Newsletter ADR Sud Muntenia · Buletin Informativ nr. 165 /11 - 17 februarie 2014 Publicaţie...

Buletin Informativ nr. 165 / 11 - 17 februarie 2014

Publicaţie editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

Interviu

Liviu Muşat,directorul

ADR Sud Muntenia:„Europa 2020 -

o economieinteligentă,

durabilăşi favorabilăincluziunii”

INFO REGIO

Situaţia proiectelor Regio▪depuse la nivelul regiuniiSud Muntenia ............... 9

Argeş / Strategia de dezvoltare a oraşului Mioveni este aproape gata ..........11

Călăraşi / Se va înfiinţa Muzeul Municipiului Călăraşi ..............................11

Dâmboviţa / Peştera Ialomiţei va fi reabilitată pe bani europeni ................12

Giurgiu / Se doreşte reabilitarea şi valorificarea „Cetăţii din Insulă” ...........12

Ialomiţa / Consiliul judeţean Ialomiţa alocă peste 800.000 de lei, în 2014,pentru modernizarea drumurilor .......................................................13

Prahova / Proiecte de investiţii pentru Polul de Creştere Ploieştiîn 2014 .....................................................................................14

Teleorman / Proiectul de reabilitare a Spitalului judeţean de urgenţăAlexandria se apropie de final ..........................................................15

INFO juDEțE

paginile 2-4

INFO POS CCESituaţia proiectelor▪

depuse în cadrulPOS CCE ................... 10

OPORtuNItățI DE FINANțARE

Ghidul Solicitantului▪pentru DMI 3.4publicatspre consultare ............ 5

Ministerul▪Fondurilor Europenea publicata doua versiune a Acorduluide Parteneriat2014 – 2020! ................ 6

Catalogul surselor▪de finanţarenerambursabilă -februarie 2014 ............. 6

Întâlnire de lucru▪privind atragereafondurilor europenealocate Românieipentru perioada2014 - 2020 ................. 7

Liviu Dragnea:▪Rata de absorbţiea fondurilor europenede către MDRAPva fi 100%la sfârşitul lui 2015 ........ 7

Primăria comunei Kalnik▪din Croaţiacaută parteneripentru dezvoltareade proiecteîn domeniuldezvoltării rurale .......... 8

APDRP: În 2014▪deschidem primelesesiuni de primirede proiecte PNDR2014 – 2020 ................. 8

http://www.youtube.com/user/ADRSudMuntenia

https://twitter.com/ADRSudMuntenia

https://www.facebook.com/adrsudmuntenia

2Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 165 / 11 - 17 februarie 2014

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA

Interviu

Liviu Muşat, directorul ADR Sud Muntenia:„Europa 2020 - o economie inteligentă,

durabilă şi favorabilă incluziunii”Directorul Agenţiei pentru»

Dezvoltare Regională Sud Muntenia,Liviu Muşat, a acordat, în prima jumătatea lunii februarie, un interviu publicaţieicălărăşene „Argument”, în care a vorbitdespre Strategia Europa 2020, noutăţileaduse de aceasta în dezvoltareaeconomică a UE, priorităţile şiobiectivele majore pentru perioada deprogramare 2014 - 2020.

Europa 2020 - strategia UE de creştere eco-nomică pentru următorii zece ani, un documentprea puţin cunoscut şi, mai grav, prea puţinaplicat. Ce părere aveţi?

Strategia Europa 2020 este succesoare a Stra-tegiei de la Lisabona şi reprezintă principala stra-tegie de dezvoltare economică a uniunii Europenepentru următorii zece ani. Astfel, într-o lume afla -tă în permanentă schimbare, uE doreşte să devinăo economie inteligentă, durabilă şi favorabilă in-cluziunii. Aceste trei priorităţi se sprijină reciprocşi sunt în măsură să ajute uniunea Europeană şistatele membre să obţină un nivel ridicat de ocu-pare a forţei de muncă şi de coeziune socială.

Pentru măsurarea progreselor realizate în în-deplinirea priorităţilor Strategiei Europa 2020, aufost stabilite cinci obiective majore la nivelul uE:Ocuparea forţei de muncă, Cercetare – dezvoltare– inovare, Schimbări climatice şi energie, Educa-ţie, Sărăcie şi excluziune socială.

Pentru realizarea acestor obiective, Comisia Eu -ropeană a lansat şapte iniţiative emblematice, prio -ritare pentru autorităţile naţionale, regionale şi locale.

Care sunt noutăţile aduse de Strategia Eu-ropa 2020?

În perioada de programare 2014 - 2020 a fostadoptată o nouă abordare în materie de progra-mare strategică pentru politica de coeziune, în ve-derea unei integrări mai strânse a politicilor uEpentru a concretiza Strategia Europa 2020 şi orien-

tările integrate. Această abordare ar implica:concentrarea tematică asupra priorităţilor•

Strategiei Europa 2020 pentru o „creştere inteli-gentă, durabilă şi incluzivă”, transpuse în CadrulStrategic Comun la nivel european;

un cadru unic de programare la nivelul fiecă-•rui stat membru – numit Contract/ Acord de Par-teneriat 2014 - 2020, ce va acoperi instrumentelestructurale şi fondurile destinate dezvoltării ruraleşi pescuitului, respectiv: Fondul European pentruDezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social Euro-pean (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fon-dul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) şiFEPM (Fondul European pentru Pescuit şi AfaceriMaritime);

posibilitatea elaborării unor programe multi-•fond în cazul implementării instrumentelor struc-turale;

(continuare în pagina 3)

Liviu Muşat, directorul ADR Sud Muntenia

http://regio.adrmuntenia.ro

http://www.adrmuntenia.ro

(continuare din pagina 2)oportunităţi extinse pentru abordarea terito-•

rială a programării prin utilizarea de noi instru-mente de dezvoltare teritorială (Investiţii terito-riale Integrate şi Dezvoltarea Locală Plasată subResponsabilitatea Comunităţii);

un accent crescut pe performanţa şi monito-•rizarea rezultatelor;

impunerea unor condiţionalităţi macroecono-•mice, ex-ante şi ex-post pentru accesarea/ chel-tuirea fondurilor;

simplificarea procesului de implementare şi•un mai bun management al fondurilor.

Elaborarea, implementarea, monitorizarea şi eva -luarea documentelor de programare naţionale tre-buie să respecte principiul european al parteneria -tului şi să implice consultări cu reprezentanţi ai au -torităţilor competente naţionale, regionale, locale,cu organizaţii ale societăţii civile, cu partenerieconomici şi sociali, inclusiv partenerii din dome-niul protecţiei mediului sau având responsabilităţipentru promovarea egalităţii şi nediscriminării.

Principiile aplicabile acestui cadru partenerialsunt următoarele: respectarea guvernanţei pe maimulte niveluri, valorificarea experienţei, a bunelorpractici şi know-how-ului partenerilor relevanţi,asigurarea asumării de către toate părţile impli-cate a intervenţiilor programate.

Ce puteţi spune despre viziunea, obiecti-vele şi priorităţile noii strategii a UE?

Europa 2020 este o strategie pe 10 ani a uni-unii Europene, al cărei scop trece dincolo de de-păşirea crizei ce continuă să afecteze multe dintreeconomiile europene. Strategia îşi propune să eli-mine deficienţele modelului nostru de dezvoltareşi să transforme uniunea Europeană într-o econo-mie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii,caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a for -ţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

Strategia Europa 2020 se va axa pe trei prio ri -tăţi, respectiv: creştere economică inteligentă (prininvestiţii mai eficiente în educaţie, cercetare şi ino -vare), durabilă (prin orientarea decisivă către oeconomie cu emisii scăzute de carbon şi o industriecompetitivă), favorabilă incluziunii (prin punereaaccentului pe crearea de locuri de muncă şi pe re-ducerea sărăciei). Strategia încearcă să propunăsoluţii în ceea ce priveşte decalajul de competiti-vitate într-o manieră care să permită utilizarea re-

surselor proprii ale uE şi monitorizarea acestora.Noua strategie a uE se va concentra pe cinci

obiective sau direcţii principale de acţiune: ocu-parea forţei de muncă (75% din populaţia cu vârstacuprinsă între 20 şi 65 de ani), dezvoltare şi ino -vare (indicatorul fiind 3% din PIB), obiectivul schim -bări climatice (reducerea cu 20% a emisiei gazelorcu efect de seră, creşterea cu 20% a energiei re-generabile şi creşterea cu 20% a eficienţei energe-tice), direcţia strategică privind domeniul educa-ţiei (diminuarea ratei abandonului şcolar sub 10%şi creşterea numărului de absolvenţi pentru studiiterţiare până la 40%), precum şi reducerea sărăcieişi creşterea incluziunii sociale.

Aceste obiective au următoarele caracteristici:definesc poziţia pe care ar trebui să o ocupe uE•

în 2020 din punctul de vedere al unor parametri majori;sunt transpuse în obiective naţionale pentru ca•

fiecare stat membru să-şi poată urmări evoluţia;sunt comune şi nu presupun repartizarea sarci -•

nilor, urmând a fi realizate prin acţiuni la nivel na-ţional şi european;

sunt interdependente şi se susţin reciproc:•progresele în plan educaţional contribuie la îmbu-nătăţirea perspectivelor profesionale şi la reduce-rea sărăciei; mai multă cercetare şi inovare şi outilizare mai eficientă a resurselor ne ajută să de-venim mai competitivi şi oferă condiţii favorabilecreării de noi locuri de muncă; investiţiile în teh-nologii ecologice contribuie la combaterea schim-bărilor climatice şi creează noi oportunităţi de afa-ceri şi locuri de muncă.

Pentru ca Strategia Europa 2020 să dea roadea fost instituit un sistem de guvernanţă economicămenit să coordoneze acţiunile politice derulate lanivelul uE şi la nivel naţional. un beneficiu majoral acestei strategii este că oferă tuturor nivelurilorde guvernare, precum şi tuturor celorlalte părţi in-teresate, un „limbaj comun” în care să comunicecu privire la creşterea economică.

Cum au fost stabilite obiectivele naţionale,care sunt acestea şi cum este pregătită Româ-nia pentru îndeplinirea acestor obiective?

Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020depinde de implementarea la nivel naţional a re-formelor structurale necesare pentru a acceleracreşterea economică inteligentă, durabilă şi favo-rabilă incluziunii.

(continuare în pagina 4)



INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA





INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA

(continuare din pagina 3)Programele Naţionale de Reformă (PNR) reprezintă

obligaţia fiecărui stat mem bru de a translata la nivelnaţional obiectivele Europa 2020.

Pentru a face vizibilă, în România, Strategia Eu ropa2020 şi pentru a asigura transparenţa implementăriiacesteia, autorităţile publice responsabile cu aplicareareformelor structurale sunt implicate într-un dialog per-manent cu toţi factorii interesaţi.

Pornind de la obiectivele acestei strategii, Româniaşi-a stabilit, prin propriul Program Naţional de Reformă,priorităţile şi obiectivele proprii ce fixează cadrul şi di-recţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobili-zarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată deobţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi,au constituit factori determinanţi pentru transpunereaîn realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.

Care este rolul statelor membre în îndeplinireaStrategiei Europa 2020 şi, mai mult, care este rolulautorităţilor locale şi regionale?

Punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 de-pinde, în mare parte, de capacitatea statelor membrede a:

implementa, la nivel naţional, reformele nece sare•pentru a accelera creşterea – de exemplu, prinstimulareainvestiţiilor în cercetare, combaterea sărăciei, creşte-rea nivelului de ocupare a forţei de muncă;

colabora cu Comisia şi cu celelalte state membre în•vederea punerii în practică a celor şapte iniţiative majoreşi a celor cinci obiective stabilite la nivel naţional.

Autorităţile regionale sau locale răspund de do-meniile politice vizate de Strategia Europa 2020,printre care se numără educaţia şi formarea, antre-prenoriatul, piaţa muncii sau infrastructura. Esteesenţial ca toate nivelurile administraţiei să fie con-ştiente de importanţa aplicării eficiente a StrategieiEuropa 2020 şi ca fiecare dintre ele să acţioneze pen-tru a face schimbările ce se impun în vederea pro-movării unei creşteri economice inteligente, durabileşi favorabile incluziunii.

Dialogul dintre autorităţile naţionale, regionaleşi locale va permite o mai bună promovare a priori-tăţilor uE în rândul cetăţenilor, mobilizându-i să seimplice şi să contribuie la realizarea obiectivelorStrategiei Europa 2020.

Comitetul Regiunilor este un organism consulta-tiv care reprezintă autorităţile locale şi regionale dinuniunea Europeană. Acesta încurajează mobilizareaautorităţilor regionale şi locale, acestea având, înmulte ţări europene, prerogative importante în do-menii prioritare pentru Strategia Europa 2020, cumar fi educaţia, inovarea, transporturile sau comba-terea schimbărilor climatice.

Comitetul Regiunilor a creat Platforma de mo-nitorizare a Strategiei Europa 2020, iar Comisia Eu-ropeană furnizează o platformă de relaţionare onlinepentru a le oferi autorităţilor regionale şi locale po-sibilitatea de a contribui la atingerea obiectivelorStrategiei Europa 2020.

Sursa: www.argumentpress.ro

Nr.crt. Obiective Valoare nominală

PNR 2011 - 2013Valoare nominală

Strategia Europa 2020

1 Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 - 64de ani - % 70 75

2 Ponderea cheltuielilor de cercetare - dezvoltareîn PIB - % 2 3

3

Reducerea ratei emisiilor de gaze cu efect deseră - % 20 20

Creşterea ratei eficienţei energetice - % 19 20

Ponderea surselor de energie regenerabilă în con-sumul final brut de energie - % 24 20

4 Reducerea numărului de persoane aflate în riscde sărăcie şi excluziune socială (nr.) 580.000 20.000.000

5Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii - % 11,3 10

Ponderea populaţiei, în grupa de vârstă 30 - 34de ani, cu studii terţiare - % 26,7 40

OBIECTIVE NAŢIONALE vs. OBIECTIVE EUROPENE

http://www.argumentpress.ro





Școala nr. 2 din titu, jud. Dâmboviţa, este beneficiarul unui proiect de finanţate pe Domeniul Major de Intervenţie 3.4

OPO

RTUN

ITĂŢI D

E FINA

NŢA

RE

Ghidul Solicitantului pentru DMI 3.4publicat spre consultare

Autoritatea de Management pentru ProgramulOperaţional Regional 2007 – 2013 a publicat, spreconsultare, Ghidul solicitantului pentru DomeniulMajor de Intervenţie 3.4 „Reabilitarea, moderni-zarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructuriieducaţionale preuniversitare, universitare şi a in-frastructurii pentru formare profesională conti-nuă”.

Astfel, prin Decizia DG REGIO C(2013)9772/19.12.2013, Comisia Europeană a aprobat realoca-rea, de la alte Programe Operaţionale, a 150 de mi -lioane de euro pentru Axa prioritară 3 a Programu-lui Operaţional Regional 2007 – 2013 „Îmbunătăţi-rea infrastructurii sociale”, DMI 3.4 „Reabilitarea,modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infras-tructurii educaţionale preuniversitare, universi-tare şi a infrastructurii pentru formare profesio-nală continuă”.

Puteţi transmite observaţiile/ comentariiledumneavoastră până în data de 28 februarie, ora16:30, pe adresele de e-mail: [email protected] ş[email protected]. Ghidul solicitantului DMI 3.4 supus

consultării publice poate fi consultat pe site-ulAgenţiei dedicat programului Regio, http://re -gio.adrmuntenia.ro, secţiunea Ghidul Solicitantu-lui > Axa prioritară 3 > DMI 3.4, link: http://re -gio.adrmuntenia.ro/s14/domeniul-major-de-in-terventie-34-reabilitareamodernizareadezvolta-rea-si-echipare/.

http://regio.adrmuntenia.ro/s14/domeniul-major-de-interventie-34-reabilitareamodernizareadezvoltarea-si-echipare/










Ministerul Fondurilor Europene a publicat a douaversiune a Acordului de Parteneriat 2014 – 2020!

Ministerul Fondurilor Europene a publicat, în data de10 februarie, a doua versiune a Acordului de Parteneriat2014 - 2020 pe site-ul oficial - www.fonduri-ue.ro. Astfel,Ministerul Fondurilor Europene supune consultării publicevarianta actualizată a acestui document de programare,ce stabileşte priorităţile de finanţare din Fondurile Eu-ropene Structurale şi de Investiţii pentru a susţine compe -titivitatea, convergenţa şi cooperarea, pentru a încurajadezvoltarea inteligentă, bazată pe creştere economicăşi incluziune socială. Propunerea de Acord de Parteneriatva fi transmisă Comisiei Europene la sfârşitul acestei luni.

Conform celei de-a doua versiuni a Acordului de Par-teneriat, propunerile de alocări financiare indicative lanivelul programelor operaţionale prin care România vaatrage fondurile alocate pentru politica de coeziune:

Sistemul de implementare a fondurilor europene vafi mult mai eficient în perioada 2014 - 2020, datorită sim-plificării structurii instituţionale. totodată, sistemul vafi mai bine coordonat, fiind stabilite atribuţii de autori-tate de management numai la nivelul a trei ministere:

Ministerul Fondurilor Europene va fi autoritate de•management pentru Programul Operaţional Infrastruc-tura Mare, Programul Operaţional Capital uman, Progra-

mul Operaţional Competitivitate şi Programul Operaţio-nal Asistenţă tehnică;

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Pu-•blice va fi autoritate de management pentru ProgramulOperaţional Regional, Programul Operaţional CapacitateAdministrativă, respectiv pentru programele de coope-rare teritorială europeană;

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va fi au-•toritate de management pentru Programul Naţional pen-tru Dezvoltare Rurală, respectiv Programul Operaţionalpentru Pescuit.

Coordonarea va ţine seama de lecţiile învăţate înperioada 2007 - 2013 şi va urmări eficientizarea proce-sului de implementare şi reducerea poverii administra-tive, iar concentrarea tematică a fondurilor va asigura

obţinerea unui impact semnificativ al investiţiilor, res-pectiv continuitatea intervenţiilor sustenabile din actualaperioadă de programare. În perioada 2014 - 2020, Româ -nia are alocate fonduri europene în valoare de aproxi-mativ 21 de miliarde de euro pentru politica de coeziune.Raportată la numărul de locuitori, alocarea este cea maimică din uE: de aproximativ 1.000 de euro/ locuitor.

Sursa: www.fonduri-ue.ro

OPO

RTUN

ITĂŢI D

E FINA

NŢA

RE

Catalogul surselor de finanţare nerambursabilă - februarie 2014Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, prin Direcţia Dezvoltare şi Comunicare, a editat

Catalogul surselor de finanţare nerambursabilă pentru luna februarie 2014. Scopul editării acestei pu-blicaţii este de a veni în sprijinul potenţialilor beneficiari de fonduri nerambursabile din regiunea SudMuntenia care doresc să realizeze diferite investiţii. Astfel, în acest document sunt prezentate oportu-nităţile de finanţare ale celor şapte programe operaţionale ce se derulează în prezent în România, Pro-gramul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 şi programele de cooperare transfrontalieră cese implementează în zonele de graniţă ale ţării. Pentru oportunităţile de finanţare disponibile, publicaţiapoate fi accesată pe site-ul Agenţiei, www.adrmuntenia.ro, secţiunea Bibliotecă - Documente utile.

Programul Alocarea financiară indicativă pentru perioada 2014 - 2020(preţuri curente 2012, fără rezerva de performanţă)

Programul Operaţional Infrastructură Mare 9,07 mld. euro

Programul Operaţional Regional 6,47 mld. euro

Programul Operaţional Capital uman 3,44 mld. euro

Programul Operaţional Competitivitate 1,26 mld. euro

Programul Operaţional Capacitate Administrativă 0,52 mld. euro

Programul Operaţional Asistenţă tehnică 0,3 mld. euro

Programele de cooperare transfrontalieră 0,45 mld. euro

http://www.fonduri-ue.ro





OPO

RTUN

ITĂŢI D

E FINA

NŢA

RE

Întâlnire de lucru privind atragereafondurilor europene alocate României

pentru perioada 2014 - 2020Ministrul fondurilor europene,

Eugen teodorovici, a avut marţi, 11februarie, o întrevedere cu DacianCioloş, comisarul european pentruagricultură şi dezvoltare rurală, a -flat în vizită de lucru în România.

Cei doi oficiali au discutat des -pre atragerea fondurilor europenealocate României pentru perioada2014 - 2020. Ministerul FondurilorEuropene coordonează procesul deelaborare a documentelor de pro-gramare pentru perioada 2014 -2020, având rolul de integrator aldocumentelor realizate de minis-terele de linie. Suplimentar, în vii-toarea perioadă de programare,Ministerul Fondurilor Europene vafi responsabil cu coordonarea sis-temului de implementare, în timpce ministerele de linie vor fi în con-tinuare responsabile cu politicilesectoriale.

„Este important ca, pentru ur-mătoarea perioadă financiară 2014- 2020, România să creeze un sistemsimplu, transparent şi accesibil pen-tru beneficiari. Pentru zone precumDelta Dunării este nevoie de o stra-tegie integrată, care să aibă în ve-dere complementaritatea fonduri-lor europene şi folosirea eficientă ainstrumentelor puse la dispoziţie decadrul european”, a declarat comi-sarul european pentru agricultură şidezvoltare rurală, Dacian Cioloş, laîncheierea întrevederii.

„Cheia succesului în absorbţiafondurilor europene este sistemulde implementare, care trebuie săfie eficient şi performant. Şi din a -cest motiv, 2014 este un an cheie încare trebuie să finalizăm reformasistemului, pentru a maximiza ab-sorbţia fondurilor europene în am-

bele perioade de programare”, adeclarat ministrul fondurilor euro-pene, Eugen teodorovici, la finalulîntâlnirii.

Fondurile europene alocateRomâniei pentru perioada 2014 -2020 se ridică la aproximativ 43 mi-liarde de euro, din care cele pentrupolitica de coeziune reprezintă cir -ca 21 miliarde de euro, iar cele pen-tru agricultură, pescuit şi plăţi direc - te în agricultură reprezintă peste 18miliarde de euro (sume exprimateîn preţuri curente 2012).

Sistemul de implementare a fon -durilor europene va fi mult mai efi-cient în perioada 2014 - 2020, da-torită simplificării structurii institu-ţionale. totodată, sistemul va fi maibine coordonat, fiind stabilite atri -buţii de autoritate de managementnumai la nivelul a trei ministere:

Ministerul Fondurilor Euro-•pene va fi autoritate de manage-ment pentru: Programul Operaţio-nal Infrastructura Mare, ProgramulOperaţional Capital uman, Progra-mul Operaţional Competitivitate şiProgramul Operaţional Asistenţătehnică;

Ministerul Dezvoltării Regio-•nale şi Administraţiei Publice va fiautoritate de management pentru:Programul Operaţional Regional,Programul Operaţional CapacitateAdministrativă, respectiv pentruprogramele de cooperare teritorialăeuropeană;

Ministerul Agriculturii şi Dez-•voltării Rurale va fi autoritate demanagement pentru Programul Na -ţional pentru Dezvoltare Rurală, res -pectiv Programul Operaţional pen-tru Pescuit.

Sursa: www.fonduri-ue.ro

Liviu Dragnea:Rata de absorbţie

a fonduriloreuropene de cătreMDRAP va fi 100%

la sfârşitul lui 2015Ministerul Dezvoltării Regionale

şi Administraţiei Publice va avea lafinalul anului 2015 o rată de absorb -ţie a fondurilor europene de 100%.

„Suntem în situaţia în care neputem pune la Ministerul Dezvol-tării ţintă de absorbţie de 70% la fi-nalul lui 2014. În mod realist, la fi-nalul exerciţiului financiar actual,2015, deci n+2, să atingem 100%.Asta pentru că s-au simplificat pro-cedurile”, a declarat ministrul LiviuDragnea la Romanian Business Lea-ders Summit Bucureşti.

Potrivit acestuia, absorbţia fon-durilor europene poate reprezentapentru Guvern o mică poveste desucces, în comparaţie cu anii trecuţi.

„La Ministerul Dezvoltării Re-gionale, la Programul OperaţionalRegional, din 2007 până în mai 2012s-au absorbit efectiv 685 milioanede euro, adică peste 100 milioanede euro pe an. S-a reuşit în 2013 laProgramul Operaţional Regional săajungem la un grad de absorbţie dela 17%, cât a fost preluat, la 47%,adică am absorbit peste 1,1 miliardede euro. Este un rezultat datorat u -nor măsuri simple luate de noi. Amşi avut şansa ca în anii trecuţi să necon fruntăm din cealaltă parte a ba-ricadei cu toate procedurile greoaieşi cu reaua-credinţă din partea sis-temului. Una dintre marile piedicicu care se confruntau toţi benefici -arii o reprezentă sistemul de plăţi",a explicat ministrul dezvoltării.

Sursa: www.romaniatv.net

http://www.romaniatv.ro




Noul director general al Agenţiei pentru Dezvol-tare Rurală şi Pescuit (APDRP), David Eugen Popescu,spune că în 2014 vor fi deschise primele sesiuni deprimire de proiecte pe noul PNDR 2014 - 2020 şi căse lucrează la implementarea sistemului de depu-nere a cererilor de plată online.

În acelaşi timp, spune acesta, implementareaPNDR se măsoară şi în banii ajunşi la beneficiari, iardin aceasta reiese prioritatea contractării cererilorde finanţare ce au fost selectate pentru finanţare,astfel ca aceste proiecte să poată fi finalizate cusucces până la sfârşitul anului 2015.

„Agenţia trebuie să-şi concentreze atenţia şiasupra pregătirii misiunilor de audit, în vederea evi-tării dezangajărilor de fonduri. Pentru noul PNDR2014 - 2020, o grijă deosebită este de a da un feed-back cât mai corect asupra tuturor problemelor în-tâlnite, atât din punctul de vedere al accesării fon-durilor europene nerambursabile, cât şi din punctulde vedere al implementării proiectelor de investiţiiîn agricultură şi dezvoltare rurală. Agenţia participăla elaborarea fişelor măsurilor noului Program şi aGhidurilor Solicitantului, aşa încât în 2014 să putemdeschide primele sesiuni de primire de proiecte”, a

adăugat directorul APDRP.Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor fondu-

rilor europene pentru agricultură, agenţia va imple-menta anul acesta un sistem de depunere a cererilorde plată online, astfel încât să existe o simplificarereală a cerinţelor faţă de solicitant şi a modului derealizare şi depunere a Dosarului Cererii de Finan-ţare.

Pentru micii fermieri, această măsură va ridicao serie de probleme, având în vedere că numărul deconexiuni la internet este scăzut în mediul rural,comparativ cu mediul urban. Pentru a conecta sateleRomâniei la internet, Guvernul dispune de 500 demilioane de euro de la uniunea Europeană.

Sursa: www.stiriagricole.ro



OPO

RTUN

ITĂŢI D

E FINA

NŢA

RE

Primăria comunei Kalnik din Croaţia caută parteneripentru dezvoltarea de proiecte în domeniul dezvoltării rurale

Este cunoscut faptul că înfrăţirea între oraşereprezintă o realitate pentru Europa de astăzi, de-oarece un număr mare de municipalităţi sunt uniteprin acorduri formale de înfrăţire a oraşelor. unasemenea parteneriat are drept scop încurajareacooperării oraşelor şi înţelegerea reciprocă întrecetăţenii acestora.

Astfel, Primăria comunei Kalnik din Croaţia do -reşte să realizeze parteneriate şi să coopereze cualte localităţi similare de mici dimensiuni din Eu-ropa (cu o populaţie de până la 1.400 de locuitori)prin intermediul schimbului de experienţă, în spe-cial în următoarele domenii:

Dezvoltarea turismului rural;•Dezvoltarea vinificaţiei şi a oenologiei, pre-•

cum şi integrarea produselor în oferta locală turis-tică;

Experienţe ce vizează promovarea drumurilor•vinului;

Combinaţia între tradiţie şi agricultura dura-•bilă;

Patrimoniul istoric şi protejarea naturii.•Municipalitatea Kalnik, cu o populaţie de 1.350

de locuitori, are experienţă în implementarea adouă proiecte, cofinanţate prin intermediul progra -melor de cooperare transfrontalieră europene.

Mai multe informaţii referitoare la această co-mună sunt disponibile pe site-ul: www.tz.kalnik.hr/en/,iar pentru detalii suplimentare vă rugăm să con -tactaţi Consiliul turistic al Municipalităţii Kalnik şigrupul local de acţiune PRIZAG, reprezentat dedomnul Kruno Durec, director al Biroului turistic,e-mail: [email protected], [email protected], tele-fon: +385992138501.

APDRP: În 2014 deschidem primele sesiuni de primirede proiecte PNDR 2014 – 2020



http://www.stiriagricole.ro



Situaţia proiectelor Regiodepuse la nivelul regiunii Sud Muntenia

Până în data de 17 februarie 2014, la sediulAgenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Munteniaau fost depuse 893 de proiecte prin care se solicităfinanţare nerambursabilă prin Regio (ProgramulOperaţional Regional), Planul Integrat de Dezvol-tare urbană pentru Polul de Dezvoltare (PIDu) –Municipiul Piteşti, PID-ul Polului de Creştere Plo-

ieşti şi Planuri Integrate de Dezvoltare urbană pen-tru 12 centre urbane.

De asemenea au fost semnate 529 de contrac -te de finanţare, cu o valoare nerambursabilă soli-citată de 3.095.077.465,22 lei.

Din cele 529 contracte semnate 42 de proiec -te au fost reziliate.

INFO

REGIO

Pentru Domeniul major de intervenţie 5.3„Pro movarea potenţialului turistic şi creareainfrastructurii necesare în scopul creşterii a -tractivităţii României ca destinaţie turistică”,alocarea financiară în valoare de 150.355.934 deeuro este distribuită la nivel naţional.

* * *ORGANISMuL INtERMEDIAR PENtRu tuRISM:

Ministerul Economiei, Direcţia Gestionare FonduriComunitare pentru turism - B-dul Dinicu Golescu,nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bu-cureşti, telefon: 0372/144 018, fax: 0372/144 001,e-mail: [email protected]

ADR Sud Muntenia este OrganismIntermediar pentru Regio şi areresponsabilităţi delegate pentruimplementarea acestui program.Mai multe detalii despre posibilităţilede finanţare din Regio puteţi obţinecontactând experţii ServiciuluiComunicare: 0242/331.769,0242/315.009, 0728/026.708,fax: 0242/313.167,e-mail: [email protected].





INFO

POS CCE

Situaţia proiectelor depuse în cadrul POS CCEPână în data de 17 februarie 2014, Agenţia pentru

Dezvoltare Regională Sud Muntenia a preluat de la sediulAutorităţii de Management POS CCE 172 de cereri definanţare aferente Axei prioritare 1 – Un sistem deproducţie inovativ şi eco-eficient, din care 160 de pro-iecte au fost finalizate, 5 au fost reziliate/retrase, iar 7proiecte se află în implementare. Suma nerambursabilăsolicitată a fost de 215.606.341,18 lei.

La sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia, până în prezent, au fost propuse spre finanţare192 de cereri în urma procesului de evaluare desfăşuratîn cadrul celorlalte Agenţii pentru Dezvoltare Regionalăşi a Autorităţii de Management POS CCE. Din cele 192 decereri, 157de contracte de finanţare semnate (din care3 contracte au fost reziliate), 2 contracte au fost trans-mise la AM POS CCE în vederea semnării, 4 contracte seaflă în pregătire la ADR SM/ OI POS CCE, 10 sunt retraseşi 19 respinse. Suma nerambursabilă solicitată prin cele157 de proiecte aflate în implementare este de141.754.368,08 lei. Finanţarea nerambursabilă se vaacorda prin Programul Operaţional Sectorial „CreştereaCompetitivităţii Economice” 2007 – 2013, Axa prioritară1 Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient, DMI1.1 Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţiape piaţă, în special a IMM-urilor, Operaţiunea a) Sprijinpentru consolidarea şi modernizarea sectorului produc-tiv prin investiţii tangibile şi intangibile, A2 Sprijin fi-nanciar nerambursabil de până la 1.065.000 de lei pentruîntreprinderile mici şi mijlocii.

De asemenea, Agenţia pentru Dezvoltare Regională

Sud Muntenia, până în prezent, a preluat 88 de cereripentru care se va acorda finanţare din Axa Prioritară 1Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient, DMI 1.3Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului, Operaţiunea2 – Sprijin pentru consultanţă acordat întreprinderilormici şi mijlocii, apelul 2, sesiunea 2. Din cele 88 de cereri,9 au fost respinse/retrase şi 79 au fost admise în eta pade evaluare tehnică şi financiară. Din cele 79 de proiecteadmise, 2 s-au retras, iar 77 au fost admise d.p.d.v. teh-nico-financiar. Valoarea financiară nerambursabilă apro-bată pentru cele 77 de proiecte este de 8.731.967,01 lei.

totodată, au fost preluate de la sediul Autorităţiide Management POS CCE, 26 de cereri de finanţarepentru care se va acorda finanţare din Axa Prioritară 1Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient, DMI1.1 Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului, Ope-raţiunea a) Sprijin pentru consolidarea şi moderniza-rea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi in-tangibile, Schema de finanţare A1 – Sprijin financiarcu valoarea între 1.065.000 – 6.375.000 lei pentruinvestiţii în întreprinderile mici şi mijlocii. Valoareafinanciară nerambursabilă solicitată de cele 26 de cererieste de 123.629.954,48 lei.

În data de 17 februarie 2014 sunt semnate de be-neficiari şi de ADR Sud Muntenia 15 contracte de finan-ţare cu o valoare nerambursabilă solicitată de81.244.474,25 lei. Acestea au fost transmise la AM POS-CEE în vederea avizării.

Celelalte 11cereri sunt în etapa de pregătire pentrusemnarea contractelor.

POSCCE:Anunţ privind proiectele din cadrul operaţiunii „Sprijin financiar cu valoarea cuprinsă între1.065.000 şi 6.375.000 de lei, acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii – apel nr. 3”

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (AMPOS CCE) a finalizat procesul de selecţie în vederea finanţării din cadrul operaţiunii „Sprijin financiar cu valoarea cu-prinsă între 1.065.000 şi 6.375.000 lei, acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii – apel nr. 3”.

Proiectele ce au fost admise în etapa de evaluare tehnico-financiară şi au fost selectate spre finanţare de către Co-misia de selecţie vor intra în procesul de contractare. Bugetul acestui apel este echivalentul în lei a circa 200 milioanede euro, compus din bugetul iniţial şi sume rezultate din economii, din rezilieri, renunţări sau corecţii operate pentrucontractele încheiate în cadrul apelurilor de proiecte lansate anterior. Conform apelului de proiecte, selecţia proiec-telor din lista publicată pe site-ul AM POS CCE în data de 20 decembrie 2013 s-a făcut în ordine descrescătoare a punc-tajului, până la epuizarea bugetului constituit ca mai sus. Astfel, lista proiectelor propuse spre finanţare cuprinde pri-mele 198 de proiecte până la punctajul de 88,55 puncte. Comitetul de selecţie a întocmit lista de rezervă maximală aproiectelor ce au obţinut punctajul minim de calitate de 60 de puncte. Din această listă de rezervă vor fi notificate, înordine descrescătoare a punctajului, proiectele ce vor fi finanţate în limita sumelor disponibilizate ulterior.

Lista de rezervă rămâne deschisă până în luna iulie a.c.. Sursa: www.fonduri-ue.ro




Lucrările de înfiinaţare a Muzeului MunicipiuluiCălăraşi în fostul sediu al primăriei au început încă dinluna iunie 2013 şi sunt în plină desfăşurare. Până înprezent s-au alocat 320.000 de lei, iar inaugurareaeste programată a avea loc de Zilele Municipiului Că-lăraşi din septembrie. Primarul Daniel Drăgulin a de-clarat în cadrul unei conferinţe de presă, susţinutăsăptămâna trecută, că odată eliberată clădirea, dupămutarea administraţiei municipale în noul sediu, erapăcat să nu i se dea o destinaţie care să deservească,aşa cum a făcut-o de la construirea sa, municipiul Că-lăraşi.

În cadrul acestei conferinţe de presă a fost făcutăo istorie a clădirii, dar şi a câtorva momente cheie dinistoria Călăraşiului, momente ce se vor regăsi în spaţiileexpoziţionale de la parterul clădirii. La etaj sunt pre-văzute ateliere de creaţie, ce vor acoperi domenii cadesen, pictură, modelaj, olărit, sticlă, hârtie, fotogra-fie, gravură, împletituri. Activităţile vor fi structurateîn module, iar coordonatorii acestor ateliere vor fi doarcolaboratori ai muzeului. tot la etaj vor funcţiona, într-unspaţiu comun, mai exact fostul birou al primarului, osală de lectură şi un club al colecţionarilor.

Sursa: muntenia-news.ro

Primaria oraşului Mioveni se apropie de fina-lizarea proiectului de buget pe anul 2014 şi estepe ultima sută de metri cu strategia de dezvoltarea oraşului.

Săptămâna aceasta, autorităţile locale de laMioveni vor finaliza proiectul bugetului pe anul 2014şi strategia de dezvoltare locală pentru următorii

şase ani. Proiectele vor fi supuse aprobării în datade 13 februarie, în şedinţa extraordinară a Consi-liului Local (ora 17:00 - în sala de consiliu a primă-riei). Duminică a fost ultima zi în care cetăţenii ora-şului Mioveni şi-au putut exprima punctele de ve-dere şi propunerile legate de buget şi strategie.

Sursa: www.adevarul.ro



INFO

JUD

EŢE

Strategia de dezvoltare a oraşului Miovenieste aproape gata

Argeş

Se va înfiinţaMuzeul Municipiului Călăraşi

Călăraşi

Sediul primăriei vechi din Călăraşi



http://adevarul.ro

http://muntenia-news.ro

În data de 10 februarie a avut loc la PrimăriaMunicipiului Giurgiu o dezbatere liberă având casubiect „Cetatea din Insulă”- cetatea lui Mirceacel Bătrân. Discuţiile s-au axat pe tema reabilităriitotale sau parţiale, valorificării şi includerii monu-mentului în circuitul turistic.

Participanţii au expus puncte de vedere şi des-pre o posibilă redeschidere a şantierului de cerce-tare arheologică. Locotenentul colonel, acum înrezervă, Dan Căpăţână, fost arheolog la Muzeul Mi-litar Bucureşti, a fost cel care a efectuat în anul1977 ultimele cercetări la acest monument giur-giuvean.

Printre personalităţile invitate s-au numărat:Lt. Col. Rez. Dan Căpăţână, Arh. Bogdan teodo-rescu atestat M.C.C., Arh. Sergiu Nistor preşedinteal ICOMOS România, Arh. Beatrice jöger reprezen-tant al uAuIM, muzeograful Emil Păunescu şi pro-fesorii de istorie Gheorghe Dumitrescu şi Adrian Ni-colae, ultimul şi în calitate de director executiv alDirecţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Giur-giu.

Sursa: www.primariagiurgiu.ro



INFO

JUD

EŢE

Peştera Ialomiţei va fi reabilitatăpe bani europeni

Consiliul judeţean Dâmboviţa a accesat unproiect european în valoare de 6,4 milioane de leipentru creşterea ponteţialului turistic al PeşteriiIalomiţei din Munţii Bucegi. Contribuţia Cj este 500de mii de lei. „Am dat ordin de începere a lucră-rilor. Am profitat de faptul că nu a nins în zonamontană foarte mult şi că se pot asigura o seriede lucrări şi transportul materialelor necesare.Termenul de finalizare este 30 septembrie 2014”,a declarat preşedintele Cj Dâmboviţa, Adrian țu-ţuianu.

Peştera Ialomiţei se află în inima Masivului Bu-

cegi, în versantul drept al Cheilor Peşterii de peValea Ialomiţei, la o altitudine de 1.530 m. Sepoate ajunge cu mijloace auto, pe şoseaua ce urcădin Sinaia, trecând pe lângă cabanele Izvorul Do-rului şi Bolboci sau dinspre târgovişte, pe drumulce urcă pe Valea Ialomiţei trecând pe la barajul dela Bolboci. Poteci mâncate, venind de la Omu, Ba-bele, Vârfu cu Dor, Bran, converg către acest punctde mare notorietate turistică. Linia de telecabinăBuşteni-Babele-Peştera, facilitează accesul spreaceste locuri pitoreşti.

Sursa: www.adevarul.ro

Dâmboviţa

Se doreştereabilitarea

şi valorificarea„Cetăţii din Insulă”

Giurgiu

http://adevarul.ro



http://www.primariagiurgiu.ro



INFO

JUD

EŢE

Dj 201 (foto arhivă ADR Muntenia)

Reprezentanţii Consiliului judeţean Ialomiţavor acorda şi în acest an o atenţie deosebită rea-bilitării şi modernizării drumurilor judeţene din Ia -lomiţa, valoarea totală propusă pentru 2014 ridi-cându-se la 829.000 de lei, bani ce vor fi utilizaţi pen -tru finalizarea sau continuarea lucrărilor începuteîn anii trecuţi. În acest sens, conducerea CjI sperăsă obţină mai multe finanţări de la Guvern sau dela uniunea Europeană.

Modernizarea şi reabilitarea tronsoanelor dedrumuri judeţene reprezintă şi în 2014 o prioritatepentru Consiliul judeţean Ialomiţa, care va conti-nua lucrările la mai multe sectoare de drum, ma-joritatea dintre acestea fiind proiecte începute înanii trecuţi.

unul dintre proiectele importante în ceea cepriveşte infrastructura rutieră din Ialomiţa îl re-prezintă modernizarea Drumului judeţean 213, ceface legătura între DN2A şi satul ialomiţean Luciu.tronsonul a fost realizat în proporţie de 50%, însăfinalizarea lucrărilor a fost amânată până în varaacestui an, din cauza lipsei fondurilor. „Constrânge -rile bugetare, precum şi sistarea temporară aplăţilor în cadrul Programului naţional de dezvol-tare locală, au pus CJI în imposibilitatea de a asi-gura integral constructorului resursele financiarenecesare finalizării lucrărilor contractate. La mo-

mentul actual, problemele au fost remediate în pro -porţie de 70%”, a declarat Silvian Ciupercă, preşe -dintele CjI. Valoarea totală a acestui proiect depă -şeşte 12,5 milioane de lei, valoarea propusă pentruanul 2014 fiind de 20.000 de lei.

DJ 201, inaugurat în acest an

O altă investiţie importantă o reprezintă mo-dernizarea Drumului judeţean 201, dintre Bueşti şiAlbeşti, acolo s-au investit, în acest an, 307.000 delei. Drumul, în lungime de 12 kilometri, a fost fi na -lizat şi va fi inaugurat în cursul acestui an. Moder-nizarea acestui tronson va duce la creşterea gradu-lui de siguranţă a circulaţiei, facilitarea accesuluila sistemul naţional de drumuri şi creşterea calităţiiserviciilor publice.

Drumul judeţean 201, dintre Mărculeşti şi Su-diţi, reprezintă una dintre investiţiile cele mai im-portante din Ialomiţa, în primul rând datorită lun-gimii tronsonului reabiliat, în speţă 16 km. 362.000de lei au fost alocaţi în acest an pentru moderni-zarea acestei porţiuni de drum, valoarea totală aproiectului fiind de aproape 21 de milioane de lei.În acest moment, lucrarea este la 60%.

Suma alocată în acest an de către CjI pentrudrumurile judeţene se ridică la 829.000 de lei.

Sursa: www.observator24.ro

Consiliul Judeţean Ialomiţa alocăpeste 800.000 de lei, în 2014,

pentru modernizarea drumurilor

Ialomiţa





INFO

JUD

EŢE

Primăria Ploieşti va demara anul acesta maimulte proiecte finanţate atât din fonduri euro-pene, cât şi de la bugetul local. Cu sprijin financiareuropean se realizează lucrări de modernizare aliniilor de tramvai din municipiu.

Contractele de finanţare prin Programul Ope-raţional Regional au fost semnate în data de 15 fe-bruarie 2013, pentru etapa I de la cele două tram-vaie, şi în 29 martie etapa a doua. Aceste proiecteurmăresc îmbunătăţirea modului de transport şirealizarea transportului călătorilor în condiţii desiguranţă între punctele importante ale Ploieştiu-lui, respectiv Spitalul judeţean de urgenţă, Garade Vest şi Gara de Sud.

Se estimează că lucrările vor demara imediatdupă trecerea perioadei nefavorabile din punct devedere meteorologic, în principiu, în luna martie.

un alt proiect realizat cu finanţare nerambur-sabilă este „Accesibilitate şi fluidizare trafic cătrezona industrială Ploieşti Vest şi platforma indus-trială Brazi”, care vizează construirea unui pasajpeste linia de cale ferată Bucureşti – Braşov. Mu-nicipalitatea doreşte să amenajeze, cu fonduriproprii, o parcare supraterană în zona centrală, pestrada Cuza-Vodă, în regim P+6. Lucrarea este con-tractată, are o valoare de aproape 10,7 milioanede lei, iar la final se va asigura prin aceasta un nu-măr de 371 de locuri de parcare. În ceea ce pri-veşte strada Cuza-Vodă, destul de avariată în acestmoment, va fi modernizată la finalul lucrărilor laparcare. Se vor reaşeza locurile de parcare, se vamodifica parţial traseul acesteia, se va modifica şizona de intersecţie cu strada Vasile Lupu. În afarăde această parcare, pentru asigurarea unei acce-sibilităţi cât mai uşoare în oraş se va încerca ame-najarea intrărilor în municipiu, proiect ce a înce-put anul trecut prin repararea pe anumite tron-soane a Bulevardului Republicii şi a Străzii Ștran-dului.

De asemenea, tot pentru fluidizarea circula-ţiei se urmăreşte modificarea intersecţiei dintreBulevardul Republicii şi Strada Laboratorului, înscopul îndrumării autovehiculelor de tonaj mare şia celor care vor să tranziteze Ploieştiul prin intra-rea pe Strada Laboratorului, al cărei traseu va fi

completat să debuşeze în strada Cantacuzino. totpe partea de transporturi, se doreşte moderniza-rea străzii Mihai Bravu, cel puţin pe zona ce esteintens populată, între Nicolae Bălcescu şi StradaApelor.

tot anul acesta vor începe lucrările şi la ParculMunicipal Vest, proiectul având o valoare totală de93,6 milioane de lei. Până în prezent s-a finalizatprocedura de evaluare a ofertelor, urmând pe-rioada legală de transmitere a contestaţiilor. unalt proiect ce va fi realizat din fonduri Regio estecel al modernizării hipodromului din Ploieşti. Va-loarea proiectului este de aproape 89 milioane delei. Proiectul a fost evaluat, s-a trecut de vizita înteren şi acum aşteaptă finanţare în funcţie de eco-nomiile ce se vor înregistra.

Pe partea de învăţământ se urmăreşte anulacesta continuarea montării de centrale termicela grădiniţe şi la Liceul de transporturi, se doreşteînceperea lucrărilor de înlocuire tâmplărie la Co-legiul Naţional „I. L. Caragiale”, lucrare dificilă şifrumoasă, pentru că această clădire se află pe listamonumentelor istorice ale judeţului Prahova. Va-loarea estimată a investiţiei este de 4 milioane delei. Se va mai încerca o modernizare a terenurilorde sport la unităţile de învăţământ. Este vorba des-pre 12 terenuri, în principal de baschet, dar şi devolei şi tenis, astfel încât tinerii să fie atraşi cătremişcarea în aer liber, în detrimentul activităţilorsedentare.

Mihaela Iamandi, directorul Direcţiei tehnic-Investiţii din cadrul Primăriei Ploieşti, a declaratîntr-un interviu acordat ziarului „Republicanul” căproiectele vor avea un aport important la dezvol-tarea infrastructurii urbane: „Deşi pe termen scurtreprezintă un disconfort pe perioada realizării lor,la final Ploieştiul va fi un oraş cu totul schimbat,în care copiii vor avea condiţii mult mai bune de-cât în acest moment, cu îngrijire medicală adec-vată, cu unităţi de învăţământ la nivel europeanşi un trafic ce se va desfăşura în condiţii optime.Ploieştiul viitorului este cu adevărat un Pol deCreştere pentru întreaga zonă care va reuşi să ri-dice zonele învecinate la un nivel superior.”.

Sursa: www.republicanul.ro

Proiecte de investiţiipentru Polul de Creştere Ploieşti în 2014

Prahova

http://www.republicanul.ro





INFO

JUD

EŢE

Proiectul de reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria

se apropie de finalLa începutul lunii noiembrie 2012, prim-minis-

trul Victor Ponta, alături de preşedintele Consiliu-lui judeţean teleorman, de la acea vreme, LiviuDragnea, a dat startul celui mai mare proiect dereabiltare a unei unităţi sanitare din ţară, respec-tiv proiectul „Reabilitarea Spitalului Judeţean deUrgenţă Alexandria, judeţul Teleorman”.

Acum, la peste un an de la demararea lucră-rilor, la spital muncitorii încă lucrează de zor, înluna martie urmând a fi finalizate lucrările la cor-pul A, prima jumătate de proiect, şi vor demaralucrările la cealaltă jumătate, pentru că în noiem-brie 2014 se încheie perioada de implementare aproiectului.

Proiectul „Reabilitarea Spitalului Judeţean deUrgenţă Alexandria, judeţul Teleorman” presu-

pune o investiţie cu o valoare de 83.496.061,52 lei,finanţare nerambursabilă Regio, pe de o parte, iarpe de alta de la Consiliul judeţean teleorman, careeste, de altfel, şi proprietar al unităţii sanitare şicontractant, totodată, al lucrării în curs.

Reabilitarea spitalului în cadrul acestui pro-iect presupune executarea de lucrări complexe, latoate capitolele, de la cele de natură arhitectu-rală, până la modernizarea cu aparatură de ultimăgeneraţie, însă nu toată clădirea spitalului este su-pusă modernizării, ci doar corpurile A şi B. CorpulC, cel unde este aripa în care se fac operaţii şi AtI,va fi supus unui alt proiect amplu de reabilitare,după acelaşi principiu, respectiv cu fonduri uE, dardupă ce va fi finalizat proiectul în curs.

Sursa: ziarulteleormanul.ro

Teleorman

http://www.ziarulteleormanul.ro





REVISTA PRESEI

fonduri-ue.ro / 7 februarie 2014top / 7 februarie 2014

top / 7 februarie 2014

fonduri-structurale.ro / 7 februarie 2014

Semnal / 7 februarie 2014



Newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informaţii despre activităţile derulate de către

Agenţie şi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,în vederea promovării Programului Operaţional Regional 2007 – 2013.

Pe lângă aceste noutăţi, se doreşte informarea publicului ţintădespre activitatea instituţiilor membre aleReţelei de Informare REGIO Sud Muntenia

şi despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn judeţele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Sediul central CĂLĂRAŞIAdresă / Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164, mun. Călăraşi, jud. CălăraşiTel. / 0242/331.769, Fax / 0242/313.167E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean ARGEŞAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanArgeş, sediul Consiliului judeţean Argeş: PiaţaVictoriei, nr. 1, et. II, cam. 105, mun. Piteşti,jud. Argeş; Tel./fax / 0248/222.250E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean DÂMBOVIŢAAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanDâmboviţa, sediul Consiliului judeţeanDâmboviţa: B-dul Independenţei, nr. 1, et. IV,cam. 101, mun. târgovişte, jud. DâmboviţaTel. / 0245/220.647, E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean GIURGIUAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanGiurgiu, B-dul Mihai Viteazul, nr. 4,mun. Giurgiu, jud. GiurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean IALOMIŢAAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanIalomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. IV,cam. 55/58/59, mun. Slobozia, jud. IalomiţaTel./fax / 0243/234.806E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean PRAHOVAAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanPrahova, B-dul Republicii, nr. 2-4, et. VI, cam.626/627, mun. Ploieşti, cod 100066, jud. PrahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / [email protected]

Biroul Pol de Creştere PloieştiAdresă / Str. Romana nr. 28-30, etaj 1, Ploieşti,jud. Prahova (în spatele Palatului Administrativ)Tel. / 031/824.94.71; Fax / 031/824.94.70E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean TELEORMANAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanteleorman, sediul Consiliului judeţeanteleorman: Str. Dunării, nr. 178, parter,mun. Alexandria, jud. teleormanTel. / 0247/311.201, int. 358; Fax / 0247/312.494E-mail / [email protected]

Organismul Intermediar POS CCEAdresă / Str. Sloboziei, nr. 9, Călăraşi, jud.Călăraşi, cod 910001Tel. / fax 0342-100.160E-mail / [email protected]

Editor / Direcţia Dezvoltare şi Comunicare -Serviciul Comunicare / Daniela TRAIAN - directoradjunct, Cristina RADU - şef Serviciu Comunicare,Diana NEAGU, Mădălina CILIBEANU,Alexandra GHERASIM, Andreea PLOEŞTEANU,Marius CHIRCĂ, Ionuţ Marian POPAE-mail / [email protected]; Website / www.adrmuntenia.ro, regio.adrmuntenia.roData publicării / 17 februarie 2014

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova,în fiecare săptămână, instituţia şi activităţile pe caredumneavoastră le desfăşuraţi. Dacă sunteţi interesaţi

să promovaţi activitatea instituţiei dvs., vă rugăm să netransmiteţi un scurt material de informare (maxim 1.500

de ca ractere cu tot cu spaţii), împreună cu 1 - 2 poze,cel târziu până vineri, la ora 12:00, acesta urmând să fie

publicat în viitoarea ediţie a newsletter-ului.Materialele de informare vor fi transmise la adresa de

e-mail [email protected]. Newsletter-ul va fipublicat pe site-ul Agenţiei (http://regio.adrmuntenia.ro)şi va fi distribuit electronic săptămânal tuturor membrilor

Reţelei de Informare REGIO Sud Muntenia, membrilorConsiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia,

consiliilor judeţene şi locale şi prefecturilor din regiune,Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,reprezentanţilor mass-media de la nivelul regiunii Sud Muntenia

şi site-urilor dedicate (portalurilor de ştiri economice),precum şi publicului larg.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţiServiciul Comunicare, tel.: 0242/331.769, fax: 0242/313.167.




Newsletter ADR Sud Muntenia · Buletin Informativ nr. 165 /11 - 17 februarie 2014 Publicaţie...

Documents

Transcript of Newsletter ADR Sud Muntenia · Buletin Informativ nr. 165 /11 - 17 februarie 2014 Publicaţie...