Modelarea atentiei

Atentia a avut parte de o evolutie sinuoasa in psihologie, ea putand face saltul de la ignorarea

si izgonirea ei din psihologie pana la considerarea ei ca fiind o facultate psihica centrata.

Avand un rol determinant, decisiv in buna desfasurare a celorlalte fenomene psihice, atentia a

fost considerata de introspectionisti o facultate de sine statatoare, independenta, cu continutul

sau specific la fel ca alte activitati specifice. Prin atentie intelegem numeroase

concepte,putem explica toate celelalte fenomene psihice ,mai putin sa putem explica

atentia.S-au incercat numeroase explicatii cu privire la atentie dar fiind un mecanism atat de

complex trebuie sa luam in calcul orice definire a ei. Spre exemplu, in Europa Wundt,

Eddinghaus considerau ca atentia s-ar datora asa numitei ”priviri interioare” ea fiind tributara

claritatii si puritatii starilor de constiinta. In America functionalismul reprezentat de James s-

a centrat pe natura selectiva a atentiei ca o functie activa a organismului bazata pe starea lui

motivationala ,in timp ce structuralismul cu reprezentantul sau de seama Titchener,vedea

atentia ca o stare a constiintei caracterizata prin cresterea concentrarii si a claritatii senzoriale.

Nu intamplator Titchener(1908) afirma despre atentie ca reprezinta “nervul intregului sistem

psihologic”.

Dar odata cu aparitia si dezvoltarea behaviorismului,atentia este ignorata ,chiar izgonita

din psihologie.La al-IX lea congres de psihologie experimentala de la Munchen din

1925,psihologul danez E.Rubin a prezentat o comunicare “Nonxistenta atentiei” .

G.Dwelshauvers a fost initial de accord cu teoria emisa de Wundt ca dupa sa se ajunga la

concluzii total opuse ,fapt ce a determinat excluderea atentiei din tratatul sau.Cu

timpul ,atentia a reusit sa intre in campul investigatiilor si cercetarii experimentale.Stim

foarte bine ca atentia are un rol imens in viata si activitatile omului, lucru necontestat de

nimeni,dar cu toate acestea ea a fost ignorata din campul cercetarii psihologice ,nefiind

apreciata la adevarata valoare a ei,dar evident dupa o anumita perioada de timp ea si-a intrat

in rol, fiind un mecanism important in psihologie.

Multi psihologi nu puteau cosidera atentia ca un proces anume. Ei au oscilat mereu intre

“proces psihic, stare psihica, conditie facilitatoare sau perturbatoare a celorlalte fenomene

psihice. Iar cand nici unul dintre aceste atribute nu ii multumeau indeajuns, ei declarau atentia

ca fiind un proces psihofizic,domeniu de granita intre psihologie si filozofie.

Nefiind important ce este atentia cu exactitate (process, activitate, stare , conditie) putem

afirma ca specificul ei psihologic a ramas o enigma.

1

Dupa cum spuneam si mai sus, pentru atentie au fost date mai multe definitii. Printre

care si ”Atentia este orientarea elective a activitatii psihice”(Pieron,1934). Pentru

Zaporojet(1959) atentia este “activitatea psihica ce consta in orientarea spre obiectele si

fenomenele inconjuratoare si care asigura reflectarea lor cea mai deplina si mai precisa in

creierul omului”. Oswald(1962) defineste de calitate selectiva si orientativa”. Atentia este

“concentrarea spiritului asupra unor lucruri. A fi atent inseamna a te detasa de mediul exterior

pentru a te focaliza pe ceea ce te intereseaza (Sillany,1965 p. 28). Din punctual meu de

vedere, aceasta ultima definitie a atentie mi se pare cea mai aproape de adevar si de

adevaratele caracteristici ale atentie, dar bineinteles ca aceste definitii sunt foarte importante

dar insuficiente. Important este de retinut ca prin atentie putem cunoaste mai bine realitatea,

scotand in evidenta numai ce este important si folositor vietii de zi de zi.

Modelarea atentiei –acest concept vizeaza criteriile de baza carora s-a format procesarea

selectiva a informatiei ,cum si unde anume in arhitectura sistemului cognitive se realizeaza

segregarea informatiei. Pe baza aceasta s-a format trei tipuri de modele:

a)modelul filtrajului timpuriu -segregarea informatiei se realizeaza la nivel senzorial.

b)modelul filtrajului tarziu -cuprinde selectivitatea procesarii ce apare abia la nivelul

procesarilor superioare.

c)modelul filtrelor atenuante -in cazul acesta segregarea apare la mai multe niveluri de

procesare a informatiei.

Modelul filtrajului timpuriu:

Broadbent(1958), supus unor critici severe in ultimul deceniu, corectat sau contestat, el a

propus prima oara unde si cum apare selectivitatea atentiei. El a inaintat o teorie cu privire la

atentie care incearca la constatarile lui Chery si Mowbray. Broadbent a propus ca centrul

atentiei este determinat de trei componente: un filtru selectiv, un dispozitiv de cercetare si

stocarea informatiilor sezoriale.

In modelul lui Broadbent memoria de scurta durata are un loc anume in spatiul psihic

ca o functie a unei structuri anatomo-fiziiologice-specifice. Aceasta teorie a fost contestata si

improbabila pe baza unor cercetari care sustin faptul ca memoria de scurta durata e mai

degraba acea parte din memoria de lunga durata temporar activata; ea nu este un loc, ci o

stare temporara de activare a unitatilor cognitive.

2

Filtrele postulate de Broadbent opereaza la nivel senzorial. Criteriile de selectie a

informatiei semnificative vizeaza caracteristicile fizice ale stimului de aici si denumirea de

filtraj timpuriu. O serie de experimente au inceput sa contrazica eventualitatea unor filtre

timpurii. Experimentele duc la concluzia ca mesajele la care nu suntem atenti pot fi procesate

cel putin partial si sub aspect semantic, fiind apoi stocate in memoria de lunga durata.

Mesajele care au fost ignorate,d aca se pot prelucra semantic atunci inseamna ca filtrele

atentiei opereaza intr-o etapa mai tarzie a procesarii informatiei. Pornind de la aceste

rezultate, D.A. Norman (1968) a propus un model al filtajului tarziu.

Modelul filtrajului tarziu:

Acest model precizice ca toti stimuli primiti sunt procesati.

In consecinta, subietii ar trebui sa recunoasca informatiei in orice circumstanta, chiar daca

informatia este prezentata unei urechi neumbrite.

Asa cum Norman explica modelul filtajului tarziu.opereaza in urmatorul fel. Toate

informatiile sunt transmise in lucrul de memorie, dar natura acestei transmisii este diferita de

conceptual propus de Broadbent sau Treismen. In loc sa descrie transmisia ca un process

serial se pare ca transmisia este in paralel. De cand capacitatea de lucu al memoriei este

limitata, transmisia paralela duce la functionarea memoriei de lucru.

In contextual de fata, procesarea segregationista a informatiei e prezenta inca de la

nivelul combinarii caracteristicilor fizice ale stimului, ceea ce contrazice filtrajului tardiv.

Modelul filtrelor atenuante

A.Treisman a propus un model hibrib –modelul filtrelor atenuate, incercand sa navigheze

intre aceste modele extreme. Acest model nu functioneza dupa pricipiul totul sau nimic ci el

atenueaza semnalele receptionate, procedand la selectii successive, la diverse niveluri de

procesare a informatiei. Stimului la care subiectul nu este atent sunt prelucrati in mai mica

sau mare masura, in functie de gradul de solicitare a capacitatii de procesare a sistemului

cognitive. Dupa un anumit antrenament cu sarcinile de ascultare dihotomica, subiectii pot

relata tot mai multe lucruri despre mesajul la care nu erau atenti. Modelul filtrelor atenuante

propus de A.Treisman concorda cu majoritatea datelor experimentale obtinute pana in

prezent. Notiunea de filtru este mai aproape coextensiv cu cea de mecansim cognitiv. Aceasta

situatie i-a facut pe unii cercetatori sa se detaseze critic de filtrele atenuante.

3

Atentia a fost introdusa ca o tema de cercetare acum un secol in urma. Astazi ramane

unul dintre cel mai vital subiect in psihologia cognitiva. Numeroase teorii ale atentiei au fost

propuse; dar toate sunt insuficiente pentru a explica indeajuns acest concept atentie.

Cateva dintre problemele care l-au fascinat pe William James sunt inca curente: Care

sunt structurile neuronale ale controlului atentional? Ce informatiei este selectata? si Cum

poate studiul despre atentie sa ne ajute in situatiile de zi cu zi?

Dupa un secol de cercetare sunt si acum bineinteles noi intrebari:

Ce determina afectivitate a cautarii vizuale?

Din cauza abundentei cercetarilor asupra atentiei, o singura teorie nu poate face fata acestor

multe varietati.

In opinia mea, atentia este un factor foarte important pentru viata nostra de zi cu zi, este un

proces complex si cred ca astazi noi ne aflam la jumatatea definirii lui. Cu siguranta mai sunt

multe de cercetat si descoperit in cadrul atentiei.

4

BIBLIOGRAFIE:

1. Zlate, Mielu,- Fundamentele psihologiei, Editura Universitara,2006

7. Miclea, Mircea- Psihologia cognitiva, Editura Polirom, Iasi,1999

5