PRAI Sud Muntenia

PRAI REGIUNEA 3 SUD-MUNTENIA

PLANUL REGIONAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

SECŢIUNEA 1

1. CONTEXTUL DE POLITICI

1.1. CONTEXTUL INTERNAŢIONAL

Procesul de extindere a Uniunii Europene va schimba modalităţile României de funcţionare şi, din momentul în care îşi va aprofunda dimensiunea politică, poate chiar şi natura sa. Pe măsura ce domeniile de intervenţie ale Uniunii Europene se extind, cetăţenii cer, pe buna dreptate, ca structurile de decizie să fie mai democratice, mai transparente, mai eficace şi să respecte principiul subsidiarităţii. Statele Europei au nevoie acum nu doar de prosperitate economică, ci si de stabilitate politică şi securitate.

Integrarea în Uniunea Europeană este o opţiune strategică pentru România. Ea ar oferi cadrul în care să suportam impactul globalizării cu riscuri mai reduse si cu beneficii amplificate. Prin dimensiunea si puterea sa economică, Uniunea Europeană reprezintă un vehicul mult mai adecvat globalizării decat existenţa de sine stătătoare ca sistem economic de nivel naţional. Din punct de vedere politic, integrarea europeană ar asigura o valorizare pozitivă a cadrului democratic existent şi ar permite menţinerea, fără obiecţii pertinente, a acelor elemente de identitate naţională care şi-au dovedit viabilitatea şi în cazul celorlalte state membre ale UE.

In contextul procesului continuu de globalizare manifestat îndeosebi în activitatea economică, este antrenată implicit şi activitatea de educaţie şi formare profesională.

Platforma tehnică a procesului de globalizare constă în consolidarea şi dezvoltarea tehnologiilor de vârf, îndeosebi din domeniul comunicaţiilor şi informaticii.

Pentru România integrarea în Uniunea Europeană (UE), acţiune asumată politic, are efecte semnificative asupra ocupării forţei de muncă şi implicit asupra educaţiei şi formării profesionale, ca parte a educaţiei. Educaţia şi formarea profesională a forţei de muncă din România vor contribui la definirea locului şi rolului României în structura Uniunii Europene.

Priorităţi ale Uniunii Europene pentru perioada 2000 – 2010:

Uniunea Europeana are stabilite următoarele priorităţi pentru orizontul anului 2010:

1. Ocuparea deplină (2010);2. Provocarea tehnologică: „economia digitală”;3. Societatea bazată pe cunoaştere: raportul invers proporţional nivel educaţie –

rată şomaj devine tot mai pronunţat;4. Europa mai competitivă;5. Integrarea pieţelor financiare şi coordonarea politicilor macroeconomice;6. Modernizarea şi întărirea unui model social european.

1


Uniunea Europeană şi contextul naţional în educaţie

În conformitate cu prevederile tratatului UE, politica educaţională a Uniunii este în principal definită în context naţional, cu respectarea diversităţii culturale şi lingvistice. Condiţii fireşti legate de asigurarea egalităţii şanselor cetăţenilor statelor membre UE şi candidate, la piaţa muncii impun norme şi recomandări acceptate de statele UE. Se are în vedere ca finalităţile în formare şi educaţie să răspundă cerinţelor subsistemelor dezvoltate armonizat în cadrul UE. Făcând referire la subsistemul economic, spre exemplu, este evident că angajatorii aşteaptă ca formarea profesională să se facă într-un cadru armonizat din punct de vedere al calificărilor, competenţelor dobândite prin formare, al abilităţilor de inovare şi comunicare.

Noul sistem de invatamant profesional si tehnic din Romania trebuie sa raspunda urmatoarelor influente si oportunitati externe:

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007. Intentia Romaniei ca pana in 2007 sa creeze un sistem de invatamant profesional si

tehnic, bazat pe transparenta si competenta. Impactul internationalizarii – Romania face parte din economia globala, unde

competitivitatea diferitelor domenii industriale si economice se bazeaza pe o forta de munca ce dispune de o gama larga de abilitati si cunostinte permanent actualizate. Multe activitati repetitive si slab remunerate vor disparea in viitor pentru a fi inlocuite de ocupatii ce necesita abilitati mult mai dezvoltate.

Aparitia erei informationale – noul sistem trebuie sa raspunda cerintelor erei informationale si celor ale societatii cunoasterii. Pentru a deveni membrii activi si utili ai unei societati, oamenii trebuie sa dispuna de cunostinte de utilizare a calculatorului, iar unitatile de invatamant profesional si tehnic trebuie sa utilizeze tehnologia informatiei in oferirea unui curriculum specializat pentru invatamantul profesional.

Cresterea varstei de absolvire a invatamantului obligatoriu – ciclul de invatamant obligatoriu a fost extins cu doi ani. Acest lucru permite sistemului sa se foloseasca de aceasta oportunitate pentru a elabora un curriculum nou de invatamant profesional si tehnic, certificat la nivel national, pentru elevii de nivel 1 din Scolile de arte si meserii.

Schimbari demografice – numarul absolventilor va scadea substantial in urmatorii ani – scolile vor trebui sa fie rationalizate, iar toti tinerii vor trebui sa absolve ciclul de invatamant cu califaicari ce le permit sa contribuie la economia Romaniei.

Cunoasterea celor mai recente teorii educationale referitoare la invatare – noul curriculum de invatamant profesional si tehnic trebuie sa ia in considerare noile teorii educationale referitoare la invatare, si, pe baza acestora, sa se elaboreze un curriculum care:

Implica activ pe cel care invata; Beneficiaza de avantajele interactiunii sociale; Motiveaza pe cel care invata.

Acest lucru poate fi posibil cu ajutorul unor tehnici creative de evaluare, asigurand astfel un proces eficient de invatare.

2


1.2. CONTEXTUL NATIONAL

Reforma ce a urmat anului 1989 s-a realizat cu un ritm mai susţinut în sfera economică. Odată cu dezvoltarea economiei concurenţiale, s-au construit structuri parteneriale şi sindicale. Deosebit de semnificativă în acest context este implicarea Comitetelor Locale de Dezvoltare a parteneriatului social în decizii privind VET la nivel judeţean.

În organizarea administrativă au loc reforme structurale. Are loc un proces de descentralizare a responsabilităţilor şi deciziilor legate de viaţa comunităţii. Unităţile şcolare sunt din ce în ce mai mult antrenate în viaţa comunităţii.

În perioada 1997 – 1999 a fost înfiinţat un organism care să realizeze şi să actualizeze continuu standardele ocupaţionale (COSA), a fost definit şi structurat nomenclatorul calificărilor. Se fac eforturi pentru punerea în corespondenţă a nomenclatorului calificărilor, cu Codificarea Ocupaţiilor din România (COR) şi cu „Codul activităţilor din economia naţională” (CAEN).

A fost realizată asocierea judeţelor în Regiuni, având ca prim obiectiv facilitarea realizării şi urmăririi proiectelor cu contribuţie financiară din fonduri publice. Acestor regiuni urmează să li se acorde competenţe decizionale sporite şi în alte domenii de interes regional.

Este în curs de implementare un program de reformă în administraţia publică ce urmăreşte transferul competenţelor decizionale şi a colectării şi gestionării resurselor financiare proprii, de către autoritatea publică locală (consilii locale, judeţene, municipale, comunale).

Ministerul Educaţiei a susţinut prin activitatea proprie, cristalizarea procedurilor de dialog tripartit, şi antrenarea lor în decizii ce se referea cu precădere la forma VET.

Reprezentanţii MECT prin reprezentanţii din teritoriu colaborează la realizarea Planurilor de Dezvoltare Regională şi a Planului Naţional de Dezvoltare.

„Ţintind obiectivul politic prioritar „integrarea în UE” Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN – actual MECT) a dezvoltat strategii proprii ce să conducă la integrarea educaţiei şi formării iniţiale şi armonizarea sistemului educaţional preuniversitar cu sistemele de educaţie/formare a ţărilor membre în UE.

Dezvoltările din învăţământul profesional şi tehnic se vor realiza cu asistenţa multianuală a Uniunii Europene prin proiecte Phare (componenta TVET din Phare RO 0108.01, Phare RO 0108.03, Phare RO 0104.02, precum şi componenta certificare TVET din Phare RO 0006.03), atât pentru infrastructura şcolară, cât şi pentru dezvoltarea instituţională, prin proiecte care susţin coeziunea economică şi socială. Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic, ca agenţie specializată a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, este Unitatea de Implementare pentru derularea proiectelor de dezvoltare instituţională. Activitatea se va realiza în colaborare cu structurile administrative specializate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precum şi cu ceilalţi parteneri guvernamentali şi neguvernamentali care fac parte din structurile manageriale ale proiectelor.

Consolidarea realizărilor reformei, susţinerea raţionalizării şi modernizării sistemului de Învăţământ Tehnic şi Profesional prin crearea unui cadru naţional românesc de calificări profesionale bazat pe competenţa şi transparenţă, care să aibă următoarele caracteristici:

- flexibilitatea faţă de noile cerinţe ale economiei;- calificări naţionale pe cinci niveluri;- structura modulară a calificărilor;- orice metodă, ritm sau durată a studiilor şi a formării profesionale să fie acceptate

drept pregătire în vederea evaluării;- utilizarea locului de muncă în scopuri de instruire, acumulare de experienţă şi

evaluare;- evaluare continuă în vederea certificării şi feedback constructiv pentru toţi cei care

învaţă;- oportunităţi egale şi politici de includere;

3


- acces liber;- oportunităţi deschise la angajare;- control unitar al sistemului de calificări profesionale naţionale, la nivel naţional.

OBIECTIVE NAŢIONALE

Învăţământ preuniversitar- obiective strategice şi măsuri

Dezvoltarea coeziunii sociale şi a participării cetăţenilor la programele de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor locale

Asigurarea şanselor egale în educaţie ca premisă a dezvoltării coeziunii sociale

Dezvoltarea învăţământului în mediul rural şi în zonele prioritare de dezvoltare economică şi socială

Întărirea capacităţii de autoreglare şi autoperfecţionare a sistemului de învăţământ în funcţie de cerinţele prezente şi de perspectivă ale societăţii

Facilitarea integrării cetăţenilor în câmpul muncii după etapa şcolarizării

Dezvoltare cetăţeniei democratice

Implicarea unităţilor de învăţământ în dezvoltarea socială şi economică a comunităţilor locale şi restructurarea reţelei şcolare

Creşterea calităţii actului educaţional ca bază a realizării „societăţii cunoaşterii” în România

Informatizarea procesului de învăţământ

Sprijinirea organizării de concursuri şi examene naţionale pentru evaluarea cunoştinţelor elevilor şi profesorilor

Adaptarea continuă a curricumului naţional, monitorizarea aplicării acestuia şi creşterea rolului inspectoratelor şcolare în sporirea eficienţei actului didactic

Asigurarea calităţii pregătirii resurselor umane prin Învăţământ profesional şi tehnic şi Formare profesională continuă (TVET)

Adaptarea planificării educaţionale, a capacităţii de şcolarizare şi a conţinuturilor învăţării la nevoile de dezvoltare economică şi socială, la nivel local, judeţean, regional şi naţional

Asigurarea recunoaşterii calificării, transparenţei şi eficienţei sistemului naţional al formării profesionale

Întărirea mecanismelor de asigurare a calităţii procesului de pregătire profesională prin TVE T

Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a unităţilor de învăţământ din TVET din perspectiva parteneriatului social şi al spiritului antreprenorial

4


Dezvoltarea intelectuală şi profesională din perspectiva învăţării permanente

Îmbunătăţirea formării profesionale ca bază a obţinerii unor rezultate eficiente pe termen lung

Includerea şi dezvoltarea învăţării nonformale şi informale în oferta educaţională a formării profesionale iniţiale şi a formelor specifice de educaţie continuă

Armonizarea metodologiilor de certificare a formării continue dobândite prin educaţie formală şi nonformală

Diversificarea şi extinderea ofertei de educaţie prin unitatea de învăţământ

1.3. CONTEXTUL REGIONAL

Structura educaţională în Regiunea Sud-Muntenia poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile, în cadrul acesteia existând un număr de 1780 grădiniţe, 1965 şcoli primare şi gimnaziale, 176 licee, 10 şcoli profesionale şi de ucenici, 9 şcoli postliceale şi 4 instituţii de învăţământ superior.

Dacă reţeaua şcolilor primare şi gimnaziale acoperă într-un grad suficient nevoile educaţionale, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre învăţământul TVET a cărui oferta educaţională nu este corelata cu cererea de calificare şi acoperă partial nevoile pieţei muncii, ceea ce determina un grad redus de integrare profesionala a absolventilor.

Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la invatamantul TVET este determinat de: Situatia materiala precara a familiilor din mediul rural; Numarul mic de unitati scolare TVET din mediul rural; Lipsa informatiei; Personal didactic necalificat.

Elevii cu dificultati de invatare si cu handicap nu beneficiaza de oportunitati egale in ceea ce priveste educatia.

Un mare numar de unitati scolare TVET au infrastructura necorespunzaoare si dotare didactico-materiala uzata fizic si moral, care nu este in concordanta cu noua structura a invatamantului TVET.

Parteneriatul social pentru formare profesionala in Regiunea 3 SUD MUNTENIA se caracterizeaza prin :

Necesitatea de implicare activa a partenerilor sociali in formarea initiala si continua pentru sistemul TVET;

Procesul de transformare a scolilor in furnizori de servicii pentru comunitatile locale;

Dezvoltarea parteneriatelor de tip public – privat; Implicarea redusa a partenerilor sociali in identificarea oportunitatilor de integrare

profesionala a absolventilor invatamantului TVET.In Regiunea 3 SUD – MUNTENIA incadrarea scolilor TVET cu personal didactic se

caracterizeaza prin: Necesitatea cresterii mobilitatii profesionale a personalului didactice; Fluctuatia personalului didactic; Nevoia de noi competente si abilitati datorate progresului tehnologic;

5


Procesul de consiliere tehnica trebuie sa asigure cresterea interesului elevilor, parintilor si profesorilor pentru invatamantul TVET, in conjuctura socio-economia caracterizata prin:

Schimbarea permanenta a raportului cerere / oferta pe piata muncii; Cresterea nevoii de educatie pe parcursul intregii vieti; Nevoia de dezvoltare a unor competente transversale si specifice, in raport cu

evolutiile de pe piata in UE.Acoperirea parţială a nevoilor de formare academică din cadrul Regiunii de către cele 4

instituţii de învăţământ superior localizate în judeţele din nordul Regiunii, a determinat crearea în ultimii ani a unui număr de 7 colegii universitare în judeţele din Sudul acesteia.

Un avantaj major pentru Regiune cu privire la invatamantul superior îl constituie existenţa în cadrul acestuia, pe lângă instituţiile menţionate, a celui mai mare centru universitar din ţară-Bucureşti.

Strategia regionala prin structura si orientarea ei urmareste integrarea aspiratiilor de dezvoltare a regiunii in contextul strategiei de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

Inceputa in anul 2002, dezvoltarea strategiei a continuat procesul de analiza socio-economica desfasurat pe parcursul anului 2002 si inceputul anului 2003.

Elaborata pe baza unei abordari logice, structura strategiei este bazata pe avantajele comparative ale regiunii, pe punctele tari si pe oportunitatile identificate.

Scopul ei este de a obtine prin stimularea potentialelor de dezvoltare, efecte eonomice si sociale pozitive in beneficiul intregii regiuni, prezentand in acest context obiectivele tintite si instrumentele necesare indeplinirii lor.

6


SECTIUNEA 2

2. PROFILUL REGIONAL - ANALIZA MEDIULUI

Caracteristicile geografice ale regiunii

Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafaţă de 34.453 kmp reprezentând 14,45 % din suprafaţa României, este situată în partea de Sud-Sud Est a acesteia, învecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală- fluviul Dunărea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

Prezenţa în Sudul Regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea comunicaţii cu cele 8 ţării riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a avea ieşire la Marea Neagră şi deci acces la Portul Constanţa- principala poartă maritimă a ţării.

Existenţa în centrul Regiunii dar nefăcând parte din aceasta a capitalei ţării, Bucureşti, parte componentă a Regiunii Bucureşti-Ilfov, constituie prin infrastructura socială şi instituţională existentă şi prin aeroportul internaţional Otopeni, un real avantaj.

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud-Muntenia este formată din: 7 judeţe (Argeş, Călăraşi, Dămboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman), 15 municipii, 28 oraşe şi 481 comune cu 1552 sate.

Relieful Regiunii caracterizat prin varietate şi dispunere în amfiteatru cuprinde trei forme majore de relief : munte 9,5 %, deal 19,8%, câmpie şi luncă 70,7%.

Dacă pentru cele 4 judeţe din Sud (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman) forma caracteristică de relief este cămpia, celelalte 3 judeţe din Nord (Argeş, Dâmboviţa, Prahova) cuprind atât câmpia cât si dealurile şi munţii, în această zonă găsindu-se cele mai mari altitudini mutoase ale ţarii- vârfurile Moldoveanu (2544m) şi Negoiu (2535m) din Masivul Făgăraş şi vărful Omu (2505m) din Masivul Bucegi.

7


Reţeaua hidrografică destul de bogată este dominată de fluviul Dunărea în care se varsă principalele râuri ale Regiunii (Olt, Arges, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Prahova). Aceasta este completată de o serie de lacuri naturale şi antropice cu folosinţă complexă.

Clima luată în ansamblu este temperat-continentală moderată, cu temperaturi medii anuale între 10 0-12 0 C în partea de Sud şi 2 0-6 0 C în partea de Nord şi cu un regim al precipitaţiilor atmosferice caracterizat de următoarele cantităţi medii anulae: 504 mm-600 mm în zona de câmpie şi 1000 mm-1300 mm în zona montană.

Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale Regiunii să fie destul de diversificate.

Zona montană şi de deal concentrează resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri radioactive şi metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulări de gips şi izvoare minerale) importante pentru industria energetică, chimică şi a materialelor de construcţii.

Alături de resursele subsolului, de o importanţă deosebită şi cu influenţe directe în dezvoltarea anumitor sectoare economice se află resursele solului.

Astfel, suprafaţa agricolă concentrată preponderent în judeţele din Sud deţine 71,1% din suprafaţa totală a Regiunii şi din care 80,2% reprezintă teren arabil.

Regiunea dispune de resurse bogate şi importante de apă (3,4% din suprafaţa Regiunii), care prin utilizarea în diferite domenii, au un rol deosebit în dezvoltarea economică a acesteia.

Flora şi fauna de o mare diversitate constituie o altă bogaţie naturală a Regiunii.Terenurile ocupate cu păduri şi vegetaţie forestieră deţin 19,3% din suprafaţa Regiunii,

reprezentând o sursă importantă de masă lemnoasă şi un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic.

Populaţia şi forţa de muncă

În număr de 3,465 mil. locuitori (15,5% din populaţia ţării) populaţia Regiunii, cu o densitate de 100,6 locuitori/km 2, se caracterizează din punct de vedere al repartizării pe medii de trai prin faptul că 41,6% trăieşte în mediul urban iar 58,4% în mediul rural.

În comparaţie cu judeţele din Sud, judeţele din Nordul Regiunii concentrează un număr mai mare atât de populaţie cât şi de centre urbane.

Evoluţia structrii pe vârste a Regiunii relevă apariţia unui proces lent dar constant de îmbătrînire demogarfică, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente cât şi ţării, generat de scaderea natalităţii.

Cu privire la forţa de muncă, populaţia activă, pe fondul unei tendinţe de scădere, era la sfârşitul anului 2000 de 1,444 mil. persoane reprezentând 15,0% din populaţia activă a României, populaţia ocupată la sfârşitul aceluiaşi an inregistrând un număr de 1,294 mil. persoane.

Caracteristic forţei de muncă ocupate este faptul că un procent substanţial din aceasta (48,5%) lucrează în agricultură, restul de 51,5% fiind împarţită aproape egal între sectoarele industrie şi construcţii (26,1%) şi servicii comerciale şi sociale (25,4%).

Dezechilibrele economice din perioada de tranziţie au influenţat substanţial fenomenul de şomaj, astfel că în Regiune la sfârsitul anului 2000 s-au înregistrat 150,7 mii şomeri reprezentând 15,0% din total ţară, din care 44,2% erau femei.

Rata şomajului de 10,4% înregistrată la sfârşitul anului 2000 nu diferă cu mult de rata existentă la nivel naţional (10,5%), însă aceasta înregistrează în judeţele Prahova şi Ialomiţa valori ridicate de 13,5% respectiv 13,1%.

În rândul femeilor rata şomajului de 9,7% este mai mică în comparaţie cu cea din rândul bărbaţilor care este de 11,0%.

Generat în mare parte de restructurarea unor întreprinderi importante, fenomenul de şomaj nu a putut fi echilibrat prin locurile de muncă nou create, dinamica realativ crescătoate a acestora nefiind suficientă.

8


2.1. PIAŢA MUNCII – OFERTA DE MUNCĂ

2.1.1. PROFILUL DEMOGRAFIC AL REGIUNII

Analiză acestui domeniu pe baza criteriilor stabilite urmăreşte furnizarea unei imagini cuprinzătoare a caracteristicilor şi evoluţiilor cu privire la capitalul uman-resursa de bază şi creatoare a fiecărei societăţi.

Dinamica populaţiei, indicator de definire a resurselor de muncă necesare procesului de planificare, arată că populaţia Regiunii a cărui număr de locuitori este de 3.465,5 mii, reprezentând 15,4% din populaţia ţării, a avut în ultimii ani o tendinţă de scădere continuă, în acest context aceasta reducându-se faţă de 1992 cu 94,3 mii locuitori, cauza principală a acestui fenomen fiind sporul natural negativ.

Analizată pe medii de trai şi în contextul preponderent agrar al Regiunii, se constată o pondere ridicată a populaţiei din spaţiul rural [58,4%], valoare cu mult peste media pe ţară de 45,4%, populaţia urbană fiind de 41,6% .

Într-o situaţie opusă acestui aspect se află judeţul Prahova, singurul din cele 7 judeţe componente, în care populaţia urbană este preponderentă [51,9%] în comparaţie cu populaţia rurală [ 48,1%].

Fără a avea variaţii semnificative, această caracteristică a fost dominantă la nivelul Regiunii din 1992 şi până în prezent, în această perioadă populaţia urbană înregistrând o creştere de la 41,0% la 41,6%.

Densitatea populaţiei, analizată valoric, în timp şi din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, se caracterizează prin:

superioritate faţă de valoarea densităţii la nivel de ţară [100,6 locuitori/km2 - Regiune, 94,1 locuitori /km2 – ţară]

scăderea faţă de 1992 cu 2,7 locuitori/km2

diversitate în distribuţia reală a populaţiei, concretizată prin valori mari în judeţele din nordul Regiunii comparativ cu judeţele din sud (judeţele Prahova cu 181,4 locuitori/km2

şi Dâmboviţa cu 136,0 locuitori/km2 aflându-se pe primele locuri, iar judeţele Călăraşi cu 65,2 locuitori/km2 şi Ialomiţa cu 68,3 locuitori/km2, pe ultimele locuri).

Structura pe sexe a populaţiei se caracterizează printr-o uşoară predominare numerică a populaţiei feminine - 51,1% faţă de 48,9% bărbaţi.

Evoluţia structurii pe vârste a populaţiei Regiunii relevă din 1992, atât scăderea ponderii populaţiei tinere cât şi apariţia unui proces lent dar constant de îmbătrânire demografică, fenomene caracteristice tuturor judeţelor componente cât şi ţării.

Imaginea detaliată a structurii populaţiei pe grupe de vârste este redată în tabelul 1.

9


Tabel 1

PerioadăŢară/Regiune

Număr locuitori (mii) În % faţă de total

Total0 – 14 ani

15 – 59 ani

60 ani şi peste

0 – 14 ani

15 – 59 ani

60 ani şi peste

1992

România22.810,0 5.182,0 13.886,0 3.742,0 22,7 60,8 16,5

Regiunea 3 Sud-Muntenia

3.559,7 765,4 2.151,0 643,3 21,5 60,4 18,1

2000

România22.435,2 4.098,1 14.117,1 4.220,0 18,2 62,9 18,9

Regiunea 3 Sud-Muntenia

3.465,4 624,7 2.115,4 725,3 18,03 61,04 20,93

Sursa: Directia Regionala de Statistica

Dezechilibrul în structura pe vârste determinat de fenomenul de migraţie al populaţiei tinere, este o consecinta a atractivitatii extrem de reduse a locurilor de munca din anumite sectoare ale economiei nationale in primul rand din punct de vedere al castigurilor salariale.Reabilitarea conditiilor de munca si a nivelului salarizarii va conduce la cresterea interesului tinerilor pentru o gama mai larga de activitati si implicit a gradului de integrare a acestora in sistemul TVET.

Imbatranirea populatiei constatata la nivelul regiunii reclama implementarea unor politici, care sa conduca la prelungirea vietii active pentru adulti pe de o parte, iar pe de alta parte va determina modificarea ponderii tinerilor in structura populatiei ocupate in sensul cresterii oportunitatilor de integrare profesionala a acestora in toate sectoarele vietii economice.

Imaginea furnizată de analiza demografică, se caracterizează prin:

scăderea numărului populaţiei densitate superioară mediei pe ţară creşterea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale spor natural negativ dominarea populaţiei de naţionalitate română şi de confesiune ortodoxă

Din analiza efectuată rezultă faptul că potenţialul populaţiei constituie un punct relativ tare al Regiunii, dar care poate fi şi sursa unor viitoare probleme legate de procesul transformării economice.

Avand in vedere ca prin Planul de Dezvoltare Regionala se prevede ca prioritate dezvoltarea serviciilor aceasta va conduce la cresterea ofertei de locuri de munca in primul rand cu adresabilitate tinerilor care vor detine competentele adecvate acestui domeniu. Oferta de job-uri pentru tineri influenteaza semnificativ atat numeric cat si ca gama de optiuni orientarea acestora pe viitor catre invatamantul profesional si tehnic.

10


2.1.2. PARTICIPAREA LA PIATA MUNCII

In perioada de tranzitie care a urmat dupa 1990 in Regiunea Sud Muntenia s-au inregistrat disponibilizari masive de personal in sectoarele industriale restructurate si anume : industria extractiva, industria chimica, industria metalurgica, industria constructoare de masini. Sectoare industriale precum : chimie, mecanica, electrotehnica, electromecanica ,extragerea si prelucrarea titeiului sunt la ora actuala in declin inregistrand reduceri continuie de personal.

Aceste fenomene au fost determinate de accelerarea restructurarii, urmata de disponibilizari masive de personal precum si de tendintele demografice negative inregistrate in Regiunea Muntenia Sud avand ca efect niveluri scazute ale participarii populatiei la activitatile economice.

In contextul tendintelor identificate pentru mediul de afaceri din regiunea 3 Sud Muntenia, tinand cont de prioritatile stabilite de Planul Regional de Dezvoltare precum si de perspectiva integrarii in UE se apreciaza ca pana in anul 2010 se vor inregistra cresteri economice in domenii precum electronica, automatica si informatica, transporturi, industrie alimentara, industria materialelor de constructii, constructii si lucrari publice, servicii, protectia mediului. Pentru aceste domenii de activitate este oportuna extinderea capacitatilor de formare prin invatamantul profesional si tehnic pentru a raspunde solicitarilor de calificari pe care piata muncii le va inregistra ca urmare a dezvoltarii acestor sectoare economice.

Domenii Pondere (%)1Industrie 43 2Constructii si lucrari publice 7,5 3Servicii 14 4 Agricultura si silvicultura 35 5Protectia mediului 0,5

11


Domenii Pondere (%)1Industrie 40 2Constructii si lucrari publice 10 3Servicii 27 4 Agricultura si silvicultura 20 5Protectia mediului 3

In prezent populatia ocupata este majoritar masculina, fiind dominata de populatia matura(25-50 de ani). Ponderea mare a populatiei mature in totalul populatiei ocupate se explica prin prelungirea vietii active pana la varste inaintate.

Analizand structura populatiei ocupate din punct de vedere al tipului de angajare se constata ca la nivelul regiunii cea mai mare pondere (peste 50%) este detinuta de persoanele care lucreaza cu norma intreaga fiind mai slab reprezentati cei care desfasoara activitati part-time ( de regula suplimentar fata de activitatea de baza) sau pe cont propriu (in special in domeniul mestesugurilor si agriculturii).

In ceea ce priveste raportul rural – urban in structura populatiei ocupate, balanta este relativ echilibrata inregistrandu-se o diferenta de numai 3,2% mai mult in mediul rural.

Desi populatia ocupata este majoritar masculina, cea mai mare rata a somajului se inregistreaza in randul barbatilor fenomen datorat in primul rand disponibilizarilor colective care au vizat ramurile de activitate cu personal preponderent masculin.Totodata dezvoltarea industriei usoare a creat conditii favorabile pentru angajarea in procent mai mare a fortei de munca feminine.

Gradul de risc pentru somaj este diferit si in functie de pregatirea profesionala. In acest sens, in Regiunea Muntenia Sud se observa o reducere a ponderii muncitorilor ( de la 84,1% la 72,5%), in timp ce ponderea somerilor cu studii medii s-a dublat( de la 12,9% la 24,1%). Categoria cea mai expusa la somaj este reprezentata de absolventii liceelor teoretice care nu au nici o calificare, inatampinand mari dificultati in ceea ce priveste integrarea in viata activa. Ponderea mai mare a somerilor cu studii medii se explica prin numarul redus al locurilor de munca pentru care se solicita o calificare medie.

12


In Regiunea 3 Sud Muntenia evolutia ocuparii va fi influentata de un complex de factori. Pe de o parte, fluxul de investitii se apreciaza ca va genera noi locuri de munca. Se asteapta ca intreprinderile mici si mijlocii sa aiba, de asemenea, o contributie pozitiva asupra cresterii gradului de ocupare. Pe de alta parte, continuarea procesului de restructurare si privatizare va induce presiuni asupra ocuparii, generand noi disponibilizari. De asemenea, in ciuda unei cresteri economice relativ ridicate, piata locurilor de munca ramane tensionata, in principal din cauza structurii pe varste si profesii a somerilor, care nu este corelata cu cererile din economie.

Din aceste considerente politicile de ocupare adoptate acorda o atentie deosebita recalificarii si reconversiei fortei de munca. Ca un rezultat agregat al acestor factori si ca urmare a politicilor de ocupare implementate la nivel regional, prognoza evidentiaza posibilitatea reducerii pronuntate a ratei somajului, la 8-9% in 2005.

In Regiunea 3 Sud Muntenia sunt identificate zone de restructurare industriala conform HG 399 /2001. Zonele de restructurare industriala cu potential de crestere economica, in sensul hotararii de guvern, reprezinta concentrari geografice de localitati cu intreprinderi aflate in dificultate, nivel ridicat al somajului, probleme de poluare a mediului si care au totodata potential de crestere economica. Dintre localitatile apartinand celor XI zone prevazute in HG399/2001, in Regiunea 3 Sud Muntenia sunt urmatoarele :

Pitesti jud. Arges Targoviste jud. Dambovita Campulung Muscel jud. Arges Mioveni jud. Arges Curtea de Arges jud. Arges Moreni jud. Dambovita Gaesti jud. Dambovita Pucioasa jud. Dambovita Costesti jud. Arges Titu jud. Dambovita Topoloveni jud. Arges Fieni jud. Dambovita Mija(I.L.Caragiale) jud. Dambovita

Componenta « Investitii pentru Coeziune Economica si Sociala »-RO 0108.03, din cadrul Programului Phare 2001 sprijina Guvernul Romaniei in implementarea politicii integrate a planurilor multianuale de dezvoltare regionala pentru proiecte de investitii, in sectoarele prioritare, in vederea cresterii potentialului economic si social in zonele identificate de restructurare industriala. Vor beneficia atat de investitii cat si de masuri pentru dezvoltarea institutionala finantate prin Programul Phare 2001, 10 unitati de invatamant TVET din Regiunea 3 Sud Muntenia, din zonele de restructurare industriala.

2.1.3. NIVELUL DE PARTICIPARE LA FORMARE SI RETENTIA

La nivelul regiunii 3 SUD MUNTENIA, in anul scolar2001-2002 au fost cuprinsi in procesul de formare initiala 621.892 copii, elevi si studenti :

Invatamantul prescolar 85.517Invatamantul primar si gimnazial – 353.691 Invatamantul liceal – 97.529 Invatamantul profesional – 35.827Invatamantul postliceal- 10771Invatamantul superior-38.547La 10.000 de locuitori revin 1539,3 elevi(14,3%)

13


Rata bruta de cuprindere scolara este de 62,9%, sub media pe tara (68,3%) existand variatii de la un judet la altul. Rata bruta de cuprindere a elevilor in invatamantul primar si gimnazial este mai mare , (96,7%) decat cea de cuprindere a elevilor in invatamantul postgimnazial (71,3%) si prescolar (61%), invatamantul primar si gimnazial fiind obligatoriu. Pe judete situatia statistica se prezinta astfel in tabelul urmator:

Tabel 2

Sursa: Inspectoratele Scolare Judetene

An de an se indreapta mai multi elevi catre invatamantul TVET, in special pentru nivelele de calificare 1 si 2 . In anul scolar 2003-2004 ponderea invatamantului TVET in cadrul invatamantului postgimnazial a crescut de la 62,64% la 73,21% iar in cadrul invatamantului TVET a crescut ponderea nivelelor de calificare 1 si 2 ( de la 53,5% in anul scolar 2002-2003 la 63,03% in anul scolar 2003-2004). A scazut interesul pentru liceul tehnologic (ponderea invatamantului liceal tehnologic in cadrul invatamantului TVET a scazut de la 39,99% in anul scolar 2002-2003 la 31,47%, in anul scolar 2003-2004) dar a crescut in cadrul invatamantului liceal de la 42,25% la 43,34% Din totalul absolventilor anului scolar 2002-2003 , cu nivelul 3 de calificare , 10% continua studiile in invatamantul postliceal si 48,57% in invatamantul univeritar

Abandonul in invatamantul TVET la nivelul regiunii 3 SUD MUNTENIA se ridica la 4% tendinta mai pronuntata fiind la invatamantul profesional.

2.1.4 OFERTA DE CALIFICARE A SCOLILOR TVET

Scolile TVET ofera posibilitatea de formare profesionala pentru 24 domenii de calificare din 5 sectoare: Industrie, Constructii si lucrari publice, Servicii, Agricultura si sivicultura si Protectia mediului. Pe nivel de calificare, tinerii pot fi calificati intr-un singur domeniu .

Tabel 3 Niveluri de calificare a populatiei tinere anul scolar 2003-2004

DOMENIUL DE CALIFICARE Ponderea domeniului

N1 N2 N3 N4

Industria alimentara 3,4 1,2 0,9 1,3Industria prelucrarii lemnului 3 0,7 1,06 1,2

Nivel de invatamant TotalInvatamant prescolar

Invatamant primar si gimnazial

Invatamant postgimnazial

Inv TVETInv.profesional

Inv liceal(TVET)

PondereaLic .tehn.inInv.lic

Media pe tara 68,3 67,5 97 75,1Media pe regiunea 3Sud Muntenia

62,9 61 96,7 71,3 62,64 53,5 39.9 42,25

Arges 72,8 71 98,3 86,1 62 48 42 43Calarasi 57,4 58,5 96,5 60,4 63 48 46 56,68Dambovita 65,7 57,2 96 70,6 58,12 48,21 36,5 33,63Ialomita 58 57,9 95,2 65,3 61,36 54,32 45,68 42,04Giurgiu 53,5 50,8 98 44,6 54 54,27 43,32 36Prahova 64,2 58,1 96,4 76 71 48 46 46Teleorman 58,3 68,1 96,3 72 61 53,7 39,8 38,4

14


Chimie indutriala 1,9 0,3 0,6 1Energetic 0,52 0,02 0,3 0,2Electrotehnic 9,5 1,9 2,5 5,07Electromecanica 2,8 1,2 1,02 0,6Electronica automatica,si informatica tehnologica industriala

3,9 0,1 0,4 3,3 0,01

Mecanic 30,3 9,6 11,2 9,5Transporturi 1,9 1,9Industria textila si pielarie 6,2 3,2 2,08 0,92Industria materialelor de constructi

0,08 0,04 0,04

Telecomunicatii 1 1Constructii si lucrari publice 6,1 2,2 2 1,9Turism alimentatie publica si activitati conexe

5,7 1,6 1,6 2,5

Finante 5,8 5,8Administratie 1,9 1,9Comert si servicii 2,5 0,3 0,7 1,35 0,15Tehnici poligraficePrestarii serviciu pentru populatie , industrie si comert

2,4 2,4

Mica industrie(mestesuguri si artizanat)

0,3 0,3

Ingrijire,infrumusetare si igiena corpului omenesc

0,5 0,3 0,1 0,1

PostaAgricultura,agromontan 5.3 2.3 0.9 2.1Silvicultura 1.4 0.2 0.2 1Veterinar 1.6 0.1 0.2 1.3Protectia mediului 2 2 Sursa: Inspectoratele Scolare Judetene

In anul scolar 2003-2004 s-a constatat diminuarea numarului de clase de nivel 2 si 3 ca urmare a insertiei profesionale slabe a tinerilor in domeniile:

Nivel 2 – Chimie industrialaNivel 3 – Transporturi, Industria textila si pielarie, Mecanic, Lucrari publice Agricultura,

Chimie industriala, Electrotehnica, Silvicultura, Industria prelucrarii lemnului Totodata din nevoia de a raspunde nevoilor de schimbare s-a constatat cresterea

numarului de clase de nivel 2 si 3 in domeniile :Nivelul 2 – Mecanic, Electrotehnica, Electronica, Agricultura ,Turism, Industria textila si

pielarie Industria materialelor de constructii, ComertNivelul 3 – Finante, Administratie, Turism si alimentatie publica, Protectia mediului,

Electronica, Telecomunicatii .In perspectiva anului 2010 in Regiunea 3 SUD MUNTENIA vor trebui incluse calificari

noi:Nivelul 2 – Montator tamplarie si mase plastice, Amenajari interioare, Montaj produse

rigips, Lucrator in prelucrare, carne, peste, lapte.Nivelul 3 – Tehnician mecatronist, tehnician proiectant CAD, tehnician desenator pentru

constructii si instalatii, tehnician designer vestimentar, tehnician analize produse alimentare, asistent social.

15


In Regiunea 3 SUD MUNTENIA sunt domenii pentru care nu este oferta scolara : Posta, tehnici poligrafice, sau oferta este mult diminuata :

Mica industrie – judetele :Ialomita, Giurgiu, Dambovita, CalarasiPrestari servicii pentru populatie- judetele:Ialomita, GiurgiuIndustria materialelor de constructii- judetele :Ialomita, Giurgiu, Dambovita, Calarasi,

Arges

2.1.5. NIVELUL ABILITATILOR GENERALE SI DE BAZA

Invatamantul TVET dezvolta elevilor abilitati de baza: comunicarea la locul de munca cooperare si lucrul in echipa capacitate de adaptare la situatii noi ( mai mult la nivelul 3) cultura si constiinta civica la toate nivelele, dandu-le noi dimensiuni.

Prin completarea curriculum-ului national cu curriculum-ul de dezvoltare locala, modernizarea procesului instructiv-educativ si a sistemului de evaluare, scolile TVET ofera posibilitatea formarii de noi competente solicitate pe piata muncii

cultura stiintifica si tehnologica (acceptabil pentru nivelele 1 si 2 si bine pentru nivelul 3)

antreprenoriat ( acceptabil pentru toate nivelele) utilizarea calculatorului (slab pentru nivelele 1 si 2 si acceptabil pentru nivelul

3) comunicarea intr-o limba straina ( slab pentru nivelele 2 si 3 si acceptabil

pentru nivelul 3) promovarea cetateniei democratice ( slab pentru toate nivelele)

Nivelul redus al unor competente solicitate pe piata muncii, e cauzat de lipsa resurselor.

2.2. CEREREA DE MUNCA

2.2.1. OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

Transformarea socială, economică şi politică, componente caracteristice perioadei de tranziţie şi trecerii la economia de piaţă au produs o serie de schimbăriîn structura pieţei forţei de muncă, cu consecinţe majore atât în domeniul social cât şi în cel economic.

Faptul că piaţa forţei de muncă este o problemă controversată, imaginile şi situaţia de suprafaţă ascunzând probleme cărora economia şi mediul social trebuie să le facă faţă în viitor, impune o analiză atentă şi identificarea majorităţii problemelor din acest domeniu.

Sugestiv, situaţia pieţei muncii din Regiune este redată în tabelul următor:

Tabel 4

Total populaţie Populaţie cu vârstă de muncă

Populaţie ocupată

Şomeri

3.465.500 1.444.4000 1.293.800 150.600(10,4%)

Tendinţa perioadei 1995 – 2000 a fost reducerea numărului persoanelor active [1.444,4

mii persoane în 2000, cu 9,6 mai mic decât în 1995] în favoarea celor inactive, fapt datorat în special fenomenului de îmbătrânire al populaţiei, sporului negativ şi persoanelor cu alte surse de existenţă.

16


Aceeaşi tendinţă de scădere a avut-o şi populaţia ocupată, care la sfârşitul anului 2000 era de 1.293,8 mii persoane cu 160,3 mii persoane mai puţin decât în 1995, acest fenomen fiind generat de procesul de restructurare economică.

Pe sectoare de activitate scăderile s-au produs cu precădere în industrie, construcţii şi servicii comerciale şi sociale, în acelaşi timp înregistrându-se o creştere a ponderii populaţiei ocupate în agricultură.

Structura pe grupe de vârste a populaţiei ocupate indică ponderea ridicată deţinută de persoanele între 35-49 ani [30,6%], urmată de cele în vârstă de 25-34 ani [25,9%] şi 50-64 ani [20,8%], ponderea populaţiei tinere de până la 24 de ani reprezentâd 10,5% din populaţia ocupată.

După nivelul de instruire, populaţia cu studii superioare deţine un procent destul de scăzut de numai 6,3%, cea cu studii postliceale, tehnice şi liceale deţie 33,2%, iar cea cu studii profesionale şi gimnaziale 41,1%

Numărul salariaţilor din economia Regiunii a înregistrat pe durata perioadei analizate o scădere continuă, ajungând în anul 2000 la 620,8 mii persoane, cu 275,4 mii mai puţin faţă de 1995.

Comparativ cu acelaşi an, numărul salariaţilor din industrie a scăzut cu 147,0 mii persoane, ajungând în 2000 la 272,3 mii persoane, ceea ce reprezintă 44,2% din numărul total de salariaţi

2.2.2. PROCENTUL DE AGENTI ECONOMICI IN FUNCTIE DE NUMARUL DE ANGAJATI

Urmarea procesului de privatizare încă nefinalizat şi de trecere la economia de piaţă, s-a înregistrat un declin fundamental al numărului şi mărimii întreprinderilor de stat concomitent cu creşterea numărului de societăţi comerciale private.

Sectorul privat caracterizat de o evoluţie în timp lentă dar constant pozitivă, este relativ bine reprezentat la nivelul Regiunii, fiind susţinut de crearea şi dezvoltarea continuă a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM).

În cadrul Regiunii, dintr-un total de 37.995 societăţi active existente la sfărşitul anului 2000, 27.503 erau IMM-uri, domeniile de activitate ale acestora acoperind majoritatea ramurilor economiei, forţa de muncă absorbită fiind de 222.440 salariaţi.Tabloul IMM-urilor în contextul celor de mai sus se prezintă astfel in tabelul urmator:

Tabel 5

Nr. unităţi active Cifra de afaceri- mil. lei -

Nr. mediu de salariaţi- pers -

Total din care:IMM

Total din care :IMM

Total din care :IMM

Total Regiune Sud

37.995 27.503 169.421.547 74.736.472 535.852 222.440

din care:1. Industrie 4.297 3.373 87.023.836 17.208.095 297.824 74.0912. Construcţii 1.190 899 7.632.637 5.651.920 39.544 28.2893. Comerţ 26.359 18.484 55.516.046 42.082.80 87.457 66.3724. Servicii 3.761 2.700 11.802.325 4.576.273 62.633 25.5685. Alte ramuri nenominalizate 2.388 2.047 7.446.703 5.218.004 48.394 28.120

Sursa: Ancheta Structurală Anuală în Întreprinderi - 2000.

17


Procentul de agenti economici in functie de angajati poate fi apreciat prin urmatoarele caracteristici:

Numarul de IMM-uri din regiune este in crestere si cunoaste o diversitate tot mai mare;

Exista variatii de la un judet la altul; Numarul de persoane angajate de angajatorii mari este in scadere ; Marimea medie a companiilor este in scadere, aceasta caracteristica este

comuna tuturor sectoarelor.Toate aceste modificari conduc la concluzia ca, sunt necesare crearea de conditii, care

sa permita pentru tineri, o reconversie cat mai rapida, astfel incat fiecare tanar sa aiba mai multe abilitati.

2.2.3. TIPURI DE OCUPATII

ESTIMAREA EVOLUTIEI OCUPARII FORTEI DE MUNCA PE RAMURI

Tabel 6 Mii persoane DOMENIUL POPULATIE

OCUPATA (2001)

PERSPECTIVE DE SCHIMBARE A SECTORULUI

PERSPECTIVELE PRIVIND EVOLUTIA POPULATIEI OCUPATE

CALIFICARI SOLICITATE

Agricultura 610,4 Crestere Legumicultor, crescator , ingrijitor animale domestice, pedolog , inginer agronom, consilier economist in economia mediului, inginer ecolog, tehnician veterinar

Silvicultura, expl.forestiera

6,1 Arboricultori, ingrijitor spatii verzi, economia mediului, ecologist, tehnician silvic

INDUSTRIE extractiva 28,8 descrestere descrestere - prelucratoar

e240,6 descrestere Descrestere (mai

putin prelucrarea lemnului)

gateristtehnician la industrializarea lemnului

energie electrica si termica, gaze si apa

22,0 crestere crestere instalator incalzire centrala si gazeinstalator apa canalinstalator instalatii tehnico-sanitare si gazeinstalator retele exterioare apainginer constructii hidrotehnice

CONSTRUCTII 42,5 constructii

de cladiri si lucrari de geniu civil

crestere crestere zidaridulgherifierar betonistasfaltatorasamblator, mintator profil aluminiu si geam termopan

constructii de autostrazi,drumuri,aerodroame si baze sportive

crestere crestere fierar betonistasfaltatormontator elemente prefabricate din beton armatelectrician in constructii

constructii hidrotehnice

crestere stagnare -

18


COMERT 82 crestere crestere specialisti in comert exteriorvinzatoragent comercialmerceologreprezentant tehnic si comercial

HOTELURI SI RESTAURANTE

8,2 crestere crestere

hoteluri crestere crestere receptionermanager in turism

agroturism crestere crestere administrator pensiune turistica restaurante crestere crestere bucatar

ospatarTRANSPORT SI DEPOZITARE

35,8

Transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic si ocazionale (inchiriere)

crestere crestere sofer

Transporturi rutiere de marfuri

crestere Crestere sofer autocamion sau masina de mare tonaj

Transporturi pe apaPOSTA SI TELECOMUNICATII

10,7

telecomunicatii (inclusiv INTERNET)

crestere crestere inginer de sistemingineri electronisti in transporturi, posta si telecomunicatiiinginer de sistem in informaticaadministrator retea calculatoareadministrator baze de datemanager proiect informatica

ACTIVITATI FINANCIARE, BANCARE SI DE ASIGURARI

7,1

administrarea pietelor financiare (bursa, schimb de marfuri)

crestere crestere broker valoriagent de schimbbroker marfurievaluatorreferent comert exterior

activitati lae caselor de pensii private

crestere Crestere inspector de pensii,asigurari soaciale si asistenta sociala

activitati de creditare pe baza de contract (leasing financiar)

crestere crestere economist

TRANZACTII IMOBILIARE

33,4 crestere crestere evaluatoragent imobiliar

ADMINISTRATIE PUBLICA

20,1 crestere Stagnare (perfectionare)

master in administratia publicaperfectionari legate de administatia in UE

INVATAMANT 51,0 Crestere si diversificare

Stagnare (specializare,perfectionare)

specializari legate de materii privind UE

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

43,0 Crestere si diversificare

Stagnare (specializare,perfectionare)

medici specialisti (inclusiv specializari privind utilizarea thenologiei de virf in domeniu)asistenti medicali (specializari privind utilizarea thenologiei de virf in domeniu)

19


ingrijitori la domiciliubaby siterasistent social

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII COLECTIVE SOCIALE SI PERSONALE

crestere crestere specialisti in drept comunitarspecialisti in economie comunitaraconsilieri, consultanti pe domenii specifice pietei comunitareagenti publicitari

2.2.4. TIPURI DE ABILITĂŢI - OCUPAŢIONALE

ABILITĂŢI NECESARE ÎN PREZENT, PROGNOZA PENTRU VIITOR ,,ABILITĂŢI GENERALE”

În conformitate cu studiile realizate de Casele Corpului Didactic din judeţele arondate Regiunii, de rezultatele inspecţiilor şcolare de specialitate realizate de ISJ-uri, se poate constata necesitatea implementării unor noi abilităţi care să fie în concordanţă cu dezvoltarea pe termen scurt si mediu a învăţământului TVET, odată cu alinierea acestuia la sistemul şi finalităţile impuse de UE.

Tipurile de abilităţi cerute până în momentul de faţă urmăreau în general formarea la viitorii absolvenţi ai procesului de învăţământ tehnic şi profesional unor atitudini pozitive faţă de activitatea de producţie în contextul lucrului în colectivităţi de producţie . Astfel se disting : Abilităţi generale :

a) comunicarea la locul de muncă b ) cooperare şi lucru ţn echipă c ) capacitare de adaptare la situaţii noi d ) cultura şi conştiinţa civică Abilităţi noi formate de noua piaţa a muncii :

A) cultura ştiinţifică şi tehnologicăB ) antreprenoriatC ) utilizarea calculatoruluiD ) comunicare în limba străinăE ) promovarea cetăţeniei democratice

Dezvoltarea socio-economică majoră din ultimul timp (tehnologizarea şi modernizarea infrastructurii informatice) şi politicile sociale actuale (acceptarea Romaniei in NATO si integrarea in structurile europene, schimbarile legislative si administrative) au dus la aparitia unor meserii noi pe piata muncii (reactualizarea COR: manager marketing, asistent maternal, broker, sef reintegrare sociala si supraveghere, designer, administrator credite, agent capital de risc, specialist resurse umane, formator, organizator / conceptor, director programe, designer pagini WEB, agent bursa, expeditor international, sef formatie paza si protectie, alpinist utilitar, modelor prototipuri auto, operator la masini unelte cu comanda numerica, operator la pregatirea, conservarea si ambalarea munitiei, montator aparate aer conditionat, supervizor geolog si foraj, inspector aeronautic, medic medicina de familie, kinetoterapeut, bioinginer medical, etc) si la o crestere a standardului in ceea ce priveste abilitatile necesare fiecarei ocupatii ( se pune accentul pe dezvoltarea Know-how-ului uman) .

20


Abilitati specifice viitorului :

1 ) aptitudine spatiala 2 ) aptitudine de percepere a formei 3 ) rapiditate in reactii 4 ) abilitati functionaresti 5 ) competitivitate 6 ) diplomatia 7 ) asertivitatea 8 ) adaptabilitatea 9 ) sociabilitatea 10 ) dinamism

Ca perspectiva de satisfacere a nevoilor de abilitati la nivel regional si judetean, in contextul nivelurilor de formare, se are in vedere urmatoarea structurare a abilitatilor: Tabel 7

Domeniu Abilitati Nivel 1 Abilitati Nivel 2 Abilitati Nivel 3Industrie a,b,c,d

A,B,E1,2,3,5,7,8,10

a,b,c,dA,B,D,E1,2,3,5,7,8,10

a,b,c,dA,B,C,D,E5,7,8,9,10

Constructii a,b,c,dA,B,E1,2,3,5,8,9,10

a,b,c,dA,B,D,E1,2,3,5,7,8,9,10

a,b,c,dA,B,C,D,E1,2,3,4,5,7,8,9,10

Servicii a,b,c,dA,B,D,E3,4,5,6,7,8,9,10

a,b,c,dA,B,C,D,E3,4,5,6,7,8,9,10

a,b,c,dA,B,C,D,E3,4,5,6,7,8,9,10

Agricultura a,b,c,dA,B,E3,4,5,8,,10

a,b,c,dA,B,E3,4,5,8,10

a,b,c,dA,B,C,D,E2,3,4,5,7,8,9,10

Protectia Mediu a,b,c,dA,B,C,D,E1,2,3,4,5,8,9,10

a,b,c,dA,B,C,D,E1,2,3,4,5,6,7,8,9,10

a,b,c,dA,B,C,D,E1,2,3,4,5,6,7,8,9,10

2.3. CORELAREA DINTRE CERERE SI OFERTA PE PIATA MUNCII

Tranzitia la economia de piata a influentat puternic gradul de ocupare a populatiei. Reducerea gradului de ocupare si implicit cresterea ratei somajului sunt fenomene care au insotit procesul tranzitiei.

In contextul transformarilor radicale aparute in plan economic si social piata muncii se confrunta cu un dezechilibru intre cerere si oferta cu implicatii profunde asupra gradului de ocupare inregistrat, in mod deosebit in randul tinerilor. Analizele si studiile realizate la nivelul Regiunii 3 Sud-Muntenia, releva dezechilibrul inregistrat pe piata muncii ca efect al :

necorelarea ofertei educationale cu cerintele pietei muncii caracterizata prin: numarul mare de absolventi care nu au nici o calificare (absolventi ai liceelor

teoretice) mentinerea in structura retelei scolare a unor calificari pentru care cererea este

redusa sau inexistenta pe piata muncii

21


includerea intr-un procent redus in oferta scolara a calificarilor pentru care se inregistreaza un deficit al fortei de munca

inexistenta in oferta scolara a unor calificari noi corelate cu solicitarile recent aparute pe piata muncii

nivelul de competente al absolventilor invatamantului profesional si tehnic necorespunzator cu cerintele angajatorilor

disponibilitate redusa la schimbare si la mobilitate profesionala capacitate redusa de comunicare disponibilitate redusa la mobilitate geografica capacitate redusa de adaptare la transformarile micro si macroeconomiceLa nivelul regiunii rata de plasare a absolventilor se mentine la un nivel redus,

inregistrandu-se un numar mare de someri in randul tinerilor absolventi ( ponderea tinerilor este de 29,35% din totalul somerilor).

PROBLEME CHEIE LEGATE DE OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

Obiectivul strategic al Uniunii Europene pentru anul 2010 este realizarea cresterii economice durabile, crearea unui spatiu economic bazat pe cunostere si refacerea conditiilor pentru ocupare deplina. Subordonat acestui obiectiv Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca are inserate obiective specifice si actiuni menite sa conduca la cresterea gradului de ocupare.

In contextul economico-social al regiunii, imbunatatirea functionarii pietei muncii este un deziderat major de a carui realizare este indisolubil legata cresterea gradului de ocupare.

Realizarea acestui deziderat presupune implementarea la nivel regional a politicilor de ocupare fundamentate pe problemele specifice care caracterizeaza acest domeniu. La nivel regional ocuparea fortei de munca se confrunta cu probleme ce vizeaza, pe de o parte piata muncii ca relatie intre cerere si oferta, iar pe de alta parte principalii actori implicati, respectiv, angajatori si persoane in cautarea unui loc de munca.

In acest sens, problemele cheie legate de ocuparea fortei de munca identificate in Regiunea 3 SUD MUNTENIA sunt:

1. Piata muncii se afla intr-o continua schimbare, iar flexibilitatea si adaptabilitatea reprezinta conditii esentiale de reusita;

2. Schimbarile economice muta accentul de la tehnologiile actuale spre cele moderne, care ridica eficienta de productie a bunurilor si serviciilor;

3. Locurile de munca din viitor vor fi diferite de cele actuale;4. Integrarea tinerilor in viata activa va presupune detinerea cel putin a unei calificari in

domeniile solicitate pe piata munci si cel mai frecvent a unei duble specializari;5. Tinerii absolventi, care nu au nici o calificare, intampina mari dificultati in integrarea

in viata activa, fiind nevoiti de cele mai multe ori sa se califice prin cursuri de scurta durata;6. Dezvoltarea spiritului de echipa si a responsabilitatii la locul de munca vor conditiona

pastrarea acestuia; 7. Abilitatile de comunicare si relationare vor fi esentiale pentru obtinerea si pastrarea

locului de munca;8. Siguranta locului de munca este relativa;9. Locurile de munca actuale nu sunt atractive din punct de vedere al salarizarii si al

conditiilor de munca; 9. Dezvoltarea abilitatilor de adaptare sunt esentiale pentru ocuparea unui loc de munca;10. Mobilitatea geografica in cadrul regiunii sporeste sansele de integrare profesionala;11. Perfectionarea continua a deprinderilor si abilitatilor, dezvoltarea capacitatii de

mobilitate profesionale, asigura sanse mai mari de ocupare si pastrare a locului de munca;

22


12. Dezvoltarea abilitatilor de stabilire a scopurilor si prioritatilor, de a-si valorifica initiativa proprie, conditioneaza reusita integrarii tinerilor in viata activa.

Analizand problemele cheie legate de ocuparea fortei de munca se poate concluziona, ca in conjunctura actuala schimbarea reprezinta singura trasatura constanta, careia trebuie sa i se subordoneze educatia tinerilor pentru integrarea in viata activa.

2.4. CAPACITATEA SI CALITATEA OFERTEI

Baza materiala necesara procesului instructiv - educativ specific invatamantului TVET este intr-un proces de degradare fizica si morala si nu corespunde progresului tehnic si standardelor actuale de formare profesionala. Dotarea si capacitatea existenta permit realizarea orelor de instruire practica pentru un numar maxim de 15 elevi. Exceptie fac unitatile scolare care au fost scoli de aplicatie in programul Phare VET RO 94.05.

Domeniile deficitare in privinta bazei materiale sunt: Mecanic, Electric, Electronic, Industria alimentara, Industria textila si pielarie, Constructii, Industria prelucrarii lemnului, Agricultura, Veterinar, Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc etc. Echipamentele de simulare, care asigura „conditii reale de munca” sunt in numar foarte mic si nu corespund in totalitate nevoii identificate pentru 2010.

Evaluarea competentei la locul de munca ocupa o pondere foarte mica in cadrul evaluarii. Din totalul elevilor cuprinsi in scoli TVET, 70.83% desfasoara practica in ateliere – scoala (cele mai multe necorespunzatoare), 22.5% la agenti economici si 6.67% la agenti economici si ateliere-scoala. Numarul cabinetelor, atelierelor –scoala, laboratoarelor, in care elevii desfasoara activitatea practica este redus iar dotarea nu mai corespunde cerintelor actuale.

Buna desfasurare a procesului instructiv - educativ al scolilor TVET, necesita echipamente pentru dotarea cabinetelor si laboratoarelor:

SECTOR EchipamenteIndustrie

- laboartoare de: electronica, electrotehnica, electromecanica, constructii etc.

- ateliere software pentru simularea proceselor industriale - ateliere mecanice - laboratoare de masurari tehnice- ateliere de diagnosticare si reparatii auto- laboratoare psihologice(auto)- cabinete de desen tehnic- laboratoare pentru analiza calitatii pentru produselor alimentare - ateliere de croitorie

Servicii - cabinete pentru firme de exercitiu- cabinete pentru studiu marfurilor- cabinete de tehnica vanzarii- laboratoare de:- preparate culinare- cofetarie- patiserie- tehnica servirii consumatorilor in unitati de alimentatie publica- cabinet pentru estetica etc.

23


Agricultura si silvicultura

- instrumentar pentru biomentria animalelor domestice- trusa pentru castrarea animalelor de talie mica si mare - ruse pentru altoit- ovoscoape- aparate pentru analiza calitativa a laptelui- truse pentru examinarea microorganismelor -umidometre- higrometre- refractrometre- echipamente de recoltat porumb pe sase randuri (CP)- truse vitipomicole etc.

Protectia mediului

- laboratoare pentru analiza calitatii mediului (spectrofotometre, calorometre, refractometre, polarimetre, pH-metre, conductrometre, vascozimetre, aparate pentru distilare apa, termostate, autoclabe, aparate xoxhlet, truse cromatrografice etc.)

O dimensiune comuna a continuturilor din truchiul comun de la toate specializarile se refera la utilizarea calculatoarelor in controlul si conducerea proceselor industriale. Aceasta dimensiune este atinsa intr-o oarecare masura numai in cadrul programului AEL , unde raportul calculator- elev in sala de curs, este de 0,5.

Pentru realizarea acestui obiectiv in cadrul scolilor TVET s-au achizitionat calculatoare prin intermediul unor programe ale Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului pentru Licee, Grupuri Scolare si Unitati de Invatamant din mediul rural prin SOROS, prin alte venituri extrabugetare ale unitatilor scolare ,dar fara sa fie satisfacuta nevoia de calculatoare.

2.4.1. ACOPERIREA ARIILOR OCUPATIONALE SI ADECVAREA ACESTEI ACOPERIRI DIN PERSPECTIVA CERERILOR DIN 2010

Regiunea 3 SUD MUNTENIA ofera oportunitati de formare pentru 24 domenii de calificare. Aceasta oferta variaza de la un judet la altul si nu acopera integral toate ariile ocupationale solicitate de piata: industrie alimentara, industrie textila si pielarie, electronica, mica industrie, servicii etc., sau este supradimensionata pentru calificarile din domeniile: mecanic, electrotehnic, chimie industriala, etc. De asemenea oferta de formare profesionla nu se armonizeaza cu ponderile sectoriale si cu ponderile pe nivele de calificare de pe piata muncii.

Tabelul de mai jos ilustreza numarul de scoli care formeaza tineri pentru fiecare domeniu de calificare si gradul de acoperire sectoriala si pe nivel:

24


Tabel 8DOMENIUL DE CALIFICARE Numarul de unitati

scolare TVETIndustria alimentara 22Industria prelucrarii lemnului 23Chimie indutriala 10Energetic 4Electrotehnic 45Electromecanica 28Electronica automatica,si informatica tehnologica industriala

28

Mecanic 117Transporturi 7Industria textila si pielarie 33Industria materialelor de constructi 3Telecomunicatii 7Constructii si lucrari publice 31Turism alimentatie publica si activitati conexe 31Finante 21Administratie 11Comert si servicii 14Tehnici poligrafice -Prestarii serviciu pentru populatie , industrie si comert

40

Mica industrie(mestesuguri si artizanat) 8Ingrijire,infrumusetare si igiena corpului omenesc 6Posta -Agricultura,agromontan 43Sivicultura 11Veterinar 11Protectia mediului 23

2.4.2. PERFORMANTE ALE ELEVILOR DIN SCOLILE TVET

Procentul de promovare a examenului de bacalaureat, a examenului de competenta profesionala si rezultatele la concursurile scolare, reliefeaza rata de reusita a elevilor si calitatea formarii profesionale oferite de scolile TVET .

REZULTATELE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT, EXAMENUL DE ABSOLVIRE LA SCOLI PROFESIONALE, EXAMENUL DE COMPETENTE PROFESIONALE

Tabel 9Tipul examenului Nivelul 1si 2

(procent promovare) Nivelul 3 (procent de promovare)

2002 2003 2002 2003Bacalaureat 74,94 66,57Competenta profesionala 99,99 99,93Absolvire 100% 100%

25


In contextul acestor rezultate se desprinde ideea unui formalism evident in ceea ce priveste modalitatea de evaluare finala a elevilor, mai ales in situatia celor provenind din Scoala Profesionala si Scoala de Ucenici, ce pregatesc forta de munca corespunzatoare nivelurilor 2 si 3. De asemenea rezultatele obtinute la Examenul de Competente Profesionale pentru absolventii de invatamint liceal tehnologic sunt neconcordante cu situatia reala a pregatirii profesionale a absolventilor, fapt evidentiat de numarul mic de elevi de liceu care fac fata solicitarilor angajatorilor. Se impun modificari structurale privind finalizarea studiilor de specialitate, a elevilor absolventi ai invatamantului TVET, ca forma de organizare si exigenta a comisiilor de evaluare.

La concursurile scolare, in Regiunea 3 SUD MUNTENIA s-au obtinut in anul scolar 2002-2003 mai multe premii si mentiuni :

- Pentru nivelul 3 de calificare3 premii I – Domeniile: Veterinar, Turism si alimentatie publica, Tehnic3 premii II – Domeniile: Agricultura, Telecomunicatii, Prestari servicii pentru populatie6 premii III – Domeniile: Electronica, Servicii , Constructii, Chimie industriala, Veterinar23 de mentiuni- Pentru nivelele de calificare 1 si 2 7 premii I - Domeniile: Electric, Industrie alimentara,Constructii, Comert,Mecanic5 premii II – Domeniile: Mecanic, Electric,Industria textila si pielarie3 premii III – Domeniile: Mecanic, Prestarii servicii pentru populatie, Electric16 mentiuni

Rezultatele demonstreaza ca la nivel de virf, elevii Regiunii sunt bine pregatiti.

2.4.3. TIPUL SCOLILOR TVET SI ADECVAREA CLADIRILOR IN CARE FUNCTIONEAZA SCOLILE

In Regiunea 3 SUD MUNTENIA functioneaza toate tipurile de scoli TVET:- 195 pentru invatamantul liceal si profesional- 13 pentru invatamantul postliceal- 30 facultati cu profil tehnic

In anul scolar 2003-2004 numarul scolilor TVET a crescut fata de anul scolar 2002-2003, prin extinderea claselor de Scoala de arte si meserii in mediul rural.

Examinand reteaua unitatilor scolare TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA se constata:

Numar mare de scoli cu oferta excedentara pentru unele calificari Numar mic de scoli cu clase pentru calificari din domeniile :

industria materialelor de constructii (Dambovita, Ialomita, Arges, Giurgiu)

telecomunicatii (Arges, Ialomita) transporturi (Arges, Giurgiu, Ialomita, Prahova) mica industrie (Dambovita, Calarasi, Arges, Giurgiu, Ialomita) Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc (Arges, Giurgiu,

Prahova) veterinar silvicultura

Concentrarea scolilor de acelasi tip in mediul urban

26


Numar insuficient de scoli in unele zone populate care sa acopere toata gama de calificari a zonei (Oltenita-Calarasi, Topoloveni-Campulung, Curtea de Arges, Costesti-Arges, mediul rural din toata regiunea etc)

Numar insuficient de scoli in unele zone in care vor avea loc cresteri sectoriale. Elevii sunt fortati sa studieze intr-un domeniu nepotrivit zonei si optiunilor lor.

Calitatea cladirilor poate avea un impact semnificativ asupra dorintei elevilor de a merge la scoala si asupra capacitatii lor de a accesa tipul adecvat de formare. In acest sens toate cladirile trebuie partial sau total reabilitate pana in 2010 si dotate minimal. Scolile nu sunt accesibile pentru elevii cu probleme de mobilitate.

2.4.4. CAPACITATEA SI CALITATEA RESURSELOR

Pentru unitatile scolare TVET ale Regiunii 3 SUD MUNTENIA s-au achizitionat

calculatoare prin intermediul unor programe ale Ministerului Educatiei Cercetarii şi Tineretului pentru licee, grupuri scolare şi unitati de invatamant din mediul rural si din veniturile extrabugetare ale unitatilor scolare.

Raportul calculator/elev in sala de curs, la nivel regional este 0,5. Raportul la nivel de judete este urmatorul:

Judetul Prahova: 0,7Judetul Calarasi: 0,6Judetul Dambovita 0.5Judetul Arges: 0,4Judetul Teleorman: 0,3Judetul Giurgiu: 0,4Judetul: Ialomita: 0,4Calculatoarele sunt utilizate in special pentru initiere folosind programul IEAR”N

(Educatie pe Internet), pentru birotica si pentru desfasurarea lectiilor la diferite discipline de invatamant, Programul AEL (Asistent Educational pentru Liceu).

2.4.5. ADECVAREA ABILITATILOR SI A CALIFICARILOR PERSONALULUI DIDACTIC, A CELORLALTE CATEGORII DE PERSONAL SI A MANAGERILOR PENTRU VIITORUL TVET

Personalul didactic din scolile TVET ale Regiunii 3 SUD MUNTENIA poseda calificari profesionale si pregatire metodologica în domeniul didacticii generale si didacticii disciplinei.

Dezvoltarea profesionala a personalului didactic din TVET s-a materializat pana in prezent in participarea unui numar insemnat de cadre didactice la stagii de formare organizate in cadrul Programului Phare TVET si dupa incheierea acestuia, in cadrul CCD - urilor judetene. Astfel s-au desfasurat cursuri de formare cu urmatoarea problematica:

Abilitare curriculara a cadrelor didactice în vederea implementarii curriculei VET; Educatia antreprenoriala; Orientare si consiliere vocationala; Formarea competentelor de utilizare IT în procesul didactic; Metode active de indrumare si instrumente alternative de evaluare; Interdisciplinaritate si munca in echipa; Managementul proiectului;

27


Management si finante.

Noile abilitati si cunostinte ale cadrelor didactice din TVET se refera la: Cunostinte de actualitate specifice domeniului profesional; Invatare centrata pe elev; Utilizarea IT în procesul de instruire; Competente de lucru cu elevii cu nevoi speciale. Managerii din TVET trebuie sa-si perfectioneze competentele: De administrare a noilor structuri institutionale a TVET; De gestiune integrata si de asigurare a calitatii în TVET; De planificare a ofertei educationale in acord cu cererea de pe piata muncii si

cu masurile de dezvoltare economica locala si regionala; De realizare a unor parteneriate durabile si functionale cu agentii economici si

cu ceilalti parteneri sociali interesati de formarea profesionala.In momentul de fata , la nivelul Regiunii, asa cum rezulta din baza de date ale ISJ

marea majoritate a cadrelor didactice din TVET sunt calificate. Singurele exceptii se inregistreaza la unele SAM din mediul rural si la unele meserii si specializari de actualitate, nou introduse, la care reconversia profesionala a cadrelor didactice nu s-a finalizat inca. Calificarea este insa valabila pentru specializarile traditionale. Lipsa bazei materiale adecvate precum si a personalului calificat reprezinta principalele frine in ceea ce priveste introducerea noilor calificari.

In timpul cel mai scurt se impun recalificari ale cadrelor didactice de specialitate in domeniile solicitate de piata muncii. Cele mai importante domenii pentru care se solicita reabilitare pentru cadrele didactice sunt: cele impuse de noile calificari impuse de dinamica dezvoltari pietii muncii.

2.4.6. CALITATEA IN TVET

Calitatea in educatie inseamna asigurarea pentru fiecare educabil a conditiilor pentru cea mai buna, completa si utila dezvoltare.

Asigurarea calitatii in scolile TVET din regiune se materializeaza prin aplicarea politicii educationale puse in practica de un management adaptat realitatilor scoli, calitatea prestatiei didactice a corpului profesoral, calitatea resurselor existente si gasirea de modalitati de imbunatatire a acestora .

Tratarea individuala a factorilor care influenteaza calitatea la nivelul scolilor TVET din regiune, in conformitate cu punctele de vedere ale ISJ, conduce la urmatoarele concluzii:

Asigurarea calitatii prin calitatea managementuluiSe disting cateva puncte slabe, cum ar fi:

- In multe unitati scolare directori nu fac parte din categoria profesorilor de specialitate tehnica, fiind departe prin pregatirea lor de problematica specifica activitatii scolii;

- Exigenta scazuta a managerilor care nu se impun la nivelul colectivului si nu imprima un spirit performant activitatii ;

- Multi directori acorda un buget de timp exagerat problemelor cu caracter administrativ in detrimentul celor specifice indrumarii, consilierii si orientarii ;

- Exista destui directori care nu participa la activitatile didactice ale profesorilor si maistrilor instructori, prin nerealizarea de asistente la lectii ceea ce reduce la 0 activitatea de consiliere la acest palier ;

- Directorii nu au suficienta libertate de miscare in conditiile unei centralizari institutionale ;

28


- Nu exista o deschidere manageriala suficienta in ceea ce priveste participarea scolilor la proiecte .

Asigurarea calitatii prin calitatea prestatiei didactice Se disting citeva puncte slabe, cum ar fi:

- Incapacitatea corpului didactic de a se adapta transformarilor de formare impuse de piata muncii, prin lipsa de interes privind reconversia profesionala catre domeniile de interes, constituind prin aceasta atitudine o frina importanta in directia implementarii noilor calificari si specializari ;

- Nemultumirile salariale constituie in unele cazuri „ alibiurile „ lipsei de implicare ;- Neadaptarea stiintifica la noile continuturi, in special la profesorii de specialitate tehnica,

care nu predau la nivelul dezvoltarii tehnice a domeniului in cauza . Asigurarea calitatii prin calitatea resurselor utilizate Se disting citeva puncte slabe , cum ar fi :- Cu exceptia scolilor din Programele Phare, celelalte au resurse tehnice insuficiente si

neadaptate progresului tehnologic ;- Lipsa resurselor financiare utilizabile in directia procurarii de materii prime si materiale

consumabile in tipul instructiei ;- Activitatea de instruire cu clasa intreaga, in conditiile in care resursele sunt neadaptate

acestui specific ;- Lipsa autofinantarii ca modalitate de ameliorare a resuselor ;- Disfunctii de parteneriat cu agentii economici care nu participa decit formal la

dezvoltarea institutionala. Asigurarea calitatii prin calitatea consilierii si orientarii

Consilierea pe care o vor furniza inspectorii completeaza celelalte laturi ale consilierii realizate la nivelul unitatii de invatamint, prin :- prestatia individuala a cadrului didactic (in special dirigintele clasei) care prin actiuni

specifice realizeaza orientarea si indrumarea la nivelul elevilor. Acest proces decurge in general bine;

- Consilierea profesorului prin actiuni organizate in acest sens de CCD (se realizeaza si este eficienta) ;

- Consilierea profesorului prin activitatile organizate la nivel de Comisii metodice, colective de catedra (de multe ori formale, lipsite in unele scoli de eficienta) ;

- Participarea cadrelor didactice la obtinerea de grade didactice ; - Consilierea profesorului realizata de managerul scolii (insuficient realizata de catre cei

in cauza, uneori). Inspectia scolara se ocupa in primul rand cu aprecierea si evaluarea calitatii educatiei furnizate de scoli. Consilierea si evaluarea trec in prim plan, controlul trecand pe plan secund. Indicatorii de performanta vizeaza:

Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi; Modul in care scoala sprijina si incurajează dezvoltarea personala a elevilor; Calitatea activitatii personalului didactic; Calitatea managemnetului scolar si eficienta cu care sunt folosite resursele; Calitatea curriculum-ului, calitatea activitatilor extracurriculare si modul in care

curriculum-ul national si cel local sunt puse in practica; Relatiile scolii cu parintii; Relatiile scolii cu comunitatea locala; Respectarea legislatiei in viguare si a regulamentelor; Atitudinea elevilor fata de educatia pe care le-o furnizeaza scoala.

.

29


2.4.7. CAPACITATEA DE A RASPUNDE NEVOILOR INDIVIDUALE

“Nici un elev nu este identic cu altul”. Unii copii se nasc cu deficienţe, alţii pot căpăta unele deficienţe pe parcursul vieţii, alţii

provin din medii defavorizante.Unii elevi sunt înalţi, alţii sunt scunzi; unii sunt timizi, alţii sunt îndrăzneţi; unii învaţă mai

repede, alţii învaţă mai încet.Frecventarea şcolii obişnuite de către elevii cu dizabilităţi sau de către cei care provin din

medii defavorizante trebuie să sporească oportunităţile acestora de învăţare, prin interacţiune cu ceilalţi elevi. În acelaşi timp este stimulată participarea acestor elevi la viaţa comunităţii.

Elevii cu dificultăţi de învăţare sau cu handicap sunt deseori excluşi din societate. Această excludere reduce şansele lor de a învăţa, de a se dezvolta. Ei sunt dezavantajaţi o dată în plus. În mediul rural, de exemplu, frecventarea şcolii locale rămâne singurul mod de a asigura dezvoltarea personală a elevului şi includerea în societate a tuturor copiilor.

Profesorilor le revine responsabilitatea specială de a asigura participarea deplină a tuturor elevilor la viaţa socială precum şi asigurarea că aceştia beneficiază de oportunităţi egale în ceea ce priveşte educaţia.

Aceşti elevi beneficiază de oportunităţi de învăţare în măsura în care profesorul: cunoaşte punctele forte şi punctele slabe ale elevilor şi proiectează lecţiile ţinând seama de acestea; utilizează strategii de predare-învăţare diferenţiată; adaptează curriculum-ul astfel încât să se potrivească pentru toţi elevii; este sprijinit de ceilalţi profesori, de părinţi şi de alte categorii de profesionişti; are credinţa că toţi copii au dreptul la educaţie şi că toţi copiii sunt capabili să

înveţe.Toate acestea se realizeaza intr-o masura foarte mica in scolile TVET ale Regiunii. Integrarea acestor elevi în şcolile TVET presupune în prezent ca respectivii elevi să se

adapteze la ceea ce există în şcoli. Pentru elevii cu handicap fizic funcţionează şcoli TVET speciale.

În şcolile TVET ale Regiunii 3 SUD MUNTENIA au fost integraţi în ultimii 3 ani şcolari, cu precădere la şcoala profesională, respectiv Scoala de Arte si Meserii o serie de elevi proveniţi din şcolile speciale (unităţi şcolare în care sunt şcolarizaţi elevi cu dificultăţi de învăţare şi cu handicap). Repartizarea elevilor s-a realizat in functie de optiunile si aptitudinile acestora si in functie de domiciliul parintilor, pentru reintegrarea lor in familia naturala. Incepand cu anul scolar 2003 – 2004 unele scoli speciale au in planul de scolarizare clase speciale de invatamant profesional (de exemplu, pentru domenii profesionale cum ar fi textile – pielarie, industria prelucrarii lemnului). Pentru elevii cu handicap locomotor nu sunt create conditii speciale de acces si de invatare. Metodele de predare nu sunt adaptate unei învăţări diferenţiate care să răspundă nevoilor individuale ale elevilor.

Profesorii resimt nevoia de formare privind strategii de predare - învăţare diferenţiată.

2.5. MECANISMELE DE PARTENERIAT SI COLABORARE EXISTENTE IN REGIUNE

In contextul unei societăţi care se schimbă, operând modificări de formă şi de fond la nivelul tuturor subsistemelor sale, învăţământul românesc trebuie să îşi asume o nouă perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei sale. În cadrul acestei perspective inedite,

30


parteneriatul educaţional trebuie să devină o prioritate a strategiilor orientate către dezvoltarea educaţiei româneşti.

Răspunzând cerinţelor sociale, unele şcoli TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA şi-au orientat întregul lor demers asupra elevilor, care trebuie să devină centrul de interes al parteneriatului practicat în domeniul educaţiei şcolare.

Un rol important în educarea elevilor îl constituie parteneriatul cu familia. Pornind de la aceste premise, efortul îndreptat către cunoaşterea familiei ca partener potenţial s-a orientat către:

statutul pe care elevul îl are în cadrul său familial; avantajele pe care le poate câştiga în cadrul parteneriatului; beneficiile pe care le poate aduce şcolii, ca partener real.

În relaţiile dintre şcoală şi părinţi au apărut unele disfuncţionalităţi generate de: lipsa de interes din partea părinţilor în raport cu educaţia şi, în particular, în raport cu evoluţia propriilor copii; probleme severe cu care se confruntă unele familii; marginalizarea şi automarginalizarea unor familii defavorizate; barierele în comunicarea interpersonală; restricţiile care ţin de timpul limitat şi de lacunele informaţionale.

Pentru depăşirea acestor bariere, care generează în mod inerent parteneriatul dintre şcoală si părinţii elevilor scolilor TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA, si-au asumat ca priorităţi:

ameliorarea modalităţilor de informare a părinţilor; transformarea comitetelor de părinţi în structuri active şi dinamice care ăşi pot asuma rolul de referinţă în relaţia dintre şcoală şi părinţi; elaborarea şi implicarea sistematică a unor proiecte centrate pe parteneriatul cu părinţii; organizarea unor activităţi extraşcolare diversificate în regim de parteneriat.

Centrat pe stabilirea unui echilibru între cererea şi oferta educaţională, parteneriatul dintre şcoală şi agenţii economici are un impact semnificativ, din perspectiva dezvoltării personale şi a inserţiei socio-profesionale a viitorilor absolvenţi.

Pornind de la beneficiile pe care parteneriatul cu agenţii economici poate să le aducă şcolii şi elevilor săi, şcolile TVET din Regiunea 3 SUD MUNTENIA au elaborat şi aplicat o strategie în acest sens punând accent pe:

identificarea agenţilor economici cu valoare de parteneri potenţiali ai şcolii; identificarea problemelor, nevoilor concrete şi cererii de educaţie la nivelul

partenerilor potenţiali; stabilirea priorităţilor pe care şcoala doreşte să le acopere prin intermediul

parteneriatului; clarificarea condiţiilor concrete pentru derularea efectivă a parteneriatului; informarea, sensibilizarea şi atragerea agenţilor economici; conceperea şi elaborarea protocoalelor dintre şcoală şi agenţii economici.

Un număr mare de şcoli TVET din regiune desfăşoară parteneriate active cu agenţii economici pentru instruirea practică a elevilor şi cu comunităţile locale pentru asigurarea resurselor bugetare.

2.5.1. EXEMPLE DE BUNA PRACTICA PRIVIND PARTENERIATUL IN REGIUNEA 3 SUD MUNTENIA

Un grup şcolar de construcţii are un parteneriat cu primăria, parteneriat ce are ca obiect de activitate repararea mobilierului (bănci şcolare) de la şcolile care nu au posibilitatea să şi le

31


repare singure. Primăria a adus materialul lemnos şi cel pentru asamblare, iar şcolile pun la dispoziţie scheletele metalice.

Scheletele metalice ale băncilor sunt reparate în atelierele de lăcătuşerie ale grupului şcolar de construcţii (îndreptate, sudate, curăţate, vopsite), iar partea lemnoasă a băncii şi asamblarea se execută la atelierul de tâmplărie. Prin această activitate s-a rezolvat o activitate arzătoare a şcolilor, aceea a lipsei fondurilor pentru materialele necesare instruirii practice.

Acelaşi grup şcolar are parteneriate şi cu agenţi economici, parteneriate care se materializează în desfăşurarea instruirii practice a elevilor. În orele de instruire practică elevii, împreună cu muncitorii, execută toate tipurile de lucrări specifice construcţiilor: lucrări de betoane, zidării, zugrăveli şi vopsitorii, faianţări, lucrări de armături, instalaţii de iluminat interioare şi automatizări precum şi înlocuirea instalaţiei electrice la un spital din oras.

La un alt agent economic elevii au executat produse din lemn (mobilă, cofraje, tâmplărie etc.) folosind utilaje de înaltă performanţă cu un randament sporit şi de o complexitate mare. Aceşti agenţi economici angajează anual 80% dintre absolvenţii grupului şcolar.

Un grup şcolar tehnologic are un parteneriat cu o agenţie naţională, parteneriat care vizează pregătirea antreprenorială a elevilor grupului şcolar în cadrul programului „Sprijin întreprinzători şi administrarea centrelor de afaceri”. Proiectul dezvoltat în cadrul acestui parteneriat are ca rezultat înfiinţarea în cadrul şcolii a unui Incubator de afaceri.

Un colegiu cu experienţă bogată în derularea de proiecte, are un parteneriat cu Consiliul Judeţean şi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean constând în derularea unui proiect în cadrul Programului Phare 2000 – Dezvoltarea resurselor umane în contextul restructurării industriale. Proiectul intitulat „Centrul agroturistic judeţean” are drept scop valorificarea potenţialului uman din mediul rural şi urban capabil să înfiinţeze şi să dezvolte microferme agroturistice.

Grupul ţintă este alcătuit din locuitori din zonele turistice, absolvenţi ai învăţământului liceal/profesional aflaţi în şomaj sau fără ocupaţie, persoane disponibilizate prin lichidarea întreprinderilor, persoane cu handicap fizic.

Aceeaşi şcoală desfăşoară parteneriate cu AJOFM şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură judeţene pentru desfăşurarea unor cursuri de formare continuă a adulţilor pentru calificări din domeniul serviciilor.

Cu primăria din oraşul ei şcoala are un parteneriat activ care contribuie la dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea locală prin:

promovarea de către şcoală a unei oferte educaţionale adaptată la nevoile populaţiei şcolare şi care răspunde priorităţilor de dezvoltare economico-socială la nivel local şi regional;

cooptarea în consiliul de administraţie al şcolii a viceprimarului localităţii care este şi preşedintele CLDPS;

prestarea de către elevii şcolii unor servicii de alimentaţie publică în cadrul unor programe sociale iniţiate de primărie pentru persoanele defavorizate şi cu prilejul unor manifestări culturale tradiţionale;

asigurarea de către primărie a serviciului de pază şi protecţie a elevilor; susţinerea financiară de către primărie a unui proiect de dotare a şcolii cu

echipamente IT, proiect iniţiat de către o şcoală din Franţa.Colegiul respectiv derulează de aproape 10 ani un parteneriat şcolar cu o şcoală din

Franţa materializat în schimburi anuale de elevi şi profesori. În prezent cele două şcoli partenere au în desfăşurare un proiect lingvistic în cadrul Programului SOCRATES.

Parteneriatul pe care unitatea de invatamint o realizeaza cu CLDPS este fundamental in sensul in care politica educationala la nivelul scolii este adaptata ceritelor externe , in cotextul analizelor de dezvoltare pe termen scurt si mediu realizate de catre fiecare CLD.

Scoala nu mai aplica o politica individuala , ci face parte dintr-un intreg al dezvoltarii, in concordanta cu solicitarea de forta de munca pe piata , acum si in perspectiva . In aceeasi masura dezvoltarea locala evidentiata de activitatea CLD –ului este subordonata dezvoltarii regionale pe care o tuteleaza Agentiile de Dezvoltare si Consortiile regionale .

32


In acest sens parteneriatul scolii cu respectivele institutii se realizeaza eficient prin consultarii periodice, vizite in sistem a persoanelor responsabilizate in acest sens, participarea personalului didactic nominalizat in acest sens la activitatile organizate de CLD-uri, Consortiile Regionale .

SECTIUNEA 3

Analiza SWOT – RESURSE UMANE

Puncte tari Puncte slabe

Predominarea fortei de munca tinere

Procentul ridicat al populatiei angajate ( in partea de nord a Regiunii)

Disponibilitatea programelor de reconversie si formare profesionala

Nivel ridicat de includere in invatamantul gimnazial si liceal

Existenta centrelor universitare ale regiunii

Existenta in centrul regiunii a centrului universitar Bucuresti

Disponibilitatea formarii continuie si programele de educatie

Scaderea numarului populatiei active Procent scazut al angajatilor cu studii

superioare Lipsa oportunitatilor de ocupare in special in

zonele rurale Lipsa stimulentelor financiare pentru someri

pentru obtinerea unui loc de munca Armonizarea insuficienta a sistemului

educational cu cererile de pe piata fortei de munca si dezvoltarea viitoare a societatii

Conditii insuficiente pentru integrarea grupurilor dezavantajate

Capacitatea inegala si insuficienta a structurii serviciilor sociale si a facilitatilor sociale

Oportunităţi Ameninţări

Îmbunătăţirea sistemului educational

Programe de formare orientate catre formarea abilitatilor cerute pe piata fortei de munca

Dezvoltarea antreprenoriatului Programe intocmite pentru

includerea sociala egala pe piata fortei de munca pentru barbati si femei

Cooperarea cu alte tari in sectorul educational si de formare

Subestimarea problemelor sistemului educational

Intensificarea discrepantelor intre cerere si oferta pe piata fortei de munca

Aparitia si conturarea de noi probleme sociale Somaj ridicat in randul noilor absolventi de

licee si colegii Migrarea in strainatate a fortei de munca

calificata

33


3.1. PRIORITATI

Prioritatea 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIATA MUNCII, PE BAZA DE STUDII SI CERCETARI

Obiectiv: Corelarea ofertei scolare cu cererea existenta pe piata muncii prin includerea in scolile din sistemul TVET a calificarilor de nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel regional

Context: In regiunea 3 Sud - Muntenia s-a constatat existenta unor dezechilibre intre cererea de calificare si oferta educationala in cadrul sistemului TVET, ceea ce determina un grad redus de integrare profesionala a absolventilor.

Ţinta / Rezultate măsurabile Includerea in oferta educationala a scolilor

TVET a cel putin 75% din calificarile de nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel regional

Sursa datelor ISJ

Măsurat prin: Plan de scolarizare pentru invatamantul TVET Evaluarea institutionala a unitatilor scolare TVET (Cap. Eficienta externa) Analize privind insertia profesionala a absolventilor

Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului:

Infiintarea unui serviciu de cercetare si prognoza a pietei muncii in cadrul Regiunii 3 Sud-Muntenia;

Corelarea anuala a planului de scolarizare pentru invatamantul TVET cu studiile realizate si prognoza pietei muncii

Dezvoltarea de noi calificari si competente pentru nivelele de calificare 2 si 3, conform studiilor realizate

Termene

2005

2010

2010

Organizaţie responsabila

Consiliul pentru Dezvoltare Regionala

ISJAJOFM

ISJ/CLD

Parteneri: AJOFM, autoritati locale si regionale, parteneri sociali (org. patronale, asociatii

profesionale, camere de comert, agenti economici, parinti, consiliile elevilor).

34


Resurse: Resurse ale autoritatilor locale si regionale Surse atrase de la parteneri sociali Finantari externe

Prioritatea 2: ASIGURAREA DE SANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA INVATAMANT SI INSERTIA PROFESIONALA A TINERILORObiectiv: Cresterea numarului elevilor din mediul rural, a elevilor cu dificultati de invatare si a celor cu handicap cuprinsi in sistemul TVET, integrati socio-profesional Context:In regiunea 3 Sud – Muntenia se constata existenta accesului limitat al tinerilor din mediul rural la invatamantul TVET, determinat de: Situatia materiala precara a familiilor din mediul rural; Numarul mic de unitati scolare TVET din mediul rural; Lipsa informatiei; Personal didactic necalificat.Elevii cu dificultati de invatare si cu handicap nu beneficiaza de oportunitati egale in ceea ce priveste educatia.Ţinta / Rezultate măsurabile Cuprinderea absolventilor de gimnaziu din

mediul rural in invatamantul TVET in proportie de 100 % pentru nivelul 1 si echivalentul nivelului 1 de calificare, 75% pentru nivelul 2 de calificare si 50% pentru nivelul 3 de calificare

Integrarea socio-profesionala a cel putin 70% din numarul absolventilor invatamantului TVET

Cuprinderea in invatamantul TVET a elevilor cu dificultati de invatare si cu handicap.

Sursa de date ISJ AJOFM Scoli TVET

Măsurat prin: Situatiile statistice intocmite de ISJ-uri si de catre Directia Regionala de Statistica Situatii statistice privind monitorizarea absolventilor, intocmite de scoli


Dezvoltarea invatamantului TVET din mediul rural cu focalizare pe meserii traditionale pentru nivelul 1 de calificare;

Restructurarea retelei scolare si realizarea de tandemuri educationale SAM – grupuri scolare, pentru nivelele 2 si 3 de calificare;

Crearea in mediul rural a unor scoli TVET cu infrastructura adecvata (internat, cantina), reprezentative la nivel regional pentru anumite domenii de calificare (agricultura, silvicultura, servicii, protectia mediului etc.)

Termene

2007

2005

2010


Consilii locale+ISJ

Consilii locale+ISJ

ISJ + Parteneri sociali

35


Facilitarea insertiei profesionale a absolventilor TVET prin orientarea spre dubla specializare (in sistem modularizat), incepand cu anul scolar 2004/2005;

Implementarea unor programe de sprijin material si de acordare a Sansei a II-a tinerilor din mediul rural;

Asigurarea scolilor TVET din mediul rural cu cadre didactice calificate

Asigurarea de conditii de acces si invatare pentru elevii cu handicap

Formarea profesorilor pentru utilizarea strategiilor de predare – invatare diferentiata

2007

2010

2005

2005

2007

Consilii locale+ISJ

Consilii locale+ISJ

Consilii locale+ISJ

Consilii locale+ISJ

ISJ

Parteneri: Autoritati locale, CLD, consilii scolare, ONG-uri, parteneri sociali (ag.econ., etc.), unitati

scolareResurse: Resurse ale consiliilor locale Surse atrase de la parteneri sociali Finantari externe

36


Prioritatea 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE PENTRU TVET IN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZATIIObiectiv: Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor TVET din regiune

Context :In regiunea 3 Sud – Muntenia se constata:

Existenta unui numar mare de unitati scolare TVET cu infrastructura necorespunzatoare si dotare didactico-materiala uzata fizic si moral (in special in judetele din sudul regiunii);

Necesitatea corelarii bazei didactico-materiale cu noua structura a invatamantului TVET.Ţinta / Rezultate măsurabile

Reabilitarea a 30% din numarul scolilor cuprinse in sistemul TVET;

Dotarea minimala a tuturor scolilor TVET conform cataloagelor de dotare cu mijloace de invatamant;

Dotarea la standarde europene a 25 de scoli din sistemul TVET.

Crearea a trei ateliere mobile de instruire practica pentru trei domenii de formare profesionala prioritare la nivel regional (conform Anexei 1).

Sursa de date Situatiile statistice ale ISJ; Plan de investitii al primariilor; Rapoarte de evaluare ale programelor cu

finantari externe;

Măsurat prin: numar de scoli reabilitate; numar de ateliere mobile create; volum de investitii privind dotarile;


Identificarea necesarului de echipamente didactice pentru unităţile şcolare TVET, conform domeniilor profesionale, la nivel local şi regional;

Elaborarea proiectelor de dotare a unităţilor de învăţământ TVET, în concordanţă cu domeniul de bază al pregătirii profesionale şi standardele europene minimale;

Achizitionarea de echipamente didactice de catre unitatile scolare TVET;

Transferul bazei materiale neutilizată, la nivelul regiunii;

Crearea de ateliere mobile de instruire practica pentru trei domenii de formare profesionala prioritare la nivel regional.

Termene

2005

2005

2006

2010

2008

Organizaţie responsabilaConsilii locale+Unitati scolare+ ISJ

Consilii locale+Unitati scolare+ ISJ



Consilii locale+Unitati scolare+ ISJ+agenti economici

Parteneri:

37


Consilii judetene; Consilii locale; Agenti economici; Unitatile scolare; ISJ; Camera de Comert

Resurse: Ale administratiei locale; Finantari externe; Alte surse atrase.

Prioritatea 4: EFICIENTIZAREA RELATIILOR PARTENERIALE EXISTENTE SI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVET

Obiectiv: Dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate şcolile TVET până în 2010.

Context: Parteneriatul social pentru formare profesionala in Regiunea 3 Sud – Muntenia se caracterizeaza prin: Necesitatea de implicare activa a partenerilor sociali in formarea initiala si continua pentru

sistemul TVET; Procesul de transformare a scolilor in furnizori de servicii pentru comunitatile locale; Dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat; Implicarea redusa a partenerilor sociali in identificarea oportunitatilor de integrare

profesionala a absolventilor invatamantului TVET.

Ţinta / Rezultate măsurabile Incheierea a cel putin doua acorduri de

parteneriat de catre fiecare unitate scolara TVET

Sursa de date Rapoarte de activitate ale unitatilor scolare

Măsurat prin: Numar de acorduri de parteneriat incheiate; Numar de proiecte realizate de unitatile scolare in parteneriat.


Implicarea comunităţii în activitatea educativă prin realizarea de proiecte comune impreuna cu unitatile scolare;

Dezvoltarea activitatii de consiliere în domeniul parteneriatului social, la nivelul conducerii instituţiilor de învăţământ;

Realizarea unei colaborări eficiente cu angajatorii din domeniile de calificare prioritare la nivel regional;

Eficientizarea parteneriatului prin implicarea partenerilor sociali în identificarea oportunităţilor de ocupare şi îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă pe baza unui plan anual de acţiune;

Încheierea de acorduri de parteneriat cu angajatorii – la nivel local şi regional - pentru

Termene

2010

2010

2010

2010

2010


CLDPS

Scoli PHARE TVET +ADR

ISJ+Agenti economici

AJOFM + Alti parteneri sociali

Unitati scolare + Agenti economici

38


calificările care vor fi asigurate prin sistemul TVET privind asigurarea pregătirii practice şi angajării absolvenţilor;

Realizarea unor parteneriate sociale pentru formarea profesională continuă a cadrelor didactice din sistemul TVET.

2010 Centrele de resurse Phare TVET + CCD + ISJ

Parteneri: CCD, centre de resurse, AJOFM, autoritati locale si regionale, parteneri sociali (org.

patronale, asociatii profesionale, camere de comert, agenti economici, parinti, consiliile elevilor).

Resurse: Surse ale agentilor economici Surse ale autoritatilor locale Finantari externe

39


Prioritatea 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET, PRIN ATRAGEREA DE SPECIALISTI SI FORMAREA CONTINUA A CADRELOR DIDACTICE EXISTENTE

Obiectiv: Asigurarea accesului cadrelor didactice din invatamantul TVET la programe de formare continua specifice noilor competente profesionale si atragerea de noi specialisti in domeniu

Context: Nevoia de adaptare rapida a ofertei educationale a unitatilor scolare TVET la cerintele pietei

muncii; Necesitatea cresterii mobilitatii profesionale a personalului didactic din invatamantul TVET; Necesitatea restructurarii retelei scolare; Fluctuatia personalului didactic din sistemul TVET; Nevoia de noi competente si abilitati datorata progresului tehnologic.

Ţinta / Rezultate măsurabile Participarea in procent de 80% a cadrelor

didactice din invatamantul TVET si a specialistilor atrasi, la cursuri de formare profesionala continua.

Sursa de date CCD – baza de date; ISJ – baza de date; Centre de resurse.

Măsurat prin: Numar de cadre didactice formate; Numar de specialisti atrasi in domeniu; Numar de specialisti formati.


Identificarea nevoilor de formare profesională a personalului didactic din unităţile de învăţământ TVET;

Înfiinţarea de noi centre de resurse şi eficientizarea celor existente la nivel regional cu filiale specializate pe domenii;

Atragerea specialiştilor agenţilor economici în învăţământul TVET.

Termene

2006

2010

2010

Organizaţie responsabilaISJ +CCD+Unitati scolare

ISJ +Unitati scolare

Centre de resurse +CLDPS+Agenti economici

Parteneri: Centrele de resurse;Universitatile; Centrele de Documentare si Informare; Centre de

Formare Profesionala Continua; Agenti economici; Asociatii profesionale; AJOFM; CLDPS; Centrul Regional de Formare Profesionala a Adultilor.

Resurse: Surse ale consiliilor locale;

40


Alte surse atrase; Finantari externe.

Prioritatea 6: EFICIENTIZAREA SI DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR DE CONSILIERE PROFESIONALA A TINERILOR

Obiectiv: Dezvoltarea cabinetelor de specialitate si a practicilor de consiliere profesionala si de cariera in fiecare unitate scolara TVET

Context: Procesul de consiliere trebuie sa asigure cresterea interesului elevilor, parintilor si profesorilor pentru invatamantul TVET, in conjunctura socio-economica caracterizata prin: Schimbarea permanenta a raportului cerere / oferta pe piata muncii; Cresterea nevoii de educatie pe parcursul intregii vieti; Nevoia de dezvoltare a unor competente transversale si specifice, in raport cu

evolutiile de piata in UE.

Ţinta / Rezultate măsurabile Extinderea, pana in 2010, a serviciilor de

consiliere profesionala pentru toti elevii din invatamantul gimnazial si pentru 50% din elevii nivelurilor 1, 2 si 3 de calificare.

Sursa datelor

Cabinetele scolare si Centrele Judetene pentru Asistenta Psiho-Pedagogica

Măsurat prin: Fise de consiliere Numar de actiuni care implica servicii de consiliere Numar de cabinete scolare nou infiintate Numar de specialisti atrasi sau formati pentru activitati de consiliere la nivelul

regiunii


Formarea competentelor de consiliere pentru cadrele didactice din invatamantul TVET si atragerea de noi specialisti;

Asigurarea unui cabinet de consiliere profesionala, cu dotare minimala, in fiecare unitate scolara din invatamantul gimnazial si din invatamantul TVET.

Termene

2007

2010


ISJ + CCD + Unitatile scolare

ISJ + Unitatile scolare

Parteneri: CCD, universitati, centre de resurse, AJOFM, autoritati locale si regionale,

parteneri sociali (org. patronale, asociatii profesionale, camere de comert, agenti economici, parinti, consiliile elevilor).

41


Resurse: Resurse ale consiliilor locale; Surse atrase de la partenerii sociali; Finantari externe.

3.2. CONSULTARE

Prioritatile si obiectivele au fost prezentate spre consultare tuturor cadrelor didactice din invatamantul TVET care au participat la consfatuiri din toate judetele Regiunii. ( aproximativ 3000 de cadre didactice de specialitate ) S-au manifestat puncte de vedere pozitive privind necesitatea implementarii PRAI si PLAI.

De asemanea prioritatile au fost supuse spre consultare cu ajutorul unui chestionar, agentilor economici din Regiune de catre AJOFM-uri. Consultarile s-au realizat la sediul fiecarei firme care a fost implicata in completarea chestionarului. In urma consultarilor realizate s-au identificat in primul rand viitorii parteneri cu disponibilitate ridicata pentru relatii parteneriale cu scolile din sistemul TVET.

Ca urmare a sugestiilor oferite de angajatorii consultati s-au reformulat obiectivele prevazute la prioritati. Agentii economici consultati au considerat extrem de importante aceste prioritati manifestand un interes deosebit pentru cresterea numarului de elevi din mediul rural pregatiti prin sistemul TVET precum si pentru includerea in oferta educationala a calificarilor specifice domeniului lor de activitate :constructii, industria textila, industria alimentara. La angajatorii consultati s-a constatat un grad ridicat de disponibilitate in ceea ce priveste asigurarea necesarului de cadre didactice din invatamantul TVETcu specialisti din randul personalului propriu .

ISJ-urile au fost consultate pentru stabilirea calificarilor si nivelurile de calificare pentru invatamantul TVET in vederea restructurarii retelei scolare TVET. Politica de restructurare a fost acceptata si considerata de maxim interes . PRAI si PLAI vor constitui documentele de baza in vederea conceperii noilor Planuri de Scolarizare bpentru 2004 - 2005

Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul profesional si tehnic este supus spre consultare membrilor Consortiului Regional, inainte de aprobare de catre Consiliul pentru Dezvoltare Regionala. Aceasta activitate a fost realizata la nivelul tuturor celor 7 judete din regiune.

Membrii C.L.D.P.S au fost consultati cu ocazia intalnirilor judetene care s-au desfasurat in cursul lunii septembrie. Ca urmare a consultarilor cu cei implicati s-au adus imbunatatiri materialului initial , acestea fiind formulate si transmise de catre fiecare CLDPS.

3.3. MASURI DE URMARIRE SI EVALUARE

Modul de urmarire a progreselor in implementarea PRAI, revine Consortilui Regional si este un proces in permanenta derulare. Acest proces poate fi realizat cu ocazia intalnirilor trimestriale ale Consortiului Regional. Grupul de lucru care a intocmit PRAI-ul va stabili un model de Raport pe prioritati si obiective si va prezenta in sedintele Consortiului Regional stadiul implementarii PRAI-ului, spre analiza de catre membrii Consortiului Regional.

Consortiul Regional este o structura consultativa a Consiliului pentru Dezvoltare Regionala si are componenta prezentata in anexa 3, tabel 1.

42


3.4. RECONFIGURAREA RETELEI SCOLARE

Pentru armonizarea ofertei de formare profesionala cu dinamica pietei muncii (variatii sectoriale, variatii ale nivelului de pregatire) se impune reconfigurarea retelei scolare (conform anexei 2, tabelele 1 si 2) tinand seama de: oferta de calificare a scolilor TVET in anul scolar 2003-2004 anexa 1 (tabelele 1 si 2) si de ponderea domeniilor si nivelelor de calificare solicitate pe piata muncii in perspectiva 2010( anexa 1 tabel 3)

PRINCIPII Cresterea ponderii claselor din domenii de calificare ale industriei de la 38 % la 40 %, astfel incat sa se tina seama de prioritati, prin:

- cresterea numarului de clase din domeniile de calificare: industrie alimentara, electronica, transporturi, materiale de constructii, telecomunicatii - mentinerea la nivel ridicat a numarului de clase de: industrie textila, industria prelucrarii lemnului, energetic - dimunuarea numarului de clase din domeniile: electromecanic, electrotehnic, chimie industriala si in special mecanic

Cresterea ponderii claselor din domeniile de calificare apartinand sectorului servicii de la 19,1 la 27 prin :

- cresterea numarului de clase din domeniile de calificare: comert si servicii mica industrie turism-agroturism prestari servicii pentru populatie

- mentinerea la nivel ridicat a numarului de clase din domeniile de calificare :

finante administratie ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc

Cresterea ponderii claselor din domeniile sectorului agricol de la 8,3 la 22 prin :

- infiintarea unor clase cu specializari noi- mentinerea la nivel ridicat a claselor de silvicultura si veterinar- diminuarea claselor de agricultura- cresterea ponderii claselor din domeniile de calificare apartinand

sectorului constructii de la 6,1% la 10% Cresterea ponderii claselor din domeniul protectia mediului de la 2 la 3. Transformarea scolilor TVET, apropiate teritorial, prin concentrarea resurselor , in scoli

reprezentative pentru 1-3 domenii inrudite Extinderea invatamantului TVET, astfel incat in fiecare zona sa fie acoperita toata gama

de specializari solicitate Infiintarea unor clase, in toate zonele pentru elevii cu probleme speciale Redistribuirea ponderii nivelelurilor de calificare in cadrul fiecarui domeniu prin :

- descreseteri la nivelul 1 (constructii si lucrari publice, energetic electrotehnic, agricultura, industrie textila si pielarie, industria prelucrarii lemnului etc.)

43


- cresteri la nivelele 2 si 3 (in majoritatea domeniilor)

Corelarea ofertei scolilor TVET cu ponderea sectoriala, ponderea domeniilor de calificare si structura nevoilor de calificare, actualizate in regiune si in fiecare zona.

REGIUNEA 3 SUD – MUNTENIAANEXA 1

Oferta de calificare a scolilor TVET in anul scolar 2003-2004(Nr.clase/ nr elevi pe domenii de calificare/nivel de calificare)

TABEL 1Numar de clase/Numar elevi

Domeniul calificării Nivel 1 2 3 Total

Industria alimentara 27/803 18/416 28/675 74/203

Industria prelucrarii lemnului 16/457 23/313 26/720 65/1790

Industria chimica 6/175 13/305 21/555 40/1035

Energetic 1/31 6/153 4/94 11/278

Electrotehnica 40/1170 53/1431 109,5/2920 202,5/5421

Electromecanica 25/700 22/562 13/345 60/1607

Electronica, automatica si informatica tehnologia informatiei

3/87 8/192 74/1048 85/2327

Mecanic 206,5/5968 242/6134 196/5349 654/16452

Transporturi - - 41/897 41/897

Industrie textila si pielarie 69,5/1992 451/1164 20/487 134,5/3641

Industria materialelor de constructii 1/29 1/24 - 2/53

Telecomunicatii - - 21/544 21/544

Constructii si lucrari publice 48/1376 43/1095 40/1071 131/3542

Turism, agroturism, alimentatie publica si activitati conexe

34/1002 37/1086 54/1508 125/3496

Finante, banci si asigurari- - 126/3597 126/3597

Administratie - - 41/1182 41/1182

Commert si servicii 7/210 15/387 32/956 54/1543

Tehnici poligrafice

Prestari servicii pentru populatie, industrie si comert

52/1587 - - 52/1587

Mica industrie - mestesuguri si artizanat 7/188 - - 7/188

Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc

6/171 2/47 - 8/218

Posta

Agricultura, agromontan 49/1420 19/467 46/1176 114/3063

Silvicultura 4/115 5/126 21/544 30/795

44


Veterinar 3/83 5/142 27/650 35/875

Protectia mediului 43/1085 43/1085

Sursa: Inspectoratele Scolare Judetene

Oferta de calificare a scolilor TVETanul scolar 2003-2004

( ponderea claselor pe sectoare/ domenii/ niveluri )

TABEL 2SectorPonderea

DOMENIUL DE CALIFICARE Ponderea domeniului

N1% N2% N3%

Industrie64,5%

Industria alimentara 3,4 37 26 37Industria prelucrarii lemnului 3 25 35 40Chimie indutriala 1,9 15 33 52Energetic 0,52 9 55 36Electrotehnic 9,5 20 26 54Electromecanica 2,8 42 27 31Electronica automatica, si informatica tehnologica industriala

3,9 4 9 87

Mecanic 30,3 32 37 31Transporturi 1,9 100Industria textila si pielarie 6,2 52 33 15Industria materialelor de constructi 0,08 50 50Telecomunicatii 1 100

Constructii si lucrarii publice(6,1%)

Constructii si lucrari publice 6,1 37 33 30

SERVICII(19,1)

Turism alimentatie publica si activitati conexe

5,7 27 30 43

Finante 5,8 100Administratie 1,9 100Comert si servicii 2,5 13 28 59Tehnici poligraficePrestarii serviciu pentru populatie , industrie si comert

2,4 100

Mica industrie(mestesuguri si artizanat)

0,3 100

Ingrijire,infrumusetare si igiena corpului omenesc

0.5 75 25

Posta

Agricultura si silvicultura(8,3%)

Agricultura,agromontan 5.3 43 17 40Sivicultura 1.4 13 17 70Veterinar 1.6 9 14 77

(2%) Protectia mediului 2 100Sursa: Inspectoratele Scolare Judetene

45


Domenii de Calificare şi niveluri ale calificărilor solicitate pe piata muncii in perspectiva

anului 2010

TABEL 3Sector Domeniul calificării Nivel (%) Prioritati

1 2 3

Industrie38%

Industria alimentara 35 20 45 1Industria prelucrarii lemnului 10 40 50 3Industria chimica - - - 2Energetic - - 100 3Electrotehnica - - - 2Electromecanica - - - 2Electronica, automatica si informatica tehnologia informatiei

- 5 95 1

Mecanic - - - 2Transporturi - 75 25 1Industrie textila si pielarie 30 30 40 3Industria materialelor de constructii 30 55 15 1Telecomunicatii - - 100 1

Constructii si lucrari publice

10%Constructii si lucrari civile 33 35 32 1

Servicii27%

Turism, agroturism, alimentatie publica si activitati conexe 40 40 20 1Finante, banci si asigurari - - 100 3Administratie - - 100 3Comert si servicii 10 50 40 1Tehnici poligrafice - - - 4Prestari servicii pentru populatie, industrie si comert 30 50 20 1Mica industrie - mestesuguri si artizanat 30 50 20 1Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc 50 25 25

3

Posta - - - 4

Agricultura si silvicultura

22%

Agricultura, agromontan 20 50 30 2Silvicultura 13 10 77 3Veterinar 10 10 80 3

Protectia mediului

3%- - 100 1

Nota: Prioritate 1 important in cresterePrioritate 2 – important in scaderePrioritate 3 – important constantPrioritate 4 - nesemnificativ

46


ANEXA 2RESTRUCTURAREA RETELEI SCOLARE(SITUATIE COMPARATIVA )TABEL1Domenii Situatie actuala 2010

N1% N2% N3% N1% N2% N3%

In crestere:

Ind. Alimentara


Prestari servicii pt. populatie

Mestesuguri si artizanat

Electronica, inf., IT

Transporturi

Mat. de constructii

Telecomunicatii

Turism – agroturism

Comert – servicii

Protectia mediului

37

37

100

100

4

-

50

-

27

13

-

26

33

-

-

9

-

50

-

30

28

-

37

30

-

-

87

100

-

100

43

59

100

35

33

30

30

-

-

30

-

40

10

-

20

35

50

50

5

75

55

-

40

50

-

45

32

20

20

95

25

15

100

20

40

100

In scadere:

Electro-mecanic

Mecanic

Chimic

Electrotehnic

Agricultura

42

32

15

20

43

37

37

33

26

17

21

31

52

54

40

Constant:

Ind. Textila si pielarie

Prelucrarea lemnului

Energetic

Finante

Administratie

Ingrijire corp …

Silvicultura

Veterinar

52

25

9

-

-

75

13

9

33

35

55

-

-

25

17

14

15

40

36

100

100

-

70

77

30

10

-

-

-

50

13

10

30

40

-

-

-

25

10

10

40

50

100

100

100

25

77

80

47


RESTRUCTURAREA RETELEI SCOLARETABEL 2Domenii Situatie actuala 2010

N1 N2 N3 N1 N2 N3

In crestere:

Ind. Alimentara


Prestari servicii pt. populatie

Mestesuguri si artizanat

Electronica, inf., IT

Transporturi

Mat. de constructii

Telecomunicatii

Turism – agroturism

Comert – servicii

Protectia mediului

↑

↑

→

-

↑

-

↑

→

↑

→

-

→

↑

→

-

↑

-

↑

→

↑

↑

-

→

↓

→

-

↑

↓

-

↑

↑

↑

↑

→

↓

↓

↓

-

-

↑

-

↑

→

-

↑

↑

↑

↑

→

↑

↑

-

↑

↑

-

↑

↑

↑

↑

↑

↓

↑

↑

↓

↑

→

In scadere:

Electro-mecanic

Mecanic

Chimic

Electrotehnic

Agricultura

→

↑

↓

↑

↑

→

↑

↓

↑

↑

→

↓

↓

↓

↓

↓

↓

↓

↓

↓

↓

↓

↓

↓

→

↓

↓

↓

↓

↑

Constant:

Ind. Textila si pielarie

Prelucrarea lemnului

Energetic

Finante

Administratie

Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc

Silvicultura

Veterinar

↑

↑

→

-

-

→

↑

→

↑

↑

→

-

-

→

↑

→

↓

↓

-

↑

↑

-

↓

→

↓

↓

↓

-

-

→

→

→

↑

→

↓

-

-

→

→

→

↑

↑

↑

→

→

↑

↑

↑

48


ANEXA 3

COMPONENTA CONSORTIULUI REGIONALTabel 1

Nr. Crit

Nume şi prenume Instituţia

1 Liviu MUŞAT ADR Muntenia - Preşedinte2 Marilena BARON ADR Muntenia 3 Elena LASCĂR ADR Muntenia - Secretar4 Suzana ILIE Reprezentant Filiala Regională a Centrului Naţional

pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic5 Ştefan DIACONESCU Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină

Veterinară Bucureşti6 Valeriu JINESCU Universitatea Politehnică Bucureşti7 Mihail MINESCU Universitatea Petrol şi Gaze Ploieşti8 Daniel CĂTĂNEA Consiliul Judeţean Argeş9 Mirela JIAN AJOFM Argeş10 Florin TECĂU Inspectoratul Şcolar Argeş11 Ion HANDOLESCU Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social

în Formarea Profesională12 Silvia MARIN Consiliul Judeţean Călăraşi13 Mariana VASILE AJOFM Călăraşi14 Eufrosina AMZA Inspectoratul Şcolar Călăraşi15 Cristian PÎRVAN Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social

în Formarea Profesională16 Dan NIŢESCU Consiliul Judeţean Dâmboviţa17 Ion PICIORUŞ AJOFM Dâmboviţa18 Aurelia CATANĂ Inspectoratul Şcolar Dâmboviţa19 Călălin POPESCU Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social

în Formarea Profesională20 Sofian ROŞU Consiliul Judeţean Giurgiu21 Maria GHIŢĂ AJOFM Giurgiu22 Maria Elena BOIANGIU Inspectoratul Şcolar Giurgiu23 Dan LIVIU Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social

în Formarea Profesională24 Maria CAZACU Consiliul Judeţean Ialomiţa25 Tania GRIGORE AJOFM Ialomiţa26 Aurel CHELBEA Inspectoratul Şcolar Ialomiţa27 Nicolae PÂRVU Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social

în Formarea Profesională28 Mădălina STAN Consiliul Judeţean prahova29 Daniela BAHNEAN AJOFM Prahova30 Ştefan JAN Inspectoratul Şcolar Prahova31 Ruxandra IONESCU Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social

în Formarea Profesională32 Aida CATANĂ Consiliul Judeţean Teleorman33 Daniela CÂMPEAN AJOFM Teleorman34 Liviu DUMITRACHE Inspectoratul Şcolar Teleorman35 Mioriţa GEORGESCU Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social

49


în Formarea Profesională

CUPRINS

SECŢIUNEA 1 1. Contextul de politici1.1. Contextul internaţional ...................................................................................11.2. Contextul naţional...........................................................................................31.3. Context regional...........................................................................................……5SECŢIUNEA 2 2. Profilul regional – analiza mediului.............................................................………72.1. Piaţa muncii - Oferta de muncă....................................................................…92.1.1. Profilul demografic al regiunii..................................................................……..92.1.2. Participarea la piaţa muncii......................................................................……112.1.3. Nivelul de participare la formare si retentia................................................….132.1.4. Oferta de calificare a scolilor TVET..............…………………………………....142.1.5. Nivelul abilităţilor generale şi de bază.....................................................……162.2. Cererea de muncă......................................................................................….162.2.1. Ocuparea forţei de muncă..........................................................................….162.2.2. Procentul de agenţi economici în funcţie de numărul de angajaţi..............…..172.2.3. Tipuri de ocupaţii.......................................................................................…...182.2.4. Tipuri de abilităţi – ocupaţionale................................................................…...202.3. Corelarea dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii.......................................…...212.4. Capacitatea şi calitatea ofertei....................................................................….232.4.1. Acoperirea ariilor ocupaţionale şi adecvarea acestei acoperiri din

perspectiva cererilor din 2010................................................................…….242.4.2. Performante ale elevilor din scolile TVET....................................................…252.4.3. Tipul scolilor TVET si adecvarea cladirilor in care functioneaza scolile.......…262.4.4. Capacitatea şi calitatea resurselor...............................................................…272.4.5. Adecvarea abilităţilor şi a calificărilor personalului didactic, a celorlalte

categorii de personal şi a managerilor pentru viitorul TVET...................…….272.4.6. Calitatea în TVET....................................................................................….....282.4.7. Capacitatea de a răspunde nevoilor individuale..........................................…302.5. Mecanismele de parteneriat şi colaborare existente în regiune.......................302.5.1. Exemple de bună practică privind parteneriatul...............................................31SECŢIUNEA 3 – Analiza SWOT – Resurse Umane...................................................333.1. Priorităţi............................................................................................................343.2. Consultare........................................................................................................423.3. Măsuri de urmărire şi evaluare.........................................................................423.4. Reconfigurarea retelei scolare..........................................................................43Anexa 1 Tabel 1 - Oferta de calificare a scolilor TVET in anul scolar 2003-2004.......44Anexa 1 Tabel 2 - Oferta de calificare a scolilor TVET in anul scolar 2003-2004……45Anexa 1 Tabel 3 - Domenii de Calificare şi niveluri ale calificărilor solicitate pe piata muncii in perspectiva anului 2010…………………………………………………………46Anexa 2 Tabel 1 - Restructurarea reţelei şcolare.........................................................47Anexa 2 Tabel 2 – Restructurarea retelei scolare………………………………………..48Anexa 3 Tabel 1 - Componenta Consortiului Regional………………………………….49

50

PRAI Sud Muntenia

Documents

Transcript of PRAI Sud Muntenia