, fara ca agentul economic sa fie platitor si fara sa înregistreze si sa vireze taxa pe valoarea adaugata;

- neutilizarea sau utilizarea defectuoasa a formularisticii tipizate, cu înregistrari incomplete în jurnale sau înregistrari repetate în jurnalele de cumparare, facturi "pierdute", amânarea întocmirii facturilor fiscale în scopul amânarii platii taxei pe valoarea adaugata, recuprinderea în baza de calcul a tuturor elementelor din factura (ambalaje, cheltuieli de transport, etc.);

- sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata prin declararea unor importuri ca fiind temporare;

- cereri de rambursare nejustificate;- "erori de calcul", etc., constituie doar câteva din metodele utilizate pentru fraudarea

taxei pe valoarea adaugata.c) în privinta impozitului pe salarii:- neimpozitarea tuturor sumelor platite salariatilor cu titlu de venituri salariale (diverse

ajutoare în bani sau în natura, alte drepturi acordate în natura, prime, sume reprezentând participari la beneficiu, stimulente, etc.);

- aplicarea incorecta a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale;

11

- neretinerea si nevirarea impozitului pe salariu datorat pentru persoanele angajate pe baza de conventii civile sau pentru zilieri;

- necumularea , în vederea impozitarii, a tuturor veniturilor salariale;- neînregistrarea obligatiilor de plata a impozitului pe salarii;- nerespectarea legislatiei privind stabilirea bazei de impozitare, cumul, scutirile si

reducerile de impozit. Impozitului pe venitul global, care a functionat în perioada 2000-2004, a oferit, de asemenea, multiple posibilitati de practicare a evaziunii fiscale legale, printre care:

- necuprinderea, în baza de impozitare, a tuturor veniturilor realizate, în special a celor pentru care impunerea se realiza pe baza declaratiei subiectului impozabil (ex: venituri din chirii, venituri din activitati independente);

- identificarea unor modalitati de generare de cheltuieli fictive cu salarizarea unor persoane, reusindu-se pe aceasta cale plati de natura dividendelor camuflate sub forma de drepturi salariale;

- crearea unor facilitati salariatilor, care sa nu intre în sfera de impunere a impozitului pe venitul global, astfel încât sa plateasca la bugetul de stat un impozit mai mic;

- obtinerea de catre salariati a unor statute ce le confera scutirea de la plata impozitului pe venitul global, cum ar fi: certificate de revolutionari, certificate de handicapati, etc.

d) în ceea ce priveste accizele:- necuprinderea în baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile;- micsorarea bazei de impozitare prin subevaluarea produselor importate, în vama, prin

folosirea de documente duble;- necalcularea accizelor aferente modificarii concentratiei alcoolice;- neincluderea accizelor în pretul de vânzare al produselor pentru care se datoreaza

accize;- neevidentierea în contabilitate a obligatiei de plata a accizelor;- sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii produselor accizate si

trecerea lor la produse neaccizate sau accizate cu cote reduse (pentru uleiuri minerale, alcool, etc.).

e) în ceea ce priveste celelalte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale:

- evidentierea în contabilitate a unor cladiri la valori inferioare celor reale;- nedepunerea, la organele fiscale, a declaratiilor privind cladirile aflate în patrimoniu, a

mijloacelor de transport aflate în posesie si a terenurilor detinute sau aflate în administrarea agentilor economici;

- declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere, în ce priveste impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, etc.;

- neconstituirea si nevirarea impozitului pe dividende, calcularea eronata a acestuia;- neretinerea impozitului pe dividende aferent avansurilor acordate în cursul anului, care

dupa realizarea profitului si aprobarea bilantului, au avut destinatia de dividende;- nedeclararea veniturilor realizate, de catre persoanele fizice, din diverse activitati

(meditatii, venituri din închirieri, comercializarea de produse prin consignatii, etc.);- încalcarea prevederilor legale privind modul de desfasurare si impozitare a activitatii

de taximetrie auto, de catre persoanele autorizate sa desfasoare astfel de activitati, prin neprezentarea, la organul fiscal, pentru citirea aparatelor de taxat sau alterarea informatiilor furnizate de acestea, etc.

12

Potrivit oficialilor, cele mai noi si mai utilizate modalitati de fraudare a bugetului statului sunt: simularea unor exporturi; trecerea scriptica a operatiunilor prin mai multe firme; organizarea în asociere a actiunilor frauduloase, prin implicarea mai multor firme dispersate în teritoriu, aparent fara legatura între ele; intocmirea de documente care îndeplinesc doar formal cerintele legale, urmate de transferuri bancare prin care simuleaza stingerea obligatiilor fictive între parteneri.

În ţările cu o experienţă vastă în fiscalitatea adaptată cerinţelor economiei de piaţă, evaziunea fiscală, specifică mai ales T.V.A., poate fi întâlnită sub următoarele forme:

• frauda pe termen lung, care apare atunci când un agent economic, care şi-a creat în timp o bună reputaţie prin comportament şi rezultate, încetează brusc plăţile, declarându-se în stare de faliment, după ce în prealabil a avut grijă să-şi trensfere profitul în altă ţară;

• frauda pe termen scurt, care poate fi întâlnită atunci când o nouă întreprindere înfiinţată înaintează organelor fiscale o cerere justificată de rambursare a T.V.A., însă după rambursare întreprinderea în cauză îşi încetează activitatea, iar plătitorul dispare;

• sindromul „ PHOENIX”, când o firmă ce avea obligaţii de plată a T.V.A. se declară în stare de faliment sau se lichidează, dar apare o altă firmă cu acelaşi director. În acest caz, organelor fiscale le revine sarcina de a încerca să incaseze impozitul de la unitatea falimantară sau lichidată;

• sindromul „ COMPANIILOR MULTIPLE” apare în cazul în care sunt înregistrate mai multe firme printre care şi una fantomă. Acasta din urmă solicită rambursarea taxei pe valoarea adaugată fără să fi participat la plata T.V.A. colectate, după care dispare;

• manipulările insignifiante care se concretizează în efectuarea unei serii de modificări mărunte în contabilitate, ca, de exemplu: omiterea de la însumare a unor pagini, înregistrarea repetată a unor facturi de intrare, raportare greşită, etc. Toate acestea conduc la întocmirea unui decont TVA incorect.

Datorita complexitatii procesului de tranzitie, a ritmului accelerat al globalizarii, evaziunea fiscala din România este la ora actuala legata de infractiuni economice si financiare, precum si de organizatiile de crima organizata.

Evaziunea fiscală intenţionată Primele două forme de evaziune, cea frauduloasă cât şi cea legală sunt analizate în

funcţie de poziţionarea legii (anume dacă se încalcă legea, sau are loc o evaziune fără a încălca legea). Spre deosebire de celelalte două forme, evaziunea intenţionată este înfăptuită de legiuitor. Celelalte două forme constituie finalitatea contribuabililor, persoanelor care aplică legea, iar evaziunea intenţionată este finalitatea persoanelor care fac legea.

În asemenea situaţii se poate de vorbit despre acele ,, portiţe ” lăsate intenţionat în lege. Anume aceste portiţe dau posibilitatea de interpretare şi manipulare a legii. Scopul acestor lipsuri intenţionate este de-a favoriza anumite clase sau grupuri de interes. Lipsa unei definiţii fenomenului dat cât şi imposibilitatea demonstrării existenţei intenţiei de evaziune de către legiuitor face practic imposibil lupta împotriva ei. Nu există nicio lege care ar pedepsi aceasta formă subtila de evaziune.

Cel mai evident exemplu ar fi marii contribuabili. Conform constituţiei se stipulează ca toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, deci indiferent de suma datorată bugetului statului, toţi contribuabilii se supun aceloraşi legi fiscale. Legiuitorul, însă, separă contribuabilii cu sume foarte mari datorate statului adoptând legi separate pentru ei. Astfel marii contribuabili se simt speciali într-un anumit fel faţă de ceilalţi şi în acelaş timp protejaţi de stat. Prin primirea de scutiri, eşalonări şi reeşalonări la datoriile acumulate la bugetul de stat. În unele cazuri, se aduc în

13

mod conştient, agenţi economici în stare de neplată pentru obţinerea acestor scutiri din partea statului. Chiar dacă starea de fapt este alta şi agentul economic dat nu ar trebui să beneficieze de aceste scutiri.

Figura 1 Formele evaziunii fiscale(Sursa: Craiu Nicolae, Economia subterana între “da “ şi “nu” ,2006,p.105)

1.3 Efectele evaziunii fiscale

Impozitele si taxele au o multitudine de functii incepand cu functia de baza a alimentarii bugetului de stat si termimnd cu functia de baza a alimentarii bugetului de stat si terminand cu functiile sociale si chiar politice pe care, uneori, le indeplinesc cu prioritate.

Astfel, analizand functiile impozitelor si taxelor, cat si fenomenul de evaziune fiscala se poate constata ca acest fenomen de evaziune / frauda fiscala provoaca mai multe tipuri de efecte, si anume:

- efecte asupra formarii veniturilor statului; - efecte economice; - efecte sociale;

- efecte politice.

1.3.1 Efectele evaziunii fiscale asupra formarii veniturilor statului

Existenta fenomenului de evaziune fiscala duce in mod direct si obligatoriu la diminuarea veniturilor statului. Aceasta diminuare a veniturilor statului determina automat un buget de stat mai mic, care nu mai poate sa acopere cererea de fonduri financiare necesare statului pentru indeplinirea functiilor sale de baza.

In urma lipsei, uneori acute, de fonduri fianciare, statul nu poate lua decat o singura masura eficienta si cu efect imediat - cresterea cotelor de impunere la impozitele existente si chiar infiintarea de noi impozite si taxe.

Aceasta crestere a cotelor de impunere duce la cresterea presiuni fiscale si pe langa multe alte efecte, ca urmare fireasca, o crestere a rezistentei la impozitare, si deci o crestere a

14

Evaziunea fiscală

Evaziunea fiscală legala

Evaziune fiscală frauduloasa

Evaziunea fiscală intentionată

ponderii fenomenului de evaziune fiscala. In continuare, existenta unui fenomen de evaziune fiscala crescuta determina o diminuare si mai accentuata a volumului veniturilor statului, iar ciclul descris mai sus se poate relua cu o amploare si mai mare.

Astfel se produce un cerc vicios din care se poate iesi doar daca se reduce semmficativ fenomenul evaziunii fescale si, implicit, se reduce substantial volumul de venituri ce se sustrage de la bugetul de stat.

Mecanismul care poate inlatura acest sir de evenimente si fenomene economice nedorite in cazul nici unei economii se bazeaza pe reducerea substantiala a ponderii fenomenului de evaziune fiscala care poate produce un mecanism invers celui descris in paragrafele anterioare.

Astfel o reducere substantiala a evaziunii fiscale determina in mod imediat o crestere a volumului veniturilor statului in conditiile aceluiasi nivel de impozitare si a aceleiasi politici fiscale. Avand la dispozitie un buget mai mare statul are fondurile banesti necesare pentru indeplinirea in conditiuni bune a functiilor sale principale, astfel incat se reduce nevoia suplimentara de venituri la bugetul de stat.

In acest moment, in care nevoia de bani a statului este satisfacuta, iar fondurile banesti sunt sigure si venite la timp pentru a fi folosite dupa scopurile propuse, din anumite motive economice, sociale, sau chiar politice este posibil a se lua masura reducerii cotelor de impozitare. Aceasta scadere a presiunii fiscale (relaxarea fiscala) este necesar a se lua, numai daca este posibil (adica, daca nu exista nevoi de venituri suplimentare la bugetul de stat iar printr-o mai buna administrare a banului public s-ar putea crea fonduri banesti disponibile, sau chiar exista precedent), mai ales in conditiile in care intr-o economie ce se afla in tranzitie si care are nevoie de investitii majore de capital cu precadere in sectorul de productie, presiunea fiscala la care sunt supusi contribuabilii este destul de crescuta.

Se poate observa deci, ca fenomenul de evaziune fiscala influenteaza in mod negativ volumul veniturilor statului prin doua mecanisme:

- unul direct, prin care faptele de evaziune / frauda fiscala priveaza in mod direct bugetul de stat de o parte a veniturilor ce i se cuvin conform legislatiei in vigoare prin neplata obligatiilor fiscale;

- un altul indirect, prin determinarea administratiei publice centrale de a majora cotele de impozitare si implicit de a mari presiunea fiscala, rezistenta la impozite si ponderea fenomenului de evaziune fiscala in cadrul procesului de formare a veniturilor statului, de unde rezulta un volum mai scazut al veniturilor statului.

1.3.2 Efectele economice ale evaziunii fiscale

Pentru indeplinirea rolului si functiilor statelor cu o economie de piata, structura bugetara implineste o serie de functii importante.

In primul rand bugetul de stat este un mijloc de asigurare a echilibrului general economic.

In statele cu economie de piata, activitatea economica se desfasoara fara o dirijare riguroasa de la centu. Planurile adoptate au un caracter pur orientativ. Ele nefiind obligatorii pentru agentii economici. De la interpretarea juridica a bugetului de stat s-a trecut la evidentierea rolului bugetului de stat in viata economica, la necesitatea inlocuirii bugetului economiei nationale prin functia economica a acestuia. Bugetul economiei nationale este un fundament al masurilor de reglare a proceselor economice, de interventie a statului in viata economica.

In al doilea rand, bugetul de stat este un mijloc pentru corectarea conjuncturii economice. In ultima perioada mai multe tari occidentale au promovat o politica economica orientata spre corectarea conjuncturii economice cu ajutorul bugetului de stat. Masurile adoptate

15

sunt diferite de la o tara la alta: astfel, unele tari au acordat prioritate luptei impotriva somajului, altele mentinerii stabilitatii preturilor etc. Pentru realizarea acestor masuri unele tari au recurs la masuri bugetare cu efecte inflationiste (majorarea cheltuielilor publice), pentru stimularea investitiilor si, implicit, pentru crearea de noi locuri de munca, in timp ce alte tari au mers pe calea reducerii impozitelor, precum si alte cai cu efecte deflationiste.

Astfel pentru a-si putea indeplini aceste funnctii bugetul de stat are nevoie de un volum crescut al venitului mai ales de un venit sigur. In cazul in care, dintr-un motiv sau altul, venitul estimat nu se transpune in realitate, iar venitul real al bugetului este cu mult mai mic, bugetul de stat nu mai are forta financiara absolut necesara indeplinirii scopurilor propuse.

Privite din punctul de vedere al contribuabilului (in special agent economic) si al functiei de asigarare a echilibrului general economic si de sprijinire a dezvoltarii economiei intr-o directie prestabilita, efectele fenomenului de evaziune fiscala, care intr-o prima etapa diminueaza considerabil volumul veniturilor bugetului de stat si, implicit, ii diminueaza acestuia forta financiara de care are nevoie, pot fi impartite in doua categorii:

- efectele asupra contribuabililor ce isi respecta obligatiile fiscale;- efectele asupra contribuabililor ce nu isi respecta obligatiile fiscale.Astfel, in conditiile unei presiuni fiscale ridicate, a unor cote de impozitare crescute

exista o mare diferenta, pe plan economic, intre contribuabilii ce isi respecta obligatiile fiscale si cei care nu fac acest lucru.

Ca o cosecinta directa a sporirii fiscalitatii apare diminuarea corespunzatoare a veniturilor care raman la dispozitia persoanelor fizice si juridice pentru consum personal si pentru acumulare. Dupa plata impozitelor, venitirile oamenilor muncii coboara sub nivelul necesar reproducerii fortei de munca. 0 serie de economisti contemporani sustin ca impozitele excesive ar exercita o influenta negativa asupra economiei nationale, deoarece ar submina si stimulentul intreprinzatorilor si ar impiedica cresterea productiei. Impozitele crescute ar fi neechilibrate deoarece ele ar lipsi pe intreprinzatori de recompensa cuvenita pentru abstinenta de a consuma profitul si capitalul.

Contribuabilii care varsa la bugetul de stat o mare parte a veniturilor lor sub forma impozitelor si taxelor sunt lipsiti de aceste mijloace financiare si de cele mai multe ori au mari dificultati in a-si continua activitatea in conditii bune.

In plus prin programele de subventionare si sprijinire de catre stat a acelor contribuabili care au nevoie de aceasta si se considera ca este necesar a fi subventionati, statul ar trebui sa acorde un "ajutor" financiar real. In conditiile in care, datorita ponderii crescute a fenomenului de evaziune fiscala, bugetul de stat este diminuat considerabil, statul nu mai poate indeplini aceste programe, iar respectivii contribuabili nu primesc subventiile, sau le primesc intr-o cota mult redusa fata de nevoile lor reale sau nu le primesc la timp pentru a fi eficiente din punct de vedere economic.

Acest lucru este cu atat mai grav cu cat acei contribuabuli ce ar trebui sa primeasca temporar sprijinul fmanciar al statului sunt agenti economici de impotanta nationala si mai ales sunt agenti economici care au o reala nevoie de aceste subventii. Neprimirea acestor subventii determina o dereglare grava sau chiar incetatrea activitatii acestor agenti economici, situatie in care se produc grave dezechilibre in ansamblul economiei nationale.

Pe de alta parte existenta unui volum mic de venituri fiscale ce ajung la bugetul de stat determina mentinerea unor cote de impozitare mari chiar cresterea unora dintre ele.

Deci acest risc fiscal mare se suprapune peste celelalte riscuri pe care un agent economic trebuie sa si le asume in cadrul desfasurarii activitatii sale. In conditiile in care un agent economic isi mareste volumul investitiilor in productie si al operatiunilor care sunt purtatoare de creante

16

fiscale, sarcina fiscala creste proportional si deci va creste si riscul fiscal. In general agentii economici cauta sa reduca prin orice mijloace acest risc fiscal.

De aici rezulta ca pentru a nu inhiba tendinta de a se face investitii productive mari si riscante, apare necesitatea reducerii sarcinii fiscale, daca nu chiar a scutirii profitului intreprinderii de impozitul pe venit. Daca acest lucru nu se poate intampla atunci una dintre metodele de micsorare a presiunii fiscale si a riscului fiscal o reprezinta sustragerea unei parti insemnate a materiei impozabile de la impunere.

Asa cum am mai aratat, ponderea crescuta a fenomenului de evaziune fiscala provoaca o scadere a veniturilor statului si poate determina o crestere a cotelor de impozitare. In aceste conditii in care contribuabilii cinstiti au de platit o cota si mai mare din venitul lor sub forma de impozite si taxe si, de asemenea, nu opteaza pentru evaziune fiscala ca motoda de reducere a presiunii fiscale la care sunt supusi, activitatea lor se va desfasura cu atat mai greu. Prin urmare profiturile pe care acest agent economic le va obtine vor fi mai mici, iar in consecinta, la o mentinere a cotelor de impozitare, veniturile pe care acest agent economic le va varsa la bugetul de stat vor fi mai mici. Astfel se produce un mecanism prin care veniturile bugetului de stat se reduc si mai mult datorita scaderii fortei economice a contribuabililor cinstiti.

Aceasta este cu atat mai grav cu cat afecteaza in mod real si drastic economia nationala si nu exista nici un mijloc legal prm care sa se mareasca aceasta contributie la veniturile statului.

Impozitul reprezinta una din sursele importante de constituire a fondului bugetului si in acelasi timp o parghie financiara prin care statul are posibilitatea sa stimuleze dezvoltarea si desfasurarea activitatii economice. Prin structura sa, prin modul de determinare si percepere, impozitul constituie un instrument important de care dispune statul pentru orientarea si modelarea comportamentului investitional.

Aceasta modelare a comportamentului investitional are un rol foarte important in cadrul dezvoltarii economiei nationale intr-o anumita directie care sa-i asigure o eficienta cat mai mare. Pentru ca aceasta orientare a comportamentului economic sa se faca in termeni reali, iar eficienta sa sa fie acceptabila, bugetul de stat trebuie sa aiba o forta financiara considerabila pentru ca nu de multe ori metodele de modelare a comportamentului investitional implica, in mod automat, o reducere a aportului unor agenti economici la formarea veniturilor statului.

Astfel, unele dispozitii fiscale (reduceri, scutiri de impozite) au scopul sa incite si sa orienteze agentii economici in directia ocuparii fortei de munca, fiind subordonate politicii de reducere a somajului.

Specialistii atrag insa atentia asupra unor limite ale utilizarii impozitului in scopuri economice si anume:

- pericolul ca amploarea prelevarilor obligatorii sa paralizeze initiativele;- riscul - in unele cazuri - al afectarii competitivitatii internationale a intreprinderilor;- complicarea controlului si favorizarea formelor de frauda sau evaziune fiscala.Spre exemplu, O.G. privind majorarea accizelor la bauturile si tigarile din import la

300 %, poate fi justificata fara indoiala de scaderea incasarilor la bugetul de stat, dar evaziunea fiscala apreciata la peste 200 miliarde lei aproape in totalitate rezultata din contrabanda cu tigari si alcool nu va putea fi suplinita prin taxarea exagerata ai putinilor clienti ai vamilor ce importa legal marfa, ci cel mult, noile cote de accize vor indemna si alti comercianti sa intre in randul evazionistilor atunci cand vor constata ca bauturile si tigarile trecute prin vama nu rezista la competenta preturilor. Asa cum pentru finantarea deficitului bugetar statul trebuie sa contracteze imprumuturi interne si externe purtatoare de dobanzi foarte mari, tot asa agentii economici trebuie sa contracteze anumite credite pentru a-si putea finanta operatiunile in conditiile in care veniturile ramase in urma varsarii datoriilor la bugetul de stat sunt mult prea mici pentru a fi suficiente pentru continuarea activitatii in conditii bune. Aceste credite purtatoare de dobanzi

17

foarte mari sunt in permanenta o piedica serioasa in calea dezvoltarii si extinderii activitatii agentului economic ce a contractat creditul.

Evaziunea fiscala are de asemenea efecte economice si asupra contribuabililor care nu isi respecta obligatiile fiscale. Neplata creantelor bugetare determina obtinerea unui venit crescut pentru agentul economic, venit care ramane la dispozitia contribuabilului. Acest venit, insa, nu poate sa urmeze cursul firesc in cadrul ciclului economic, deoarece, pentru a nu fi descoperita fapta de evaziune fiscala, acesta trebuie sa fie ascuns. Astfel, in aparenta, agentul economic are o eficienta crescuta, produce venituri multumitoare, dar din punct de vedere economic aceste venituri nu au nici un fel de valoare, neputand fi folosite in procesul economic licit.

Aceste venituri nedeclarate vor merge fara nici o exceptie ori in anumite conturi bancare camuflate in tara sau in strainatate, sau vor patunde in economia subterana, contribuind la dezvoltarea acesteia. Dezvoltarea economiei subterane implica in mod obligatoriu o marire a ponderii fenomenului de evaziune fiscala.

Astfel, se poate produce un mecanism prin care evaziunea fiscala intretine evaziunea fiscala.

1.3.3 Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscala

Un sistem fiscal este intotdeauna un compromis intre necesitatea de intrare de venituri si grja pentru echitate sociala, pentru proportionaltatea platilor in functie de capacitatea fiecarui contribuabil.

Sustragerea de la plata impozitelor constituie o fapta grava, fiindca in lipsa fondurilor constituite ca venituri ale bugetului, statul nu-si poate indeplini sarcinile ce-i revin pe de alta parte, direct sau indirect, contribuabilul care a savarsit evaziunea, mai devreme sau mai tarziu, va avea si el de suferit.

Intr-o alta ordine de idei, bugetul de stat este considerat ca un instrument de realizare a unor obiective social-economice prin intermediul subventiilor si al facilitatilor fiscale.

Subventiile se realizeaza atat pe calea cheltuielilor directe efectuate din resurse bugetare, cat si pe calea renuntarii statului la anumite venituri bugetare care i se cuvin conform legislatiei in vigoare. Pot beneficia de subventii atat anumiti agenti economici, cat si anumite categorii sociale care se considera ca sunt defavorizate si au nevoie de aceste "ajutoare" financiare.

Acordarea de facilitati fiscale se refera la adoptarea unor masuri menite sa stimuleze anumite activitati economice, sa favorizeze actiuni de interes general sau regional, sau sa avantajeze anumite categorii sociale. Aceste masuri imbraca forma unor avantaje fiscale - scutiri, reduceri si amanari de impozite directe - pe care autoritatea publica le acorda atunci cand urmareste realizarea unor programe guvemamentale sau locale.

Acordarea acestor subventii si scutiri de impozite se poate face doar daca exista fonduri suficiente la bugetul de stat pentru a se putea acorda aceste sume de bani sub forma de subventii pentru anumite categorii sociale, sau pentru a se putea renunta la unele surse de venit bugetar (acordarea scutirilor si reducerilor de impozite). In conditiile in care, datorita ponderii mari a fenomenului de evaziune fiscala (si nu numai - cauza principala a volumului atat de redus de venituri ce ajung la bugetul de stat fiind performantele foarte scazute ale economiei nationale) bugetul de stat se micsoreaza considerabil, aceste programe guvernamentale nu mai pot fi duse la bun sfarsit si, in consecinta, acele categorii sociale care au nevoie de sprijinul financiar al statului si care ar trebui sa il primeasca se vad puse in situatia de a nu mai beneficia de aceste fonduri financiare.

18

Acest lucru determina profunde efecte sociale, negative, incepand chiar cu diminuarea standardului de viata al acelor categorii sociale care sunt private de ajutorul statului si terminandu-se cu actiuni de protest sindicale mai mult sau mai putin drastice.

In conditiile unei presiuni fiscale crescute si "de asemenea, in conditiile in care insasi impozitele sunt privite de cele mai multe ori ca o inechitate sau chiar ca o ingerinta majora a autoritatii publice in viata particulara a diferitilor contribuabili, observarea inechitatilor ce au legatura cu aplicarea legilor deopotriva pentru toti, determina un numar din ce in ce mai mare de contribuabili sa recurga la faptele de sustragere de la plata obligatiilor fiscale .

Astfel, in conditiile in care un contribuabil cinstit vede in mod direct care sunt consecintele unor cote mari de impozitare asupra activitatilor sale economice si asupra veniturilor pe care le obtin in final (dupa achitarea creantelor bugetare), si de asemenea, observand ca situatia economica a unui alt contribuabil este cu mult mai buna doar pentru ca nu isi plateste obligatiile fata de bugetul de stat, iar autoritatea fiscala (si nu numai) nu este in masura sa ii sanctioneze pe acesti contribuabili si sa recupereze creantele bugetare, sau, daca o face, acest lucru se intampla cu mare intirziere, atunci contribuabilul cinstit poate ajunge la concluzia ca este mai "profitabil" din punct de vedere economic sa aplice si el metoda evaziunii fiscale, chiar daca la un moment dat ar fi obligat sa plateasca penalizari de natura financiara.

Acest rationament este declansat de profiunda inechitate pe care o resimte contribuabilul cinstit vis-a-vis de un contribuabil evazionist, dar care "traieste" mai bine.

Aceasta inechitate resimtita de contribuabilii agenti economici romani poate fi creata si de politica statului de acordare de facilitati fiscale pentu investitorii straini. In conditiile in care investitorii straini dispun de un mare volum de capital si de o experienta crescuta in domeniul managementului economic in comparatie cu investitorii romani, acestia (investitorii - agenti economici - straini) au un avantaj mare in "competitia" cu investitorii autohtoni. Daca la aceste avantaje pe care le au agentii economici straini care doresc sa investeasca in Romania si care sunt de natura pur economica, statul mai adauga si alte avantaje pentru investitorii straini, avantaje de natura financiara (facilitati fiscale), atunci situatia agentilor economici romani care vor sa reinvesteasca in economia romaneasca este foarte dificila. In aceste conditii agentii economici romani nu au nici o sansa sa castige aceasta "lupta" economica care este dusa in permanenta in cadrul unei economii libere, de piata.

Inechitatea simtita de agentii economici romani este cu atat mai mare cu cat se stie ca majoritatea statelor dezvoltate au adoptat o politica economica si fiscala prin care isi protejeaza propriii agenti economici, iar in Romania, pana la anularea facilitatilor fiscale situatia este exact invers.

In general, intr-o societate in care ponderea fenomenului de evaziune fiscala este mare si se resimte in mod acut datorita nivelului de trai care este deja la un nivel scazut, apar profunde sentimente de inechitate sociala care, la randul lor, pot determina multe alte efecte negative pentru societatea respectiva.

Astfel, unul dintre aceste efecte negative determinate de sentimentul de inechitate sociala il reprezinta scaderea drastica a increderii contribuabililor in autoritatea publica si in politica dusa de acesta.

1.3.4 Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscala

In conditiile in care, asa cum am mai aratat, fenomenul evaziunii fiscale este un factor important generator de inechitate sociala si de neincredere a contribuabililor in puterile publice (fenomenul de evaziune fiscala) este, de asemenea un factor generator de neincredere in puterile politice ale perioadei actuale. Pe langa multi alti factori (sociali, economici, politici), fenomenul

19

evaziunii fiscale determina o neincredere accentuata a contribuabililor in puterile politice, mai ales in acele puteri politice care sint responsabile de guvemarea respectiva.

Astfel, acest factor al nemultumirilor cetatenilor determinate de sentimentul inechitatii sociale si economice (conditii economice inegale pentru diferiti agenti economici), ce sunt produse sau cel putin amplificate de ponderea crescuta a fenomenului de evaziune fiscala, pot avea o importanta deosebit de crescuta asupra evolutiei sistemului politic.

Ca o concluzie, trebuie mentionat, faptul ca impozitul este o prelevare exclusiv pecuniara impusa de stat asupra persoanelor fizice sau juridice, avand ca obiect acoperirea tuturor cheltuielilor publice. Prin functiile pe care le indeplineste: sursa de venituri bugetare; mijloc de redistribuire a veniturilor persoanelor fizice si juridice; instrument de incurajare sau descurajare a unor activitati, ramuri de activitate, se considera ca un bun mijloc de redresare a economiei este eliberarea de povara fiscalitatii. Reducerea cotelor fiscalitatii ar asigura ritmicitatea platilor datorate bugetului de stat.

20

Capitolul II: Cadrul legislativ privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

2.1 Cauzele evaziunii fiscale

Eu consider că nivelul fiscalităţii derivă în principal din stadiul dezvoltării economice, mai ales de gradul de implicare al statului in economia unei tari. Din punct de vedere psihologic, o presiune fiscală ridicată, creează, cel puţin în mod subiectiv, motive contribuabilului de a se sustrage de la plata impozitelor şi taxelor prevăzute de lege fapt care generează, printr-o diversitate de forme, un nivel ridicat de evaziune fiscală şi fraude fiscale, determinând astfel specialiştii în domeniu să  găsească cele mai rentabile căi şi metode de combatere a acesteia.

Evaziunea fiscalã este rezultantã logicã a defectelor şi inadvertenţelor unei legislaţii imperfecte şi rãu asimilate, a metodelor şi modalitãţilor defectuoase de aplicare, precum şi neprevederii şi nepriceperii legiuitorului a cãrui fiscalitate excesivã este tot aşa de vinovatã ca şi cei pe care îi provoacã prin aceasta la evaziune. Când sarcinile fiscale apasã prea greu asupra unei materii impozabile, acesta tinde sã evadeze. Este o specie de“reflex economic” care face sã disparã capitalurile pe care fiscul ţine sã le impunã prea mult. “Un impozit excesiv pune pe fugã materia impozabilã”.Amenzile fiscale nu-l vor determina pe contribuabil sã declare exact veniturile pecare le are, ci îl vor determina sã ia o serie de precauţii mai minuţioase, pentru a se sustrage de la obligaţiile sale faţã de stat.

Cauzele principale ale neîndeplinirii obligaţiilor fiscale de către contribuabili sunt:1) desfăşurarea de activităţi producătoare de venituri fără autorizaţie legală sau fără

documente legale de provenienţă a mărfurilor comercializate;2) conducerea incorectă a evidenţelor privind veniturile realizate şi a cheltuielilor

efectuate pentru realizarea veniturilor;3) nedeclararea veniturilor realizate de către persoanele fizice din comercializarea de

produse prin consignaţii, venituri din închirieri etc.;4) includerea unor cheltuieli nedeductibile legal sau a unor cheltuieli fără documente

justificative;5) nedeclararea utilajelor aflate în proprietate, în vederea stabilirii taxelor datorate;6) încălcarea prevederilor legale privind modul de desfăşurare şi impozitare a activităţii

de taximetrie auto, de către persoanele autorizate să desfăşoare astfel de activităţi, prin neprezentarea la organul fiscal pentru citirea aparatelor de taxat.

Cauzele evaziunii fiscale pot fi:a) comportamentul negativ al contribuabililorDe exemplu, în cazul impozitului de 16% aplicat asupra dividendelor se descurajează în

mod evident economisirea populaţiei. Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, şi nu persoanei fizice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. În plus, dacă o persoană fizică nu are încheiat vreun contract de muncă şi câştigă bani doar din dividende sau dobânzi, este obligată să plătească suplimentar şi contribuţia la asigurarile de sănătate, de 5,5%.

În schimb, o persoana juridică română care plăteşte dividende către o alta persoană juridică română are obligaţia să reţină şi să verse un impozit de 16% pe dividendul brut către bugetul de stat.

b) absenţa unei legislaţii fiscale clare, precise, unitare şi mai ales stabile care să îngrădească posibilităţile contribuabililor de a recurge la aceste practici. Desele modificări

21

ale dispoziţiilor legale, reglementarea legislativă anormală, imprecisă de la cazul particular la general etc. nu fac altceva decât sa faciliteze orientarea contribuabilului spre evaziune fiscală întrucât acest fenomen este rezultatul logic al „defectelor şi insuficienţelor unei legislaţii imperfecte, al metodelor defectuoase de aplicare, precum şi al neprevederii şi nepriceperii legiuitorului a cărui fiscalitate excesivă este tot atât de vinovată pe cât sunt cei pe care îi provoacă prin aceasta la evaziune“.

c) interpretarea sau aplicarea eronată şi chiar abuzivă a legislaţiei fiscale;d) nerespectarea de către agenţii economici a reglementărilor privind organizarea

evidenţei patrimoniului, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare, neconducerea corectă şi la timp a evidenţei contabile. Se constată înregistrări contabile eronate sau omisiuni de înregistrare, în special privind obligaţiile fiscale. Evidenţa primară este ţinută necorespunzător, existând neconcordanţe între datele din contabilitate şi cele din jurnalele de vânzare-cumpărare, înregistrări fără a avea la bază documente. Aceste încălcări ale reglementărilor în materie contabilă sunt realizate cu scopul de sustragere de la stabilirea şi plata impozitelor şi taxelor. Preponderente sunt însă şi situaţiile în care contabilitatea este încredinţată unor neprofesionişti, unor persoane care nu au pregătirea sau experienţa necesară sau care nu şi-au însuşit noile reglementări – situaţie frecventă la micii întreprinzători, persoane fizice sau asociaţii familiale şi la societăţile comerciale cu răspundere limitată;

e)munca clandestină manifestătă cel puţin sub doua forme: activitate pe cont propriu, fără autorizaţie şi aşa numita “muncă la negru”. Practic, anumite forme de activităţi ascunse, scapă controlului fiscal. Activităţile respective se manifestă în special în agricultură şi comerţ.

f) insuficienţa educaţiei cetăţeneşti (fiscale) a contribuabililor, dar şi excesul de zel al organelor fiscale, predispuse uneori la încălcarea drepturilor şi intereselor legitime ale plătitorilor de impozite.

Este ştiut că eficienţa unui sistem fiscal se măsoară mai ales prin gradul de adaptare şi acceptare la impozit, care este invers proporţional cu gradul de rezistenţă a contribuabililor la impozite, şi deci cu evaziunea fiscală.

În locul unei campanii care creeaza confuzie în randul populaţiei, prin sloganuri de genul „Plăteşte cu bani, nu cu ani!“, este de preferat o campanie de conştientizare a contribuabililor cu privire la importanţa şi necesitatea achitării taxelor, impozitelor, contribuţiilor şi celorlalte sume datorate la bugetul de stat. Aceasta deoarece principala trasatură a impozitelor este reversibilitatea acestora, adica reîntoarcerea sumelor concentrate de stat pe aceasta cale sub forma unor acţiuni, servicii, gratuităţi către cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societăţii, beneficiar al obligaţiei fiscale fiind societatea în ansamblul ei.

g) excesivitatea sarcinilor fiscale, care însă are drept motive tocmai amploarea pe care o are acest fenomen. Din acest punct de vedere, se poate vorbi despre un adevărat cerc vicios, deoarece, cu cât presiunea fiscală este mai mare, cu atât fenomenul evaziunii fiscale capătă amploare şi cu cât evaziunea fiscală este mai mare, cu atat sarcina şi deci şi presiunea fiscală vor apăsa contribuabilii care îşi îndeplinesc obligaţiile legale.

22

2.2 Cadrul juridic privind combaterea evaziunii fiscale

Legea nr. 87/1994 a fost actul normativ, cadrul în materia evaziunii fiscale. Interpretarea şi înţelegerea corectă a prevederilor acestei legi se poate realiza însă numai prin coroborarea ei cu o serie de alte reglementări.

Sub presiunea modificarilor continue ale realitatilor sociale, Legea nr. 87/1994 a suferit de-a lungul timpului mai multe modificari şi chiar o republicare, prin care s-a incercat corelarea reglementărilor cu inventivitatea fără margini a „evazionistilor“. Dupa adoptarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală, a devenit evident că vechea reglementare era o „haină juridică“ prea stramtă şi peticită pentru relaţiile sociale pe care le ocrotea, mai ales ca o parte din obligaţiile stabilite in sarcina contribuabililor prin Legea nr. 87/1994 au fost preluate de noile acte normative în materie fiscală.

Dupa abrogarea Legii nr. 87/ 1994, sediul materiei îl constituie Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 672 din 27 iulie 2005. Deşi la data adoptării a stârnit un val de critici care au vizat în special preluarea aproape fără discernamant a unor texte din vechea reglementare, fără a fi avute în vedere comentariile, de multe ori pertinente, ale teoriei şi practicii judiciare, meritul noii reglementări il constituie faptul de a oferi o reglementare suplă, elastică, adaptabilă dinamicii acestui fenomen, precum şi instrumentele de combatere a acestuia, indiferent dacă ele aparţin sferei dreptului penal sau o exced.

Tot ca un element de noutate, Legea nr. 241/2005 prevede şi cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepselor, acordate doar în anumite circumstanţe, astfel încât se poate afirma că spiritul acestei legi este in sensul recuperării prejudiciilor aduse bugetului de stat prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi doar in mod colateral, subsecvent, pedepsirea persoanelor vinovate prin aplicarea unor sanctiuni privative de libertate.

Legea nr. 241/2005 a fost modificata in luna martie 2013 prin Legea nr.50/2013.

LEGEA NR. 50/2013 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale a apărut în Monitorul Oficial, nr. 146 din 19/03/2013.

Legea instituie măsuri în legătură cu combaterea evaziunii şi alte măsuri în legătură cu infracţiuni din aceeaşi speţă, cea a fraudei fiscale. Conform acestei legii (art.1), se dau nişte definiţii unor termene precum:

a) bugetul general consolidat – reprezintă ansamblul tuturor bugetelor publice, componente ale sistemului monetar cu scopul de a forma un intreg;

b) contribuabilul - orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică care datorează impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat; c) documentele legale - documentele prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedura fiscală, Codul vamal, Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată şi de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora;

d) formularele tipizate cu regim special utilizate în domeniul fiscal - documente legale ale caror tipărire, înseriere şi numerotare se realizează în condiţiile actelor normative în vigoare; e) obligaţiile fiscale - obligaţiile prevazute de Codul fiscal şi de Codul de procedura fiscală; f) operaţiunea fictivă - disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există;

23

g) organele competente - organe care au atribuţii de efectuare a verificărilor financiare, fiscale sau vamale, potrivit legii.

Legea 50/2013 prevede care sunt tipurile de infracţiuni şi pedepsele aferente lor:-constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de la 5000 RON la 30.000 RON fapta

contribuabilului care, cu intenţie, nu reface documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris in documentele de control;

-constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 6 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, dupa ce a fost somată de 3 ori, documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, vamale sau fiscale.

-constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă impiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.  -constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite cu reţinere la sursă.

-constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal cu regim special.

-constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 12 ani şi interzicerea unor drepturi tipărirea sau punerea în circulaţie, cu stiinţă, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.

-constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat.

Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile taxabile;b) omisiunea, în tot sau in parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente

legale, a operatiunilor comerciale sau veniturilor realizate; c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu

au la baza operaţiuni reale, ci numai fictive;d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de

taxat ori de marcat electronice fiscale;e) executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de

stocare a datelor;f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin

nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală;

Dacă prin faptele prevăzute mai sus s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majoreaza cu 5 ani.

24

Dacă prin faptele prevăzute s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.

În cazul în care, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, nu se pot stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare, în condiţiile Codului de procedură fiscala.

Legea nr.50/2013 a intrat în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei in Monitorul Oficial al Romaniei. La data intrării în vigoare a legii se abrogă: legea nr. 241/2005 pentru combaterea evaziunii fiscale.

2.3 Masuri de combatere a evaziunii fiscale

România are o legislaţie instabilă, echivocă şi agresivă în domeniul finanţelor. Nivelul şi cotele taxelor şi impozitelor, precum şi ale celorlalte contribuţii pe care contribuabilul - persoana fizică sau juridică - trebuie să le plătească sunt în continuă creştere; iluzia ca uneori anumite aspecte ale fiscalităţii scad constă tocmai în constatarea ca o scădere este compensată şi devansată chiar de o creştere a altui element de fiscalitate. România este o ţara care s-a angajat pe un drum spre modernizare şi înnoire în toate domeniile vieţii sociale, politice şi economice, desigur în vederea aderării la structurile economice şi de apărare europene şi euro-atlantice.

Evaziunea fiscală este rezultatul defectelor, permisivităţii unei legislaţii imperfecte corelate cu o aplicabilitate defectuasă, plină de evazionişti care işi urmăresc câştigurile proprii. Şi fiscalitatea excesivă provoacă evaziune.

Una dintre cele mai dificile probleme, adusă în faţa opiniei publice de presă, problema care se adresează atât organelor fiscale cât şi juriştilor, este identificarea şi cunoaşterea numărului foarte mare de acte normative care instituie obligaţii fiscale şi prevăd detalii privind aşezarea impunerii şi totodată prelevarea. Ambiguitatea, contradictiile şi instabilitatea sunt cuvintele de ordine în definirea cadrului legislativ în domeniu, iar consecinţa firească a unei astfel de situaţii este lipsa de corelaţie între soluţiile date de diverse instanţe în judecarea diferitelor litigii având tangenţă cu subiectul pe care îl dezbatem în prezenta lucrare. Aşa cum în orice ştiinţă, teoria trebuie să fie relaţionată natural şi eficient cu practica, tot aşa şi in acest domeniu, elementul legislativ şi cel instituţional trebuie să fie într-o interdependenţă profesionistă şi productivă.

Practica fiscală internaţională atestă că un sistem fiscal modern trebuie sa aibă şi elemente care să conducă la informarea şi educarea promptă a contribuabilor în legătură cu obligaţiile lor; privind întocmirea corectă a declaraţiilor de impunere, a ţinerii unor evidenţe corecte a veniturilor şi cheltuielilor rezultate din activitatea desfăşurată, pedepsele şi sancţiunile care se aplică celor care încalcă prevederile legale.

Printre măsurile ce se pot lua sau elemente ce ar putea fi conţinute de viitoare acte normative în domeniu se pot înscrie:

1) corelarea sistemului fiscal cu realităţile socio-economice şi realizarea unor strategii fiscale de minimum 4 ani, perioade pentru care cuvântul de ordine să fie stabilitatea;

Este nevoie de o corelare şi perfecţionare a legii nu până în intrarea ei în vigoare, ci mai ales dupa intrare şi aplicarea ei. Dupa aplicare, lipsurile şi neajunsurile constate de cei care aplica legea, apoi de organele de control să fie luate în calcul şi apoi respectiva lege să fie modificată.

25

Modificarea legii să nu apară în Monitorul Oficial doar ca titlu de modificare şi doar cu părţile care se modifică. Măsura necesară ar fi republicarea legii în întregime cu modificările ulterioare încorpoarate. Drept rezultat legislaţia nu ar mai fi aşa de stufoasă şi s-ar perfecţiona legea tot timpul.

2) aplicarea unei fiscalităţi specifice, adaptate fiecărui sector de activitate economică, de asemenea conform respectivei strategii, această măsura fiind extrem de utilă în condiţiile lipsei iniţiale de capital.

3) în urma acestor strategii supuse principiului publicităţii, să fie urmărită dezvoltarea câte unui domeniu de interes social, prin aplicarea unor niveluri de fiscalitate scăzute pentru respectivul domeniu;

4) micşorarea numărului cheltuielilor nedeductibile atunci când se calculează profitul impozabil, în mod gradual;

5) utilizarea unor modalităţi de rambursare a TVA mai eficiente pentru vânzările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea persoanelor fizice nerezidente;

6) eliminarea tratamentelor preferenţiale în ceea ce priveşte obligaţiile de plată către bugetul de stat şi orice alt fel de obligaţii fiscale;

7) distribuirea plăţii taxelor şi accizelor între producătorii şi comercianţii de băuturi alcoolice şi ţigări, astfel încât să se responsabilizeze comercianţii finali atât cu privire la originea produselor vândute cât şi la plata contribuţiilor către stat.;

8) organizarea unui sistem informatic integrat privind contribuabilii de orice fel si istoricul lor fiscal (inclusiv locurile de muncă anterioare, salariile obţinute, impozitele plătite, codul fiscal personal)

9) introducerea aceluiaşi sistem informatic în stare să coreleze activităţile de colectare de fonduri cu cele ale trezoreriilor;

10) elaborarea prevederilor necesare pentru implementarea dosarului fiscal pentru persoanele fizice - toate aceste măsuri vor conduce la descurajarea muncii la negru;

11) anularea facilităţilor pentru adevăraţii sau aşa-zisii revoluţionari;12) asigurarea unui sistem de pedepse/recompense pentru toţi cei care lucrează în

domeniul fiscal de stat, precum şi realizarea unui sistem de salarizări satisfăcător şi suficient pentru a indeparta tentaţiile;

13) înfiinţarea unui organ administrativ, care să aibă atributiile şi logistică suficiente astfel încât să poată depista şi trimite direct în judecată pe oricine a înfăptuit o fraudă.

14) utilizarea frecventă a controlului prin sondaj şi trecerea pe un plan secundar a controlului permanent;

15) circulaţia banilor de la consumatorul final să se execute prin intermediul conturilor bancare sau cardurilor;

16) scăderea ratei inflaţie;

Pe lângă măsurile propuse pentru legiuitorii sistemului, mai sunt necesare de asemenea şi prezentarea obligaţiilor contribuabililor de a preveni producerea faptelor de evaziune fiscală:

a) efectuarea de activităţi permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile, poate avea loc numai în baza unei autorizaţii emise de organul competent sau a unui alt temei prevăzut de lege.

b) obligaţia de declarare, la organul fiscal, în termen de cinci zile de la înregistrarea actelor în legătură cu subunităţile constituite în sucursale, filiale, puncte de lucru, depozite, magazine şi oricare alte locuri în care se desfăşoară activităţi producătoare de venituri, băncile în lei şi în valută indiferent unde funcţionează, în ţară sau străinătate.

26

c) obligaţia de a declara organului de control bunurile sau valorile impozabile depozitate în alte locuri decât cele în care desfăşoară activităţi producătoare de venituri.

d) obligaţia de evidenţiere a veniturilor realizate şi a cheltuielilor efectuate din activităţile desfăşurate, prin întocmirea registrelor sau a oricăror alte documente legale.

e) obligaţia declarării cu sinceritate a veniturilor realizate, bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietate sau obţinute cu orice titlu legal, precum şi alte valori care generează titlul de creanţă fiscală. Atunci când legea nu prevede obligaţia de depunere a declaraţiei de impunere, contribuabilii răspund de calcularea corectă a impozitelor şi taxelor pe care trebuie să le verse la buget.

f) obligaţia de plată la termen a impozitelor, taxelor datorate pentru veniturile sau bunurile impozabile.

g) obligaţia de a permite efectuarea controlului şi de punere la dispoziţia organelor de control a tuturor documentelor contabile, a evidenţelor şi oricăror alte materiale sau valorice solicitate în vederea cunoaşterii realităţii obiectelor sau surselor impozabile/taxabile.

2.4 Institutii abilitate in combaterea si prevenirea evaziunii fiscale

ANAF-AGENŢIA NAŢIONALA DE ADMINISTRARE FISCALĂAgenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a fost înfiinţată la data de 1

octombrie 2003 în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrală. Începând cu ianuarie 2004 a devenit operaţională, dobândind calitatea de instituţie cu personalitate juridică proprie, prin desprinderea direcţiilor cu atribuţii în administrarea veniturilor statului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. În cadrul ANAF se organizează şi funcţionează, de asemenea, Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

A.N.A.F are misiunea de a asigura resursele pentru cheltuielile publice ale societăţii prin colectarea şi de a administra eficace şi eficientă a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, precum şi de a îmbunătăţi starea relaţională instituţie – contribuabil, contribuabil – instituţie prin care se răspunde noilor cerinţe ale cetăţeanului în dubla sa ipostază de utilizator şi beneficiar.

ANAF se bazează pe respectarea a două principii:-  egalitatea contribuabililor în faţa impozitului;- eficienţa colectării veniturilor bugetare.

 A.N.A.F îşi îndeplineşte misiunea acţionând în baza a trei orientări prioritare:1) încurajarea conformării voluntare pentru prevenirea fraudei fiscale,  prin

diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor şi asigurarea unor proceduri simplificate.2) combaterea fraudei prin promovarea unui control fiscal de calitate şi orientat mai mult

spre sectoarele cu risc ridicat de fraudă;3) eficacitate şi eficienţă crescută în activitatea de colectare a impozitelor, taxelor şi

contribuţiilor sociale, pentru a garanta veniturile bugetare necesare.

27

Instituţii componente ANAF

Garda Financiară Garda Financiară functioneaza in tara noastra din anul 1991 si poate fi caracterizată

succint prin referire la cel puţin trei repere esenţiale în funcţionarea oricărei instituţii: 1) baza legislativă: constituită şi funcţioneaza în baza O.U.G. 91/2003 cu modificările şi

completările ulterioare, privind organizarea Gărzii Financiare şi H.G. 533/2007 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare. Conform acestui cadru legal, Garda Financiară are ca obiectiv “combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic, financiar şi vamal, care au ca efect evaziunea şi frauda fiscală”.

2) structura - în prezent, Garda Financiară are în componenţă 42 secţii teritoriale, constituite la nivel de judeţ şi a municipiului Bucureşti, coordonarea de la nivel central efectuându-se prin intermediul Comisariatului General.

3) personal - nivel de calificare - la nivelul anului 2008 din cele 1805 posturi aprobate prin HG 533/2007, Garda Financiară a funcţionat cu un numar mediu 1 342 angajati, comisarii din componenţa instituţiei având studii superioare economice sau juridice.

Se evidenţiază următoarele trăsături principale ale activităţii Gărzii Financiare:a) capacitatea de abordarea unor tematici de control din domenii economice diverse; b) disponibilitatea permanentă (24/7) dublata de reacţia rapidă în mobilizarea personalului; c) posibilitatea de a urmari şi, după caz, a reconstitui întreg lanţul tranzacţional urmat de o

marfă sau de documentele aferente acesteia; d) adaptabilitate mare a personalului la schimbarile de legislaţie intervenite în domeniul

financiar; e) crearea, gestionarea şi utilizarea unei baze de date adresate, necesare susţinerii procesului

de analiză de risc; f) colaborarea eficientă cu alte instituţii, în principal din zona investigaţiei economice (Politie,

Parchet, Vama, A.N.A.F.,O.N.C.P.S.B., D.L.A.F., ş.a).

Autoritatea naţională a vămilor (ANV)În cadrul structurii organizatorice a statului român, autoritatea vamală este o instituţie

complexă care joacă un rol fundamental atât din punct de vedere al fiscalităţii, îndeplinind totodata şi funcţia de  instrument de protecţie a economiei naţionale cu un efect semnificativ asupra sistemului social şi de aparare a naţiunii.

În esenţă, Autoritatea Naţională a Vămilor asigură aplicarea strategiei şi programului de guvernare în domeniul vamal, îndeplinind în acest sens atribuţiile stabilite prin lege.

Astfel, pentru realizarea obiectului sau de activitate Autoritatea Naţională a Vămilor exercită în principal, următoarele atribuţii:

1) aplica in domeniul vamal măsurile specifice rezultate din programele guvernamentale şi din legislaţia în domeniul vamal; 

2) controlează mijloacele de transport încărcate cu mărfuri de import, export sau aflate în tranzit, precum şi bagajele însoţite sau neînsoţite ale călătorilor care trec frontiera de stat a României şi verifică legalitatea şi regimul vamal al acestora, potrivit reglementărilor vamale în vigoare;

3) reţine, în vederea confiscării, mărfurile care fac obiectul unor abateri de la legislaţia vamală şi pentru care legea prevede o astfel de sancţiune;

4) coordoneaza si indruma activitatea directiilor regionale vamale si a birourilor vamale pe linia prevenirii si combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural naţional;

28

5) urmăreşte, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spălare a banilor prin operaţiuni vamale;

6) aplică măsurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau comerţ liber încheiate între România, pe de o parte, şi Uniunea Europeană sau ţările aflate în curs de integrare în Uniunea Europeana etc.

Inspecţia Muncii este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar subordinea Inspecţiei Muncii funcţionează Inspectoratele Teritoriale de Muncă în fiecare judeţ şi în Municipiul Bucureşti.         Inspecţia Muncii este înfiinţată şi organizată în baza Legii nr. 108/1999 şi a H.G. nr. 767/1999, cu modificările şi completările ulterioare, are ca principal scop urmărirea îndeplinirii obligaţiilor legale de către angajatori în domeniul relaţiilor de muncă, precum şi a celor referitoare la condiţiile de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii salariaţiilor şi a altor participanţi la procesul de muncă, în desfăşurarea activităţii.

Inspectoratul Teritorial de Munca are următoarele atribuţii:1 ) în domeniul stabilirii relaţiilor de muncă controlează:- încadrarea în muncă şi încetarea activităţii persoanelor care desfasoară orice activitate

în temeiul unui contract individual de munca sau al unei convenţii civile de prestări de servicii; - stabilirea şi respectarea duratei timpului de lucru; - stabilirea şi acordarea drepturilor salariale, precum şi a celorlalte drepturi decurgând

din munca prestată; - accesul fără nicio discriminare pe piaţa muncii al tuturor persoanelor apte de muncă,

respectarea normelor specifice privind condiţiile de muncă ale tinerilor, femeilor, precum şi ale unor categorii de persoane defavorizate;

- respectarea celorlalte prevederi cuprinse în legislaţia muncii şi a clauzelor contractelor colective de muncă;

2) în domeniul securităţii şi al sănătăţii în muncă: - acordă asistenţă tehnică persoanelor juridice la elaborarea programelor de prevenire a

riscurilor profesionale şi controlează realizarea acestora; - efectuează sau solicită măsurători şi determinări, examinează probe de produse şi de

materiale în unităţi şi în afara acestora, pentru clarificarea unor situaţii de pericol; - dispune sistarea activităţii sau scoaterea din funcţiune a echipamentelor tehnice, în

cazul în care constată o stare de pericol iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională, şi sesizează, după caz, organele de urmărire penală;

- acordă angajatorilor, persoane juridice şi fizice, autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii în muncă;

- retrage autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al securităţii în muncă, daca constată că prin modificarea condiţiilor care au stat la baza emiterii acesteia nu se respectă prevederile legislaţiei în vigoare;

- cercetează accidentele de muncă conform prevederilor Normelor metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea şi evidenţa accidentelor de muncă;

- coordonează activitatea de instruire şi informare a angajaţilor în domeniul securităţii, sănătăţii şi al relaţiilor de muncă şi urmăreşte activitatea de formare a specialiştilor în domeniu;

- controlează aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la certificarea produselor, maşinilor, utilajelor şi a echipamentelor de protecţie din punct de vedere al securităţii în muncă, la intrarea acestora pe teritoriul naţional, prin inspectorii de muncă sau prin organisme acreditate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

29

- controlează respectarea îndeplinirii cerinţelor legale referitoare la sănătatea în muncă şi la înlăturarea riscurilor de îmbolnăviri profesionale.

Direcţia  Antifraudă  Fiscală (DAF)Direcţia Antifraudă Fiscală desfăşoară activităţi de inspectie fiscală în vederea

combaterii fraudei fiscale şi colaborează cu alte instituţii abilitate pentru realizarea sarcinilor ce revin Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în domeniu.

Pentru a-si îndeplini atributiile, Direcţia:1)asigură elaborarea în termen şi de calitate a tuturor lucrărilor din programul de

activitate al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu aplicarea şi respectarea strictă a legislaţiei fiscale.

2)elaborează şi supune spre aprobare conducerii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală soluţiile şi măsurile necesare pentru continua îmbunătăţire a activităţii în domeniul antifraudei fiscale.

3) efectuează studii şi analize pentru promovarea unor tehnici şi metode moderne în domeniul antifraudei fiscale şi a unui management performant şi competitiv în această activitate.

4) organizează şi urmăreşte desfăşurarea activităţii de pregatire profesională a aparatului propriu al direcţiei  şi respectarea întocmai a reglementărilor legale în domeniul realizării veniturilor cuvenite bugetului general consolidat.

5) colaborează cu direcţiile de specialitate din Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală şi Ministerul Finantelor Publice, cu direcţiile generale ale finantelor publice din judeţe şi municipiul Bucureşti şi Direcţia Generala a Marilor Contribuabili pentru:

6) participă la elaborarea programelor cadru privind sistemul informatic şi de evidenţă a veniturilor bugetare, la nivel central şi teritorial şi formularea de propuneri care să faciliteze efectuarea inspecţiei fiscale în condiţii de informatizare a evidenţei.

7) întocmeşte şi prezintă conducerii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală rapoarte, informări şi note privind rezultatele activităţii desfăşurate precum şi a eficienţei acţiunilor de verificare efectuate.

8) evaluează performanţele personalului propriu şi formulează propuneri de măsuri pentru creşterea eficienţei şi autorităţii acestora.

9) acţionează pentru menţinerea unui inalt grad de integritate, etică şi morală, în activitatea de inspectie fiscală şi pentru respectarea Codului etic al inspectorului de control fiscal.

10) urmăreşte asigurarea secretului financiar-fiscal de către personalul cu atributii de inspectie fiscală  din direcţie.

11) avizează, la solicitarea autorităţilor emitente, proiecte de acte normative privind activitatea financiar - fiscală şi contabilă.

12) informează, de urgenţă, conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală despre cazurile deosebite de evaziune fiscală constatate şi măsurile luate ori dispuse precum şi despre cazurile de corupţie în care sunt implicate persoane din activitatea de inspectie fiscală.

13) asigură culegerea de informaţii fiscale privind formele, căile, metodele şi mijloacele de fraudare de către contribuabili a bugetelor administrate de Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală, pe activităţi şi categorii de contribuabili şi constituirea unei baze de date în acest sens. Totodată, formulează propuneri de măsuri organizatorice şi legislative de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale.

14) elaborează şi supune spre aprobare strategii şi obiective de luptă contra evaziunii fiscale precum şi metode şi tehnici de depistare a faptelor de evaziune fiscală.

30

Capitolul IIIStudiu de caz la SC EDIL EXPERT SRL

3.1 Prezentarea societatii SC EDIL EXPERT SRL

Societatea comercială EDIL EXPERT este persoană juridică din momentul recunoaşterii de către judecatorul delegat şi înregistrării în registrul comerţului, are forma juridică de SRL şi îşi desfaşoară activitatea în conformitate cu Legea nr.31/1990 republicată şi cu prezentul act constitutiv.

În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la o societate, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul social, capitalul social, numărul din registrul comerţului şi codul unic de înregistrare.

ART.3 Obiectul de activitate al societăţiiDomeniul principal de activitate este:

256-Tratarea şi acoperirea metalelor; operaţiuni de mecanică generală pe bază de plată sau contract

Activitatea principală este:2561-Tratarea şi acoperirea metalelorActivităţi secundare:2511-Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice4120-Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale2512-Fabricarea de uşi şi ferestre din metal4332-Lucrări de tâmplarie şi dulgherie4941-Transporturi rutiere de mărfuri4942-Servicii de mutareCapitalul social subscris este de 200 lei numerar din care vărsat 200 lei, divizat în 20

părti sociale egale de 10 lei fiecare.Aportul asociatului unic la constituirea capitalului social şi părţile sociale ce ii revin:Popescu Viorel: 200 lei, 20 părţi sociale a cate 10 lei fiecare.Reducerea sau majorarea capitalului social se pot face pe baza hotărârii asociatului unic

cu respectarea prevederilor legale în acest sens.Societatea poate fi administrată de unul sau mai mulţi administratori, asociaţi sau

neasociaţi numiţi prin actul constitutiv sau mai ales de asociatul unic. Administratorii răspund persoanl şi solidar pentru orice daună pricinuită societăţii.

Mandatul dat administratorilor poate fi revocat sau prelungit prin hotărârea asociatului unic.

Administratorul societăţii este: Popescu Florin, născut pe data de 28 ianuarie 1978 în mun. Galaţi, numit la data de

24.05.2006 pe o perioadă nedeterminată.Societatea poate înfiinţa sedii secundare, agenţii, sucursale, filiale, în ţară şi în

străinătate, cu respectarea statului lor organic, cu îndeplinirea formalităţilor legale şi înscrierea acestora în Registrul Comerţului.

Societatea se constituie pe o perioadă nelimitată începând cu data înscrierii în Registrul Comerţului. Durata inactivităţii societăţii nu poate depăşi 3 ani.

Societatea poate fi continuată cu moştenitori şi cu un asociat unic, în conformitate cu prevederile art.229 din Legea nr.31/1990, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

31

3.2 Principalele operatiuni desfasurate de societate, verificate de DGFP Arges

DGFP a înaintat o plângere penală Parchetului de pe lângă Judecătoria Arges împotriva învinuitului Popescu Florin, administrator la SC EDIL EXPERT SRL. Prin plângerea înaintată de DGFP se solicită efectuarea cercetărilor faţă de numitul Popescu Florin sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii în folos propriu. Pe lângă acestea, el este cercetat şi sub aspectul săvârşirii de fals intelectual şi uz de fals.

Hotărârea DGFP de a nu aplica doar o simplă amendă, ci de a apela la autorităţile abilitate să efectueze cercetări penale, a fost luată în urma centralizării datelor, după controlul inopinat efectuat la SC EDIL EXPERT SRL, la sfârşitul lunii iunie 2012. Acest control a fost realizat în urma sesizărilor primite de la IJP Arges, Serviciul Poliţie Economico-financiare.

Controlul DGFP a vizat verificarea modului de determinare şi înregistrare a cheltuielilor în contabilitatea societăţii, de la înfiinţarea ei (24.05.2006) până în iunie 2012, societatea conform situaţiilor financiare depuse înregistrând pierdere în fiecare an.

Finanţiştii au constat următoarele nereguli: 1) în luna iunie 2011, SC EDIL EXPERT SRL a înregistrat pe costuri cheltuieli

cu convorbiri telefonice în valoare de de 3720 lei cu TVA, din totalul acestor sume s-a stabilit, în urma controlului că suma de 2480 lei cu TVA, reprezentau contravaloarea convorbirilor internationale şi a convorbirilor de tip “roaming”. În plângerea Direcţiei de Finanţe se mentionează că “întrucât facturile cercetate, adica cele aferente convorbirilor internationale si de tip “roaming” nu figureaza pe numele societăţii SC EDIL EXPERT SRL, ci pe numele persoanei fizice Popescu Florin, administratorul societatii, cheltuielile respective nu pot fi considerate deductibile la calculul profitului impozabil şi al TVA-ului deductibil, întrucât nu sunt aferente veniturilor realizate de societate.”

Conform Codului Fiscal cap.II art.21 pct.1 lit.d, pentru a beneficia de deducere a TVA-ului aferente intrărilor, contribuabilii sunt obligaţi “ să justifice că bunurile în cauză sunt destinate pentru nevoile firmei şi sunt în proprietatea acesteia”, ceea ce nu a fost cazul în situaţia menţionată.

În contabilitatea societăţii s-au depistat următoarele operaţiuni:a) înregistrarea cheltuielilor telefonice:

% = 401 (Orange) 3720 lei626 Furnizori (P) 3000 lei

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii (A)4426 720 lei

TVA deductibila (A)b) plata furnizorului de telefonie mobilă( Orange) conform Registrului de Casă:

401 (Orange) = 5311 3720 leiFurnizori (P) Casa in lei (A)

În mod normal, dacă s-ar fi luat la calculul impozitului şi TVA-ului doar facturile de pe numele societăţii, atunci înregistrările din contabilitate ar fi trebuit să arate astfel:

-înreg. serviciilor telefonice în suma de 1240 lei:% = 401 (Orange) 1240 lei

626 Furnizori (P) 1000 leiCheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii (A) 4426 240 leiTVA deductibilă (A)

32

S-a constatat de către organele de control că fapta săvârşită în contabilitate a adus prejudiciu Bugetului de Stat în valoare de 2480 lei, (cheltuiala de 2000 lei şi TVA de 480 lei)

Conform Legii 241/2005 cap.II art.9 lit.c. “Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedespsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi urmatoarea faptă săvârşită în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive”3

2) în urma controlului, inspectorii au constatat că o sumă mare de bani a fost retrasă din casă, în perioada 10 iulie -20 decembrie 2011 sub formă de Avansuri de trezorerie-cont 542). În urma investigării, administratorul nu a putut justifica sumele retrase. Astfel, la data de 20 decembrie 2011, conform Fişei de Cont prezentată în Anexa 1, SC EDIL EXPERT SRL figurează cu avansuri de trezorerie ridicate şi nejustificate, în suma de 150.000 lei. Faptul că societatea, de la înfiinţare până în prezent a înregistrat pierdere, corelat cu suma de bani retrasă de administrator, nu poate explica raţiunea societăţii de a exista.

În contabilitatea societăţii s-a efectuat următoarea înregistrare aferentă retragerii avansurilor de trezorerie:

542x = 5121x 150.000 leiAvansuri de trezorerie (A) Conturi la bănci în lei (A)

Această retragere a sumelor de bani nejustificate, se pedepseşte conform legii, prin folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, într-un scop contrar intereselor acesteia, sau în folosul propriu, fapte prevăzute şi pedepsite de art.9, pct.(1), din Legea nr.241/2005

3) tot în urma controlului efectuat, finanţiştii au constatat că pentru anumite lucrări efectuate de către SC EDIL EXPERT SRL la clienţi ca şi METACOM SRL si INTERCOM SA, valoarea materialelor consumate pentru care s-a dedus TVA-ul era mult mai mare decât valoarea materialelor facturate clientului pentru care s-a colectat TVA-ul.

În contabilitatea întreprinderii, s-au efectuat urmatoarele operaţiuni:- achiziţia de materiale:

% = 401.x 100.000 lei Furnizori (P)

302 80.645 lei Materiale consumabile(A)

4426 19.355 leiTVA deductibilă (A)

- darea în consum a materialelor utlizate, conform Bonurilor de Consum:602 = 302 60.000 lei

Cheltuieli privind materialele Materiale consumabile Consumabile (A) (A)

=>TVA deductibila = 19.355 lei

3 Legea nr.241/2005, pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.672 din 27/07/2005

33

- prestarea de servicii de curaţenie executate la clienţi411.x = % 50.000 lei

Clienţi (A) 704.x 40.323 lei

Venituri din lucrări executate şi servicii prestate (P) 4427 9.677 lei

TVA colectată (P)=>TVA colectata = 9.677 lei

Diferenţa dintre TVA-ul deductibil şi TVA-ul colectat reprezintă un TVA de recuperat pentru societate în sumă de 9.678 lei.

4) de asemenea s-a mai constatat că în luna august 2011, amenzi şi penalităţi în valoare de 3.720 lei au fost considerate ca fiind deductibile în contabilitatea întreprinderii.

S-au încalcat astfel prevederile Codului Fiscal cap.II art.21 pct.4 lit.b, conform căruia” amenzile, dobânzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorărilor al caror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri.”

În contabilitatea societăţii, s-au constatat următoarele operaţiuni:- înregistrarea amenzilor de la Primărie:

% = 401 (Primăria locală) 3.720 lei Furnizori (P)

635 3.000 leiCheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (A)

4426 720 leiTVA deductibilă (A)S-a adus prejudiciu statului în valoare de 3.720 lei, iar infracţiunea comisă se încadrează

tot în cap.II art.9 lit.c al Legii nr.241/2005În contabilitate trebuiau făcute următoarele înregistrări:- evidenţierea amenzii de la Primărie6581 = 448.x 3.720 lei

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi (A) Alte datorii şi creanţe in legatura cu bugetul statului (P) - plata amenzii, conform EC sau RC:448.x = 5311/5121.x 3.720 lei

Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului (P) Casa în lei/conturi la bănci în lei (A)

5) firma SC EDIL EXPERT SRL a achiziţionat pe 14.07.2010 o maşină de spălat suprafeţe din ciment şi lemn în valoare de 50.000 lei (fara TVA), reevaluându-l la 01.08.2011 la un preţ de 70.000 lei. În contabilitate au avut loc următoarele operaţiuni:

- înregistrarea utilajului în luna iulie (ca şi mijloc fix, având valoarea mai mare de 1.800 lei fără TVA, şi durata de utilizare fiind mai mare de 1 an):

34

% = 404.x 62.000 lei Furnizori de imobilizări (P)

2131.x 50.000 leiEchipamente tehnologice(maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) (A)

4426 12.000 lei TVA deductibilă (A)- înregistrarea amortizării aferente utilajului începând cu următoarea lună până în

momentul reevaluării (01.08.2010-01.08.2011):6811 = 28131.x 8340 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor deamortizarea imobilizărilor (A) transport, animalelor si planţatiilor (P)

Durata de amortizare a utilajului =6 ani Amortizarea lunară=50.000 lei : 72 luni =695 leiAmortizarea anuală=Am.lunara*12 luni=695*12=8340 lei

- înregistrarea la 01.08.2011 a reevaluării utilajului la valoarea de 70.000 lei:2131.x = 105 20.000 lei

Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare (P)(maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) (A)

- după reevaluare, până în momentul controlului, amortizarea s-a înregistrat astfel:6811 = 28131.x 12.837 leiCheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor deamortizarea imobilizărilor (A) transport, animalelor si plantaţiilor (P)

Amortizarea lunară=70.000/(5ani*12luni)=1167 leiAmortizarea anuală=Am.lunara*11 luni=1167*11 luni=12.837 leiPrin înregistrarea utilajului la un preţ supraevalauat, s-au urmărit creşterea amortizării

fiscale care se deduce din venitul impozabil. Supraevaluarea utilajului fiind o tehnică de evaziune fiscală, s-a prejudiciat statul cu suma de 4497 (diferenţa dintre amortizarea utilajului după reevaluare şi cea a utilajului înainte de evaluare, adica 12837 lei si 8340 lei ).

6) societatea a achiziţionat în luna martie 2011 din Turcia (operaţiune considerată ca fiind import, pentru care se plăteşte TVA şi taxe vamale, deoarece nu se regăseşte în Uniunea Europena) materiale consumabile necesare desfăşurării activităţii (detergenţi şi alţi aditivi speciali, deşeuri din hârtie, pensule, vopsea). Suma facturii aferente era în valoare de 100.000 lei. Pe lângă factura de materiale, s-a mai gasit şi o factura de consultanţă tehnică în suma de 100.000 lei, în total cele două facturi având valoarea de 200.000 lei. Ca urmare a verificării documentelor aferente operaţiunii de achiziţie, s-a constatat faptul că veridicitatea documentului era pusă la îndoială - în ceea ce priveşte ştampila folosită. Pentru o mai bună verificare, s-a procedat la determinarea partenerului de afaceri străin, şi luarea legăturii cu el. Organele de control au cerut o copie după factura emisă de acesta, şi s-au constatat urmatoarele:

35

1) în contabilitatea SC EDIL EXPERT SRL:- înregistrarea achiziţiei de materiale (contravaluarea facturii în suma de 100.000 lei):

% = 401.x 100.000 lei Furnizori (P)

302 80.645 lei Materiale consumabile (A)

4426 19.345 lei TVA deductibilă (A)

- înregistratrea facturii de consultanţă tehnică în valoare de 100.000 lei: % = 401.x 100.000 lei

Furnizori (P) 628 80.645 leiAlte cheltuieli cu serviciile executate de terţi (A)

4426 19.345 leiTVA deductibilă (A)La vamă, pentru factura de materiale s-a înregistrat o taxă vamală de import în valoare

de 8.065 lei, pentru suma de 80.645 lei.Taxa vamală=Preţul total al facturii*10%TVA în vamă=(Preţul total al facturii+Taxa

vamală)*24%=(100.000+8.065)*24%=25.936 lei

Iar pentru factura de consultanţă tehnică nu s-a reţinut nicio taxă vamală (serviciile de marketing, management, consultanţă, know-how fiind scutite de taxa vamală)

2) în contabilitatea SC MUELHAN SRL:-înregistrarea vânzării de produse:

411.x = % 200.000 lei Clienţi (A) 701 161.290 lei

Venituri din vânzarea produselor finite (P)4427 38.710 lei

TVA colectată (P)S-a determinat, în urma comparării situaţiei celor două societăţi faptul că SC EDIL

EXPERT SRL a procedat la falsificarea documentelor, prin aceasta urmărind să beneficieze de un TVA aferent facturii de consultanţă, şi pentru care sa nu plătească nicio taxă vamală.

Astfel s-a adus un prejudiciu total de:-taxe vamale: 8.065 lei (reprezentând taxa vamală neînregistrată aferentă facturii de

consultanţă)-TVA nereţinut: 25.936 lei

7) în urma verificării balanţei de verificare de pe luna decembrie 2011, contul 419 ”Clienţi-creditori”, un cont de pasiv prezintă sold creditor în valoare de 25.000 lei. Astfel, în urma controlului în amănunt, s-a constatat că nu s-a facturat, evidenţiat şi nu s-a virat TVA-ul aferent avansurilor încasate de la clienţi după cum se prezintă balanţa analitică a contului 419 desfăşurată la Anexa 2. Sumele respective s-au încasat prin bancă, dar pentru ele nu s-a colectat TVA-ul aferent. TVA-ul aferent acestor avansuri nu a fost înregistrat în jurnalele de vânzări, iar în contabilitate se prezintă următoarea înregistrare:

-încasarea avansurilor primite de la clienţi-creditori:

36

5121.x = 419.x 25.000 lei Conturi la bănci în lei (A) Clienţi creditori (P)S-a constatat de către organele de control că nu s-a colectat un TVA în sumă de 4839 lei,

aferent încasărilor de la soldul contului 419, deci un alt prejudiciu adus statului.

8) în actul de control, se menţionează că SC EDIL EXPERT SRL a achiziţionat în perioada noiembrie 2011-ianuarie 2012 o serie de bunuri ce constau în: tâmplărie, parchet laminat, gresie, faianţă, de la societatea SC ROMPFER SRL. S-a constatat că societatea comercială nu figurează în baza de date a unităţilor specializate (conform declaraţiei 394 - declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional). Facturile respective întruneau suma de 100.000 lei pentru care s-a dedus un TVA de 19.355 lei. Prin deducerea TVA-ului de pe facturile aparţinând firmelor fictive sau prin deducerea TVA-ului ce nu aparţin societăţilor comerciale emitente, s-au încălcat dispoziţiile legale. Fapta de a evidenţia prin acte contabile sau alte documente contabile, în intregime sau în parte, de cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, dacă au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei şi contribuţiei se pedepseşte conform legii cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi, sau amendă de la 1000 lei-10.000 lei ( conform Legii nr.241/2005). În contabilitatea SC EDIL EXPERT SRL, s-au descoperit următoarele înregistrări:

-achiziţia de tâmplărie, faianţă, parchet laminat, hotă şi frigidere şi înregistrarea acestora pe Imobilizări corporale în curs de execuţie-(cont 231, de activ, care începe prin a se debita cu valoarea imobilizărilor corporale facturate de furnizori):

% = 401.x 100.000 lei231 Furnizori (P) 80.645 lei

Imobilizări corporale în curs de execuţie (A)4426 19.355 lei

TVA deductibilă (A)-dupa terminarea ”achiziţiei de bunuri pentru amenajarea sediului”, suma de 80.645 lei a

fost trecută în lista mijloacelor fixe-cont 214 (de activ), pentru care a început să se calculeze amortizarea necesară (urmând să fie amortizată pe o perioadă de 3 ani).

-înregistrarea amenajării pe mijloc fix:214.x = 231.x 80.645 lei

Mobilier, aparatură birotică, Imobilizări corporale în curs de execuţie (A)echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale (A)Baza de calcul amortizare:Amortizare anuală=Valoarea 214.x /3=80.645/3=26.882 leiAmortizare lunară=Valoarea 214.x/(3*12)=80.645/36=2.240,14 lei-înregistrarea amortizării începând cu luna februarie 2012:

6811 = 2814.x 2.240.14 leiCheltuieli de exploatare privind Amortizarea altor imobilizări corporale (P) amortizarea imobilizărilor (A)SC EDIL EXPERT SRL, prin această operaţiune a adus prejudiciu statului în valoare de:

-TVA deductibil=19.355 lei-reducerea bazei de impozitare pentru calculul profitului cu valoarea amortizării calculate pe

4 luni: 2.240,14 lei*4=8.960,56 leiFirma a încălcat prevederile art.25, pct.c, lit.a, din OUG NR.17/2000, în care se

precizează că “ documentele justificative care nu sunt procurate pe căile stabilite prin normele legale şi nu sunt corect întocmite, nu pot fi înregistrate în contabilitate”. Administratorul firmei

37

nu a putut invoca, în cazul bunurilor achiziţionate de la firma fictivă, faptul că a fost înşelat, deoarece legea prevede că toţi ” contribuabilii plătitori de taxa pe valoarea adaugată sunt obligaţi să solicite de la furnizori sau prestatori facturi fiscale ori documente legale aprobate pentru toate bunurile şi serviciile achiziţionate şi să verifice întocmirea corectă a acestora, iar pentru facturile fiscale cu o valoare a taxei pe valoarea adaugată mai mare de 2000 lei, să solicite şi copia documentului legal care atestă calitatea de plătitor de taxă pe valoarea adaugată a furnizorului sau prestatorului”.

9) la SC EDIL EXPERT SRL, în luna aprilie 2012 a intervenit şi un control inopinat de la ITM Arges, în urma neplăţii la timp a comisionului pentru concedii si indemnizatii datorat (cota de 0,85%).

Inspectorii de muncă în cadrul acţiunii de control au solicitat următoarele documente:

a) registrul de evidenţă a salariaţilor cu:-documentele de plata salariilor semnate de salariaţi (statele de salarii);-actele ce atestă plăţile către bugetul asigurărilor sociale de stat, de sănătate, de constituire a

fondului pentru plata ajutorului de şomaj;-balanţa de verificare contabilă pentru verificarea fondului de salarii;-foaie colectivă de prezenţă a salariaţilor;-documente justificative privind acordarea concediilor de odihnă, concedii fără plată, concedii

de studii, concedii medicale;În urma chestionării angajaţilor, precum şi a verificării statelor de plată de pe ultimele 3

luni, s-au constatat anumite nereguli.Neconformităţile constatate în timpul controlului au fost următoarele:

-nerespectarea duratei maxime legale de muncă( fiecare angajat find trecut în cartea de muncă cu 8 ore/zi, dar el lucrând şi 12-13 ore);

-modificarea unor clauze din contractul de muncă fără consimţământul angajaţilor;-desfaceri abuzive ale contractelor individuale de muncă;-munca parţial neevidenţiată şi nefiscalizată, prin aşa-zisa ” plată în mână”

Nepontarea lunară totală în raport cu numărul de ore prestate în serviciu, a adus după sine şi plata unor contribuţii mai mici la Bugetul asigurărilor sociale şi Bugetul de Stat.

Conform ultimului stat aferent lunii martie 2012 (prezentat în Anexa 3) situaţia salariaţiilor era următoarea:

ALEXE MIRELA-ore lucrătoare -176; ore lucrate 156, restul 20 ore nelucrate; BURCEA ANDREI-ore lucrătoare -176 ore lucrate 158, restul 18 ore nelucrate; FLOREA MARIN-ore lucrătoare -176; ore lucrate 156, restul 20 ore nelucrate. IVASCU PAULA-ore lucrătoare-176; ore lucrate-145, restul 31 ore nelucrate. MOLDOVEANU AUREL-ore lucrătore-176; ore lucrate 145-restul 31 ore nelucrate.

Conform statului de salarii, au avut loc următoarele înregistrări în contabilitate:-înregistrarea cheltuielilor cu drepturile salariale brute cuvenite salariatului (TDB)

641 = 421 lei 3.900 leiCheltuieli cu salariile personalului (A) Personal – salarii datorate (P)

-înregistrarea reţinerilor aferente salariului:CAS (10,5%) = 3.900*10,5%=410 leiCASS (5,5%) =3.900*5,5%=215 leiCFS (0,5%)=3.900*0,5%=20 lei

38

Total reţineri=645 leiVenituri impozabile (V.imp)= 3900-645=3255 leiImpozitul pe venitul din salarii(16%)=(V.imp-Ded.pers)*16%=(3.255-

1250)*16%=321 leiRest de plată (R.P.)=3.900-645-321=2.934 lei

421 = % 966 lei Personal – salarii datorate (P) 444 321 lei

Impozit pe venituri de natura salariilor (P)4312 410 lei

Contribuţia personalului la CAS (P)4314 215 lei

Contribuţia personalului la CASS (P)4372 20 lei

Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P)

-înregistrarea contribuţiilor angajatorului( reprezinta cheltuielile)

CAS (20,8%)=4.500*20,8%=936 leiCASS (5,2%)=4.500*5,2%=234 leiCFS (0,5%)=4.500*0,5%=23 leiACC MUNCĂ (conform cod CAEN 256=0,279%)=4.500*0,279%= 13 leiCON ŞI INDEMNIZAŢII (0,85%)=4.500*0,85%=38 leiFOND DE GARANTARE (0,25%)=4500*0,25%=11 lei

6451 = 4311 936 leiContribuţia unităţii la CAS (A) Contribuţia unităţii la CAS (P)

6453 = 4313 234 leiContribuţia unităţii la CASS (A) Contribuţia unităţii la CASS (P)

6452 = 4371 23 leiContribuţia unităţii pt fondul de şomaj (A) Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P)

635 = 4315 23 lei Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi Contribuţia unităţii la accidentele de

vărsăminte asimilate (A) munca 635 = 4373 11 lei

Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi Contribuţia unităţii la fondul de garantare (P)vărsăminte asimilate (A)

635 = 4316 38 leiCheltuieli cu alte impozite, taxe şi Contribuţia unităţii la concedii şi indemnizaţii(P)vărsăminte asimilate (A)

Acestea au fost contribuţiile virate la bugetul de stat, dar dat fiind faptul că

administratorul nu a pontat salariaţii ca muncind toată luna, s-a produs o evitare a plăţii unor sume de bani către bugetul de stat după cum urmează:

TOTAL DREPTURI BÃNEŞTI=4500 leiCAS-angajaţi =4.500*10,5%=473-410(platiţi)=63 leiCASS-angajaţi=4.500*5,5%=248 lei-215(platiţi)=33 lei

39

FD SOMAJ-angajaţi=4.500*0,5%=23-20(platiţi)=3 leiIMP=(4.500-1.250)*16%=3250*16%=520-321(platiţi)=199 leiPentru aceste sume de bani, inspectorii au urmat procedurile, calculând majorări şi

penalităţi de întârziere, după ce s-a refăcut baza de impozitareAstfel, în sectorul muncii, SC EDIL EXPERT SRL a produs încă un prejudiciu statului

în sumă de 298 lei, majorări de întârziere 6 lei, iar penalităţi în sumă de 10 lei.

3.3 Concluzii privind activitatea desfăşurată la SC EDIL EXPERT SRL

Principalele metode de săvârşire a fraudelor în această societate, evidenţiate de controlul inspectorilor din cadrul ITM Galaţi şi inspectorii DGFP Galaţi sunt:

-utilizarea “firmelor fantomă/fictive”, prin realizarea achiziţiei de bunuri folosite pentru “amenajarea sediului”. Aceste firme nu figurează în evidenţa unităţilor specializate, în concluzie operaţiunea este falsă;

- înregistrarea unor cheltuielile telefonice precum şi amenzile ca fiind deductibile, astfel beneficiind de TVA-ul deductibil şi de reducerea bazei de impozitare a profitului;

-supraevaluarea utilajului folosit pentru spălare, în scopul amortizării lui şi reducerii bazei de impozitare a profitului;

- departajarea facturilor de bunuri importate din Turcia, urmărindu-se evitarea plăţii taxelor vamale aferente;

-ridicarea unor sume de bani nejustificaţi din casieria unităţii, ştiind că firma de la înfiinţare este în pierdere;

-munca parţial evidenţiată în pontajele aferente salariaţilor, tocmai pentru a se evita plata datoriilor cuvenite către bugetul de stat.

Pe baza concluziilor inspectorilor, s-a hotărât adoptarea următoarelor măsuri:a) în legatură cu cheltuielile de telefonie mobilă de pe numele administratorilor, se

procedează la eliminarea sumei de 2000 lei din bazei de impozitare şi adaugarea ei la calculul profitului, dupa cum urmează:

Cheltuieli nedeductibile de 2.000 lei la care se aplica:Majorari de intarziere= 73 lei (365 zile*0,01%/zi*2.000 lei)Penalităţi= 114 lei (2.000+73)*11 luni*0,5%/lunaImpozitul pe profit aferent sumei de 2000 lei este de 320 lei;b) pentru retragerile de numerar nejustificate, se aplică o amendă de 5000 lei, ce

urmeaza a fi virate în contul de Venituri din amenzi;c) pentru amenzile înregistrate în contabilitate ca fiind deductibile, se reface baza

de impozitare, şi se măreşte profitul cu suma de 3450 lei, pentru care se calculează:Majorări de întârziere=116 lei (3450*335zile*0,01%/zi)Penalităţi=(3450+116)*11 luni*0,5%/luna=196 leiImpozit pe profit=552 lei( 3450*16%);d) în ceea ce priveşte reevaluarea utilajului la o valoare mai mare, se procedează la

mărirea profitului cu suma de 4497 lei , pentru care se aplică:Majorări =4497*365 zile*0,01%/zi=164 leiPenalităti=(4497+164)*12 luni* 0,5%/luna=280 leiImpozit pe profit=4497*16%=720 lei;

40

e) în legătură cu factura de mărfuri achiziţionată din Turcia se procedează la:-perceperea taxei vamale pentru “factura de consultanţă tehnică” în valoare de 100.000

lei astfel: TAXA VAMALÃ=100.000*10%=10.000 lei-plata TVA-ului pentru factura falsă în valoare de 25.936 leiAferent acestor măsuri, se percep şi majorările în sumă de 1167 lei (450

zile*0,01%/zi*25.936) cât şi penalităţi de întârziere în valoare de 2033 lei (25936 lei+1167*15 luni*0,5%/luna);

f) în ceea ce priveşte soldul debitor de la contul 419, se procedează la întocmirea facturilor în sumă de 25.000 şi o amendă de 2.000 lei, conform Legii 241/2005;

g) pentru facturile de achiziţie tâmplarie, gresie, faianţă cât şi parchet laminat se procedează la mărirea bazei de impozitare a profitului cu amortizarea efectuată pe cele 4 luni în sumă de 8960,56 lei;

h) inspectorii ITM au decis amendarea firmei SC EDIL EXPERT SRL cu suma de 1500 lei pentru nerespectarea obligaţiilor de angajator şi obligaţia la plată a sumei de 298 lei cu majorările şi penalizările aferente (în sumă de 16 lei).

41

CONCLUZII SI PROPUNERI

După analizarea diverselor definiţii din literatura de specialitate, evaziunea fiscală a fost cel mai corect definită în Legea nr.87/1994 (în prezent înlocuită de Legea nr. 50/2013 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale dar care nu defineşte evaziunea fiscală) şi sună astfel „sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”.

Deşi evaziunea fiscală, care reprezintă forma cea mai acută de manifestare a fraudei fiscale este un fenomen perceput în exclusivitate ca manifestându-se din cauza contribuabilului, şi statul este activ la participarea la acest proces, prin măsurile pe care le ia sau nu în stoparea acestuia. Fiscalitatea aplicată excesiv societăţilor comerciale a încetinit procesul de formare a unor întreprinderi mici şi mijlocii, şi a determinat îmbogăţiri peste noapte din “tunuri financiare” sau speculă a unor întreprinderi mari.

Scopul continuu al statului de a mări veniturile la buget, fapt realizat prin presiunea fiscală, necorelat cu oportunitatea de dezvoltare a unor societăţi, duc la evaziune fiscală.

Ambiguitatea legislativă susţinută constant de către guvernanţi, cel mai recent şi credibil caz fiind chiar Codul Fiscal schimbat de nenumărate ori, induce o stare de nesiguranţă în rândul inspectorilor fiscali din cadrul Ministerului de Finanţe, care puşi faţă în faţă cu contribuabilul, nu sunt în măsură să clarifice problemele ridicate de către acesta, mai ales prin prisma integrării în UE, şi schimbarea legislaţiei import/export în achiziţii intracomunitare.

De asemenea, executarea silită, una dintre măsurile cele mai eficiente de recuperare a sumelor restante către stat, este aplicată de cele mai multe ori incorect asupra societăţilor cu datorii de mii de lei, în timp ce firmele cu adevărate datorii la stat, ce au restanţe de ordinul sutelor de milioane îşi continuă nestingherit afacerile.

“Munca la negru” este, în ultimii ani, una dintre cele mai importante resurse de obţinere a veniturilor ilicite, şi deci de evaziune fiscală, prin neplata către stat a impozitelor datorate în urma neevidenţierii numărului total de ore lucrate într-o lună. Principalele motive care stau la baza amplificării acestui fenomen sunt reprezentate de instabilitatea legislativă, materializată prin schimbări dese a unor prevederi din legislaţia muncii. De asemenea, gradul de fiscalitate ridicat impus asupra fondului de salarii şi venitului fiecărui angajat in parte (agentul economic ajunge sa plătească peste 60% din venitul brut al salariatului).

Preocuparea permanentă a celor care obţin profituri însemnate din activităţi ilegale, deci implicit şi din evaziune fiscală, este de a conferi legalitate acestor bani, prin diverse metode, tratate pe parcursul lucrării, tot acest ansamblu de operaţiuni numindu-se generic, spălare de bani. În concluzie, România va trebui să adopte cât mai urgent un mod operativ si eficient de derulare a controlului fiscal, având drept consecinţă ţinerea sub control a fenomenelor economice ilegale ce se manifestă în economia subterană. Totodată cel mai important aspect relevat de această lucrare este faptul că eficientizarea actului de management al combaterii evaziunii fiscale nu se poate face doar de către teoreticieni. Aceştia trebuie să se consulte permanent cu specialiştii din teritoriu, pentru a lua pulsul realităţii economice, a întelege lacunele legislative şi modalitătile de eliminare a lor, ce ar conduce la o eficientizare a activităţii de limitare a fenomenului de evaziune fiscală.

42

BIBLIOGRAFIE

1. Craiu Nicolae, Economia subterană între “da”şi “nu”, Editura Economica, Bucureşti, 2005

2. Grigore N. Lacarita, Fiscalitate, controverse şi soluţii, Editura Inexon, Bucureşti, 2007

3. Ristea M., Dima M., Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitară, Bucureşti, 2003

4. Pop A., Contabilitatea financiară românească armonizată cu Directivele contabile europene. Standarde internaţionale de contabilitate, Editura Intelcredo, Deva, 2004

5. Chebac N., Contabilitatea financiară, Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2006

6. Chebac N., Contabilitatea financiară în contextul Reglementărilor contabile simplificate armonizate cu Directivele Europene (OMPF 306/2002), Editura Didactica şi Pedagogică, RA, Bucureşti, 2003

7. Horomnea E., Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde, aplicaţii, volumul al doilea, Editura Sedcom Libriş, Iaşi, 2005

8. Dragoş Pătroi, Evaziunea fiscală intre latura permisiva, aspectul contravenţional şi caracterul infracţional, Editura Economică, Bucureşti, 2006

9. Diaconu Paul, Cum fac contabilii bani? Evaziunea fiscală, paradisuri fiscale, contabilitate creativă, Editura economică, Bucureşti, 2006

10. Şaguna Dan Droşu, Tutungiu Mihaela Eugenia, Evaziunea fiscală, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2005

11. Ţâţu Lucian, Fiscalitate de la lege la practică, Editia a II-a, Editura All Beck, Bucureşti, 2006

12.Vintilă Georgeta, Fiscalitate. Metode şi tehnici fiscale, Editura Economică, Bucureşti, 2007

13. Voicu Costică, Spălarea banilor murdari, Editura Sylvi, Bucureşti, 2007

14. Balaban Cosmin, Evaziunea fiscală, Aspecte controversate de teorie şi practică judiciară, Editura Rosetii, Bucureşti, 2008

15. Burada Corneliu, Armonizarea dintre contabilitate şi fiscalitate, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2006

43

16. Capron Michel, Contabilitatea în perspective, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003

17. Cherciu Elena, Corupţia. Caracteristici şi particularităţi în România, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005

18. Codrescu Virgil, Evaziunea fiscală în România. Teza de doctorat în ştiinţe economice, Iaşi, 2004

19. Victor Munteanu, Control şi audit financiar-contabil, Editura Lumina Lex , Bucureşti, 2003

20. Dan Bănciu,Sorin Radulescu, Corupţia şi crima organizată în România, Editura Continent xxi, 2004

21. Nicolae Hoanta, Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Iaşi, 2007

22. Ştefan Popa , Combaterea spălării banilor-riscuri şi costuri , Revista Tribuna Economică, nr.41/2005

23. Legea 50/2013 modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscal publicata in Monitorul Oficial nr. 146 din 19 martie 2013

24. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscal

25. Hotărârea nr. 533/2007, publicată în Monitorul Oficial I nr. 407 din 18.06.2007 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare

26. Legea Contabilităţii nr. 82/1991, revizuit şi actualizat

27. Ministerul finanţelor publice, Ordinul nr. 1752/17.11.2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene

28. Codul fiscal actualizat la zi – 2013

29. OUG nr. 17/14.03.2000 privind taxa pe valoarea adaugată

30. Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale

31. Directiva Consililului 201/97/CE de amendare la Directiva Consiliului 91/308/CEE asupra prevenirii folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor

SC EDIL 44

EXPERT SRLCod

Fiscal:24521321

Fişa de cont pentru operaţiuni diverse-CONTUL 542 Avansuri Popescu Florin

de la începutul lunii iulie 2011, până la sfârşitul lunii decembrie 2011

Data Nr.NC Document ExplicatiiCont

coresp DEBIT CREDITSOLD

CUMULAT

10.07.11 3 disp inc. 1retragere avans 5311 1400,00 0 1400,00

13.07.11 3 disp inc. 2retragere avans 5311 1550,00 0 2950,00

01.08.11 3 disp inc. 3retragere avans 5311 700,00 0 3650,00

15.08.11 3 disp inc. 4retragere avans 5311 1700,00 0 5350,00

20.09.11 3 disp inc. 5retragere avans 5311 700,00 0 6050,00

19.10.11 3 disp inc. 6retragere avans 5311 1800,00 0 7850,00

13.11.11 3 disp inc. 7retragere avans 5311 1850,00 0 9700,00

20.11.11 3 disp inc. 8retragere avans 5311 1300,00 0 11000,00

13.12.11 3 disp inc. 9retragere avans 5311 2800,00 0 13800,00

19.12.11 3disp inc. 10

retragere avans 5311 1200,00 0 15000,00

ANEXE

ANEXA NR.1 : Fisa de cont 542 – Avansuri de trezorerie :

45

SC EDIL EXPERT SRL

Cod Fiscal:24521321

BALANTA ANALITICA A CONTULUI 419 LA SFARSITUL LUNII DECEMBRIE 2011

CONT DENUMIRE

CONT SOLD INITIAL RULAJ CURENT SOLD FINAL

    DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

419.01ADAMACHE

NARCISA 0 4000 0 0 0 4000

419.04 GEOMUN SRL 0 0 0 3500 0 3500

419.08TANGO SCRAPS

SRL 0 2400 0 2500 0 4900

419.02 INTERCOM SRL 0 2400 0 0 0 2400

419.06SANBLASTING

SRL 0 0 0 1750 0 1750

419.03 KAMINA SRL 0 4700 0 0 0 4700

419.07SURUIANU VASILE 0 0 0 2000 0 2000

419.05MOCANASU DANIEL 0 1750 0 0 0 1750

TOTAL 0 15250 0 9750 0 25000ANEXA NR.2

Balanţa analitică a contului 419 – clienţi creditori :

ANEXA NR.3: Statul de salarii aferent lunii martie la SC EDIL EXPERT SRL :

46

SC EDIL EXPERT SRL

47

Nr.Com.J17/1406/2006Cod fiscal:24521321

STAT DE SALARII

pe luna martie anul 2012

         

 Functia Ore

lucratSal ore

lucrateContrib.CA

SVenit net TOTA

LNUMELE,

PRENUMELEOre lucrătoare Ore CO Sume CO Ajutor

SomajDeducere pers

PLATA

CNPSalariul de baza Ore fara

plataVenit brut CASS Venit

b.calcul1.ALEXE MIRELA M.CALIFICAT 156 800 84 668  

2601011564170 176 0 0 4 250 601  900 20 800 44 418  2.BURCEA ANDREI MAISTRU 158 900 94 753  

1581212236159 176 0 0 4 250 672  1000 18 900 49 503  3.FLOREA MARIN M.CALIFICAT 156 800 84 668  

1610209456187 176 0 0 4 250 601  900 20 800 44 418  4.IVASCU PAULA NECALIFICAT 145 700 74 583  

2670309451698 176 0 0 4 250 530  850 31 700 39 333  5.MOLDOVEANU

AUREL NECALIFICAT 145 700 74 583  1690602170561 176 0 0 4 250 530

  850 31 700 39 333  TOTAL 880 760 3900 410 3255  

  4500 0 0 20 1250 2934    120 3900 215 2005  

POZITIACONT

DEBIT.CONT

CREDIT. SUMA1 641 421 39002 421 444 3213 421 4312 4104 421 4372 205 421 4314 2156 6451 4311 9367 6452 4371 238 635 4373 119 6453 4313 234

10 635 4315 2311 635 4316 38

48