Pozitia Judetului Calarasi in Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia

Pozitia Judetului Calarasi in Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

POZITIA JUDETULUI CALARASI IN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-MUNTENIAAN III

SERIA C

GR 1335CUPRINSCAPITOLUL 1

PREZENTAREA REGIUNEII SUD MUNTENIA

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA JUDETULUI CALARASI

CAPITOLUL 3

ANALIZA SWOT A JUDETULUI CALARASICAPITOLUL 4.STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDETULUI CALARASI.

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA REGIUNEII SUD MUNTENIA

Suprafata totala: 34.453 km2 (14.54% din suprafata totala a Romaniei)

Cuprinde 7 judete: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman cu 15 municipii, 28 orase , 481 comune cu 1,552 sate.

Regiunea este localizata n Sud estul Europei si n Sudul Romniei. Teritoriul Regiunii are trei forme de relief, care se succed de la Nord catre Sud avand intre ele o diferenta de inaltime de 2,500 m. Structura formelor de relief : 70,7 % cmpie, 19,8 % deal, 9,5 % munte.

Reteua hidrologica a Regiunii este in stransa legatura cu Fluviul Dunarea. Aceasta traverseaza 1,075 km din teritoriul Romaniei. Principalele rauri de pe teritoriul Regiunii sunt : Olt (615 km), Arges (350 km), Ialomita (417 km), Dambovita (286 km) si Prahova (193 km). Reteaua hidrologica este completata de o serie de lacuri naturale: Amara,

Mostistea, Suhai, Vidraru, Vacaresti si Pecineagu.

Infrastructura:

Calea ferata: 1,671 km (608 km electrificati ). Densitatea retelei de cale ferata : 48.5 km/1000 km2.

Drumuri publice: 11,104 km (2,534 km de autostrazi si drumuri nationale).

Densitatea drumurilor publice: 32.2 km/1000 km2.

Fluviul Dunarea (11 porturi).

Acces la mare: Nu.

Acces la aeroport: Henry Coanda (Otopeni) Bucuresti

Populatie:Total: 3.379.406 locuitori.

Densitate: 101.2 locuitori/km2.

Structura pe sexe: 1.723.497 femei (51%) si 1.655.909 barbati (49%).

Structura pe varste: 62,6% ( intre 15-59 de ani), 19,1 % (intre 0-14 ani) , 18,3 % peste 60 de ani.

Suprafata-Km2 -Populatia-nr.pers.-Populatia ocupat-mii pers.-Rata somajului-%-

Total Regiune3445333794061207.38,3

Arges6826652625256.56,2

Calarasi5088324617101.47.8

Dambovita4054541763200.36.1

Giurgiu352629785990.17.5

Ialomita445329657298.211.1

Prahova4716829945292.810,0

Teleorman5790436025168.010.3

Sursa : Date statistice detaliate pe judete la 31.12.2003

n productia de utilaj petrolier si chimic, de frigidere, lampilor electrice cu incandescenta si n productia de automobile Dacia si Aro, regiunea detine suprematia la nivel de tara.

Sectorul privat este reprezentat la nivelul regiunii de 36.339 societati active existente la sfarsitul anului 2002, din care 36,029 erau IMM-uri, forta de munca absorbita fiind de 230.026 salariati.

Suprafata agricola de 2.449 mii ha, reprezinta 71,1% din suprafata totala a regiuniii, restul fiind ocupata de paduri (19,3%) si de ape si balti (3,4%). Terenul arabil (80,2%) urmat de pasuni si fnete (15,7%) si de vii si livezi (4,1%).

n prezent peste 96,1% din suprafata agricola apartine sectorului privat, forta de munca ocupata fiind de 48,6%. n anul 2000 regiunea a furnizat 18,2% din productia de carne a tarii (locul I), 16,5% din productia de lapte (locul III), 17,5% din cea de oua (locul II).

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORTReteaua de drumuri nationale 21,2% din 11.818 km lungime totala drumuri. Drumurile judetene pondere este de 78,8%. Transportul rutier este sustinut de transportul feroviar, din reteaua de cai ferate a regiunii facnd parte 4 magistrale care asigura legatura cu toate regiunile istorice: Moldova, Dobrogea, Transilvania si Banat.

Transportul naval, este asigurat de fluviul Dunarea principala cale de navigatie transeuropeana pe care, n cadrul regiunii, sunt situate 4 importante porturi.

Legatura cu Bulgaria se face prin intermediul a 3 puncte de trecere a frontierei, cel mai important fiind cel de la Giurgiu-Ruse datorita podului rutier-feroviar existent, prin acest punct realizndu-se una din legaturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat.

Sectoare economice cu traditie in Regiune Sud Muntenia: Productia de utilaj petrolier si chimic Poductia de produse petro-chimice Productia de automobile Dacia si Aro Productia agricola vegetala Productia de carne a tarii Turism montanAvantaje comparative ale regiunii Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii Existenta in cadrul regiunii a aeroportului Bucuresti-Henry Coanda Existenta unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV si IX precum si existenta segmentului de autostrada A1 (Bucuresti-Pitesti) si A2 (Bucuresti- Drajna) , retele de drumuri nationale si europene modernizate. Forta de munca ieftina si calificata. Existenta terenurilor adecvate agriculturii ecologice

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA JUDETULUI CALARASI

Judeul Clrai declarat ca unitate teritorial-administrativa in ianuarie 1981, este situat n partea de Sud-Est a Romniei, pe malul stng al fluviului Dunrea i al braului Borcea i se nvecineaz la nord cu judeul Ialomia, la est cu judeul Constana, la vest cu judeul Giurgiu i sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria.

Suprafaa judeului este de 5.088 km2, reprezentnd 2,1% din teritoriul Romniei, judeul Clrai ocupnd locul 28 ca mrime n rndul judeelor rii.

Organizarea administrativ teritorial: judeul cuprinde 2 municipii, 3 orae,50 comune i 159 sate.

Reedina judeului este municipiul Clrai Populaia judeului este de 318.360 locuitori (1,4% din populaia rii). Din punct de vedere al distribuiei pe medii, 39% din populaia judeului triete n mediul urban i 61% n mediul rural, gradul de urbanizare al populaiei fiind sub media pe ar.

Sub raport etnic, 94,12% din populaia judeului este de naionalitate romn, minoritiile naionale reprezentnd 5,88% din care 5,65% romi i 0,15% turci.

Structura confesional indic faptul c 98,8% din populaia judeului este ortodox, restul aparinnd altor confesiuni religioase.

Relieful judeului Clrai este reprezentat de cmpie, lunci i bli. Fiind predominant, cmpia se grupeaz n patru mari uniti: Cmpia Brganului Mostitei (Brganul Sudic), Cmpia Vlsiei, Cmpia Burnazului, Lunca Dunrii.

Clima este temperat continental cu regim omogen, ca urmare a uniformitii reliefului de cmpie, caracterizat prin veri foarte calde i ierni foarte reci. n extremitatea sudic a judeului se individualizeaz topoclimatul specific al luncii Dunrii, cu veri mai calde i ierni mai blnde dect n restul cmpiei.

Resurse naturale. Principala bogie natural o constituie terenurile agricole care ocup peste 84 % din suprafaa judeului. Solurile, constituite n cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri i din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicat, ceea ce permite practicarea pe scar larg a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al produciei vegetale.

Vegetaia forestier, care ocup 4,3 % din suprafaa judeului ese format ndeosebi din speciile: plop euro-american, salcm, stejar brumriu, salcie alb, frasin de cmp, stejar peduncular, ulm, tei, arar ttresc.

Fauna cuprinde specii de interes cinegetic, dintre care sunt de menionat: mistreul, cpriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe bli i lacuri se ntlnesc raa i gsca slbatic (foto).

Petii care populeaz apele lacurilor i blilor amintim carasul, crapul, pltica, bibanul, alul i tiuca, iar n apele Dunrii i Borcei ntlnim somnul, sturionii i scrumbia de Dunre.

Fauna cuprinde specii de interes cinegetic, dintre care sunt de mentionat: mistretul, capriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe balti si lacuri se ntlnesc rata si gsca salbatica. Dintre speciile de pesti care populeaza apele lacurilor si baltilor amintim carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca, iar n apele Dunarii si Borcei ntlnim somnul, sturionii si scrumbia de Dunare.Herghelie de cai de rasa n comuna Dor Marunt

Reteaua hidrografica este reprezentata, in primul rand, de fluviul Dunarea ce delimiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. Acesta se desparte in doua brate - Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta - care inchid intre ele Balta Ialomitei. Argesul afluiaza in Dunare la vest de Oltenita, dupa confluienta cu Dambovita la Budesti. Ca izvoare de campie (rauri) amintim: Valea Berza, Cucuteanu, Vanata, Milotina, Corata, valea Rasa, Luica, Calnau.

In afara lacurilor, pe raza judetului mai exista o retea de lacuri de acumulare din care amintim Iezeru-Mostistea (2840 ha), Frasinet (1460 ha), Gurbanesti (430 ha), Fundulea (440 ha), Rasa Galatui (552 ha), Tamadau (60 ha). Acestea sunt amenajari complexe avand ca utilitate principala asigurarea apei pentru irigatii si secundar asigurarea luciului de apa pentru piscicultura in regim refurajat.

Economie

Restructurarea economiei se realizeaza prin infiintarea de noi unitati mici si mijlocii, cu capital privat autohton sau mixt. Activitatea economica din judet se desfasoara in: 13 regii autonome, cu activitati de prroducere si distributie a energiei electricee si termice, telecomunicatii, gospodarie comunala si locativa; 136 societati comerciale cu capital de stat, 34 societati cormerciale cu capital mixt (de stat si privat), 5755 societati comerciale cu capital privat si cooperatist, dintre care 13 sunt cu capital integral strain. In judet mai functioneaza si 1256 asociatii familiale si 2063 de persoane fizice care sunt orientate cu precadere catre comert, alimentatie publica si sfera serviciilor.

Prin aplicarea Legii fondului funciar nr. 118/1991 circa 61.5 din suprafata agricola a judetului se afla in proprietate privata. Urmare a acestei legi, au luat fiinta 207 societati agricole cu personalitate juridica din desfiintarea fostelor CAP-uri.

Industria prelucratoare detine o pondere de 95%, cu activitati preponderentee in industria alimentara, a celulozei si hartiei, metalurgica, cocsificare. Judetul isi aduce o contributie insemnata la productia de cocs, hartie, carne si conserve din legume si fructe. Sectorul privat este prezent intr-o mica masura in industria judetului, activitatile pe care este profilat fiind constructii metalice dar si industria alimentara.

Productia industriala a judetului inregistreaza tendinte de scadere determinate de lipsa materiilor prime, diminuarea exportului, precum si de scaderea cererii interne, ca urmare a stagnarii investitiilor si a reducerii puterii de cumparare a populatiei.

In domeniul transporturilor, judetul Calarasi dispune de o retea de cai ferate in lungime totala de 243 km, iar traficul auto se defasoara pe o retea de drumuri publice ce masoara 1102 km (din care 385 km drumuri nationale). Pe ansamblul economiei judetului, investitiile s-au diminuat in ultimii 3 ani, fenomen datorat de micsorarea fondurilor alocate de la buget si de lipsa de capital propriu a agentilor economici. Intreprinderile de constructii eexistente in judet au fost serios afectate de stagnarea si diminuarea investitiilor, unele s-au faramitat, altele s-au privatizat.

Fiind un judet de campie, agricultura detine ponderea in economia judetului Calarasi. Baza agriculturii o reprezinta fondul funciar avand urmatoarea structura: teren arabil 82,7%, pasuni si fanete 0,9 %, vii 0,8%, livezi 0,2%.

In comert, cu toate ca oferta de marfuri s-a imbunatatit, iar numarul unitatilor de desfacere a crescut, scaderea veniturilor populatiei si crestea vertiginoasa a preturilor au determinat diminuarea puterii de cumparare a populatiei si, implicit, a vanzarilor de marfuri cu amanuntul.

Din totalul unitatilor comerciale cu amanuntul 50,5% sunt unitati private, iar in structura 33,5% sunt alimentare, 24% nealimentare, 42,5% universale si mixte. Modificarile survenite in structura au actionat in sensul cresterii ponderii desfacerii de produse alimentare in detrimentul celor nealimentare.

Desi judetul Calarasi dispune de un potential turistic deosebit, mai ales in ceea ce priveste potentialul natural al judetului (pescuit si vanatoare), activitateaa turistica este slab reprezentata. Baza materiala a turismului este reprezentata prin 4 unitati (trei hoteluri si un camping) de cazare turistica care dispun de 362 de locuri de cazare. Turismul este legat, cu precadere, de prezenta Dunarii si a obiectivelor social-culturale si istorice din localitatile aflate de-a lungul fluviului. Deplasarile cu vaporul pe Dunare spre locurile de pescuit si vnat din Balta Ialomitei reprezinta una din atractiile turistice favorite. Turistii pot poposi n padurile Floroaica si Bogdana, sau pot vizita rezervatiile forestiere Ciornuleasa, Tamadau, Caiafele si Moroiu

Serviciile au inregistrat un regres de ansamblu. In judetul Calarasi exista 2 mari institutii de cercetare: Institutul de cercetare a cerealelor si plantelor tehnice si Statiunea de cercetare a culturilor irigate Marculesti. Ele si-au continuat activitatea de veche traditie, datorita in principal contractelor cu parteneri straini.

In domeniul informaticii presteaza servicii societatea comerciala Pascal, fostul Centru teritorial de calcul nevoit sa-si restranga activitatea ca urmare a infiintari de oficii de calcul in majoritatea societatilor comerciale si institutii publice.

In ceea ce priveste celelalte servicii publice prestatoare, pe baza de comanda, s-a desfasurat, cu dificultate, privatizarea efectuandu-se intr-un ritm nesatisfacator fata de cererea de servicii de caliate.

Din punct de vedere al dotarilor edilitar-gospodaresti, judetul Calarasi are o situatie precara. Din totalul de 53 de localitati, numai 60% dispun de instalatii de alimentare cu apa potabila, iar lungimea simpla a conductelor de canalizare este de 130 km - beneficiind numai 5 localitati. Fondul locativ existent este de 110.000 de locuinte, din care 95% se afla in proprietate particulara. Suprafata medie locuibila a unei locuinte este de 33 mp, pe o persoana revenind aproape 10,6 mp. Gradul de dotare al locuintelor este modest, doar aproximativ un sfert dintre acestea fiind prevazute cu baie si alte dependinte. La reteaua de apa sunt racordate doar 30% din totalul locuintelor, mentinandu-se inca un decalaj apreciabil intre gradul de confort in mediul urban si cel rural.

Proiecte implementate

Turism transfrontalier la Dunarea de Jos" - Programul PHARE CBC 2004, Axa prioritara 4 "People to people" - RO 2004/016-784.01.04.01.16Consiliul Judetean Calarasi a implementat in perioada 1 decembrie 2006 - 30 noiembrie 2007, proiectul "Turism transfrontalier la Dunarea de Jos" in cadrul Programului PHARE de Cooperare Trasnfrontaliera Romania - Bulgaria 2004 : "Dezvoltare economica si cooperare, inclusiv turism", linia bugetara RO2004/016-784.01.04, in cooperare cu Primaria Silistra (Bulgaria). Durata de desfasurare a proiectului a fost de 12 luni, iar valoarea acestuia a fost de 39.468,75 Euro.Obiectivul general al proiectului a constat in dezvoltarea coeziunii economico-sociale prin imbunatatirea cooperarii regiunilor de granita de pe cele doua maluri ale Dunarii. Scopul proiectului l-a constituit crearea cadrului institutional de aplicare a masurilor de dezvoltare durabila a turismului transfrontalier romano-bulgar in cadrul unei viziuni strategice comune de valorificare a potentialului turistic in zona Calarasi-Silistra.Grupurile tinta vizate de proiect au fost reprezentate de : autoritatile administratiei publice locale din judetul Calarasi si Municipalitatea Silistra, actori si promotori ai activitatilor turistice din cele doua zone. Printre beneficiarii finali se regasesc : utilizatorii serviciilor turistice organizate si promovate prin Birourile de turism, populatia locala din cele doua zone, operatorii de turism si detinatorii de resurse cu potential turistic din judetul Calarasi si regiunea Silistra.

In urma realizarii activitatilor s-a creat un cadru institutional de dezvoltare in parteneriat a unor activitati turistice comune in vederea valorificarii potentialului turistic in zona Calarasi - Silistra, avand ca rezultate :

- Semnarea Protocolului de colaborare in domeniul turismului, care a pus bazele unui parteneriat transfrontalier public - privat; (parteneriat extins ulterior catre alte organizatii care doresc sa sprijine dezvoltarea turismului in regiunea transfrontaliera Calarasi - Silistra)

- Infiintarea a doua Birouri de turism, in cadrul Consiliului Judetean Calarasi si a Primariei Silistra;

- Elaborarea unei Strategii de dezvoltare a turismului transfrontalier in zona Calarasi - Silistra;

- Elaborarea pachetelor turistice comune ce vor putea fi oferite spre comercializare operatorilor de turism din aria proiectului;

- Tiparirea si realizarea materialelor de promovare si informare turistica - au fost realizate 200 de ghiduri turistice trilingve (romana-bulgara-engleza), care cuprind o scurta prezentare a fiecarui operator turistic din cele doua zone si 2 pachete turistice; 1.000 pliante bilingve, 500 de exemplare in limba romana si engleza si alte 500 in limbile bulgara si engleza, care ofera imagini si informatii despre principalele obiective, produse turistice din ambele zone studiate si despre Birourile de Turism (locatii, persoane de contact, atributii, obiective, etc.) si 12 panouri indicatoare - amplasate la 6 obiective turistice in localitatile judetului Calarasi. Programul SAMTID RO 2002/000-586.05.02.03.02.04 - Proiectul "Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa in judetul Calarasi".

Programul SAMTID rspunde Strategiei Guvernului Romniei privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodrie comunal, respectiv de modernizare i dezvoltare a infrastructurii locale, de transformare pe principii comerciale a serviciilor de furnizare a apei i canalizare n oraele mici i mijlocii precum i n vederea mbuntirii performanelor operaionale i tehnico financiare ale operatorilor n sensul aplicrii principiilor de recuperare a costurilor.

Proiectul urmrete: reabilitarea reelelor de alimentare cu ap; omogenizarea i restructurarea operatorilor serviciilor publice de alimentare cu ap; mbuntirea calitii serviciilor oferite de acetia; stimularea cooperrii ntre autoritile locale i mbuntirea capacitii acestora de a atrage credite pentru investiii; dezvoltarea cadrului necesar implementrii acquis-ului comunitar n domeniu.Investiia const n nlocuirea a 74 km de conducte uzate, reabilitarea staiilor de pompare i contorizarea consumului.Data nceperii lucrrilor: martie 2005Durata contractului: 540 zileValoarea proiectului: -EURO-Valoare investiie Din care:

GrantmprumutContribuia localMIE

PHAREFond NaionalIFIAT-proiect tehnic

Municipiul Clrai385121310031743343911337566363282812800

Municipiul Oltenia2522158648182216061864243235744557928

Oraul Lehliu Gar38011293517311721246903929391440

Oraul Budeti7478851870846236124944573608175387

TOTAL7501368193195764398525759447119271637555

TRECERE FRONTIER CLRAI SILISTRA (Programul PHARE CBC Ro/Bg 2001 )

Proiect derulat prin colaborarea Ministerului Transporturilor, Construciei i Turismului i Ministerului Integrrii Europene.

Obiectivele proiectului: dezvoltarea economic a regiunilor de grani prin intensificarea comerului i a cooperrii economice; motivarea crerii i dezvoltrii legturilor de transport corespondente de ambele pri ale graniei romno/bulgare.

Scopul proiectului: mbuntirea cooperrii transfrontaliere ntre Bulgaria i Romnia, construirea unor noi faciliti transfrontaliere; mbuntirea relaiilor ntre populaiile din regiunea de grani; mbuntirea i facilitarea traversrii graniei pentru cltori i vehicule prin reducerea traficului de ateptare i prin eficientizarea formalitilor de trecere a frontierei. Descrierea proiectului: componenta 1 - Design - ul detaliat al proiectului - 0.390 M. Euro - finanare asigurat de Consiliul Judeean Clrai; Componenta 2 Construirea Punctului de Control - LOT 2 - 3.490 M.Euro - realizarea construciei propriu-zise, a platformelor de ncrcare - descrcare, adaptarea i consolidarea malurilor, drumuri interne, infrastructura reelelor i utilitilor ( alimentare cu ap, energie electric, energie termic i altele); Componenta 3 - Modernizarea i consolidarea drumului LOT 1 - 1.938 M.Euro - reabilitarea drumului de acces ctre P.C.T.F pentru a permite traficul greu, lrgirea benzilor de trafic pentru a permite desfurarea n condiii de siguran a traficului. Noul drum va fi n conformitate cu Directiva ce autorizeaz dimensiunile maxime i greutatea maxim (11,5 tax); Componenta 4 Supervizarea lucrrilor de construcii-0.190 M.Euro - executat de un consultant specializat, selectat pentru aceasta n concordan cu procedurile Phare; Componenta 5 - Procurarea vasului de transport - 0.595 M.Euro - achiziionarea mijlocului de transport fluvial, cu o capacitate de aproximativ 300 tone ncrctur util, avnd o suprafa util de aproximativ 1000 m2.

Localizarea proiectului: Romnia - Regiunea de Sud - judeul Clrai

Valoarea proiectului: 5,7 milioane EURO (1,44 milioane EURO contribuia Consiliului Judeean Clrai) Complex de Servicii Comunitare n Municipiul Oltenia

Obiectivul proiectului: crearea unei infrastructuri sociale n domeniul proteciei copilului cu nevoi speciale. Scopul proiectului: nfiinarea unui Complex de Servicii Comunitare. Descrierea proiectului: Implementarea proiectului a condus la nfiinarea urmtoarelor servicii:

serviciu rezidenial pentru copii cu handicap sever;

serviciu de ngrijire i recuperare de zi pentru copilul cu nevoi speciale;

serviciu de consiliere i sprijin pentru prinii copiilor cu nevoi speciale ;

serviciu de prevenire abandon;

centru maternal (3 locuri cuplul mama-copil).

Localizarea proiectului: Municipiul Oltenia, judeul Clrai.Valoarea proiectului: 625 mii EURO (proiectul este finanat nerambursabil de B.D.C.E., SERA Romnia i Consiliul Judeean Clrai). Complex de servicii comunitare pentru copii cu handicap sever Calarai 2001-2002 Obiectivul proiectului: crearea unei infrastructuri sociale n domeniul proteciei copilului cu nevoi speciale. Scopul proiectului: Crearea Complexului de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Handicap Sever Clrai.Descrierea proiectului: Proiectul are n vedere nfiinarea de servicii alternative pentru protecia mamei copilului cu nevoi speciale:

Centru rezidenial pentru copilul cu handicap sever;

Centru de ngrijire i recuperare de zi pentru copilul cu nevoi speciale;

Centru de consiliere i sprijin pentru prinii copiilor cu nevoi speciale.

Localizarea proiectului: Municipiul Clrai, judeul Clrai.Valoarea proiectului: 189 mii EURO (Proiectul a fost finanat nerambursabil de ctre SERA Romnia, ANPCA i Consiliul Judeean Clrai).

1. Organizarea administrativa a teritoriului judeului CALARASI, la 31 decembrie. .

AniiSuprafaa total (km2)Numrul oraelordin care:NumrulNumrul

i municipiilormunicipiicomunelorsatelor

200050885248160

20015248160

20025248160

20035248160

20045248160

20055249160

20065250160

20075250160

Din tabelul de mai sus se poate observa ca organizarea teritoriala a judetului Calarasi a ramas aceeasi in ultimi 7 ani. Acest lucru se datoreaza faptului ca nu au existat modificari din punct de vedere teritorial. Analiza acestui domeniu pe baza criteriilor stabilite urmrete furnizarea unei imagini cuprinztoare a caracteristicilor i evoluiilor cu privire la capitalul uman - resurs de baz i creatoare a fiecrei societi.2. POPULATIAPopulaia i densitatea populaiei la recensminte n judeul Clrai

Judeul ClraiNumrul locuitorilorLocuitori / km2

29 decembrie 193022816544,8

25 ianuarie 194828772256,5

21 februarie 195631857362,6

15 martie 196633726166,3

5 ianuarie 197733880766,6

7 ianuarie 199233880466,6

18 martie 200232461763,8

Dinamica populatiei, indicator de definire a resurselor de munca necesare procesului de planificare, arata ca in perioada 1930-2002 populatia judetului a fost in trend oscilant, numarul locuitorilor crescand de la 228165 locuitori pana la 338807 locuitori in 1977 si apoi scazand pana in anul 2002la 324617 locuitori, reprezentand 1,48% din populatia tarii. Astfel, densitatea populatiei a crescut de la 44,8 km2/loc in 1930 la 66,6 km2/loc in anul 1992, insa a scazut la 63,8 km2/loc la recensamantul din martie 2002. Acesta scadere a densitatii populatiei in judetul Calarasi este influentata de valul de migratii aparut dupa anul 2000.Populaia stabil, pe sexe i medii, la 1 ianuarie 2007 n judeul Clrai

AniiTotal(numr persoane)Urban(numr persoane)Rural(numr persoane)

AmbelesexeMasculinFemininAmbelesexeMasculinFemininAmbelesexeMasculinFeminin

2000331715163670168045130861641466671520085499524101330

2001332048163646168402130801640336676820124799613101634

200232088715825716263012463460465641691962539779298461

200332022615773216249412445360335641181957739739798376

200431916815709716207112424860180640681949209691798003

200531836015655516180512417060085640851941909647097720

200631717215591416125812416859989641791930049592597079

200731544015496116047912156058664628961938809629797583

Din analiza tabelului populatia stabila, pe sexe si medii se poate observa o tendinta de scadere a populatiei din judet atat din punct de vedere al distribuitiei persoanelor pe sexe, cat si pe cel al distributiei pe medii. In anul 2000 totalul pesoanelor din judet era de 331715 ajungand in 2007 la 315440, lucru destul de ingrijorator pentru demografia lui, aceasta scadere de 5,07% este datorata cresterii mortalitatii si scaderii natalitatii. La distributia persoanelor pe sexe se poate observa ca numarul persoanelor de sex feminin este mai mare decat cel al celor de sex masculin, insa si aici se manifesta fenomenul de scadere a numarului de persoane in anul 2007 fata de anul 2000. Din punct de vedere al distributiei pe medii, numarul de persoane de sex feminin este mare atat in mediul urban, cat si in mediul rural, insa comparativ intre acestea doua un numar mai mare de persoane se inregistreaza in mediul rural. Acest lucru se datoreaza migrarii populatiei in mediul rural din cauza restructurarii economice.

Populaia, pe grupe de vrst, la 1 iulie n judeul Clrai

- numr persoane -

AniiTotal Pe grupe de vrst

0 - 14 ani15 - 59 ani60 ani i peste

20003318436439919640871036

20013305536253519691271106

20023203875806519124371079

20033197015584119317670684

20043185885357419465070364

20053176525148719630769858

20063162945159019536569339

20073151875138019458469223

Din analiza datelor tabelului populatia, pe grupe de varsta, se poate observa un trend descrescator din anul 2000 pana in anul 2007 de 5,01 %. Pe categorii de varste, grupa preponderenta este cea de 15-59 de ani care o evolutie oscilanta, urmata de grupa 60 de ani si peste care are o evolutie descrescatoare. Grupa 0-14 ani are cel mai putin numar de persoane si reprezinta circa 19,04 % din totalul grupelor. Acest lucru se datoreaza procesului de imbatranire a populatiei.Micarea natural a populaiei pe medii, n judeul Clrai

Anii

Indicator 200420062007

Total Urban RuralTotalUrbanRuralTotalUrbanRural

Date absolute numar

Nascuti vii339413092085361114652146343213822050

Decese 434912153134434112213120427312583015

Spor natural-95594- 1049- 730244-974-841+124-965

Casatorii 186999087922491305944311710932024

Divorturi 633414219690469221851553298

Nascuti morti28141426101626917

Decese la o varsta de 1 an733637782256461927

Rate (la 1000 locuitori)

Nascuti vii10,610,510,711,412,011,010,811,310,5

Decese 13,69,816,113,710,016,013,510,315,5

Spor natural-3,00,7-5,4-2,32,0-5,0-2,7+1,0-5,0

Casatorii 5,87,94,57,110,74,89,99,010,4

Divorturi 1,983,321,122,183,841,132,694,371,53

Nascuti morti la 1000 nascuti (vii+morti)8,210,66,77,16,87,47,56,58,2

Decese la o varsta sub 1 an la 1000 nascuti vii21,527,517,721,615,026,113,413,713,2

Miscarea naturala a populatiei in valoare absoluta din judetul Calarasi a avut un trend oscilant, atat din punct de vedere urban, cat si din cel rural. Natalitatea a fost oscilanta crescand de la 3394 nascuti vii in anul 2004 la 3611 nascuti vii in 2006 si apoi scazand in 2007 ajungand la 3432 nascuti vii. Se poate observa ca in mediul rural numarul nascutilor vii a fost mai mare de cat in mediul urban pe toata perioada analizata. Mortalitatea per total in judetul Calarasi a fost oarecum constanta inregistrand valorii apropiate in perioada 2004-2007. Mortalitatea inregistrata pe medii se poate constata o diferenta foarte mare intre decesele din mediul urban si mediul rural. In mediul rural numarul deceselor este aproape dublu fata de cel din mediul urban. Acest lucru este datorat faptului ca in mediul rural majoritatea populatiei este majoritar imbatranita. Sporul natural inregistrat este negativ per total, cat si in mediul rural, avand valori pozititve doar in mediul urban si in valori absolute. Numarul divorturilor a inregistrat valori crescande de 0,7% atat in valori absolute, cat si in cele relative, insa in mediul urban e inregistrat cele mai mari valori. Numarul casatoriilor a avut o rata de crestere mai mare decat ceea a numarului divorturilor in perioada analizata. Desi in mediul urban numarul casatoriilor a fost mai mare, in anul 2007 in mediul rural s-a inregistrat o crestere a casatoriilor fata de de mediul urban. Un lucru ingrijorator pentru judet il reprezinta sporul natural negativ care este in crestere.

Ratele de fertilitate pe grupe de vrst n judeul Clrai

Anii200420052006

Rata general de fertilitate)43,745,247,0

Grupa de vrst (ani)

15-1957,859,766,1

20-2499,795,496,7

25-2978,086,189,5

30-3441,343,443,5

35-3915,515,117,6

40-443,44,94,2

45-490,10,20,2

Cu privire la ratele de fertilitate se poate observa o crestere a ratei generale de fertilitate de la 43,7% in anul 2004 la 47,0 % in anul 2006, pe grupe de varsta ce mai mare rata este inregistrata la grupa 20-24 ani, care are insa un trend descrescator in perioada 2004 -2006, urmata de grupa 25-29 cu o medie a anilor de 85,4%. Grupa 15-19 ani are rata de fertilitate in crestere, urmata apoi de grupa 30-34 ani. Cele mai scazute valori se inregistreaza la grupa 45-49 ani. Durata medie a vieii, pe sexe n judeul Clrai -ani-AniiAmbele sexeMasculinFeminin

1999-200170,0066,7273,52

2000-200270,1066,4674,02

2001-200369,7166,0673,68

2002-200469,8366,0773,95

2003-200570,2866,5774,35

2004-200671,1067,6374,81

2005-200771,5467,5875,83

Durata medie a vietii in perioada 1990 2007 a inregistrat valori oscilante, ajungand de la 70 de ani in 1999-2001 la 71,54 ani in 2005-2007. Pe sexe , sexul feminin are o durata de viata mai mare decat sexul masculin in medie de 7-8 ani. In perioada analizata atat sexul masculin, cat si cel feminin au inregistrat cresteri.

Migraia intern determinat de schimbarea domiciliului, pe medii Judeul Clrai

AniiTotalUrbanRural

Plecatisositi

sold

PlecatiSositiSoldPlecatiSositiSold

200453355088-24719321672-2603403341613

200537823732-5013861217-16923962515119

200650674679-38818891605-28431783074-104

Migratia interna determinate de schimbarea domiciluilui arata un sold negativ datorat restructurarilor din sectorul economiei si migrarii populatiei catre alte orase ale tarii. In mediul urban soldul este negativ ceea ce inseamna ca fie populatia s-a mutat in mediul rural in perioada 2004-2005, fie au plecat in alte orase sau chiar din tara, deoarece soldul din mediul rural in anul 2007 este negativ.

Concluzii:

scderea numrului populaiei;

densitate inferioar mediei pe ar;

creterea duratei medii de via;

tendin de cretere a populaiei urbane pe fondul dominrii populaiei rurale;

spor natural negativ;

predominarea populaiei de naionalitate romn i de confesiune ortodox.3. FORTA DE MUNCATransformarea social, economic i politic, componente caracteristice perioadei de tranziie i trecerii la economia de pia au produs o serie de schimbri n structura pieei forei de munc, cu consecine majore att n domeniul social ct i n cel economic. Faptul c piaa forei de munc este o problem controversat, imaginile i situaia de suprafa ascunznd probleme crora economia i mediul social trebuie s le fac fa n viitor, impune o analiz atent precum i identificarea majoritii problemelor din acest domeniu.Populaia ocupat civil, pe activiti ale economiei naionale ( la sfritul anului ), n judeul Clrai

-mii persoane-

AniiTotal economieAgricultur,vntoare isilviculturPescuit i pisciculturIndustriedin care:ConstruciiComer

IndustrieextractivIndustrieprelucr-toareEnergieelectrici termic,gaze i ap

2000113,372,40,114,60,113,01,52,86,0

2001109,369,90,115,00,113,51,42,05,8

2002101,059,3-16,40,115,01,32,26,2

2003101,456,80,117,10,215,71,22,77,2

2004100,451,60,118,90,117,71,12,67,8

2005101,652,30,117,20,116,01,13,08,4

2006101,349,00,118,50,117,41,03,4

-continuare-

Hoteluri i restauranteTransport,depozitare icomunicaiiInterme-dierifinanciareTranzaciiimobiliarei alte serviciiAdministraiepublic iaprarenv-mntSntate i asisten socialCelelalte activiti ale economiei naionaleAnii

0,73,20,62,11,74,93,30,92000

0,63,20,52,21,84,43,30,52001

0,63,40,52,21,84,33,50,62002

0,42,90,52,62,14,53,80,72003

0,82,90,63,12,44,54,11,02004

0,83,30,63,12,64,74,31,22005

0,93,70,53,32,84,84,51,32006

SURSA: Balana forei de munc - la sfritul anului Cea mai mare parte a populatiei ocupata din judetul Calarasi este concentrata in agricultura, vanatoare si silvicultura, urmata apoi de industrie si industria prelucratoare. Desi din anul 2000 si pana in anul 2006 sectorul agricol a pierdut teren in fata industriei, aceasta a ramas inca ramura de baza a populatiei ocupate. Cele mai nesemnificative domenii din punct de vedere al populatiei ocupate sunt in cel al hotelurilor si restaurantelor care in anul 2007 nu depasesc 0,9%, urmat apoi de intermedierele financiare care raman constante intre 0,5-0,6% din perioada analizata. De-a lungul celor 6 ani a avut loc o scadere de 12% in totalul economiei, un lucru nefavorabil atat din punct de vedere al locurilor de munca din judet, cat si din cel al PIB-ului judetului in economia tarii. Numrul mediu al salariailor n judeul Clrai

- mii persoane -

AniiTotal salariaidin care: muncitori

20004732

20014429

20024228

20034430

20044430

20054429

20064529

SURSA: Ancheta anual "Costul forei de munc"In cazul numarului mediu de salariati, in perioada 2000-2006 acesta a inregistrat scaderi de 2000 persoane. Din totalul de 47.000 persoane salariate, aproximativ 68,08 % sunt muncitori si au functii de executie, sectorul celor cu functii de conducere fiind redus. Faptul ca pana in anul 2000 invatamantul superior nu era prezent in judet, a avut o influenta negativa asupra calificarii populatiei si asupra locurilor de munca pe care acestia le ocupa.

Numrul mediu al salariailor pe activiti ale economiei naionale, n judeul Clrai

AniiTotal economieAgricultura,vntoare isilviculturPescuit i pisciculturIndustriedin care:ConstruciiComer

IndustrieextractivIndustrieprelucr-toareEnergieelectric,termic,gaze, ap

20004727610421701447413112813153026984324

2001439858665531439513312795146716904490

2002417186423361466415913143136218264199

2003439756895691467516613332117727604392

2004442985391781591412314698109322975033

2005440955292132145019313335107324405044

2006*)44701539486150106514021 92422724874

-continuare-

Hoteluri i restauranteTransport,depozitare icomunicaiiIntermedierifinanciareTranzaciiimobiliarei alteserviciiAdministraiepublic iaprarenvmntSntate i asisten socialCelelalte activiti ale economiei naionaleAnii

570266560911341684489730167142000

491280649412091751439730814632001

309290851511031826426831714702002

303251250011782134434536235892003

630219350013502275431436566672004

685229049515722465420540689062005

762241446117212531430740847852006*)

SURSA : Ancheta anual "Costul forei de muncDesi populatia ocupata este concentrata in agricultura, numarul mediu al salariatilor in economia nationala este majoritar in industrie, urmat de industria prelucratoare. Agricultura ocupa locul 3 in privinta numarului de salariati, fapt ce se datoreaza existentei unui numar mare de exploatatii agricole de subzistenta. Cei mai putini salariati se gasesc in domeniul pescuitului si pisciculturii, precum si cel al industriei extractive.

omerii nregistrai i rata omajului n judeul Clrai

Aniiomerii nregistrai laAgeniile pentru ocupareaforei de munc(persoane)Rata omajului(%)

TotalFemeiBrbaiTotalFemeiBrbai

20001530449021040211,98,115,3

2001122753294898110,15,714,0

2002120253546847910,66,514,4

2003 863032455385 7,85,99,8

2004 965834486210 8,86,311,3

2005 999237866206 9,06,910,9

2006 751728844633 6,95,38,5

2007 496521152850 4,63,95,2

SURSA: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de MuncNumarul total de somerii integistrati a scazut de la 15304 de personae in anul 2000 la 4965 persoane in anul 2007, acest lucru s-a datorat deschiderii unor fabricii ( Saint-Gobain Glass), extinderea altora (Aldis). Numarul de somerii pe sexe a inregistrat scaderi atat pentru sexul feminin, cat si pentru cel masculin. Numarul somerilor de sex feminin este mai mic decat cel al celor de sex masculine, lucru datorat deschiderii unui numar mare de fabrici de confectii in mai toate orasele judetului.

Rata somajului per total a scazut cu 7,3% din anul 2000 pana in anul 2007, dar si rata somajului pe sexe a inregistrat scaderi importante pt economia judetului. Cea mai mare rata a somajului se inregistreaza la sexul masculin, aceasta fiind de 5,2% cu 1,3 % mai mult decat rata somajului la sexul feminin.

Completarea situaiei curente a pieei forei de munc i perspectivele acesteia pentru viitor, necesit menionarea unor aspecte legate de calificarea i recalificarea forei de munc.Condiiile socio-economice ale judeului i necesitile de pregtire i de formare a forei de munc n conformitate cu specificul i cerinele economiei de pia au determinat crearea n cadrul judeului i n special n reedina de jude a unor centre i organizaii cu profilul activitii orientat spre rezolvarea problemelor specifice forei de munc.

Acestea i instituiile implicate n procesul de dezvoltare economic, precum Camera de Comer, Industrie i Agricultur a judeului, Agenia Judeean de Ocupare a Forei de Munc etc, furnizeaz programe de instruire i reconversie profesional att persoanelor disponibilizate ct i celor angajate.

Printr-un Proiect al Bncii Mondiale, n luna mai 2005 i-a nceput activitatea Centrul Regional de Formare Profesional a Adulilor Clrai, care este unul dintre cele cinci centre de formare profesionala pentru adulti la nivel national, dezvoltate printr-un parteneriat intre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Banca Mondiala.Centrul Regional de Formare Profesionala a Adultilor Calarasi are mandatul de a servi comunitatea prin satisfacerea nevoilor de formare profesionala a agentilor economici, satisfacerea nevoilor de formare ale tinerilor adulti, care incearca sa raspunda noilor cerinte ale pietei muncii.

Deasemenea, mentine o relatie stransa si in permanenta dezvoltare cu agentii economici angajatori si comunitatea regionala i este pregatit sa actioneze impreuna cu acestia la identificarea nevoilor specifice de formare a locuitorilor, sa elaboreze si sa organizeze programe specializate pentru valorificarea aptitunilor innascute si dezvoltarea de aptitutini tehnice. CRFPA Calarasi este pregatit sa organizeze programe pentru limba engleza la locul de munca sau cunostinte de operare pe computer, in functie de cerinte. Programele astfel dezvoltate garanteaza dobandirea deprinderilor necesare angajarii.Numrul accidentailor n munc n judeul Clrai

200420052006

Numr accidentai

Total din care: 35 39 48

Mortal 4 5 5

Incapacitate temporar de munc 31 34 43

Accidente colective

Numr accidente---

Numr accidentai total---

din care : mortal---

Rata accidentelor de munc ( )0,650,781,05

Sursa : Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei Cu privire la numarul accidentatilor in munca si numarul de accidente mortale a crescut in perioada analizata de la 35 accidentati in 2004 la 48 accidentati in 2006, respectiv de la 4 accidente la 5 accidente. Rata accidentelor de munca a inregistrat o crestere de 0,4 in anul 2004 comparativ cu anul 2006.Ctigul salarial nominal mediu net lunar, pe activiti ale economiei naionale, n judeul Clrai

lei / salariat / RON

AniiTotal economieAgricultur, vntoarei silviculturPescuit ipisciculturIndustriedin care:

IndustrieextractivIndustrieprelucr-toareEnergie electric i termic, gaze i ap

2000167159141176298164265

2001247228217251386235377

2002306279195291435270471

2003401347319377625356577

2004477438316456610434737

20055774823245651311533898

20066815533526488906211043

ConstruciiComerHoteluri i restauranteTransport, depozitarei comunicaiiIntermedieri financiareTranzaciiimobiliarei alteservicii

14411070262426151

215164154372614224

259226156464834291

4053052716231016361

5333243126541386394

6034043196541548448

6184383666851802562

lei / salariat / RON - continuareAdminis-traiepublici aprarenvmntSntate i asisten socialCelelalte activiti ale economiei naionaleAnii

2671321541522000

3482322372132001

4472903052552002

5774323753322003

6755454413702004

9296945744482005

12559586694972006

SURSA: Ancheta anual privind "Costul forei de muncCu privire la castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activiti ale economiei naionale, n judeul Clrai, cel mai ridicat s-a inregistrat in domeniul intremedierilor financiare ajungand in anul 2006 la 1802 lei Ron/ salariat, urmat de castigul din domeniul administratie publice si apararii cu 1255 lei RON/salariat. Domeniul cu cel mai mic castig salarial este cel din pescuit si piscicultura cu 352 lei RON/salariat.Cantine de ajutor social) n 2006, n judeul Clrai

- numr - Cantine 13) (secii)Beneficiari )

Numr )Capacitate 15)(locuri)(persoane)

Judeul Clrai2550370

Sursa: Ministerul Muncii

In anul 2006 judetul de confrunta cu un deficit de cantine de ajutor social, activand doar 2, cu o capacitate de 550 de locuri si beneficiind doar 370 de persoane.

Protectia sociala a somerilor.

Masuri active de ocupare a fortei de munca si de combatere a somajului:

1. stimularea persoanelor fizice pentru incadrarea in munca a absolventilor institutiilor de invatamant;

2. acordarea de credite pentru infiintarea de intreprinderi mici si mijlocii in scopul crearii de noi locuri de munca (in special pentru someri se acorda credite avantajoase);

3. calificarea, recalificarea si perfectionarea profesionala a somerilor, pentru facilitatea integrarii pe piata muncii a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca (se afla in derulare programe de recalificare a acestora in domeniile solicitate);

4. oraganizarea bursei locurilor de munca;

5. elaborarea Programului special de ocupare a fortei de munca disponibilizate.

Masuri pasive de protectie sociala a somerilor:

a. acordarea ajutorului de somaj;

b. acordarea alocatiei de sprijin;

c. acordarea ajutorului de integrare profesionala;

d. acordarea platilor compensatorii.

Cheltuielile cu protecia social a omerilor n 2002-2004, in judeul Clrai

milioane lei ROLJudeul CalarasiTotalAjutorde omaj )

Ajutor deintegrareprofesional )Alocaiede sprijin

Cheltuielipentruformareaprofesional

Plataabsolvenilor

200213352463441652719227810617

2003156504738105273488328652164

20041983948510876156041814446

milioane lei ROL continuarePli pentru stimularea omerilor care se angajeaz nainte de expirarea perioadei de omaj3)Pli pentrustimularea mobilitiiforei demunc )Pli pentru stimularea angajatorilor care ncadrez omeri din categoria defavorizai18)Pli compensatorii efectuate n cadrul programelor de restructurare, privatizare i lichidareAltecheltuieli

226012151977339229

66347466183212751819

7857673564785981948

Sursa: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de MuncCheltuielile cu protecia social a omerilor n 2005-2006, in judeul Clrai

- lei RON -JudeulTotalIndemnizaiede omaj )(omeri cu experien n munc)

Indemnizaiede omaj)(omeri fr experien n munc Cheltuielipentruformareaprofesional

Plataabsolvenilor

Pli pentru stimularea omerilor care se angajeaz nainte de expirarea perioadei de omaj

2005144463647471947624208701802513318171781

20061363111562467743746101023944421727103286

- lei RON continuarePli pentru stimularea mobilitii forei de muncPli pentru stimularea angajatorilor care ncadrez omeri din categoria defavorizaiPli compensatorii efectuate n cadrul programelor de restructurare, privatizare i lichidareAltecheltuieli

287104430913233974168110

64450572570 24354 4751515

Sursa: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc.Cheltuielile cu protectia sociala a somerilor in perioada 2002-2004 au crescut deoarece si numarul somerilor a crescut. Cele mai mari cheltuieli sunt la ajutorul de somaj in perioada 2002-2004, iar in anul 2005 sunt la indemnizatia de somaj (aproximativ 51,72% din total), urmate de categoria altor cheltuieli, si cheltuielile pentru formarea profesionala (circa 4,85% din total). In anul 2006 cheltuielile totale cu protectia somerilor au scazut fata de anul 2005 cu 5,64%, cheltuielile cu indemizatia de somaj (pentru someri cu experienta in munca) au scazut si ele cu aproximativ 16,39%, insa au crescut categoria altor cheltuieli cu 13,99% si cheltuielile pentru formarea profesionala cu 45,90% ceea ce arata ca agentiile de ocupare a fortei de munca doreste ca somerii sa se poata califica si in alte domenii pentru a-si putea gasi mai usor un loc de munca.Concluzii:

sistemul serviciilor de protecie social acoper o arie relativ restrns a grupurilor care necesit ngrijiri speciale;

facilitarea integrrii pe piaa muncii a persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc prin programe speciale de calificare, recalificare i perfecionare profesional, prin stimularea persoanelor fizice i juridice pentru ncadrarea n munc a absolvenilor, prin acordarea de credite pentru nfiinarea de IMM-uri n vederea crerii de noi locuri de munc.4. SANATATEA Reeaua unitilor sanitare din cadrul judeului este reprezentat mai bine n mediul urban n comparaie cu mediul rural. Caracteristic actului de asisten sanitar din judeul Clrai este faptul c personalul medical cu studii superioare este mult sub nivelul necesar i c dotarea unitilor sanitare cu aparatur medical i cu medicamente este necorespunztoare.Asistena sanitar a populaiei judeului este asigurat de uniti din sectorul public i din cel privat, acesta din urm dezvoltandu-se pe parcursul ultimilor ani.

Paturile n spitale i personalul medico-sanitar, la 31 decembrie, n judeul Clrai

- numr -AniiPaturi n spitale)Medici )StomatologiFarmacitiPersonal sanitar mediu

200016572893461022

200116633033581047

200216032953061076

200313172943161028

2004133334764451159

2005137133164441109

2006137127655451144

Not : Paturi n spitale i personal medico-sanitar n uniti cu proprietate majoritar de statModificrile intervenite n ultimii ani n structura serviciilor de sntate au produs schimbri n tipologia unitilor sanitare i n structura personalului implicat n asigurarea serviciilor de sntate. Serviciile de ngrijire a sntii sunt furnizate printr-o reea de uniti sanitare (spitale, dispensare, cabinete medicale i alte instituii), aparinnd n principal sectorului public. In privinta sanatatii judetul Calarasi are urmatoarea situatie: numarul de paturi din spitale a inregistrat o scadere de 17,26% in 2000 comparativ cu anul 2006, numarul de medici a avut un trend oscilant, insa din 2004 a scazut ingrijorator ajungand la 276 de medici. Doar numarul de farmacisti a crescut de la 6 in anul 2000 la 45 farmacisti in anul 2006, precum si numarul de personal sanitar mediu a crescut cu 122 de persoane in perioada analizata.

In anul 2006 un pat revenea 231 de persoane, 1149 persoane reveneau unui medic, 5766 persoane reveneau unui stomatolog si 7048 persoane reveneau unui farmacist. Acest lucru demonstreaza lipsa cu care se confrunta domeniul sanatatii in judetul Calarasi, precum si locuitorii acestuia.Principalele uniti sanitare, cu proprietate majoritar de stat, n judeul Clrai

- numr uniti - AniiSpitalePolicliniciDispensare medicaleCentre de sntateCreeFarmacii)

TotalTeritoriale

20007-7--27

20017-4--27

20027-5--26

20036-4--26

20046-4--26

20056-4--26

20066-4--26

La principalele unitati sanitare, cu proprietate majoritara de stat, judetul Calarasi se confrunta cu o adevarata problema, numarul spitalelor in anul 2006 era de 6 unitati, policlinicile lipsesc, dispendarele medicale au scazut de la 7 in anul 2000 la 4 unitati in anul 2006, centrele de sanatate de asemenea lipsesc, cresele au ramas constante 2, iar farmaciile sunt in numar de 6 in anul 2007.Urmare a politicii guvernului n domeniul sntii, prin programul de construcii al Ministerului Sntii Publice, ncepnd cu anul 2008 este prevzut construirea unui Spital Judeean de Urgen n municipiul Clrai, urmnd ca acesta s beneficieze de cea mai modern dotare i de cele mai eficiente servicii medicale, la standarde europene.

Principalele uniti sanitare, cu proprietate privat, n judeul Clrai

-numr uniti-Judeul Clrai

Proprietate majoritar privat

SpitalePolicliniciCabinete medicale de familieCabinete medicale de medicin generalCabinete medicale de specialitateCabinete stomatologice

2004--2613731

2005--10193931

2006--11194331

continuare - numr uniti Proprietate majoritar privat

Laboratoare medicaleLaboratoare de tehnic dentarFarmacii)Depozite farmaceuticeCentre medicale

33411-

44411-

44411-

La capitolul principalele unitati sanitare, cu proprietate private, judetul Calarasi are urmatoarea situatie : din anul 2004 numarul de cabinete medicale de familie a scazut de la 26 unitati la 11 in anul 2006, insa au crescut numarul cabinetelor medicale de medicina generala, cbinetele medicale de specialitate, laboratoarele medicale si la boratoarele de tehnica dentara. Numarul cabinetelor stomatologice, farmaciilor si depozitelor farmaceutice a ramas constant in perioada 2004-2006.Concluzii:

tendina dezvoltrii unitilor sanitare n sectorul privat, n special n domeniul stomatologiei i al furnizrii de produse farmaceutice;

gradul de ncrcare pe fiecare categorie de personal medico-sanitar, mult superior mediei la nivel naional;

diferene mari ntre mediul urban i cel rural n ceea ce privete distribuia populaiei pe fiecare cadru medicosanitar;

accentuarea tendinei naionale i mondiale privind reducerea numrului de paturi din spitale i mutarea accentului ctre ngrijirea ambulatorie.5. EDUCATIAPremergtor analizei situaiei curente a sistemului educaional al judeului i a implicaiilor lui n evoluia pieei muncii precum i n dezvoltarea economic a judeului, trebuie menionat faptul c acesta este parte component a sistemului educaional naional. nvmntul de toate gradele se desfoar n limba romn n instituii ale sistemului de stat i privat. Populaia colar pe niveluri de educaie (inclusiv nvmntul particular), n judeul Clrai

- numr - Anii

colariTotalPrecolarPrimar i gimnazialLicealProfesio-nal i de uceniciPostliceali demaitriSuperior

TotalPrimar(cl.I-IV)Gimnazial(cl.V-VIII)nv-mntulspecial(cl.I-VIII)

2000/20015709584183771416682209597372762802558 327

2001/20025716384203614215847202395678983595394 714

2002/20035671286853411415633184483383664378355 814

2003/2004562678678329841626116723-86754894274762

2004/2005548288854309071570915198-90595107169732

2005/20065301689732957815088144801089244749158634

2006/20075162990152906814888141671389524061136397

Nivelul de educatie din judetul Calarasi per total a inregistrat o scadere de 9,57% in anul 2007 comparativ cu anul 2000. Numarul prescolarilor a avut un trend crescator, invatamantul primar si gimnazial a inregistrat scaderi, iar invatamantul liceal, professional si de ucenici si cel superior au prezentat oscilatii. Caracteristici:

numr redus al elevilor din nvmntul postliceal i superior;

grad ridicat de cuprindere al elevilor n nvmntul primar i gimnazial;

distribuie covritoare a unitilor de nvmnt liceal n mediul urban;

lipsa unei orientri strategice a unor instituii educionale pentru acoperirea nevoilor pieei forei de munc.6. CULTURAn prezent facilitile culturale existente satisfac n mic msur nevoile populaiei, la nivelul judeului nregistrndu-se o scderea interesului public fa de actul de cultur organizat, datorat n mare msur impactului mass-media asupra timpului dedicat de individ formrii i educaiei permanente. Totodat s-au manifestat n ultimii ani aspecte negative, reflectate n scumpirea actului cultural i lipsa fondurilor pentru definitivarea unor investiii de infrastructur n domeniul cultural. Judeul posed un fond cultural istoric deosebit i relativ bogat, reprezentat de importante vestigii arheologice, monumente cultural-istorice i muzee locale.

Numrul i activitatea bibliotecilor n judeul Clrai

AniiBiblioteci (total)din care: biblioteci publice

Uniti(numr)Volumeexistente (mii)Volumeeliberate (mii)Uniti(numr)Volumeexistente (mii)Volumeeliberate (mii)

2000211170471353731395

2001207167179453744458

2002207170267153759385

2003205169268453770344

2004200172462753792345

2005201177162253800317

2006197173765553807272

SURSA : Biblioteca NaionalDin numarul total de biblioteci, 26,90% sunt biblioteci publice la care numarul de volume existente a crescut de la 731.000 in anul 2000 la 807.000 in anul 2006, insa numarul celor eliberate a scazut cu 31,13% in perioada analizata. O posibila cauza a scaderii numarului de volume imprumutate o reprezinta utilizarea tot mai intensa a calculatorului si implicit a internetului, existand posibilitatea de a gasi volumele dorite in format electronic.

Abonamente la radio i televiziune ( la sfritul anului ), n judeul Clrai

- numr -

AniiAbonamente la radio)Abonamente la televiziune

20003368342276

20013133944140

20022838140881

20039009091628

20048342088761

20058249185152

20067555280421

SURSA: Societatea Romn de Televiziune i Consiliul Naional al AudiovizualuluiPrivind evolutia abonamentelor la radio si televiziune, aceasta a fost oscilanta, punctual culminant fiind anul 2003 in care atat abonamentele radio, cat si cele la televiziune au atins pragul de 90.000. In perioada 2004-2005 au avut o evolutie abonamentele au avut o evolutie scazanda cu aproximativ 16,13% abonamentele la radio in 2006 fata de 2003, iar abonamentele la televiziune au scazut cu 12,23% in anul 2006 fata de 2003.

7. SPORTActivitatea sportiv n judeul Clrai

- numr -

AniiSecii sportive afiliateSportivi legitimaiAntrenori cu norm ntreagInstructoriArbitri

2000922138 3425124

2001562388 3732109

2002331278 3220108

2003371258 3022 95

2004842143 2870 72

200526 495 28 6 20

200629 720 29 69 17

SURSA: Agenia Naional pentru SportIn judetul Calarasi in perioada 2000-2006 numarul sectiilor sportive afiliate au scazut de la 92 sectii la 29. Numarul sportivilor legitimati a variat in perioada 2000-2004, scazand drastic in anul 2005 ajungand la 495 si crescand pana la 720 persoane in anul 2006. Si numarul antrenorilor a variat de-a lungul perioadei, ajungand in 2006 la 29 persoane de la 34 in 2000, numarul instructurilor a oscilat in sens pozitiv, crescand de la 25 persoane in 2000 la 69 persoane in 2006. Arbitri, insa au scazut drastic cu 86,29% in 2006 comparativ cu 2000. In consecinta, activitatea sportive in judetul Calarasi este scazuta din toate punctele si se confrunta cu un deficit atat de personal spotiv, cat si cu sportivi. 8. CONTURI NATIONALE.Produsul intern brut n judeul Clrai

-milioane lei (RON) preuri curente-200020012002200320042005

Judeul Clrai709,11158,11239,91739,92537,22287,6

Indicatorul produsul intern brut in judetul Calarasi a inregistrat in perioada 2000-2004 cresteri semnificative, crescand de la 709,1 milioane lei in anul 2000 la 2537,2 milioane lei in anul 2004, insa a inregistrat o scadere de -249,6 milioane lei in 2005 comparativ cu 2004.

9. ACTIVITATEA INTREPRINDERII.Unitile locale active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti i clase de mrime, n anul 2004, n judeul Clrai

- numar uniti -RegiuneJudeulActiviti (seciuni CAEN, Rev. 1)Totaldin care: pe clase de mrime, dup numrul de salariai

0-910-4950-249250 i peste

Clrai353031332898919

Industrie extractiv 11---

Industrie prelucrtoare434280895312

Energie electric i termic, gaze i ap61113

Construcii21015540141

Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea i ntreinerea autovehiculelor i motocicletelor i a bunurilor personale i casnice2131201610510-

Hoteluri i restaurante12811711--

Transport, depozitare i comunicaii2432132172

Tranzacii imobiliare, nchirieri i activ.de servicii prestate n principal ntreprinderilor2612362131

nvmnt )44---

Sntate i asisten social 38)4747---

Alte activiti de servicii colective, sociale i personale656311-

Unitile locale active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti i clase de mrime, n anul 2005, n judeul Clrai

- numr uniti -RegiuneJudeulActiviti (seciuni CAEN, Rev. 1)Totaldin care: pe clase de mrime, dup numrul de salariai

0-910-4950-249250 i peste

Clrai380933873139118

Industrie extractiv22---


Energie electric i termic, gaze i ap6-312


Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea intreinerea autovehiculelor i motocicletelor i a bunurilor personale i casnice2253212711511-

Hoteluri i restaurante141126123-



nvmnt 38)55---

Sntate i asisten social 38)5050---


Unitile locale active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti i clase de mrime, n anul 2006, n judeul Clrai

- numr uniti -RegiuneJudeulActiviti (seciuni CAEN, Rev. 1)Totaldin care: pe clase de mrime, dup numrul de salariai

0-910-4950-249250 i peste

Clrai455439944459223

Industrie extractiv 55---



Construcii2892265211-

Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea i ntreinerea autovehiculelor i motocicletelor i a bunurilor personale i casnice233121901347-

Hoteluri i restaurante15214093-



nvmnt 38)981--

Sntate i asisten social 38)54522--


In 2006, unitatile preponderente in judetul Calarasi sunt unitatile cu un numar de 0-9 angajati, reprezentand 87,70% din totalul societatilor, urmate de societatile cu 10-49 angajati care reprezinta 9,77% din totalul de 4554 de unitati. Cele mai multe unitati se intalnesc in domeniul comertului cu ridicata si amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice, pe locul 2 se regasesc societatile din industria prelucratoare.Unitatile cu peste 250 de salatiati sunt in numar de 23 si reprezinta circa 0,5% din totalul societatilor.Cifra de afaceri a unitilor locale active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti ale economiei naionale, n judeul Clrai

JudeulActiviti (seciuni CAEN, Rev. 1)Cifra de afaceri(miliarde leipreuri curente) 2004Cifra de afaceri(milioane lei (RON)preuri curente) 2005Cifra de afaceri(milioane lei (RON) preuri curente) 2006

Total judeul Clrai2671027913943

Industrie extractiv1*)2




Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea intreinerea autovehiculelor i motocicletelori a bunurilor personale i casnice7040866

1254

Hoteluri i restaurante2073242


Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti deservicii prestate n principal ntreprinderilor

5865181

nvmnt)2*)1

Sntate i asisten social44)2545

Alte activiti de servicii colective, sociale i personale1162217

Cifra de afaceri a unitatilor locale active in perioada 2004-2006 a crescut, cele mai mari venituri s-au inregistrat in industria prelucratoare ajungand in 2006 la 1948 milioane lei RON, urmat de comertul cu ridicata si amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice, care a avut o crestere de 44,80% in 2006 fata de 2005. Cele mai neproductive activitati sunt industria extractive, invatamantul si sanatatea si asistenta sociala, avand o cifra de afaceri intre 0,5 milioane si 5 milioane lei RON, sume destul de nesemnificative in totalul economiei judetului.

Personalul unitilor locale active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti ale economiei naionale,n anul 2004, n judeul Clrai

JudeulActiviti (seciuni CAEN, Rev. 1)Personalul )(numr persoane) 2004Personalul )(numr persoane) 2005 Personalul 47)(numr persoane)

2006


Industrie extractiv 1 6 8


Energie electric i termic, gaze i ap 1197 772 798

Construcii 3015 2895 2799

Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea i ntreinerea autovehiculelor i motocicletelor i a bunurilor personale i casnice 6301 6739 7196

Hoteluri i restaurante 516 695 686


Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii prestate n principal ntreprinderilor )199917842075

nvmnt

13 15 44

Sntate i asisten social49 95 112 132

Alte activiti de servicii colective, sociale i personale 269 477 423

Ca si in cazul cifrei de afaceri, in judetul Calarasi jumatate din salariatii din activitatile economiei sunt concentrati in industria prelucratoare, cu o tendinta de scadere in ani 2005-2006. A doua activitate cu salariati cuprinsi intre 6301-7196 persoane este cea a comertului cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice. Activitatea cu cel ami mic numar de angajati o reprezinta industria extractive (intre 1-8 angajati intre 2004-2006). Invatamantul este tot o activitate cu un personal redus, cauza fiind nivelul remunerarii foarte mic.

Investiiile brute ale unitilor locale active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti ale economiei naionale, n anul 2004, n judeul Clrai

JudeulActiviti (seciuni CAEN, Rev. 1)Investiii brute(miliarde leipreuri curente) 2004Investiii brute(milioane lei (RON) preuri curente) 2005

Investiii brute(milioane lei (RON) preuri curente) 2006


Industrie extractiv--1



Construcii1792119

Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea i

ntreinerea autovehiculelor i motocicletelor

i a bunurilor personale i casnice4118472

Hoteluri i restaurante49107


Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de

servicii prestate n principal ntreprinderilor )621210

nvmnt

-*)*53)

Sntate i asisten social5231-

Alte activiti de servicii colective, sociale

i personale1831

10. AGRICULTURA.Potenialul natural, economic i uman de care dispune judeul Clrai face ca agricultura s constituie un sector de baz n economia judeului, aceasta fiind susinut att de ponderea populaiei ocupate (peste 50%), ct i de ponderea suprafeei agricole (de 84%) din total suprafa jude. Pentru judeul Clrai, agricultura ramur care asigur hrana populaiei i importante cantiti de materii prime pentru industria alimentar i nealimentar este una dintre cele mai importante resurse ale dezvoltrii, cu condiia s devin competitiv n privina calitii produselor i nivelului preurilor .Suprafaa cultivat n profil de exploatare, cu principalele culturi, n judeul Clrai

- ha -2000200120022003200420052006

Suprafaa cultivat - total392909411582409146401432414803397989374255

Cereale pentru boabe252587296322286896222635253563248232203993

Gru i secar126112165631154440 85046125055154510118411

Orz i orzoaic 18922 32971 42007 1098927309 24729 14357

Porumb105455 94999 88231122893110672 67975 69931

Plante uleioase102476 86188 91069139061122576121922144009

Floarea soarelui 71117 62098 7539211446283050 76780 80186

Sfecla de zahar 10- 333 2748 - - 197

Cartofi 1151 669 579 533 609 478 499

Legume 3797 2380 2538 2457 4162 3617 3239

Sursa : Cercetri statistice curenteIntre ani 2000-2006 suprafata cultivata a inregistrat o evolutie oscilanta, in 2004 avand cea mai mare suprafata. Cu ce mai mare suprafata cultivata sunt cerealele pentru boabe cu o pondere de 54,50% din total suprafata cultivate in anul 2006. Culturile cu aproape aceiasi suprafata cultivate sunt graul si secara, porumbul si plantele uleioase. Floarea soarelui are cea mai mica suprafata cultivate in anii 2000, 2002, 2003 si 2006, iar in restul anilor cultura lipseste din suprafata cultivabila.Fondul funciar, dup modul de folosin, la 31 decembrie, n judeul Clrai - hectare -AniiSuprafaa totalSuprafaa agricoldin care, pe categorii de folosin:

ArabilPuniFneeVii)Livezi )

200050878542815941361159241067970548

200150878542815941392259101867820321

200250878542678041313553441347856311

200350878542678041577953101345246311

200450878542678041602952811345120216

200550878542669641603052351345120177

200650878542663241596652351345120177

SURSA: Cercetri statistice curente; Agenia Naional de Cadastru i Publicitate ImobiliarIn perioada analizata suprafata agricola a avut un trend descrescator, ajungand de la 428159 ha in 2000 la 426632 ha in anul 2006. Pe categorii de folosinta, suprafata arabila are cea mai mare pondere, urmata de pasuni. In ultimi ani suprafata cu vii si livezi a scazut simtitor.Suprafaa viilor pe rod, n judeul Calrai

- hectare -

200420052006

Totaldin care: proprietate majoritara privata



Vii pe rod total505650565244523449054905

Vii altoite pe rod114114252242117117

Vii hibride pe rod494249424992499247884788

Suprafata viilor pe rod intre anii 2004-2006 a avut o evolutie oscilanta, proprietatea fiind majoritar privata. Ponderea cea mai mare de aproximativ 90% o au viile hibride pe rod.

Efectivul de animaleCreterea animalelor, activitate veche i cu tradiie, are o importan deosebit pentru agricultura zonei, datorit condiiilor favorabile i a bazei furajere corespunztoare.

Dup anul 1990, prin desfiinarea complexelor zootehnice ale CAP-urilor i trecerea eptelului existent n proprietatea fotilor membrii cooperatori, lichidarea sau cvasilichidarea fostelor AEI-uri i ulterior a unor complexe zootehnice de cretere i ngrare a animalelor, ca i datorit condiiilor inadecvate din gospodriile populaiei pentru creterea animalelor la scar mai mare, liberalizarea de drept a sacrificrii acestora, cu eliminarea concomitent a restriciilor n greutate au determinat scderea constant a efectivelor de animale.Sectorul creterii animalelor s-a caracterizat prin existena unui sistem de cretere i exploatare a animalelor preponderent privat de tip extensiv, cu o mare dispersie a efectivelor. Efectivele de animale (la sfritul anului) n judeul Clrai

-capete-

AniiBovinePorcineOvineCaprine

Totaldin care: vaci, bivolie ijuninciTotaldin care:scroafe de prsilTotaldin care: oi i mioare

2000 338961969113926614416164389122402 8933

2001 331642009214268515193139588117837 8382

2002 31983201001410771459112618111007112992

2003 31150198671412011193312743411148811807

2004) 322592049013728110371116798 9890413798

200560) 36474217381742111589312589810743718276

200660) 36291192411779691749412946211301815444

SURSA: Cercetri statistice curenteIn perioada 2000 cel mai mare efectiv de animale il reprezenta cel de ovine cu 164389 exemplare, insa din 2002 cel mai mare efectiv de animale era de porcine cu 142685 exemplare. Cel mai mic efectiv il reprezinta cel de caprine care in perioada 2000-2006 a crescut de la 8933 de animale la 15444 de exemplare. Totalul efectivelor de bovine in perioada a avut o evolutie oscilanta, in anul 2001 a avut o scadere de 2,15% fata de anul 2000. Aceasta scadere a continuat pana in anul 2004, iar din 2005 a avut o crestere rapida. Mai mult de jumatate din totalul bovinelor sunt vaci, bivolite si juninci. Totalul efectivelor de ovine intre 2000-2006 a avut un trend oscilant, scazand pana in anul 2003 si apoi crescand cu foarte putin pana in 2006.Parcul de tractoare i principalele maini agricole din agricultur, la 31 decembrie, n judeul Clrai

- buci -

AniiTractoare agricole fizicePluguri pentru tractorSemntori mecaniceCombine autopropulsate pentru recoltat: cereale pioase + porumb + furaje

20004601344519611064

2001485635762053810

2002493139472047798

2003444632712280782

2004450433462278889

2005504341182242839

2006514141252480945

SURSA: Cercetri statistice curente

NOTA : Parcul de tractoare i principalele maini agricole sunt aferente unitilor care au agricultura ca activitate principalEvolutia parcului de tractoare per total a fost una crescanda, tractoarele agricole fizice au crescut din 2003 in 2006 cu 13,51 %, plugurile pentru tractoare au crescut de la 3346 in 2004 la 4125 in 2006, semanatorile mecanice au crescut si acestea cu 20,92 % intre 2000-2006.11. Locuinte si utilitati publiceCanalizare public i spaii verzi la 31 decembrie, n judeul Clrai

UM200420052006

Localiti) cu instalaii de canalizare public

Totalnumr 7 6 6

Municipii i oraenumr 5 5 5

Lungimea total simpl a conductelor de canalizare publickm151150150

Suprafaa spaiilor verzi n municipii i oraeha158158168

Din totalul localitatilor cu instalatii de canalizare publica de 7 in 2004, in 2005 s-a ajuns la un numar de 6, precum si lungimea totala simpla a conductelor de canalizare a scazut de la 151 de km la 150 de km in 2005 si 2006. Intr-o localiatate s-au scos conductele de camnalizare publica. Suprafata spatiilor verzi a crescut din 2005 pana in 2006 cu 10 hectare mai mult, ceea ce e un lucru extrem de bun pentru mediul inconjurator si pentru locuitorii judetului.Fondul de locuine n judeul Clrai

Ani Total

Locuine (numr)Camere de locuit(numr)Suprafa locuibil(mii m)

2000)112552 327160 ) 3787,4

2001115003334239 3970,6

2002115254334938 3982,7

2003115607336014 4002,2

2004115883336805 4017,6

2005115951337062 4023,2

2006115870336661 4026,0

Fondul de locuinte in judetul Calarasi, in general a inregistrat o crestere atat din punct de vedere al numarului de locuinte, camerelor de locuit si a suprafetei locuibile. Numarul locuintelor a crescut din 2000 pana in 2005 cu 2,93%, insa a scazut cu 0,06% in anul 2006 datorita boom-ului de preturi la imobiliare. In cazul camerelor de locuit situatia este asemanatoare cea numarului de locuinte, ins ape fondul acestor scaderi din 2006, suprafata locuibila este in continua crestere, crescand din 2000 pana in 2006 cu 5,92%.Volumul de ap potabil distribuit consumatorilor, n judeul Clrai

AniiAp potabil distribuit consumatorilor

Total (mii m3)din care:pentru uz casnic

2000123509441

2001115728596

2002107707830

200392606805

2004 84496361

2005 82256581

2006 89717258

Volumul de apa distribuita consumatorilor in perioada analizata a scazut atat per total, cat si cea folosita pentru uzul casnic, se doreste o utilizare rationala a resursei apa. Din 2006 insa s-a inregistrat crestere atat in totalul de apa distribuita, cat si cea folosita pentru uzul casnic.Reeaua i volumul gazelor naturale distribuite, n judeul Clrai

AniiLocaliti n care se distribuie gaze naturale (numr)- la sfritul anului -Lungimea simpl a conductelor de distribuie a gazelor naturale (km) - la sfritul anului -Volumul gazelor naturale distribuite (mii m)

Total1)din care:municipii i oraeTotaldin care:pentru uz casnic

20004231,339830 2041

20014235,643574 6040

20024244,73767010458

20034274,83949214089

20044281,44789717128

20054287,95000715754

20064290,05017714483

Numarul localitatilor in care se distribuie gaze naturale nu s-a schimabat de-a lungul celor 6 ani, insa lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor naturale a crescut de la 31,3 km la 90 de km, aratand acest lucru ca aproape toata raza oraselor a fost acoperita si ca majoritatea locuitorilor beneficiaza de acest serviciu. Consecinta mariri lungimii cu conducte de distributie a gazelor este cresterea volumului de gaze naturale distribuite cu 25,97% din 2000 pana in 2006. Volumul gazelor distribuite pentru uz casnic a inregistrat in schimb un trend oscilant, crescand volumul pana in 2004 si apoi inregistrandu-se o descrestere, desi totalul gazelor distribuite creste.Strzile oreneti, la 31 decembrie, n judeul Clrai

200420052006

Lungimea strzilor oraeneti (km) -total 315 315 315

din care: modernizate 151 169 169

Lungimea strazilor orasenesti nu a integistrat cresteri in cei 3 ani, ramanad aceiasi de 315 km, insa a crescut lungimea strazilor modernizate cu 11,92% in anul 2006 fata de anul 2004. Acest lucru se datoareaza programelor de care a benficiat judetul ( SAPARD, PHARE, ISPA).12. TransporturiLiniile de cale ferat n exploatare, la 31 decembrie , n judeul Clrai

- km -200420052006

Total 242 188 188

din care:

electrificate 151 162 161

Din total:

Linii cu ecartament normal)

Total 242 188 188

Cu o cale 70 56 56

Cu doua ci 172 132 132

Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 47,6 36,9 36,9

Totalul liniilor de cale ferata in exploatare a scazut din 2004 in 2006 cu 54 de km, insa au crescut numarul celor electrificate de la 151 la 161 de km. Totalul liniilor cu ecartament normal a scazut de asemenea de la 242km in 2004 la 188 km in anul 2006. Liniile cu o cale au scazut si ele cu 14 km, iar cele cu doua cai la fel, scazand cu 40 km. Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu a inregistrat si ea o scadere de la 47,6 la 36,9 in 2006.Drumurile publice, la 31 decembrie, n judeul Clrai

- km -200420052006

Drumuri publice - total128312851267

din care:

Modernizate511514496

Cu imbrcmini uoare rutiere305304304

Din total drumuri publice:

Drumuri naionale)488488470

din care:

Modernizate475478460


Drumuri judeene i comunale795797797

din care:

Modernizate363636


Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu25,225,324,9

Situatia drumurilor publice este urmatoarea: totalul acestora a oscilat in cei 3 ani, drumurile modernizate reprezinta un sfert din totalul drumurilor si a prezentat oscilatii, iar drumurile cu imbracaminti usoare rutiere au ramas constante. Din totalul drumurilor publice un sfert este reprezentat de drumuri nationale care in 2006 au suferit o usoara descrestere, iar din acestea in jur de 10 km sunt cu imbracaminti usoare rutiere, restul de aproximativ 460-470 km sunt drumuri nationale modernizate. Tot din drumurile publice ale judetului, mai mult de un sfert sunt drumuri judetene si comunale, din care doar 36 de km sunt drumuri modernizate. Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu a scazut de la 25,3 in 2005 la 24,9 in anul 2006.Transportul urban de pasageri, la 31 decembrie, n judeul Clrai

AniNumrul vehiculelor n inventar- la sfritul anului -Pasageri transportai(mii)

AutobuzeAutobuze

200060 1883,4

200135 1402,0

200238 1142,1

200326 3422,1

200431 2665,7

200528 2624,8)

200625

Desi numarul autobuzelor a scazut de la 60 exemplare in 2000 la 25 exemplare in 2006, numarul de pasageri a inregistrat un trend oscilant, scazand pana in 2002, crescand in 2003 si apoi avand o scadere usoara in urmatori. Dupa anul 2000 s-au introdus microbuzele ceea ce a dus la scaderea numarului autobuzelor, alta cauza fiind si cresterea numarului de autovehicule achizitionate de populatia judetului.13. Turism

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, la 31 iulie n judeul Clrai

- numr -

200420052006

Total87 9

Hoteluri i moteluri55 6

Pensiuni turistice urbane11 2

Pensiuni turistice rurale2111

Numarul hotelurilor si motelurilor a inregistrat o crestere de 20%, numarul pensiunilor urbane au crescut cu o unitate, iar pensiunile rurale au avut o crestere spectaculoasa, crescand de la o unitate in 2005 la 11 unitati in 2006.Capacitatea i activitatea de cazare turistic, n judeul Clrai

AniiCapacitate de cazareSosiri(mii)nnoptri(mii)Indicii de utilizarenet a capacitiin funciune (%)

Existent (locuri)n funciune(mii locuri-zile)

2000359 )138102921,3

2001399 79)15051912,5

2002428 79)14282618,1

2003533 79)17773620,2

2004566 79)19893819,0

2005546 79)196125327,0

2006541 79)199148341,7

14. Finante Execuia bugetului local la nivelul judeului Calarai

- miliarde lei -

2001

20022003200420052006

Venituri total798108410841421204,3301,1

din care:

Subvenii primite de la bugetul de stat818222656,915,2

Cheltuieli total799107710771394197,9282,2

Excedent (+)-0,5+7+27+27+6,4+18,9

Not: Datele valorice au n perioada 2001-2004 UM mii lei, iar ncepnd cu anul 2005, mil lei RON.Sursa: Ministerul Finantelor PubliceCAPITOLUL 3ANALIZA SWOT A JUDETULUI CALARASI

Analiza SWOT este o metod eficient, utilizat n cazul planificrii strategice pentru identificarea potenialelor, a prioritilor i pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie s dea rspunsul la ntrebarea: Unde suntem?, aceasta implicnd analiza mediului intern al ntreprinderii i a mediului extern general i specific.Puncte TariInfrastructur Economie Mediu Rural Resurse Umane

Reele de drumuri

naionale i europene

modernizate

Existena autostrzii

Bucureti-Constana (parial dat n folosin)

Existena pe teritoriul

judeului a axelor prioritare TEN-T 22(feroviar Curtici Constana, TEN-T 18(Fluviul Dunrea), TEN T-7 (rutier Ndlac-Constana)

Densitate bun a reelelor de transport n raport cu gradul de acces a tuturor localitilor judeului la acestea

Existena punctului de trecere a frontierei Clrai - Silistra

Relativa apropiere de cel mai mare aeroport din ar, Henri Coand, aflat la 60 km fa de

principalele orae ale judeului (Lehliu-Gar i Olteniaa) i 120 km

de reedina de jude Municipiul Clrai

Accesul rutier, feroviar i fluvial la Marea Neagr

Nivel ridicat de acoperire al reelelor de comunicaii fixe i mobile Poziie geografic favorabil ce ofer posibiliti de dezvoltare, n

special n turism i transporturi fluviale

Condiii naturale propice dezvoltrii agriculturii

Potenial agricol legumicol, cerealier i zootehnic ridicat

Fertilitate ridicat a solului

Proprietatea sectorului privat asupra majoritii

terenurilor agricole

Tendina de creterea a sectorului de servicii i a celui privat

Existena unor firme

private reprezentative cu capital strin sau mixt

Existena bazei de

cercetare n domeniul

agriculturii i pomiculturii

Potenial natural, cultural i istoric pentru dezvoltarea

turismului

For de munc calificat n sectoare industriale tradiionale

(confecii, textile, siderurgie, materiale construcii) Condiii naturale

favorabile dezvoltrii economice

Tradiii ndelungate n unele sectoare ale agriculturii

Patrimoniu cultural,

folcloric i istoric deosebit

Tradiii folclorice i culturale nealterate

Grad ridicat de electrificare al

gospodriilor

Accesibilitate bun la reelele de telecomunicaii Pondere ridicat a

forei de munc tnr

Creterea gradului de

ocupare al forei de munc n sectorul

serviciilor

For de munc

calificat, adaptabil,

creativ i relativ ieftin

Disponibilitatea forei de munc existente la aciuni de

instruire i reconversie

profesional

Resurse de educare,

formare i instruire bune

Existena politicilor

active de angajare

Dezvoltarea reelei de centre locale de formare i reconversie profesional

Existena Centrului

regional de formare

pentru persoane adulte i a Centrului regional de formare continu pentru administraia public local FORDOC

Clrai

Grad ridicat de

cuprindere n nvmntul general

i liceal cu preponderen n

mediul urban

Puncte slabeInfrastructur Economie Mediu Rural Resurse Umane

Starea tehnic

necorespunztoare a

reelelor de drumuri

judeene i locale

Neutilizarea reelelor de cale ferat la ntreaga capacitate

Eficien sczut a

sistemului de transport

urban i a transportului

public

Siguran redus a

traficului pe drumurile

publice

Infrastructur redus a porturilor fluviale

Infrastructur redus de susinere a serviciilor publice

Inexistena unor surse

alternative de alimentare cu ap

Inexistena unui sistem integrat de gestionare a deeurilor

Insuficiena infrastructurii sociale i de sntate

Proces accelerat de

degradare a unor cldiri aflate n patrimoniul istoric,

cultural i arhitectonic

Lipsa unei baze

corespunztoare dezvoltrii economico-sociale: centre expoziionale, coli internaionale, centre de afaceri, centre comerciale, centre turistice, etc. Structur economic

slab diversificat

Nivel sczut al PIB/locuitor

Declinul industriei

tradiionale

Infrastructur de susinere a activitilor economice redus

Faciliti reduse pentru dezvoltarea sectorului IMM

Iniiativ antreprenorial

sczut

Cooperare redus ntre cercetare i industrie

Pondere mic a

tehnologiilor moderne n industrie i agricultur

Volumul relativ redus al investiiilor

strine

Absena unui mecanism de promovare a industriilor

nepoluante i cu valoare adugat mare

Lipsa parcurilor industriale

Calitate sczut a managementului

industrial i agricol

Predominarea produciei cu

valoare adugat mic

Competitivitate i eficien

sczut n agricultur

Nivel sczut al

procesrii i marketingului

produselor agricole

Practicarea n special a agriculturii de

subzisten

Numr redus al IMM-urilor cu activiti n domeniul prelucrrii i valorificrii superioare a produselor agro-alimentare

Capital investiional redus n agricultur

Insuficiena exploatare a condiiilor naturale propice dezvoltrii turismului Condiii tehnice

necorespunztoare a

reelei de drumuri

comunale

Nivel sczut de

dezvoltare al

infrastructurii sociale,

serviciilor i utilitilor

publice

Numr redus al IMMurilor

Lipsa oportunitilor de angajare

Pondere redus a

activitilor neagricole

Lipsa forei de munc specializate n alte domenii (neagricole)

Nivel sczut al educaiei i condiiilor de trai

Productivitate si

profitabilitate sczut

Putere financiar sczut a populaiei rurale

Acces limitat la TIC Sporul natural negativ

mbtrnire demografic

datorat creterii ponderii

populaiei vrstnice

Lipsa oportunitilor pentru ocuparea populaiei cu studii

superioare

Nivel educaional

sczut al populaiei

rurale

Nivel sczut al

oportunitilor de

angajare n special n

mediul rural

Mobilitate sczut a

forei de munc

Dezechilibrul pieei

muncii

Necorelarea educaiei i instruirii cu cerinele pieei muncii

Nivel sczut al

Investiiilor angajatorilor

n dezvoltarea

resurselor umane

Lipsa oportunitilor

egale pentru persoanele

supuse excluziunii

sociale

Venituri reduse

Lene social produs de plile compensatorii

pentru disponibilizai i de plata venitului minim garantat

OportunitatiInfrastructur Economie Mediu Rural Resurse Umane

Dezvoltarea infrastructurii de

transport n zona transfrontalier

Conectarea la reelele de transport europene

Dezvoltarea cooperrii cu ri din Peninsula

Balcanic

Dezvoltarea cooperrii cu rile riverane fluviului Dunrea

mbuntirea cooperrii cu localitile din Euroregiune

Creterea competitivitii i

atractivitii judeului

Modernizarea

infrastructurii de transport

Modernizarea

infrastructurii tehnice i

sociale

Creterea nivelului de utilizare a TIC

Dezvoltarea infrastructurii de susinere a activitilor

economice

Dezvoltarea sectorului IMM i de servicii

Transferul de tehnologie i de know-how

Cooperarea ntre mediul de afaceri i administraia

public

Accesul la piaa intern a Uniunii Europene

Creterea potenialului

oferit de domeniul

cercetrii i mediul universitar

mbuntirea calitii

mediului de afaceri

Valorificarea potenialului turistic i mbuntirea calitii serviciilor turistice

Dezvoltarea agriculturii ecologice

Diversificarea produciei agricole

Cultivarea i prelucrarea plantelor industriale

Creterea volumului

produselor cu valoare

adugat ridicat

Condiii propice dezvoltrii unui sistem de irigaii la

nivelul judeului

mbuntirea nivelului de atractivitate al regiunii Regenerarea

comunitilor rurale

Dezvoltarea sectorului

IMM n domenii

productive i de servicii,

specifice mediului rural

Faciliti pentru asociaiile agricole

Dezvoltarea agroturismului i

protejarea tradiiilor istorice i culturale

Investiii de natura proteciei mediului nconjurtor

Creterea volumului de

produse ecologice

Creterea volumului activitilor neagricole mbuntirea

sistemului educaional

Orientarea programelor

educaionale de formare i instruire spre specializri n domeniile cerute de piaa forei de munc

Creterea mobilitii

ocupaiei

Dezvoltarea

antreprenoriatului

Dezvoltarea formelor

de stimulare a angajailor

Programe de includere

social n condiiile

respectrii egalitii de anse

Dezvoltarea societii

civile

Cooperarea intern i

extern n domeniul

educaiei i formrii

Tehnici moderne de educaie

AmenintariInfrastructur Economie Mediu Rural Resurse Umane

Surse financiare insuficiente de dezvoltare a infrastructurii locale

i regionale

Lipsa investiiilor orientate spre sectoarele cu potenial de cretere

Necorelarea investiiilor cu sistemul educaional i mediul de

afaceri

Realizarea unor lucrri de ndiguire i des

Pozitia Judetului Calarasi in Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia

Documents

Transcript of Pozitia Judetului Calarasi in Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia