Prgd Sud Muntenia

7/25/2019 Prgd Sud Muntenia

1/223

ASISTENTEHNICPENTRU ELABORAREA

PLANURILOR REGIONALE DE GESTIONARE ADEEURILOREuropeAid/121492/D/SV/RO

MINISTERUL MEDIULUI I GOSPODRIRIIAPELOR

ROMNIA

PLANUL REGIONAL DE GESTIONARE ADEEURILOR

REGIUNEA 3 SUD MUNTENIA

11 Decembrie 2006


2/223

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 3 Sud Muntenia

2 11 Decembrie 2006

CUVANT INTRODUCTIV........................................................................................................................................4

1. INTRODUCERE ................................................................................................................................................6

2. EVALUAREA SITUATIEI CURENTE.........................................................................................................10

2.1 DESCRIEREA REGIUNII.......................................................................................................................................10

2.1.1. Scurta prezentare a Regiunii (Date geografice si geologice) ...........................................................10 2.1.1.1 Peisajul .........................................................................................................................................................102.1.1.2 Resurse naturale............................................................................................................................................ 132.1.1.3 Infrastructura................................................................................................................................................. 132.1.1.4 Zone protejate ............................................................................................................................................... 142.1.1.5 Asezarile umane............................................................................................................................................ 16

2.1.2Utilitati .......................................................................................................................................................182.1.2.1 Alimentare cu apa si sisteme de canalizare ...................................................................................................182.1.2.2 Sisteme de incalzire ......................................................................................................................................182.1.2.3 Reteaua de distributie a gazului metan..........................................................................................................19

2.1.3 Aspecte socio-economice.......... .............. ............. .............. ............ .............. ............. ............ .............. ...192.1.3.1 Situatia socio-economica a regiunii Sud Muntenia.......................................................................................192.1.3.2 PIB................................................................................................................................................................21

2.2GESTIONAREA DESEURILOR IN REGIUNEA SUD MUNTENIA ...............................................................................232.2.1 Date privind cantitatea de deseuri generate si colectate (evaluarea datelor existente).......... .............. 23

2.2.1.1 Indicatori privind cantitatea de deseuri generate..........................................................................................262.2.1.2 Compozitia deseurilor................................................................................................................................... 27

2.2.2 Colectarea si transportul deseurilor .......... .............. ............. ............ .............. ............. .............. ........... 292.2.2.1 Organizarea colectarii deseurilor la nivel regional........................................................................................292.2.2.2 Indicatori privind deseurile ...........................................................................................................................312.2.2.3 Operatori de salubritate.................................................................................................................................312.2.2.4 Recipienti si vehicule de colectare a deseurilor ............................................................................................322.2.2.5 Statii de transfer ............................................................................................................................................ 34

2.2.3 Statii de tratare si valorificare a deseurilor..........................................................................................342.2.3.1 Statii de sortare ............................................................................................................................................. 342.2.3.2 Separarea ...................................................................................................................................................... 342.2.3.3 Compostare & tratare mecano - biologica.....................................................................................................372.2.3.4 Tratare termica..............................................................................................................................................37

2.2.4 Amplasamentele pentru eliminarea deseurilor............... .............. ............ ............. .............. .............. .... 37

3.OBIECTIVE I INTE.........................................................................................................................................41

PRINCIPII .................................................................................................................................................................41OBIECTIVE REGIONALE SI TINTE ..............................................................................................................................42

4. PROGNOZA PRIVIND DESEURILE MUNICIPALE SI DESEURILE DE AMBALAJE......................58

TENDINTA FACTORILOR RELEVANTI PENTRU GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE SI A DESEURILOR DE AMBALAJE................................................................................................................................................................................58 PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE ....................................................................................59PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR DE AMBALAJE .................................................................................63CUANTIFICAREA TINTELOR......................................................................................................................................65

4.4.1. Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale................................................654.4.2. Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje .............. ............ ............. .............. ............. ..... 66

5. FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI (SITUATIA EXISTENTA, PROGNOZA, METODE DEGESTIONARE).........................................................................................................................................................68

DESEURI PERICULOASE DIN DESEURI MUNICIPALE ...................................................................................................685.1.1. Rezumat al legislaiei relevante ........................................................................................................68

5.1.1.1. Diferite opiuni pentru colectarea separat, organizatde Municipalitate/ Consiliul Judeean.....................695.1.1.2. Sisteme private de returnare..........................................................................................................................71

5.1.2. Reducerea cantitii de substane periculoase..................................................................................725.1.3. Estimare privind cantitatea generatde deeuri periculoase incluse n deeurile menajere. ..........72

DEEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE I ELECTRONICE (DEEE)...........................................................................735.2.1. Legislaie...........................................................................................................................................745.2.2. Estimare privind echipamentele din Regiunea 3............... ............ .............. ............. .............. ........... 745.2.3. Planul de Implementare ............. ............ .............. ............. ............ .............. ............. .............. ........... 785.2.4. Organizarea punctelor de colectare .................................................................................................78

VEHICULE SCOASE DIN UZ .......................................................................................................................................81


3/223


3 11 Decembrie 2006

5.3.1. Legislaie...........................................................................................................................................81DEEURI DIN CONSTRUCII I DEMOLRI .................................................................................................................82

5.4.1. Legislaie i inte...............................................................................................................................825.4.2. Situaia actual .................................................................................................................................83

NMOL PROVENIT DIN EPURAREA APELOR UZATE ...................................................................................................875.5.1. Legislaie i inte...............................................................................................................................875.5.2. Tendintele de generare si valorificare a namolului ........... .............. ............. .............. ............ .......... 875.5.3. Opiuni privind refolosirea nmolului n agriculturi valorificarea energetica acestuia...........88

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE POTENTIALE PRIVIND GESTIONAREADESEURILOR MUNICIPALE NEPERICULOASE............. ............ .............. ............. .............. ............ .............. 90

PREZENTAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE POTENTIALE .........................................................................................90ANALIZA COMPARATIVA A ALTERNATIVELOR TEHNICE APLICABILE .....................................................................103

7. CALCULUL CAPACITATILOR NECESARE PENTRU GESTIONAREA DESEURILORMUNICIPALE.........................................................................................................................................................105

PROPUNERE DE SISTEME DE GESTIONARE A DEEURILOR.......................................................................................105SISTEMUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR PROPUS LA NIVELUL ANULUI 2008..................................................106SISTEMUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR PROPUS LA NIVELUL ANULUI 2010..................................................107SISTEMUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR PROPUS LA NIVELUL ANULUI 2013..................................................108PROIECTE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR .....................................................................................................110

7.6.1. Colectarea selectiva a deseurilor municipale............ .............. ............ ............. .............. ............. ...111TRATARE SI VALORIFICARE ...................................................................................................................................112ELIMINARE ............................................................................................................................................................113

8. EVALUAREA COSTURILOR............. .............. ............. ............ .............. ............. ............ .............. ............ 118

FUNDAMENTAREA COSTURILOR ............................................................................................................................118COSTURILE INVESTIIILOR REGIONALE DE GESTIUNE A DEEURILOR.....................................................................119IMPLICAIILE INVESTIIILOR PROPUSE PRIN PRISMA DISPONIBILITII DE PLATA POPULAIEI ............................122

8.3.1. Disponibilitatea de plat la nivel macro.........................................................................................1238.3.2. Nivelurile tarifelor deja existente........... .............. ............. ............ .............. ............. .............. ......... 1278.3.3. Impactul investiiilor propuse .........................................................................................................127

ANEXE ...................................................................................................................................................................131

9. MASURI DE IMPLEMENTARE.................................................................................................................145

10. SISTEMUL DE MONITORIZARE............ ............. .............. ............ .............. ............. ............ .............. .168

LEGI I REGLEMENTRI .........................................................................................................................................200

PRAHOVA ..............................................................................................................................................................202

ANEXA 3DEFINITII................................................................................................................................................203


4/223


4 11 Decembrie 2006

CUVANT INTRODUCTIV

In practica Uniunii Europene, gestionarea deseurilor este considerata o componentaspecifica a serviciilor publice, careia i se da aceeasi importanta ca si alimentarii cu apa,

energie sau asigurarii cailor de transport.Ca si in aceste domenii, planificarea gestionarii deseurilor este un proces continuu, care se reiasi se adapteaza conditiilor noi aparute in timp, realizarile evaluandu-se periodic.

Planul Regional de Gestionare Deseuri (PRGD) este un instrument de planificare pebaza caruia se poate obtine asistenta financiara si suport din partea UE.PRGD are drept scop conformarea regiunii la cerintele legale referitoare la gestionareadeseurilor municipale si asimilabile generate atat in mediul urban cat si rural , in vedereaimbunatatirii conditiilor de mediu.

Planul Regional de Gestionare Deseuri pentru regiunea 3 Sud Muntenia a fost intocmitde Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti, Servciul Implementare Politici de Mediu,conform ghidurilor elaborate cu asistenta tehnica germana.

De asemenea, pe parcursul elaborarii PRGD am beneficiat de asistenta tehnica , in cadrulprogramului PHARE /2004/016-772.03.03/04.01, Technical assistance in the elaboration ofregional waste management plans implementat de consortiumul condus de firma FICHTNER..

Elemente principale care au stat la baza elaborarii PRGD: identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate laconditiile specifice in vederea atingerii tintelor regionale de gestionare a deseurilor; stabilirea deciziilor optime de planificare privind reducerea, reutilizarea , reciclareasi eliminarea deseurilor; informarea, constientizarea si responsabilizarea publicului in legatura cu problemelede mediu; implicarea comunitatilor locale si a cetatenilor in luarea deciziilor in rezolvareaproblemelor de mediu;

intarirea capacitatii autoritatilor locale si a celorlalte institutii in cunoasterea,gestionarea si actiunea in domeniul protectiei mediului, inclusiv realizarea de programe/proiectesi de obtinere a finantarilor externe.Concomitent cu realizarea PRGDlui, Agentiile pentru Protectia Mediului din regiunea SudMuntenia: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman au elaboratPlanurile Locale de Gestionare a Deseurilor(PLGD), utilizand acelasi ghid.

Director executiv ARPM Pitesti,Chim. Marius STANCA


5/223


5 11 Decembrie 2006

Lista Anexe:

Anexa 1 LegislatieAnexa 2 Lista depozitelor neconforme ce trebuie inchiseAnexa 3 Definitii


6/223


6 11 Decembrie 2006

1. Introducere

Directiva cadrul privind deseurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligatie pentru statelemembre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deseurilor, in concordanta cuprevederile directivelor relevante.

Ordonanta de urgenta nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta aGuvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (care transpune Directiva cadru a deseurilor)prevede obligativitatea elaborarii planurilor de gestionare a deseurilor la nivel national, regionalsi judetean. Se prevede ca planurile regionale de gestionare a deseurilor sa fie elaborate decatre consiliile judetene in colaborare cu agentiile regionale pentru protectia mediului in bazaplanului national de gestionare a deseurilor. Planurile regionale de gestionare a deseurilor seaproba prin ordin comun al conducatorului unitatii publice centrale pentru protectia mediului si alconducatorului autoritatii publice centrale pentru dezvoltare regionala.

Legislatie privind gestionarea deseurilor

Directivele europene privind gestionarea deseurilor se incadreaza in patru grupe principale:

legislatia cadru privind deseurile Directiva cadru 2006/12/CE, care contine prevederi pentrutoate tipurile de deseuri, mai putin acelea care sunt reglemetate separat prin alte directive siDirectiva privind deseurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care contine prevederi privindmanagementul, valorificarea si eliminarea corecta a deseurilor periculoase;legislatia privind fluxuri speciale de deseuri: reglementari referitoare la ambalaje si deseuri deambalaje; uleiuri uzate; baterii si acumulatori; PCB-uri si PCT-uri; namoluri de epurare; vehiculescoase din uz; deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri de dioxid de titan; legislatia privind operatiile de tratare a deseurilor regelementari referitoare la incinerareadeseurilor municipale si periculoase; eliminarea deseurilor prin depozitare;legislatia privind transportul, importul si exportul deseurilor.

Toate aceste directive au fost transpuse in legislatia romana. In Anexa 1 este prezentata osinteza a legislatiei europene si romane in domeniul gestionarii deseurilor.

De ce un plan regional de gestionare a deseurilor?

Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile adeseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile degestionare a acestora. Mai in detaliu, planurile de gestionare a deseurilor prezinta cadrul deplanificare pentru urmatoarele aspecte:

Conformarea cu politica de deseuri si atingerea tintelor propuse - planurile de gestionare adeseurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si la

atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor.Stabilirea capacitatilor necesare si caracteristice pentru gestionarea deseurilor - planurile degestionare a deseurilor prezinta fluxurile si cantitatile de deseuri care trebuie colectate,reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai mult, acestea contribuie la asigurarea de capacitati sioptiuni de colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor functie de deseurilecaretrebuie gestionate.Controlul masurilor tehnologice - prezentarea fluxurilor de deseuri asigura identificareazonelor in care sunt necesare masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitortipuri de deseuri


7/223


7 11 Decembrie 2006

Prezentarea cerintelor economice si de investitie - planurile de gestionare a deseurilorconstituie un punct de plecare pentru stabilirea cerintelor financiare pentru operarea schemelorde colectare, reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinatenecesitatile pentru investitiile in instalatii de reciclare, tratare si eliminare a deseurilor

Complexitatea in continua crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestionariideseurilor conduc la cresterea cerintelor privind instalatiile de reciclare, tratare si/sau eliminare.

In multe cazuri, aceasta presupune facilitati mai mari si mai complexe de reciclare, trataresi/sau eliminare a deseurilor, ceea ce implica cooperarea mai multor unitati regionale privindstabilirea si operarea acestor facilitati.

Istoricul realizarii PRGD pentru Regiunea 3

In cursul anilor 2005 si 2006, la solicitarea MMGA si ANPM, ARPM Pitesti a inceput elaborareaPRGD iar apoi a completat planul cu fluxurile speciale de deseuri: deseuri periculoasemunicipale, deseuri de echipamente electrice si electronice si vehicule scoase din uz.Incepand cu 1 august 2006, in cadrul proiectului de Asistenta Tehnica pentru ElaborareaPlanurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor (PHARE/2004/016-772.03.03/04.01) a fostrevizuit proiectul de PRGD si a fost elaborata forma finala.

Pe intreaga perioada de elaborare a PRGD au fost organizate grupuri de lucru la care auparticipat reprezentantii agentiilor judetene de protectie a mediului, ai consiliilor judetene, aiAgentiei de Dezvoltare Regionala, ai Directiei Regionale de Statistica, precum si reprezentantiai Asociatiei Romane de Ambalaje si Mediu si industriei cimentului (Carpatcement Fieni).

Datele privind situatia existenta au fost furnizate, in principal, de catre agentiile judetene deprotectia mediului, pe baza raportarilor agentilor de salubritate, a primariilor sau a agentiloreconomici implicati in gestionarea deseurilor. Aceste date au fost analizate in cadrul grupurilorde lucru. Acolo unde au fost identificate date eronate s-au realizat estimari pe baza de indicatoristatistici.

Reprezentantii industriei cimentului au furnizat date privind posibilitatea co-incinerarii deseurilormuncipale si a namolurilor provenite de la statiile orasenesti de epurare a apelor uzate.Reprezentantii consiliilor judetene au furnizat informatiile leagate de proiectele de gestionare adeseurilor existente la nivelul judetului respectiv.

Rezultatele obtinute in cadrul grupurilor de lucru au fost prezentate etapizat Comitetului deCoordonare: datele privind situatia existenta, obiectivele si tintele regionale si elementele deplanificare. Observatii si propunerile Comitetului de Coordonare au fost integrate in variantafinala a PRGD.Comitetul de Coordonare este format din reprezentanti cu putere de decizie ai consiliilorjudetene, ai ARPM, agentiilor judetene de protectia mediului, ai Garzii Nationale de Mediu,ANPM si Agentiei de Dezvoltare Regionala, Directiei de Sanatate Publica.

Concomitent cu elaborarea variantei finale a PRGD s-a realizat si procedura de evaluarestrategica de mediu (SEA) conform prevederilor HG 1076/2004. In cadrul acestei proceduri afost elaborat raportul de mediu, care, impreuna cu PRGD, au fost transmise autoritatilor publiceimplicate si au fost puse la dispozitia publicului pe pagina de internet a ARPM timp de 45 zile. Indata de 6 octombrie 2008 a avut loc dezbaterea publica a raportului de mediu si a PRGD.Observatiile si comentariile publicului au fost analizate si incluse in forma finala a PRGD.


8/223


8 11 Decembrie 2006

Fluxuri de deseuri care fac obiectul PRGD

Deseurile care fac obiectul prezentului PRGD sunt deseurile municipale nepericuloase sipericuloase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industie si institutii), la care seadauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii

si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri deechipamente electrice si electronice.

Tipurile de deseuri care fac obiectul PRGD au fost stabilite de catre MMGA si ANPM.

In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri impreuna cu codurile conform Listeieuropene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarealistei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Tip de deseu Cod(Lista europeana a deseurilor;

HG 856/2002)Deseuri periculoase si nepericuloase municipale(deseuri menajere si asimilabile din comertindustrie; institutii) inclusiv fractiile colectateseparat: fractii colectate separat (cu exceptia 15 01) deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri dincimitire) alte deseuri municipale (deseuri municipaleamestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, deseurivoluminoase etc.)

20

20 0120 02

20 03

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalajemunicipale colectate separat

15 01

Deseuri din constructii si demolari 17 01; 17 02; 17 04

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01 06

Deseuri de echipamente electrice si electronice 20 01 35*20 01 3620 01 21*

Orizontul de timp al PRGD

Orizontul de timp al PRGD este 2003 2013.

Anul 2003 este considerat an de referinta, reprezentand, la momentul elaborarii PRGD, ultimulan pentru care datele referitoare la deseuri sunt validate de catre EUROSTAT.

Structura PRGD

Planul de gestionare a deseurilor cuprinde urmatoarele parti principale: Descrierea situatiei existente; Obiective si tinte regionale; Planificare; Prognoza cantitatilor generate si colectate si cuantificarea tintelor;


9/223


9 11 Decembrie 2006

Alternative tehnice potentiale; Calculul capacitatilor necesare; Masuri de implementare; Evaluarea costurilor; Monitorizarea planului;Fluxurile speciale (deseuri municipale periculoase, deseuri din constructii si demolari, namoluride la epurarea apelor uzate orasenesti, deseuri de echipamente electrice si electronice sivehicule scoase din uz) sunt prezentate intr-un capitol separat.

Revizuirea PRGD

PRGD va fi revizuit periodic, avandu-se in vedere progresul tehnic si cerintele de protectie amediului, fara sa se depaseascinsa perioada de 5 ani.

In cazul in care in cadrul procesului de monitorizare a planului se constata o evolutie diferita aindicatorilor utilizati in prognoza se va realiza revizuirea PRGD.


10/223


10 11 Decembrie 2006

2. Evaluarea situatiei curente

2.1 Descrierea regiunii

2.1.1. Scurta prezentare a Regiunii (Date geografice si geologice)

Regiunea Sud - Muntenia se intinde de la 45036 latitudine nordica pana la 43030 latitudinesudica si de la 280longitudine estica pana la 24026 longitudine vestica.

In partea de nord Regiunea 3 Sud Muntenia se invecineaza cu Regiunea 7 Centru de-a lungulcrestei Muntilor Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi.

In partea de NE, limita este una administrativa cu Regiunea 2 Sud-Est (judetele Buzau siBraila), la sud de raul Buzau.

In partea de est si sud limita este data de cursul Dunarii.

Limita vestica este tot una administrativa cu Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia (judetele Valcea si

Olt) si este data de cursurile raurilor Topolog, Vedea, Cotmeana.

In centrul regiunii se afla Regiunea 8 Bucuresti Ilfov.

Regiunea Sud Muntenia este formata din sapte judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu,Ialomita, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 27 orase, 488 comune, 2030 sate si o suprafatatotala de 34 453 km2, reprezentand 14,45% din suprafata Romaniei.

Tabel 2.1 Suprafata Regiunii 3 Sud MunteniaSursa : Statistica Regionala

Regiunea SudMuntenia

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleor-man

km2

% km2

km2

km2

km2

km2

km2

km2

Suprafatatotala

34453 100 6826 5088 4054 3526 4453 4716 5790

suprafataagricola

24430 71 3449 4268 2493 2771 3738 2716 4995

- paduri sialte terenuricu vegetatieforestiera

6776 19 2899 220 1209 381 261 1519 287

- ape si balti 1044 3 93 302,00 110 151,00 135 95 157- altesuprafete

2201 6 383 298 242 223319

384 351

2.1.1.1 Peisajul

ReliefulRegiunii 3 Sud - Muntenia este caracterizat de o mare varietate, diferenta de nivel fiindde peste 2400 m este repartizata proportional, coborand in trepte de la nord la sud, din cresteleMuntilor Fagaras si Bucegi si pana in Lunca Dunarii.

Muntii Bucegi prezinta variate forme de relief: vai glaciare, chei sapate in calcare, barne aerienecare fac posibila parcurgerea unor pereti abrupti, forme datorate eroziunii diferentiate asa cumsunt Babele sau celebrul Sfinx.


11/223



Muntii Baiului sunt situati pe partea stanga a Vaii Prahovei, au inaltimi mult mai mici, altitudineamaxima o atinge Varful Neamtu (1923 m). Inspre est acestia sunt marginiti de minunata Vale aDoftanei.

Subcarpatii, ca unitati de tranzitie de la munte la deal, sunt formati dintr-o succesiunelatitudinala de sinclinale si anticlinale puternic foliate, distingandu-se doua subunitati:- Subcarpatii externi care fac trecerea de la campiile piemontane la zona montana;

- Subcarpatii interni care fac trecerea de la subcarpati la munte.

Piemontul de la marginea subcarpatilor apartine ca relief unitatilor de platforma, cu o largadezvoltare spre sud (aproape 30 km), iar prin altitudine coboara de la 320 m nord pana la 200m in sud; Piemontul Candesti in vest si Piemontul Cricovului Dulce in est.

Campia este forma de relief predominanta ai cuprinde in totalitate suprafata judetelor Calarasi,Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Astfel, campia detine o pondere de 70,7%, urmeaza dealurile cu19,8% si muntii cu 9,5%.

Lunca Dunarii. In cuprinsul luncii interne a Dunarii se afla forme pozitive de relief (gradiste saupopine si grinduri) si intense zone depresionare. Lunci puternic aluvionate sunt de tipulArgesului, Ialomitei si Dambovitei si lunci de tipul baltilor (Dunarea).

In timpul apelor mari de primavara, prin revarsare peste maluri, Dunarea a creat in imediataapropiere a malului sau o succesiune de grinduri fluviatile catre interiorul luncii, care a dus laformarea, intre ele, a unor depresiuni ocupate de ape, numite listeve (Listeava mare, Mica,Vasluiului, Lupilor, Lunga, Lata, La plopi, Zimnicea).

In decursul timpului s-au produs tasari ale terenului care au dat nastere la crovuri (depresiuni)cu intinderi de la citeva zeci de metri la cativa kilometrii patrati avand adancimea de 0,5-4,5 mfata de nivelul general al cimpului si care pot fi usor observate primavara cand se formeazalacuri cu adancime mica.

Geologia si solul

Partea nordica a regiunii este ocupata de unitatile muntoase cristaline cu exceptia zonei nord-estice, alcatuita din formalitati jurasice (calcare, dolomite) si cretacice (calcare, conglomerate,gresii).

In Subcarpati apar formatiuni tertiare (calcare, conglomerate, gresii, marme, nisipuri, pietrisuri).In Piemontul getic si Campia Romana apar formatiuni levantine i mai ales cuaternare-pleistocene pe intrefluvii si halocene in lungul vailor si in campie (pietrisuri, loess).

Cercetarile pedologice au pus in evidenta existenata unei mari varietati de soluri.In partea de nord a regiunii au o larga raspandire solurile montane, acestea fiind soluri brunacide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, sendzine.

A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul padurilor de rasinoase si de amestec,care sunt soluri brun acide montane de padure cu diferite grade de podzolire si soluri podzolicemontane.

Dealurile piemontale si subcarpatice reprezinta domeniul de dezvoltare a solurilor silvestrepodzolice brune si brune-galbui, soluri podzolice pseudogeice si brune-galbui, cu aciditateridicata.In zona de campie apar soluri pseudogleizate, iar in lungul vailor apar soluri brun roscate sibrun roscate podzolice.


12/223



In partea sudica si estica a regiunii dominante ca intindere sunt cernoziomurile, solurile brunede padure si solurile aluviale care formeaza principalele forme de relief. Cernoziomurile levigateofera conditii excelente pentru culturile agricole.

Clima

Dispunerea in trepte a reliefului conduce la aparitia urmtoarelor tipuri de clima: climatul demunte, climatul de deal, climatul de campie.

Climatul de munte se caracterizeaz prin temperaturi scazute, precipitatii bogate si vanturiputernice ce bat tot timpul anului cu preponderenta din NV si E. Zonalitatea pe verticala impunesepararea in 2 subtipuri: subtipul climatului alpin (la peste 1900 m) si subclimatul muntilormijlocii.Climatul de deal este caracterizat prin temperaturi medii anuale mai ridicate (70-100) siprecipitatii mai scazute decat in zona montana.

Climatul de campie se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse, mai ales inultimii ani cand fenomenul de seceta tinde sa se acutizeze, influentand vital buna dezvoltare aculturilor agricole.

Tabel 2.2- Temperatura minima, maxima si medie Sursa Biroul regional statistic

Date privind clima Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman

Temp. Max. (oC) 36 38,2 36 42,8 41 39,4 35

Temp. min.(oC) -14 -17,7 -21,8 -30,2 -30 -30 -25

Temp. medie(oC) 10.5 11,4 9,9 11,3 11 10,4 10

Medie anuala de

precicpitatii(mm)

740 429 640 600 494,5 588 700

Reteaua hidrografica

Dunarea este elementul dominant a retelei hidrografice a Regiunii 3 Sud - Muntenia. Reteauahidrografica este una foarte variata, cuprinzand raurile: Arges, Olt, Dambovita, Prahova, Vedea,Teleajan, Teleorman, Ialomita, raul Doamnei si multe altele de o importanta mai mica. Toataaceasta retea hidrografica este colectata in final de fluviul Dunrea.

Alaturi de reteaua de rauri, o serie de lacuri situate cu precadere in regiunea de campie si dedeal, completeaza imaginea hidrografica a regiunii. In vederea satisfacerii necesarului de apapentru alimentarea cu apa potabila si pentru activitatea industriala si agricola s-au construitnumeroase baraje care realizeaza lacuri de acumulare precum : Paltinu, Maneciu, Vidraru,

Scropoasa, Bolboci, lacul Pucioasa, Vacaresti. Dintre lacurile de lunca amintim: Ciocanesti siIezer Calarasi din Lunca Dunarii, Mitreni din lunca Argesului si Tatarul din Lunca Dambovitei,Udreast, Adunati, Zavoiul Orbului.

Dintre lacurile naturale trebuie mentionate in primul rand limanele fluviale situate de-a lungulDunarii si anume: Mostistea, Galatui cu Potcoava, amplasate pe cursul inferior al vaii Berza.

In zona Muntilor Fagaras se gasesc lacurile naturale glaciale, urmare a glaciatiunii dinpleistocenul superior.


13/223



2.1.1.2 Resurse naturaleSubsolul a asigurat de-a lungul anilor insemnate resurse de titei, gaze naturale, carbune, saresi alte roci utile, a caror extractie si prelucrare au marcat, incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, evolutia economica a acestei regiuni.

Zacaminte de petrol si gaze naturale: Baicoi, Tintea, Boldesti-Scaieni, Predeal-Sarari, Urziceni,Colelia Nord, Buiesti, Catrunesti, Strambeni, Badesti, Videle, Mosoaia, Poiana Lacului,Merisani-Valcele, Moreni, Gura Ocnitei, Aninoasa, Ochiuri, Razvad, Sotanga, Corbii Mari, Teis,Valea Mare, Aninoasa, Cobia, Ludesti, Hulubesti, Visina, Cojasca, Poiana, Floresti, Stoenesti,Ulmi, Gaiseni, Roata, Balaria, Videle, Gura Sutii, Bilciuresti, Finta, Nucet, Bratestii de Jos,Gheboaia, Videle-Rosieri de Vede

Zacaminte de carbune: Filipestii de Padure, Ceptura, Campulung, Sotanga, Margineanca.

Zacaminte de sare: Slanic, Ocnita, Gura Ocnitei, Ochiuri.

Resurse de ape minerale si termale in regiune Sud Muntenia se afla in zona Giugeni, Amara,Bughea de Sus, Bradet si Barla. Lacurile terapeutice Amara si Fundata sint importante prinrezervele de namol sapropelic, terapeutic, si de apa mineralizata cu calitati terapeutice benefice

pentru sanatatea omului. Resurse de ape minerale mai sunt la Pucioasa (ape sulfuroase,clorurosodice, sulfatate, bicarbonatate) sau la Vulcana Bai (iodurate, bromurate si sarate). Apeminerale de diferite compozitii (mai ales saline) s-au mai descoperit la Urseiu, Varfuri, Bezdead,Glodeni sau la Gura Ocnitei inca din anul 1959.

Din categoria rocilor utile si a materialelor de constructii mai importante intalnim: gresii: Buciumeni, Moroieni marne: Sima, Fieni, Pucheni calcare: Lespezi, Albestii de Arges argile comune: Crngurile, Doicesti, Pucioasa, Sotanga balast: Viisoara, Matasaru, Ionesti, Crangurile, Crovu, de asemenea agregate minerale seextrag din albia raurilor Arges, Dambovnic, Sabar, din fluviul Dunarea etc.

2.1.1.3 Infrastructura

Reteaua de drumuri

In prezent Regiunea Sud - Muntenia beneficiaza de puncte de control si de trecere a frontierei,pentru trafic mixt de calatori, marfa si autoturisme, existente in judetele: Teleorman, Giurgiu siCalarasi. Cel mai important este punctul de control trecere frontiera si terminal vamal pentrumarfuri Giurgiu, prin care se realizeaza una dintre principalele legaturi intre tarile situate investul si nord-vestul Europei si Orientul Apropiat, pe artera E85 (Romania - Bulgaria).


14/223



Tabel 2.3: Situatia drumurilor publice in regiunea Sud Muntenia la 31 decembrie 2003

Drumuri Nationale Drumuri judetene si comunale

Densitateadrumurilor la1000 km2de

teritoriuTotalkm

Total Modernizate

Cu

imbracaminti usoarerutiere

Total Modernizate

Cu

imbracaminti usoarerutiere

Romania(31 dec.2002)

78896 14832 13538 1098 64064 6420 18895 33.1

RegiuneaSudMuntenia

14227 4939 2549 1291 9288 838 3003 41,3

Arges 5367 2945 597 659 2422 93 650 43,1Calarasi 1177 384 371 13 793 36 282 23,1Dambovita 1743 361 361 - 1382 99 524 43,0Giurgiu 1084 267 267 267 817 97 - 30,7Ialomita 1141 338 311 27 803 85 335 25,6

Prahova 2197 293 293 - 1904 231 889 46,6Teleorman 1518 351 349 325 1167 197 323 26,2Sursa: Breviar statistic judetean 2003

Reteaua de cai ferateLungimea liniilor de cale ferata in exploatare in regiunea Sud Muntenia este de 1713 km dincare electrificata 575 km.

Transportul aerianPe teritoriul regiunii nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de calatori simarfa, dar se beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania (aeroportulOtopeni) amplasat la minimum 60 km si maximum 120 km de capitalele judetelor regiunii.

Transport navalRegiunea Sud - Muntenia este dotata si cu cai de navigatie. Judetele din sudul Regiuniibeneficiaza de principala artera de navigatie transeuropeana, fiind strabatute de fluviulDunarea.

Pe teritoriul regiunii sunt situate porturi navale, comerciale si chiar industriale: Giurgiu, Oltenita,Calarasi, Zimnicea si Turnu Magurele. In general traficul in aceste porturi a cunoscut unpronuntat regres dup 1990, in special in cele din judetele Calarasi si Teleorman, in ultimavreme i datorita embargoului impus Iugoslaviei si implicit, afectarii circulatiei pe Dunare nsectorul de granita cu aceasta tara.

2.1.1.4 Zone protejate

In Regiunea 3 Sud - Muntenia exista un numar total de 116 arii protejate din care:arii protejate de interes national ...48arii protejate de interes local ........66parcuri nationale ............................2

Suprafata totala a acestor arii protejate este de 61.644,07 ha din care:arii protejate de interes national ...17.670,55 haarii protejate de interes local ........12.332,52 haparcuri nationale ...........................31.641,00 ha


15/223



Este de mentionat faptul ca cele 2 parcuri nationale din regiune (Parcul National Piatra Craiuluisi Parcul National Bucegi) au suprafete care se regasesc in Regiunea 7 Centru, mai precis injudetul Brasov. Suprafetele respective sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 2.1: Judetele cuprinzand parcuri nationale in Regiunea 3 Sud Muntenia

Denumire

Suprafata(ha)conformLegii 5/2000

Suprafata(ha) judetulArges

Suprafata(ha) judetulDambovita

Suprafata(ha) judetulPrahova

Suprafata(ha) judetulBrasov

Parcul NationalPiatra Craiului 14.800 6.975 - - 7.825

ParculNationalNaturalBucegi

32.663 - 16.334 8.332 7.997

Sursa:PRAM regiunea Sud Muntenia

Ariile protejate mentionate au o stare relativ buna din punct de vedere calitativ si adapostescnumeroase bunuri ale patrimoniului natural. Faptul ca suprafata acestora reprezinta doar 1,8%

din suprafata regiunii indica faptul ca este necesara propunerea de ocrotire a noi zone, dar sifaptul ca regiunea fiind preponderent agrara nu dispune de ecosisteme care sa adaposteascaelemente importante din punct de vedere al biodiversitatii.

In judetul Ialomitaau fost declarate sase arii de protectie, dintre care patru arii de protectiespeciala avifaunistica si doua arii de protectie i conservare a florei (o rezervatie naturala si ozona monument al naturii).

In judetul Giurgiuexista patru rezervatii naturale: padurea Oloaga - Gradinari, padurea PadinaTatarului, padurea Manafu si padurea Tesila, cat si 10 rezervatii stiintifice incluse in ParculNatural Comana, cu o suprafata de 24963 ha - unde au fost identificate 10 specii de plante sifauna protejate legal de conventii internationale.

Rezervatia naturala Bucegi se intinde pe teritoriul a trei judete (Prahova, Dambovita si Brasov).Versantul prahovean al Bucegilor cuprinde o zona stiintifica de protectie absoluta ce includeValea Jepilor si abruptul sudic al Caraimanului. Din punct de vedere al vegetatiei, motivelepentru care zona a fost declarata rezervatie naturala sunt speciile rare ca tisa, liliacul, iederaalba si zambrul, precum si arboretul secular de brad de la Sinaia.

Muntele de sare, Slanic Prahova - face parte din Complexul Baia Baciului care mai cuprindeGrota Miresei, Baia Miresei, Lacul Mare si Baia Porcilor. Formarea muntelui de sare nu arecauze exclusiv naturale. In jurul anului 1800 aici au existat 6 ocne de sare care ulterior s-auprabusit, iar ca urmare a fenomenelor naturale (eroziune, cutremure, alunecari de teren) s-audesavarsit formele actuale de relief.

Procedura de recunoastere oficial a Parcului National Ciucas (supratafa totala 22 629 ha, dincare 9 401 ha pe teritoriul judetului Prahova).

Proiectul de conservare a biodiversitii n Piatra Craiului se deruleazpe o perioadde cinciani cu suport financiar de la Banca Mondial, Guvernul Romniei i Regia Naional aPdurilor, cu obiectiv prioritar crearea managementului unitar la nivelul ariei protejate, urmndca apoi sexiste o continuitate a administrrii parcului de ctre structurile naionale existente.


16/223



2.1.1.5 Asezarile umane

Populatia stabila a regiunii Sud Muntenia este de 3,355 milioane locuitori reprezentand 15,45 %din populatia tarii. Densitatea populatiei de 97.39 loc/km2 depaseste media nationala (95,7loc/km2).Regiunea Sud Muntenia este formata din sapte judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu,Ialomita, Prahova si Teleorman), 16 municipii, 27 orase, 488 comune, 2030 sate si o suprafatatotala de 34 453 km2, reprezentand 14,45% din suprafata Romaniei.

Tabel 2.5: Organizarea administrativa a teritorului la 31 decembrie 2003

Suprafatatotala km2

Nr.locuitori

Densitatepopulatieloc/km2

Nr. orasesimunicipii

Nr.municipii

Nr.comune

Nr.sate

Romania 238 391 21 712552 91.08

RegiuneSudMuntenia

34 453 3 355 408 97.39 43 16 488 2030

Arges 6 826 650 502 95.29 6 3 95 575

Calarasi 5 088 319 168 62.72 5 2 48 160Dambovita 4 054 539 322 133.00 6 2 78 361Giurgiu 3 526 289 484 82.10 3 1 47 166Ialomita 4 453 293 969 65.94 4 3 50 130Prahova 4 716 832 558 176.50 14 2 86 405Teleorman 5 790 430 405 74.34 5 3 84 231Sursa: Breviar statistic judetean 2003

11.76%10.23%

12.92%

14.76%

19.81%

13.69%

16.80%

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleoran Figura 2.1 Ponderea judetelor in populatia Regiunii 3 Sud Muntenia


17/223



Tabel 2.6: Asezarile umane pe tipuri de asezariTipul asezarii Numarul de asezari Numarul de

locuitoriZona rurala

< 500 locuitori - -500 1 500 locuitori 17 20 2481 500- 5 00 Total zona rurala 0

locuitori339 1 077 012

> 5 000 locuitori 135 892 174488 1 989 434

Zona urbana

300 000 locuitori - -

Total zona urbana 43 1 365 791Total regiune 531 3 355 408Sursa:Recensamant 2002

Tabel 2.7.: Evolutia populatiei in Regiunea Sud Muntenia intre 1999-2003

Anul Numar locuitori aferentteritoriului administrativ

Densitatea populatiei(loc/km2)

Numar de turistiaferent teritoriului

administrativ1999 3 472 840 100.79 593 0372000 3 465 246 100.58 699 6882001 3 437 007 99.76 719 4422002 3 372 547 97.88 696 7152003 3 355 408 97.40 724 811

Sursa: Breviar statistic judetean 2003Figura 2. Evolutia populatiei

Datele arata o evolutie descendenta a populatiei ca urmare a unor factori importanti:- sporul natural negativ, respectiv reducerea natalitatii si cresterea mortalitatii;- soldul migrator de asemenea negativ.

In consecinta densitatea populatiei a scazut de la 100.79 loc/km2in anul 1999 la 97.4 loc/km2inanul 2003.

3472840 34652463437007

33725473355408

3250000

3300000

3350000

3400000

3450000

3500000

1999 2000 2001 2002 2003

Nr. locuitoriRegiunea SudMuntenia


18/223



Tabel 2.8: Populatia in mediu urban si ruralPopulatia an 2003Judet

Mediu urban % pop urbana Mediu rural % pop ruralaRegiunea SudMuntenia

1 365 974 40.71 1 989 434 59.29

Arges 302 406 46.48 348 096 53.52Calarasi 124 248 38.90 194 920 61.10

Dambovita 162 381 30.10 376 941 69.90Giurgiu 89 130 30.78 200 354 69.22Ialomita 117 947 40.12 176 022 59.88Prahova 425 381 51.10 407 177 48.90Teleorman 144 481 33.60 285 924 66.40Sursa: Breviar statistic judetean 2003

2.1.2Utilitati

2.1.2.1 Alimentare cu apa si sisteme de canalizare

Reteaua de alimentare cu apa

Dintr-un numar total de 534 localitati (municipii, orase, comune) ale regiunii, 253 sunt echipatecu instalatii centralizate de alimentare cu apa, ceea ce reprezinta 47.4 %. Alimentarea cu apase realizeaza cu dificultate din cauza vechimii si degradarii in timp a conductelor.

Lungimea retelei de distributie apa potabila este de 7061.5 km

Reteaua de canalizareReteaua cantrala de canalizare din Regiunea Sud - Muntenia este redusa. Exista retea decanalizare in 90 de localitati, dintre care 42 orase, iar lungimea totala a retelelor de canalizareeste de 1980 km. Raportat la nivel de tara, dotarea pe localitati reprezinta12,2%, iar ca lungimeretea 12,1%.

Epurarea apelor uzate menajere ridica probleme deosebite, atat din punctul de vedere alexistentei statiilor de epurare, cat si al tehnologiei folosite.

2.1.2.2 Sisteme de incalzire

Tabel 2.9: Sisteme de incalzire

Carbune Lemn si deseuri dinlemn

Gazenaturale/Termoficare

gaze naturale

Combustibillichid

(motorina,pacura, CLU)

Judet/Regiune

Totalgospodariidin careincalzite

cu Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %Regiune 1 227 059 119712 9.75 672 963 54.84 417 107 34.09 17746 1.34Arges 255 115 41 803 16.38 111 169 43.57 96 421 37.79 5 722 2.24Calarasi 106 000 3 000 2.8 81 000 76.4 15 000 14.2 7 000 6.60Dambovita 197 707 8 162 4.00 116 175 59.00 73 370 37.00 - -Giurgiu 110 093 - - 90 669 82.36 18 217 16.54 1207 1.1Ialomita 106 316 2 497 2.35 78 280 73.63 25 430 23.91 578 0.54Prahova 305 000 52 000 17.05 61 500 20.16 188 400 61.77 3 100 1.02Teleorman 146 828 12 250 8.35 134 170 91.37 269 0.18 139 0.1

Sursa: Breviar statistic judetean 2003


19/223



2.1.2.3 Reteaua de distributie a gazului metanLungimea retelei de distributie gaze naturale in regiunea Sud Muntenia este de 3 454.1 km.

2.1.3 Aspecte socio-economice

Cadrul economic al Regiunii este caracterizat de urmtoarele aspecte: Regiunea dispune de o industrie complexa si diversificata; Extinderea sectorului privat in toate sectoarele economiei; Un numar mare de locuitori sunt angajati in activitatile industriale; Calificarea superioara a salariatilor disponibilizati din unitatile industriale restructurate sauinchise; Existena unor societati comerciale industriale cu capital privat sau mixt, preponderent injudetele din nord; Existenta unui numar mare de societati comerciale private (de tip IMM) cu activitati in sferaserviciilor si comertului; Capacitati industriale care au fost inchise si care pot fi adaptate altor noi forme de activitatiproductive

Figura 3 Sursa datelor: INS

2.1.3.1 Situatia socio-economica a regiunii Sud Muntenia

Ponderea populatiei active a Regiunii Sud - Muntenia din totalul populatiei la nivelul anului 2000a fost de 42,2 %, inregistrand o tendinta de scadere.

Pe sectoare de activitate, scaderi importante in ceea ce priveste procentul de populatie ocupata

s-au produs in industrie (cu deosebire in industria de prelucrare) si in constructii. In acelasi timpse constata o crestere a ponderii populatiei ocupate in agricultura si servicii comerciale sisociale.

Media de locuitori cu angajati in Regiunea Sud Muntenia a fost in permanenta scadere in ultimiiani. In 2003 numarul de personae cu loc de munca a fost de 598 900 ceea ce inseamna17,78% din totalul populatiei.

Ponderea populatiei angajata in industrie din totalul de populatie cu loc de munca in regiune, inanul 2000 era de 22,8 %, in t imp ce in agricultura si silvicultura procentul era de 48,7%.

Structura populatiei ocupate, comparativ cu media nationala si media UE

22.823.2

29.3

25.3 31.3

66.2

4.5

40.848

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

SUD-MUNTENIA ROMANIA UE

Servicii

Industrie

Agricultura


20/223



Evolutia negativa a principalilor indicatori ai fortei de munca este ilustrata de raportul dedependenta economic, exprimat prin numarul de persoane inactive si in somaj la 1000persoane ocupate.

Diminuarea numarului de salariati incadrati in ramurile economiei nationale, la nivelul regiunii, afost determinata in special de procesul de privatizare si de restructurare a ramurilor de baza aleeconomiei.

Din punct de vedere al fortei de munca, Regiunea Sud Muntenia se caracterizeaza prin:- Tendinta de scadere a populatiei active si ocupate, in mod special la femei;- Populatia angajata are o pondere ridicata in judeele din nord, fata de cele din sud undeintreprinderi industriale importante au fost restructurate si inchise;- Populatia angajata scade in industrie si constructii, crescand in domeniul agro alimentar sial serviciilor comercial sociale;- Predominanta este forta de munca tanara si cu pregatire medie;- Existenta fenomenului de somaj cu fluctuatii anuale apreciabile de la judet la judet, chiardaca pe total regiune rata somajului este putin mai mica decat media nationala;- Scaderea constanta an de an, a numarului mediu de salariati in economia Regiunii.

Tabel 2.10: Forta de munca din sectorul economic la nivelul regiunii Sud Muntenia

Domeniu CodCAEN Numarpopulatieangajata (nr.)

Procentpopulatieangajata (nr.)

Agricultura, silvicultura, piscicultura 01; 02; 05 884 2.27Industria extractiva 10 11 67 0.17Industrie de prelucrare 15 37 5 183 13.34Energie electrica si termica gaze si apa 40 61 0.15Constructii 45 2 097 5.40Comert 50 52 23 028 59.28Hoteluri si restaurante 55 1 465 3.77Transport, depozitare si comunicatii 60 63 1 768 4.55Tranzactii imobiliare, inchirieri si serviciiprestate in principal intreprinderilor

2 806 7.22

Invatamant 80 60 0.15Sanatate si asistenta sociala 85 354 0.91Alte activitati de servicii colective, socialesi personale

90 93 * 1 070 2.75

Total regiunea Sud Muntenia 38843 100.00Sursa : Directia generala de statisticaNota: *- la unele judete alte activitati includ invatamant, sanatate si asistenta sociala


21/223



2.270.1713.34

0.15

59.28

3.77

4.55

2.750.91

0.157.22

5.4

Agricultura, silvicltura, piscicultura Ind. extractivaInd. prelucratoare Energ. electrica si termica, gaze si apaConstructii ComertHoteluri si restaurante Transport, depoz. si comunicatiiTranzactii imobiliare InvatamantSanatate si asistenta Alte activitati

Figura 4 Procent de diferite domenii de activitate in Regiunea Sud Muntenia

Tabel 2.11: Evolutia ratei somajuluiJudet/Rata somaj (%) 1999 2000 2001 2002 2003Regiunea SudMuntenia

11.5 10.5 9.1 9.4 8.5

Arges 10.3 7.0 6.4 6.6 6.1Calarasi 12.7 11.9 10.1 10.6 8.8Dambovita 11.9 10.8 9.0 8.8 5.8Giurgiu 8.7 8.0 6.7 7.3 7.5Ialomita 13.0 13.1 13.6 12.0 11.1Prahova 14.8 13.5 10.2 10.2 10.0

Teleorman 9.1 9.0 7.7 10.2 10.3Sursa: Breviar statistic

2.1.3.2 PIBTabel 2.12 Produsul intern brutAn 1999 2000 2001 2002 2003PIB Mil RON 1 008 789 1 065 433 1 005 146 944 610. 1 136 414.PIB in RON/loc 70350 98070 143122 187736 247760Sursa INS


22/223



Figura 5 Evolutie PIB intre 1999 si 2003

TurismTabel 2.13: Numar de turisti si nopti/loc. de dormit in Regiunea Sud Muntenia

Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman Regiune

Nr. turisti 81.272 7.428 65.653 12.000 36.696 679.691 10.035

892.775Locuri lahotel

1496 439 1085 839 1235 4920 901

10915Locuri invile

1514 94 547 100 234 4890 0

7379Nopti/pat 2 1 2 5 1 2 1

Totalnopti 162.544 7.428 131.306 60 000 36.696 1359.382 10.035 1.767.391

Regiunea 3 are statiuni cu activitati turistice tot timpul anului drept pentru care nu implica masurispeciale legate de gestionarea deseurilor. S-a considerat un indice de generare a deseurilor de0,3 kg/turist /noapte, care va conduce la o cantitate anuala de aproximativ 500 tone.


23/223



2.2 Gestionarea deseurilor in Regiunea Sud Muntenia

2.2.1 Date privind cantitatea de deseuri generate si colectate (evaluareadatelor existente)

Cantitatile de deseuri generate anual, raportate de operatorii de salubritate (prin ALPM-uri si

ARPM-uri) Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului sunt sintetizate in urmatorul tabel.Majoritatea cantitatii de deseuri este estimata si nu este masurata. Pe masura ce preciziaprivind raportarea cantitatilor de deseuri se va imbunatati, se asteapta sa se imbunatatescacalitatea cifrelor raportate iar actiunile prevazute sa fie ajustate.

Datele prezentate in acest capitol se refera la deseurile municipale si cele asimilabile dincomert, industrie, de la institutii, deseurile provenite de la statiile de epurare a apelor uzateorasenesti si deseurile din constructii si demolari.

Evolutia cantitatii de deseuri generate pe regiune in perioada 1999 2003 este prezentata intabelul de mai jos.

Tabel 2.14 : Evolutia cantitatilor de deseuri generate si colectate pe regiune in 1999-2003

Tipuri principale dedeseuri Coddeseu 1999(tone) 2000(tone) 2001(tone) 2002(tone) 2003(tone)1 Deseuri

municipale siasimilabile celordin comert,industrie siinstitutii, din care:

20 15 01 918275 974643 93973 886682 916275

1.1 Deseuri menajerecolectate in amestecde la populatie

20 03 01 383581 407781 425375 382600 430927

1.2 Deseuri asimilabilecolectate in amestec

din comert,indusrtie, institutii

20 03 01 167395 187664 157382 142704 165866

Deseuri municipalesi asimilabilecolectate separat(exclusiv deseuriledin constructii sidemolari), din care:

20 0115 01

25037 48047 42673 63664 43158

Hartie si carton 20 01 0115 01 01

2323 2227 2877 46701 8732

sticla 20 01 0215 01 07

10 11 244 175.80 281

plastic 20 01 3915 01 02

156 30 301 240.59 1165

metale 20 01 4015 01 04

23510 45483 37764 49890 29795

lemn 20 01 3815 01 03

790 75 1180 5845 2238

biodegradabile 20 01 08 410 200 113 2221 374

1.3

altele 20 0115 01

- 13 206 633 570

1.4 Deseurivoluminoase

20 03 07 1814 1866 1536 1357 1311


24/223



1.5 Deseuri din gradinisi parcuri

20 02 21575 25471 28958 446782 30042

1.6 Deseuri din piete 20 03 02 13261 14929 8395 244883 91831.7 Deseuri stradale 20 03 03 67091 50257 105528 74047 825301.8 Deseuri generate si

necolectate20 0115 01

199270 225204 169883 147984 153258

Sursa: Companii de salubritate, statii de epurare orasenesti, companii de constructii civile sidrumuri

1cantitatile de hartie si carton sunt mai mari deoarece cateodata in deseurile municipale suntincluse si cele din industrie2 & 3 este posibil ca din cauza extinderii lucrarilor de constructie in spatiile verzi, companiile desalubritate sa nu fi estimat corect si sa raporteze incorect cantitatile de deseuri din acestecategorii

Cantitatile raportate pentru fractiile de deseuri colectate separat sunt acelea date de companiilecare recicleaza deseuri. Avand in vedere ca, companiile care recicleaza deseurile colecteazamaterialele direct de la persoane fizice cat si de la cei care colecteaza deseurile spre a le vinde

sau de la industrii, cifrele care reprezinta fractii de deseuri colectate separat sunt reduseproportional din cantitatea totala colectata ce a fost raportata.

1008789.431065433.01

1005146.56944610.51

1136414.56

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1999 2000 2001 2002 2003

Cantitateatotala dedeseurigenerata inregiune (tone)

Evolutia cantitatilor de deseuri generate in Regiunea Sud Muntenia in perioada 1999-2003


25/223



Tabel 2.15.: Evolutia cantitatilor de deseuri generate pe judete, in anul 2003 (tone)Tipuriprincipalede deseuri

Cod deseu Regiune Ag Cl Db Gr Il Ph Tr

1

Deseurimunicipalesiasimilabiledin comert,

industrie siinstitutii,din care:

20 15 01 917588 269025 58930 139148 60052 56467 202843 131121

1.1

Deseurimenajerecolectate inamestec dela populatie

20 03 01 432238 115885 35000 47211 21613 19074 127351 66103

1.2

Deseuriasimilabilecolectate inamestec dincomert,indusrtie,instittii

20 03 01 165866 82518 8000 29228 4825 1004 22111 9179

Deseurimunicipalesi

asimilabilecolectateseparat(exclusivdes. dinconstructiisi demolari),din care:

20 0115 01 43158 4954 1730 23280 3270 2851 1433 5639

hartie sicarton

20 01 0115 01 01 8732 1522 1400 1436 3256 610 393 114

sticla 20 01 0215 01 07 281 17 30 - - - 233 1

plastic20 01 3915 01 02 1165 143 30 110 14 160 696 11.9

metale20 01 4015 01 04 29795 249 110 21734

5 - 2081 111 5511

lemn 20 01 3815 01 03 2238 22174 20 - - - - 1.5biodegradabile 20 01 08 374 275 100 - - - - -

1.3

altele 20 0115 01

570 530 40 - - - - -

1.4Deseurivoluminoase

20 03 07 1311 - - - - - - 1311

1.5Deseuri dingradini siparcuri

20 02 30042 14118 4000 505 1665 1989 1209 6556

1.6 Deseuri dinpiete 20 03 02 9183 1682 1000 1136 1640 221 881 2623

1.7 Deseuristradale 20 03 03 82530 31852 2700 13670 3200 3004 22858 5245

1.8

Deseuri

generate sinecolectate

20 01

15 01 153259 18014 6500 24118

23838

. 19324 27000 34464

Datele din tabelul anterior sunt furnizate de companiile de salubritate si de consillile locale, pepropria raspundere. Considerand ca unele din aceste date nu par a fi corelate unele cu altele,dupa cateva discutii intre echipa de consultanta si reprezentantii ARPM, expertii au identificatposibile erori cauzate de suprapunerea datelor raporatate si fluxurile de deseuri. REMAT sicompaniile similare cu REMAT colecteaza deseuri reciclabile atat de la populatie cat si de laagentii industriali.Din pacate nu exista o identificare certa a provenientei fiecarui tip de deseu.


26/223



OUG 16/2001 modificata creaza confuzii referitor la deseurile reciclabile din comert si industriecat si confuzii referitoare la rolul REMAT ca institutie de valorificare.

4- cifra inglobeaza si cantitatile preluate de agentii economici.5 cantitatile de metale colectate separat sunt mai mari in unele judete deoarece in aceastacifra sunt incluse si metale din echipamentele si instalatiile industriale dezmembrate sau dininstalatii provenind de la companii care au dat faliment. In judetul Dambovita exista un numar

mare de companii particulare colectoare de metale feroase de la particulari si in 2003 ei aucolectat DEEE fara a avea instalatiile necesare pentru acest tip de colectare.

2.2.1.1 Indicatori privind cantitatea de deseuri generate

Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseurigenerata prezentata in tabelul urmator si numarul total de locuitori din regiune.

Din datele raportate este posibil sa obtinem indicii privind cantitatea de deseuri generate infiecare judet al Regiunii. Pe scurt, cantitatile de deseuri raportate sunt impartite la populatiaunui judet al regiunii calculand un index dat. Cifra poate fi apoi comparata cu cifrele

raportate in Planul National de Gestionare a Deseurilor sau acelea raportate de statelemembre ale UE. De exemplu, in unele tari, cantitatea de deseuri generata per locuitor esteputin mai mare decat se astepta (414 kg/locuitor pentru Arges in 2003). Se estimeaza casituatia se va imbunatati avand in vedere ca tot mai multe depozite de deseuri suntechipate cu cantare.

Tabel 2.16: Indicatori privind cantitatea de deseuri generata pe regiunea Sud Muntenia

Tabel 2.17: Indicatori privind cantitatea generata de deseuri pe judete, in anul 2003

Indicatori privind cantitatea generata de deseuriAnDeseuri

municipale siasimilabile(kg/loc.an)

Namoluri de lastatii de epurare

orasenesti(kg/loc.an)

Deseuri dinconstructii si

demolari(kg/loc.an)

Total deseuri(kg/loc.an)

1999 264.40 10.33 15.72 290.472000 281.26 11.26 14.93 307.462001 273.41 5.28 13.74 292.442002 262.91 3.78 13.39 280.082003 273.46 2.99 62.21 338.68

Indicatori de generare deseuriAn 2003Deseuri municipale siasimilabile (kg/loc.an)

Namoluri de lastatii de epurare

orasenesti(kg/loc.an)

Deseuri dinconstructii si demolari

(kg/loc.an)

Totaldeseuri

(kg/loc.an)

Regiune 273.46 2.99 62.21 338.68Arges 413.56 1.58 247.04 662.19Calarasi 184.63 3.13 6.26 194.03Dambovita 258.00 3.35 17.39 278.75Giurgiu 207.44 2.14 10.36 219.95Ialomita 192.08 2.09 2.17 196.35Prahova 243.64 1.38 4.25 249.27Teleorman 304.64 8.90 68.54 382.08


27/223



Pentru anul 2003,in judetul Arges indicatorul privind deseurile din constructii si demolari a fostexplicat ca fiind asa de ridicat deoarece multe hale si depozite (constructii industriale)apartinand unor mari companii au fost demolate. Chiar daca aceste cantitati nu apartindeseurilor municipale ele au fost raportate de companiile de salubritate ca deseuri municipale.

In Capitolul 5.4 este prezentat un plan specific in ceea ce priveste namolul provenit de la statiilede epurare iar Capitolul 5.5 este detaliat un plan specific pentru deseurile din constructii si

demolari.

0

100

200

300

400

500

600

700

Arges

Calarasi

Dambovita

Giurgiu

Ialomita

Prahova

Teleorman

Regiune

kg/loc/an

Fig. 7 Indicatori privind cantitatea de deseuri generate, pe judete - kg/loc/an 2003

2.2.1.2 Compozitia deseurilorCalculul privind compozitia medie a deseurilor din Regiunea 3 este prezentat in tabelul 2.18.Tabelul ia in considerare urmatoarele date:- prezentate in tabelul 2.14: Regiunea 3: Evolutia cantitatii generate de deseuri municipale,1999 2003,- tabelul 2.19 ce prezinta numarul de locuitori ce beneficiaza de servicii de salubritate, si- compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban si rural date destudii anterioare privind deseurile si de estimarile companiilorde salubritate.

Din aceste date este calculata compozitia medie, pe baza cantitatii totale de deseuri generatede populatia din mediul urban si rural.


28/223



Tabel 2.18 Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatieMediu urban Mediu rural Medie

peregiune

Cantitate Cantitate

Compozitiadeseurilor

%tone/an kg/loc.an

%tone/an kg/loc.an

Procent(%)

Deseuri deambalaje dinhartie si carton

9.0041183.18 30.15 5.55 11654.51 5.85 6.95

Deseuri deambalaje din sticla 4.63

21205.57 15.52 3.99 8385.89 4.21 4.25

Deseuri deambalaje dinmetal

3.4915963.04 11.68 1.95 4100.68 2.06 2.57

Deseuri deambalaje dinplastic

8.0336761.56 26.91 6.26 13147.94 6.61 6.96

Deseuri deambalaje din lemn 1.91

8735.16 6.39 2.24 4717.29 2.37 2.10

Deseuribiodegradabile 57.53 263103.57 192.61 70.17 147241.88 74.01 65.02Deseuri reciclabilealtele decatambalaje din care:

15.1869431.88 50.83 9.42 19774.44 9.94 11.76

hartie si carton 2.66 12175.00 8.91 1.04 2400.00 1.02 1.75metale 1.14 5221.00 3.82 1.52 3200.00 1.61 1.36

seuri periculoase 0.05 26.00 0.02 0.03 4.25 0.002 0.038DEEE 1 5203.6 0.38 0.5 708.7 0.036 0,7altele 10.32 46806.28 37.69 6.22 13461.49 7.12 8.63

TOTAL 100.00 457320.04 334.79 100.00 209822.66 105.46 100.00Sursa: Operatori de salubritate, operatori depozit

11%5%

5%9%

3%

54%

13%

hartie si carton

sticla

metal

plastic

lemn

biodegradabile

altele

Fig. 8: Compozitia deseurilor in zone urbane

9%4%

4%

8%

2%

66%

7%

hartie si carton

sticla

metal

plastic

lemn

biodegradable

altele

Fig. 9: Compozitia deseurilor in zonerurale


29/223



2.2.2 Colectarea si transportul deseurilor

2.2.2.1 Organizarea colectarii deseurilor la nivel regional

Colectarea si transportul deseurilor sunt organizate diferit in cadrul municipalitatilor regiunii. Inprezent, toate municipalitatile au operatori de servicii de salubritate. Operatorii de servicii de

salubritate factureaza si colecteaza taxe de la locuitori si comercianti pentru ridicareadeseurilor.Taxele sunt in general fixate in functie de numarul de locuitori dintr-o gospodarie saunumarul de pubele ridicate de la comercianti.

Factorii cei mai importanti care influenteaza colectarea deseurilor sunt:- marimea oraselor si densitatea populatiei;- tipul de locuinte (apartamente, case, gospodarii);- tipul de servicii (colectare la bordura in zonele urbane, pubele comune in zonele rurale);- frecventa serviciilor (saptamanal sau mai des);- forma de proprietate in ceea ce priveste echipamentele pentru depozitarea deseurilor(pubele in proprietatea gospodariilor si comerciantilor sau pubele comune sau in proprietateaoperatorilor de servicii de salubritate),- parcul de vehicule de colectare (compactoare moderne sau vehicule mai simple, mai vechi),

si- asigurarea de colectare separata a fractiilor de deseuri, cum ar fi de exemplu PET-urile.

Mai multe detalii vor fi prevazute in Planul Local de Gestionare a Deseurilor. Exista o tendintade crestere in ceea ce priveste privatizarea serviciilor de colectare, tratare si eliminare adeseurilor.

Urmatorul tabel centralizeaza numarul de locuitori deserviti operatori specializati ce presteazaservicii regulate de colectare a deseurilor. In zonele rurale si urbane din Regiunea SudMuntenia activeaza 53 de operatori ce ofera servicii de salubritate.

Tabel 2.19: Procent populatie care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2003

Total Urban RuralJudetTotal

populatie%

populatiedeservitadin totalul

depopulatie

Totalpopulatieurbana

%Populatiedeservita

TotalPopulatie

rurala

% Populatiedeservita

Regiune 3 355 408 39.12 1 365 974 77.69 1 989 434 12.63Arges 650 502 52.72 302 406 91.76 348 096 18.81Calarasi 319 168 26.80 124 248 70.00 194 920 -Dambovita 539 322 34.25 162 381 91.63 376 941 9.52Giurgiu 289 484 24.90 89 130 80.93 200 354 -Ialomita 293 969 30.10 117 947 75.00 176 022 -

Prahova 832 558 54.05 425 381 70.53 407 177 29.47Teleorman 430 405 20.30 144 481 60.40 285 924 -Sursa: Companii de salubritate

Procentul de populatie deservita din total populatie in anul 2003, la nivel de Regiune este de39.12 %. Procentul de populatie deservita din zona urbana este de 77.69 % iar in mediul ruraleste de 12.63 %. Trebuie subliniat faptul ca in anul 2003, in patru judete, in zonele rurale nu auexistat nici un fel de servicii de salubritate.


30/223



Fig: 10: Procent de populatie deservita in Regiunea Sud Muntenia, in zona urbana sirurala, in 2003 in comparatie cu 2006

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Arges

Calarasi

Dambovita

Giurgiu

Ialomita

Prahova

Teleorman

Region

aria deacoperire inzone rurale in2003

aria deacoperire inzone urbane in2003

aria deacoperire inzone rurale in2006

aria deacoperireinzone urbanein 2006

I

Tabel 2.20: Evolutia gradului de colectare a deseurilor in Regiunea 3

Indicator 1999 2000 2001 2002 2003% Cantitate de deseuri menajere siasimilabile colectate/cantitate totala dedeseuri menajere si asimilabilegenerate*

78 76 82 83 83

% Cantitate de deseuri menajere siasimilabile colectate separat/ cantitatede deseuri menajere si asimilabilecolectate

3.4 6.4 5.5 8.6 5.6

% Numar locuitori deserviti deserviciul de salubritate /nr. totallocuitori

35 36 36 38 39

Cantitate de deseuri colectate(kg/loc.an)

207 216 224 219 228

Deseuri generate ( kg/loc/an) 290 307 292 280 339Sursa: Operatori de salubritate

*Din cele prezentate mai sus se poate vedea ca la nivelul Regiunii Sud Muntenia in anul 2003numai 39,12 % din totalul de locuitori beneficiaza de servicii de salubritate. Totusi, aceastarezulta in colectarea a 83% din deseurile municipale generate la nivelul anului 2003, situatieexplicata intrucatva de structura regiunii in care 60% din populatie se afla in mediul rural, are orata mai redusa de conectare la servicii de salubritate dar si o rata de generare mult mairedusa.


31/223



2.2.2.2 Indicatori privind deseurile

Indicatorii privind deseurile sunt raportati pentru deseurile solide menajere din Regiunea 3 SudMuntenia intre anii 1999-2003. In tabelul 2.20 de mai sus, cantitatea de deseuri generatevariaza intre 290 la 339 kg/locuitor/an, in timp ce deseurile solide menajere colectate au evoluatde la 207 la 228 kg/locuitor/an. In acest moment, la nivelul anului 2006, datorita cresteriieconomice si a nivelului de trai procentul de deseuri generate creste mult mai repede decatprocentul de locuitori conectati la serviciile de salubritate. Avand in vedere ca majoritateadepozitelor de deseuri nu au cantare, mai mult ca sigur ca modificarile indicatorilor privinddeseurile generate sunt influentate mai mult de metoda de calcul si de raportare decat decantitatile de deseuri in sine. In consecinta, cifrele ar trebui privite ca un indicador aproximativ.Cu toate acestea, indicatorii se aliniaza in linii mari celor raportati in alte studii.

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

indic

e

de

colectare

1999 2000 2001 2002 2003

nr. locuitorideserviti/nr. totallocuitori

cant. deseuri

colectate/generate

Figura 11 : Evolutia comparativa a indicelui de colectare si a indicelui de generare dedeseuri

2.2.2.3 Operatori de salubritate

Colectarea si transportul deseurilor municipale sunt organizate potrivit tipului deproprietate, echipamentelor disponibile, numarului de populatie deservita, dimensiunii localitatii,etc. Este de asteptat ca tipul de proprietate asupra activitatii de colectare si transport aldeseurilor sa evolueze de la proprietatea publica la cea privata.

Tabel 2.21.: Operatorii de salubritate din Regiune, pe judete

Judet Agenti de salubritateRegiune 53Arges 19Calarasi 5Dambovita 6Giurgiu 3Ialomita 2Prahova 12Teleorman 6

Sursa:Operatori de salubritate


32/223



Tabel 2.22: Agenti de salubritate dupa tipul de proprietateRegiune Integral

de statMajoritarde stat

Majoritarprivat

Privat Public deintereslocal

Total operatori

3 11 3 1 13 25 53Sursa:Operatori de salubritate, autoritati locale

2.2.2.4 Recipienti si vehicule de colectare a deseurilor

Pubele pentru colectare

In principalele orase ale regiunii deseurile sunt colectate in pubele mici cu roti iar in zonelerurale in containere comune. Alte comunitati folosesc o combinatie a celor doua, cu toate caexista o tendinta de extindere a sistemului de colectare la bordura. Aceste statistici suntraportate anual de operatorii de servicii de salubritate, mai multe detalii fiind date demunicipalitati in Planurile Locale de Gestionare a Deseurilor.

Tabel 2.23: Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea deseurilor menajere inamestec, in anul 2003, la nivel de regiune

Tip recipientRegiune/Judet Pubele (0.1-0.2

mc) din plastic;metalice

Containere(4-5 mc)

Eurocontainere(1.1-1.2 mc)

Unitatidin fibrade sticla

Volum total(mc)

Capacitate

specifica(m3)/loc

Regiune 38 434 2 637 4 406 5 553 3 364 726 0.87Arges 4 883 901 353 - 683 980 1.05Calarasi 173 228 - 5 000 313 142 0.98Dambovita 2 420 314 445 - 322 560 0.60Giurgiu 450 220 4 - 148 954 0.51Ialomita 420 203 351 - 192 311 0.65Prahova 30 088 293 3 253 553 1 428 451 1.72Teleorman - 478 - 275 328 0.64

Sursa: Raportul statistic anual al operatorilor de salubritate

Deseuri colectate separat

In Regiune, colectarea separata a fractiilor de deseuri menajere generate este inca la inceput.Se estimeaza ca in viitor va creste semnificativ colectarea selectiva a fractiilor separate dedeseuri. Situatia actuala se datoreaza in principal numai folosirii sacilor de plastic si in unelelocuri a unor containere mari. In prezent, colectarea separata a fractiilor de deseuri se facepentru PET-uri si hartie.

Desi ar parea ca proprietarii de gospodarii sorteaza putin posibilele fractii de deseuri ce arputea fi colectate separat, persoane fizice neautorizate, colectori neoficiali, colecteaza in modregulat hartie si carton, deseuri de metale, DEEE si acumulatori. Acestia aduna diferitele fractiide deseuri prin:- inspectarea sistematica a depozitelor de deseuri;- inspectarea sistematica a pubelelor amplasate la bordura si a containerelor comune, si- solicitari regulate adresate locuitorilor

Persoanele fizice neautorizate opereaza in principal in orase unde exista o cantitate suficientade deseuri pentru a-si justifica activitatea.Cu toate ca acestia isi castiga existenta prin colectare,activitatile lor prezinta probleme.


33/223



Astfel, persoanele fizice neautorizate- opereaza in conditii de munca nesigure, si pot intra in conflict cu operatorii de colectare side depozitare a deseurilor;- nu respecta legile romanesti privind igiena si protectia muncii,- lasa adesea deseurile imprastiate, si- nu opereaza in cadrul economiei.

Pentru a canaliza cel mai bine eforturile acestor persoane fizice neautorizate, acestia ar putea fiangajati sa lucreze in cadrul unor centre de sortare, in conditii de munca organizate sicontrolate.Tabel 2.24: Dotarea agentilor de salubritate pentru colectarea separata a deseurilormenajere, in anul 2003, la nivel de regiune

Tip recipientRegiune/Judet Pubele (0.1-0.2

mc) din plastic;metalice

Containere(4-5 mc)

Eurocontainere(1.1-1.2 mc)

Unitati dinfibra desticla

Volumtotal(mc)

Capacitatespecifica

(m3/loc)

Regiune 150 77 128 - 6938.64 0.0015

Arges 62 - 29 - 1225.92 0.0018Calarasi - - - - - -Dambovita - - - - - -Giurgiu - 45 1 - - -Ialomita - 22 - - 552.00 0.00189Prahova 144 7 98 - 4872.72 0.006Teleorman - 3 - - 288.00 0.0007

Sursa:Operatori de salubritate

Colectarea separata a deseurilor se realizeaza pentru hartie, carton si plastice (PET-uri).Vehiculele de colectare

In regiune se utilizeaza mai multe tipuri de vehicule pentru colectarea deseurilor. Orasele celemai mari din regiune utilizeaza compactoare moderne ca si cele folosite in Europa, in timp ce inmai multe zone rurale sunt utilizate vehicule simple cum ar fi tractoarele sau tractoarele curemorca. Multe primarii folosesc o combinatie intre acestea.

Tabel 2.25: Echipamente pentru colectarea deseurilor menajere la nivel de regiune

Regiune/Judet

Mijloace de transport - numar Total mijloace detransport

Tip Autogun.compactoa

re

Autotransportor

container

Tractor curemorca

Autocam.basculante

Altele

Cap. mediem3

7 - 40 m3 4 16m3

2 7m3

7 12m3

7m3.

Nr.Capacitatemedietotala

Regiune 99 85 135 23 15 357 2654.30Arges 19 25 30 3 - 77 578.50Calarasi 6 12 50 - - 68 419.00Dambovita 16 14 3 7 3 43 488.00Giurgiu 5 4 7 - - 16 175.00Ialomita 7 6 6 3 3 25 163.00Prahova 46 11 20 8 6 91 624.30Teleorman - 13 19 2 3 37 206.50


34/223



2.2.2.5 Statii de transferIn regiunea Sud Muntenia, la nivelul judetului Prahova, in Busteni exista o statie de transfer cuo suprafata de 1830 m2din care 360 m2constructie betonata. Aceasta statie de transfer a fostdata in exploatare in septembrie 2003. Aici se efectueaza compactarea deseurilor menajere, cuo capacitate de 140 m3/8 ore. Balotii rezultati in urma compactarii, sunt transportati la depozitulecologic de la Boldesti Scaieni, o data la 2-3 zile.De asemenea in judetul Ialomita a fost data in exploatare o statie de transfer la Urziceni.

2.2.3 Statii de tratare si valorificare a deseurilor

2.2.3.1 Statii de sortareLa nivelul Regiunii Sud Muntenia nu exista statii de sortare.

2.2.3.2 SeparareaIn regiune exista agenti economici care achizitioneaza fier vechi, hartie, sticla si plastic. Multidintre acestia, initial in proprietatea statului s-au privatizat, dar inca pastreaza numele initiale cade exemplu REMAT Judet SA. REMAT a fost un acronim pentru Materiale Reciclabile.

Operatorii reciclatori din regiune sunt axati in general pe materiale pentru revinzare.Operatiunile tipice includ zdrobirea, balotarea, taierea sau maruntirea deseurilor pentru caulterior sa fie transportate la fabrici industriale pentru a fi reprocesate. Urmatorul tabel prezintao lista a colectorilor reciclatori de deseuri din regiune.

Trebuie sa avem in vedere ca deseurile menajere si asimilabile celor menajere au fost colectateseparat in 2003 de unitatile REMAT si alti agenti economici cu echipamente specifice. Situatiaechipamentelor utilizate si a valorificarii tipurilor de deseuri este redata in urmatorul tabel:

Tabel 2.26 :Firme reciclatoare, echipamente si tipuri de deseuri procesateLocalizare Adresa Localizar

eTip echipament Autorizati

e de

mediu

Capacitate

proiectata(t/an)

Tip deseuprelucrat

Observatii

Arges

SC REMATAG SA Pitesti

Depozitelornr.55 Pitesti

Pitesti presa balotat, presa tipChina, foarfecahidraulica, foarfecaaligator, masina despicatcablu, masina extrasinimicablu, tocator maseplastice, soneta spartfonta

da Colectare,valorifica

re metferoase:3

00000t/an;neferoas

e:300t/an;hartie:100

0t/an

fier tocat,sarjat,presat,span otel,fonta,neferoase, maseplastice,hartie

SC Proremat

SA Pitesti

Negru Voda

nr.2

Pitesti Cantar bascula,elevator

electric, ifron

da Colectare

,valorificare des

feroase:3600t/an

fier, fonta,

SC MetalimpexRomania

Ciumesti Mioveni Presa balotat,foarfecahidraulica,cantar, rampamobila

da Colectarevalorif fier

vechi:18000

t/an;metnefer.

60t/an;

deseurimetalice


35/223



plastice:216t/an;

lemn1080t/an

Calarasi

SC Remat SACalarasi

Str.VariantaNord Nr. 1

Calarasi Instalatii utilaje siechipamente prelucrare

Da 60000t/an des

feroase;20000t/andes.neferoase;1000t/anacumulatori

Deseuriferoase si

neferoaseacumulatori

SC ComcehSA Calarasi

Str. BucurestiNr. 1

Calarasi Instalatii utilaje siechipamente prelucrare

Da 33000t/an Deseurihartie

SC GenialCompanySRL Oltenita

Str.MirceaEliade Nr.149-150 (Sediul:SoseauaCalarasi punct

lucru)

Oltenita Instalatii utilaje siechipamente prelucrare

Da 15.000t/an

PET

Dambovita

SC Remat SADambovita

Targoviste,str.Laminorului nr.10

Targoviste

cantare, presa balotattabla, inst.debitaremecanizata,mijl.transport, presabalotat hartii, aparatedebitare manuala, inst.maruntit fonta ,masinadespicat cablu

Da 20 000 metaliceferoase sineferoase, maseplastice,hartie/carton,baterii/acumulatori

SC Com AlinSRL

Com.Dragodana ,Sat Picior

de Munte

cantare , aparatedebitare manuala , presa

balotat tabla, utilajeincarcare/descarcare,mijloace transport marfa

Da 5 000 deseurimetalice

feroase

SC Dafy DanSRL

Targoviste,str.ConstantinBrancoveanu

Com.Aninoasa

presa balotat maseplastice

Da 1 000 deseuriambalajePET

SC Pot ComSRL

Targoviste,CaleaCampulung,nr.97 A

cantar ,presa balotattabla , utilajeincarcare/descarcare,mijloace transport marfa

Da 10 000 deseurimetaliceferoase

Giurgiu

SC Remat SA Sos.Bucuresti ,km

5

Giurgiu cantar, presa, taiere Da metalefroase

,hartie-carton,baterii siacumulatori uzati

SC MCIINVEST SRL

Bolintin Vale BolintinVale

cantar Da hartie-carton

SC MaryDeutz SRL

Heresti Heresti cantar, presa Da hartie-carton

Ialomita

SC Remat SA Slobozia, Sos Slobozia, cantare , taiere, aparate Da 3654 metalice,


36/223



Amara Nr.1 Fetesti,Tandarei,Urziceni

de sudura, presa de taiattabla ,foarfeca de taiat sidezansambla ,utilaje detransport

feroase

SC VivaniSalubritate SA

SloboziaStr.Viilor,Nr.92

Slobozia,Fetesti,Urziceni

presa de balotat deseuride ambalaje PET,cantar,utilaje de tansport,

containere inscriptionatesi adaptate pentrucolectare si descarcaredeseuri ambalaje PET sihartie

- - Deseu deambalajPET

Prahova

SC Remat SA Str. Muzelor38 ,Ploiesti

Prahova cantarire, macara-pod,prese, utilaje transport

Da 6 000 Metaleferoase sineferoase, hartie,maseplastice

SC Blue BirdSRL

Str. MihaiBravu 276

,Ploiesti

Prahova cantarire, macara-pod,prese, utilaje transport

Da 5 000 Metaleferoase si

neferoase, hartie

SC MullerGuttenbrunnRecyclingSRL-punctLucru Pleasa

Sat Pleasa,Com Bucov

Prahova cantarire, aparatesudura, prese, utilajetransport

Da 5 000 Metaleferoase sineferoase, hartie

SC PolimeriEst ImpexSRL Campina

Str.Grivitei 35,Campina

Prahova cantare, presa, moarade tocat

Da 2 000 maseplastice

Teleorman

SC Danconstruct

Com SRL

Str.Constantin

Brancoveanu,nr. 32 b

Alexandria

cantarire, taiere,balotare

Da 15 000 metale,hartie,

plasticeSC SimpasSA

Str. 1Mai, nr.107, bl.B6

Alexandria

cantarire, taiere,balotare, topire

Da 10 000 metale,hartie

SC AreanaProd ComSRL

Str. Viilor, nr.2 Alexandria

cantarire, taiere, topire Da 2 000 metale

SCCretulescuSRL

Str. Mircea celBatran, nr.3

Zimnicea cantarire, taiere,balotare

Da 600 metale

SCCretulescuSRL

Str.Depozitelor,nr. 24

Videle cantarire, taiere,balotare

Da 300 metale

SC Automarc

SRL

Sos. Turnu

Magurele,nr.2

Zimnicea cantarire, taiere,

balotare

Da 600 metale

SC IdealCom. SRL

B-dulIndependentei

TurnuMagurele

cantarire, taiere,balotare

Da 6 000 metale

Sursa: Agenti economici colectori/valorificatori/reciclatori

Agentii economici de tip REMAT realizeaza colectarea deseurilor in vederea tratarii mecaniceprimare. Tratarea deseurilor colectate consta in sortare manuala pe grupuri de materiale,de

Prgd Sud Muntenia

Documents

Transcript of Prgd Sud Muntenia