mkt
-
Upload
laureniu-lukacs -
Category
Documents
-
view
7 -
download
0
description
Transcript of mkt
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor
Program de studii MARKETING
LUCRARE DE LICENŢĂ
Conducător ştiinţific: Absolvent: Lector dr. Bălăşescu Simona Lucaci Adrian
Braşov, 2015
Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor
Program de studii MARKETING
Analiza nivelului de servire al clienţilor în
cadrul firmelor de comerţ cu amănuntul
Studiu de caz: SC La Doi Paşi SRL
Absolvent:
Lucaci Adrian
Braşov, 2015
Cuprins
Listă tabele,
Listă figuri,
Introducere ……………………………………………………………………………….1
Capitolul 1. Aspecte teoretice privind nivelul de servire în cadrul firmelor de comerţ
cu amănuntul .....................................................................................................................2
1.1. Comerţul……………………………………………………………………………..2
1.2. Conţinutul, rolul economic şi funcţiile comerţului cu amănuntul………………3
1.3. Nivelul de servire al clienţilor……………………………………………………....6
1.3.1. Disponibilitatea produselor în stoc……………………………………………...6
1.3.2. Durata intervalului de livrare…………………………………………………….7
1.3.3. Retragerea produselor de pe piaţă……………………………………………..9
1.3.4. Efectele economice ale nivelului de servire a clienţilor……………………..10
1.3.4.1Efectul asupra vânzărilor firmei……………………………………………….10
1.3.4.2Efectul asupra profitului firmei………………………………………………...10
1.3.5. Asigurarea nivelului de servire a clienţilor……………………………………11
Capitolul 2. Descrierea firmei………………………………………………………….13
2.1. Despre franciză……………………………………………………………………13
2.2. Franciza La Doi Paşi………………………………………………………………15
2.3. Mixul de marketing în cadrul firmei LA DOI PAŞI………………………………21
2.3.1. Politica de produs………………………………………………………………..21
2.3.2. Politica de preţ……………………………………………………………………22
2.3.3. Politica de promovare……………………………………………………………23
2.3.4. Politica de distribuţie…………………………………………………………….24
Capitolul 3. Cercetare canitativă de marketing ……………………………………...26
3.1. Scopul general al cercetării……………………………………………………….26
3.2. Definirea obiectivelor şi a ipotezelor cercetării………………………………….26
3.2.1. Obiectivele cercetării…………………………………………………………….26
3.2.2. Ipotezele cercetării……………………………………………………………….27
3.3. Chestionarul cercetării…………………………………………………………..29
3.4 Determinarea mărimii eşantionului…………………………………………….33
3.5 Analiza întrebărilor relevante…………………………………………………..35
3.6 Testarea ipotezelor……………………………………………………………...45
3.6.1 Testarea ipotezei în cazul unei medii………………………………………...45
3.6.2 Testarea ipotezei în cazul unei proporţii……………………………………..46
3.6.3 Testarea legăturilor dintre variabile…………………………………………..47
3.7 Concluziile cercetării de marketing...…………………………………………48
Capitolul 4. Concluzii şi propuneri.........................................................................49
4.1 Concluzii……………………………………………………………………………49
4.2 Propuneri…………………………………………………………………………...51
Bibliografie……………………………………………………………………………...52
Anexa 3.1 Chestionar
Listă tabele
3.5.1 Care sunt produsele pe care le achizitionati de la firma La doi Pasi ……………...35
3.5.2 Cu ce frecvenţă faceţi cumpărături din magazinul La Doi Paşi ……………………36
3.5.3 Suma de bani cheltuită pe săptămână ………………………………………………..37
3.5.4 Care sunt motivele pentru care cumparati din La Doi Pasi ………………………....38
3.5.5 Care sunt motivele pentru care cumparati si din alte magazine …………..……….39
3.5.6 De la care alte magazine faceţi cumpărături……………………………………..…...40
3.5.7.1 Cum apreciaţi campaniile promoţionale realizate de magazinul La doi paşi …..40
3.5.7.2 Cum apreciaţi campaniile promoţionale realizate de magazinul La doi paşi…...41
3.5.8 Cum apreciaţi produsele mărcii proprii Metro ………………………………………...42
3.5.9 Cum apreciaţi următoarele caracteristici ale magazinului La doi paşi……………..43
3.5.10 Care din serviciile suplimentare oferite de magazinul La doi paşi le utilizaţi……43
3.5.11. Cât de satisfăcut sunteţi de produsele din magazinul La doi paşi……………….45
3.6.1.1 Testare ipoteză medie…………………………………………………………………45
3.6.1.2 Testare ipoteză medie…………………………………………………………………46
3.6.2 Testare ipoteză în cazul unei proporţii…………………………………………………46
3.6.3. Tabel de contingenţă……………………………….……………….............................47
Listă figuri
2.1 Factorii ce afectează decizia de preţ……………………………………………………..22
3.5.1 Care sunt produsele pe care le achizitionati de la firma La doi Pasi……………….36
3.5.2 Cu ce frecvenţă faceţi cumpărături din magazinul La Doi Paşi……………………..37
3.5.3 Care sunt motivele pentru care cumparati si din alte magazine……………………39
3.5.4 Care din serviciile suplimentare oferite de magazinul La doi paşi le utilizaţi……...44
INTRODUCERE
Un rol important în cadrul sistemelor de distribuţie a mărfurilor revine comerţului cu
amănuntul care, alături de comerţul cu ridicată reprezintă o verigă intermediară în fluxul
relaţilor producător-consumator. Într-o asemenea accepţiune, cunoşterea multiplelor
aspecte pe care le ridică ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activităţi oferă atât
orientarea, cât şi instrumentul de acţiune de care au nevoie întreprinderile din domeniul
circulaţiei mărfurilor. Comerţul cu amănuntul are anumite trăsături pe care le voi descrie în
rândurile următoare.
Cunoaşterea multiplelor aspecte pe care le ridică ansamblul proceselor ce dau
profilul activităţii de comerţ cu amănuntul oferă atât orientarea, cât şi instrumentarul de
acţiune necesar firmelor din domeniul circulaţiei mărfurilor.
În prezenta lucrare de licenţă, intitulată ,,Analiza nivelului de servire al clienţilor în
cadrul firmelor de comerţ cu amănuntul” am analizat formele comerţului cu amănuntul şi
nivelul de servire al clienţilor in cadrul firmelor de comerţ cu amănuntul. Studiul de caz l-
am realizat pe franciza La Doi Paşi.
Am structurat lucrarea pe patru capitole, astfel: în primul capitol, intitulat ,,Aspecte
teoretice privind nivelul de servire în cadrul firmelor de comerţ cu amănuntul”, am
prezentat rolul şi funcţiile comerţului cu amănuntul şi am definit nivelul de servire al
clienţilor. În al doilea capitol, am prezentat informaţii despre franciza La Doi Paşi. Cel de-al
treilea capitol este destinat în întregime studiului de caz privind activitatea de comerţ cu
amănuntul în cadrul francizei La Doi Paşi şi cercetării de marketing privind opiniile,
atitudinile şi comportamentele clienţilor braşoveni ai magazinului La Doi Paşi, privind
calitatea produseor şi serviciilor oferite.
În finalul lucrării am prezentat concluziile la care am ajuns în urma efectuării
cercetarii de marketing şi propunerile aferente acestora.
Capitolul 1
Aspecte teoretice privind nivelul de servire în cadrul firmelor de comerţ
cu amănuntul
1.1 Comerţul
Etimologic, termenul de comerţ vine din cuvântul latin „comercium” prin care se
desemna schimbul efectuat cu ceva sau cu cineva.
Noţiunea de comerţ are un conţinut complex, determinând o funcţie economică ce
constă în a cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaşi stadiu fizic,
dar in conditii favorabile consumatorului. Sub aspect juridic, noţiunea de comerţ defineşte
transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor, precum şi prestaţiile de
servicii realizate între diferitele stadii ale producţiei sau direct între producător şi
consumator care, de asemenea, se consideră că reprezintă acte de comerţ.1
La aspectele prezentate mai sus se mai adaugă faptul că, prin codul comercial
care, în realitate, se aplică la toate activităţile economice organizate în scop lucrativ, sunt
definite ca acte de comerţ actele de producţie industrială, de transport, de curtaj etc.2
Prezenţa comerţului s-a făcut necesară încă din momentul în care omul a început
să comunice. Dacă la început, primii oamenii se mulţumeau cu puţine lucruri şi se
straduiau să-şi producă tot ceea ce le era necesar, cu timpul, pe măsura dezvoltării
civilizaţiei, nevoile au crescut şi nu au mai putut fi satisfăcute decât prin schimb, creându-
se adevărate curente şi căutari reciproce.
Curentele respective au conoscut o adevarată dezvoltare continuă, ajungând ca în
final să fie soluţionate prin comerţ, produsele excedentate dintr-o regiune, colectivitate sau
familie, având nevoie de un întreprinzător care să le caute debuşee într-o altă zonă sau
colectivitate, unde ele erau deficitare.
La început schimburile se efectuau in mod direct produs contra produs şi
constituiau aşa-zisul troc. Într-un asemena stadiu, pentru a-şi procura ceea ce avea
nevoie, omul ceda din cele ce-i prisoseau altor oameni, care îi dădeau în schimb ceea ce
şi ei aveau ca excedent. Acest troc să se poată realiza, era necesar ca trebuinţele sau
dorinţele celor interesaţi să coincidă, iar produse ce urmau a fi schimbate să fie divizibile
sau să aibă o valoare sensibil egală.1 Buşă, D. (coordonator) – Comerţul exterior al Romaniei cu ţările din sud-estul Europei (1878-1914), ed.Oscar Print, 2009, pag.372 Lefter, C. (coordonator) - Comerţ şi economie comercială, ed. Economică Buc., 2009, pag. 18
Când s-a trecut la folosirea unei mărfi intermediare, numită monedă, schimbul s-a
efectuat mult mai simplu. Atunci trocul s-a descompus în două obţiuni: vânzare şi
cumpăre. Pornind din acest moment a început adevaratul comerţ. Specialiştii in teoria
comercială, au analizat evoluţia în timp a schimbului, deducând faptul că se poate vorbii
de o adevărată civilizaţie comercială, ale cărei începuturi trebuie căutate într-un trecut de
peste patru mii de ani.3
1.2 Conţinutul, rolul economic şi funcţiile comerţului cu amănuntul
La fel cu celelalte domenii care formează structura procesului de distribuţie a
mărfurilor şi comerţul cu amănuntul prezintă o problematică deosebit de complexă, atât
sub aspectul activităţilor economice desfăşurate, cât şi al sistemului de relaţii generale.
Aceasta face ca însuşi sistemul de definire şi conturare a conţinutului, a rolului şi a
funcţiilor sale să prezinte unele aspecte dificile şi extrem de pretenţioase din punctul de
vedere al analizei lor în timp, creând chiar etapizări şi localizări punctuale. Pentru a
răspunde unor asemenea exigenţe, specialistul american Philip Kotler, într-o lucrare
publicată în România în anul 1997 - “Managementul marketingului” - încearcă o conturare
mai pragmatică a respectivului concept, pornind de la ideea potrivit căreia “noţiunea de
comerţ cu amănuntul include toate activităţile implicate în vânzarea produselor sau
serviciilor direct către consumatorii finali, spre a fi folosite în scopuri personale,
necomerciale”. Potrivit părerii specialistului respectiv, “orice organizaţie care practică
acest gen de comerţ - fie că este vorba de producători, detailişti sau grosişti - efectuează
comerţ cu amănuntul”, necontând “cum sunt vândute mărfurile sau serviciile (de către
vânzător sau prin poştă, cu ajutorul telefonului sau prin utilizarea unui automat de vânzare)
şi nici unde sunt vândute acestea (într-un magazin, pe stradă sau la domiciliul
consumatorului)”. Kotler punctează astfel principalele aspecte privind conţinutul activităţii,
agenţii economici posibil a fi implicaţi cât şi formele de vânzare întâlnite în comerţul cu
amănuntul.4
Într-o formă clasică, dicţionarele de specialitate definesc comerţul cu amănuntul ca
o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie constă în a cumpăra mărfuri pentru a le
revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, în general în cantităţi mici şi în stare de a fi
întrebuinţate.
Economia modernă a generat însă noi exigenţe faţă de comerţul cu amănuntul, 3 Patriche, D. (coordonator) - Economia comerţului, Ed. Economică, 2008, pag.124 Kother, Ph., - Managementul marketingului, ed. Teora, 1997, pag. 702
determinându-l ca, alături de vânzarea propriu-zisă, să includă în preocupările sale şi
realizarea unor servicii care să ducă la îmbunătăţirea nivelului de servire a consumatorilor
sau utilizatorilor finali şi, implicit, la creşterea gradului de satisfacţie a acestora. Este vorba
atât de servicii pe care le pot realiza înşişi comercianţii cu amănuntul, cum ar fi cele de
consulting, ajustajul unor produse etc., cât şi de o serie de servicii ce sunt asigurate
împreună cu alte unităţi de specialitate, cum sunt cele privind asigurarea transportului
mărfurilor la domiciliul consumatorilor, instalarea şi garanţiile postcumpărare, asistenţa
socială, diverse servicii personale (frizerie, coafură) etc.5
Mai mult, ultimele evoluţii ale activităţii comerciale conturează chiar o interferenţă
voită în cadrul proceselor de vânzare a bunurilor cu serviciile destinate satisfacerii
anumitor nevoi, cum ar fi, de pildă, vânzarea diferitelor bunuri de folosinţă îndelungată şi
asigurarea unor abonamente privind întreţinerea acestora, atât în perioada de garanţie,
cât şi postgaranţie, organizarea sărbătoririi unor evenimente familiale sau, în general,
servitul mesei la domiciliu etc. Apariţia şi conturarea ca tendinţă a creşterii intensităţii unor
astfel de fenomene va face ca atât conţinutul activităţii de comerţ cu amănuntul, cât şi
funcţiile sale să devină mult mai complexe, ducând chiar la regândirea rolului şi locului
unităţilor comerciale în cadrul procesului de servire a consumatorilor.
Ţinând seama de cele arătate mai sus, se poate spune că, într-o asemenea
accepţiune, comerţul cu amănuntul reprezintă un ansamblu de activităţi şi relaţii organizate
şi desfăşurate de unităţi specializate pe circulaţia mărfurilor, în scopul aprovizionării
consumatorilor sau utilizatorilor finali.
Comerţul cu amănuntul este înfăptuit de societăţi comerciale cu capital public sau
privat, regii autonome, cooperative, unităţi proprii ale producătorilor, diverse organizaţii
obşteşti, asociaţii etc.
Pentru a asigura oferta de mărfuri în cadrul pieţei, întreprinderile comerciale cu
amănuntul, indiferent de forma de proprietate, apartenenţa, tipul, structura şi mărimea lor,
se aprovizionează cu mărfuri de la comercianţii cu ridicata sau de la producători, constituie
în unităţile lor stocuri de mărfuri şi apoi le vând către consumatori. Aceasta face ca sub
aspect logistic comerţul cu amănuntul să reprezinte o unitate a trei procese: aprovizionare-
stocare-vânzare, unitate în cadrul căreia vânzările de mărfuri constituie activitatea
esenţială, specifică relaţiilor de schimb din cadrul respectivei forme de comerţ.
Desfăşurând o activitate bine delimitată în procesul distribuţiei mărfurilor, comerţul
cu amănuntul prezintă o anumită specificitate. Respectiva specificitate este dată de 5 Popa, I. (coordonator) - Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, ed. Economică Buc., 2008, pag, 132
următoarele elemente: mărfurile care se vând prin comerţul cu amănuntul sunt destinate în
cea mai mare parte consumului individual; vânzarea-cumpărarea are loc prin intermediul
relaţiilor băneşti; mărfurile se desfac în partizi mici, corespunzător consumului unei
persoane sau familii într-o anumită perioadă de timp; prin vânzarea lor, mărfurile părăsesc
sfera circulaţiei, intrând în sfera consumului. Vânzarea cu amănuntul este indispensabilă
în viaţa economică a unei societăţi, deoarece, prin intermediul acesteia, produsele sunt
puse la dispoziţia consumatorilor acolo unde aceştia se găsesc şi sunt oferite potrivit
posibilităţilor de cumpărare ale acestora. Un asemenea rol rămâne acelaşi, fie că este
vorba de comerţul tradiţional, realizat prin intermediul micilor magazine cu o suprafaţă
redusă, fie că se au în vedere noile suprafeţe comerciale ale căror dimensiuni ating zeci
de mii de metri pătraţi. Singurele aspecte care vin să nuanţeze importanţa rolului respectiv
sunt date de modul de aprovizionare al fiecărui tip de unităţi, complexitatea sortimentală,
metodele de vânzare, facilităţile acordate cumpărătorilor şi serviciile asigurate acestora.
Faptul că prin activitatea desfăşurată comerţul cu amănuntul reprezintă o legătură
între consumator şi producător, fie în calitate de verigă intermediară independentă, fie
împreună cu comerţul cu ridicata, generează o serie de funcţii specifice acestuia în cadrul
circulaţiei mărfurilor. Între acestea, trei prezintă o importanţă mai deosebită:
Prima funcţie a comerţului cu amănuntul se referă la faptul că acesta cumpără
mărfuri pe care apoi le revinde în cantităţi mici. În virtutea acestei funcţii, comerţul cu
amănuntul cumpără mărfuri în partizi care să corespundă capacităţii de stocare a fiecărei
unităţi din reţeaua de distribuţie, partizi care apoi sunt descompuse, mărfurile respective
fiind puse la dispoziţia diferitelor categorii de clienţi în cantităţi mici şi foarte mici, uneori
chiar în limite inferioare etalonului de vânzare.
Cea de-a doua funcţie a comerţului cu amănuntul are în vedere asigurarea
prezenţei unităţilor sale în toate zonele, localităţile şi punctele populate. Omniprezenţa
unităţilor comerciale cu amănuntul presupune atât o amplasare a acestora în toate
punctele de consum, indiferent de condiţiile de acces specifice localităţilor sau zonelor
geografice în care sunt amplasate, cât şi deschiderea acestora în toate zilele anului potrivit
unui program corespunzător solicitării segmentelor de consumatori aprovizionaţi.
Cea de-a treia funcţie pentru comerţul cu amănuntul are în vedere asigurarea unui
sortiment foarte larg şi extrem de complex, punând la dispoziţia populaţiei absolut toate
produsele realizate de producătorii industriali sau agricoli.6
6 Patriche, D. (coordonator) - Economia comerţului, Ed. Economică Buc., 2008, pag 71
1.3 Nivelul de servire al clienţilor
Deoarece rezultatele modului de funcţionare a sistemului logistic se reflectă în
nivelul de servire a clienţilor firmei, iar aceasta determină la rândul său parametrii de
funcţionare ai sistemului logistic, nivelul de servire devine principalul obiectiv al strategiei
logistice şi totodată un mijloc de diferenţiere faţă de concurenţă. De asemenea, dacă se
acceptă idea că nivelul de servire al clienţilor reprezintă pentru o firmă nivelul care
satisfice cererea care se manifestă pentru produsele care le oferă, conceptual ar putea fi
denumit şi nivelul de satisfacere a cererii.
Nivelul de servire al clienţilor poate fi considerat:
- un instrument concurenţial – avantajul concurenţial oferit de creşterea nivelului de
servire este mai durabil decât avantajul generat de o reducere de preţ;
- o modalitate de asigurare a disponibilităţii produselor pentru clienţi – valoarea
potenţială a produslui devine efectivă numai în momentul în care produsul intră în posesia
clientului;
- lanţul activităţilor de vânzare şi satisfacere a cerinţelor clienţilor – începe cu
primirea comenzilor şi se încheie cu livrarea produselor la clienţi;
- oferirea către clienţi a unor beneficii semnificative – privind valoarea adăugată la
un cost total redus.
Firma defineşte nivelul de servire a clienţilor pe baza componentelor considerate
importante pentru aceştia, ele variind de la un segment de piaţă la altul. Elemente cheie
ale servirii clienţilor sunt:
disponibilitatea stocului,
intervalul de livrare
retragerea produselor de pe piaţă.
1.3.1. Disponibilitatea produselor în stoc reprezintă probabilitatea existenţei produselor
în stoc, în momentul în care sunt solicitate de clienţi. Politica firmei privind stocurile de
produse are la bază cererea estimată şi se diferenţiază în funcţie de produs. Pentru
asigurarea stabilităţii nivelului stocului pentru fiecare produs se iau în considerare
vânzările şi profitul firmei respectiv viteza de circulaţie a bunurilor.
Pentru satisfacerea cererii, firma constituie un stoc de bază la care se adaugă un
stoc de siguranţă, pentru asigurarea protecţiei faţă de variaţiile neaşteptate ale cererii sau
faţă de incertitudinea în privinţa intervalului de aprovizionare. Stocul mediu este influenţat
în mod direct proportional şi de numărul depozitelor pe care le utilizează firma. Pentru
măsurarea disponibilităţii produselor în stoc, cele mai frecvent utilizate variabile sunt:7
- frecvenţa rupturilor de stoc
probabilitatea absenţei unui produs din stoc, care poate fi măsurată
pentru un anumit produs sau pentru ansambul produselor oferite;
în cazul comenzilor frecvente şi în cantităţi mici, probabilitatea unei
rupturi de stoc este mai mare decât în cazul comenzilor mai putin
frecvente şi în cantităţi mai mari.
- Indicele de execuţie
măsoară mărimea sau impactul rupturilor de stoc în decursul timpului;
corelează disponibilitatea produsului cu cererea exprimată de client;
se calculează ca raport între canitatea livrată dintr-un produs Ia
cantitatea comandată de clienţi;
este mai mic în cazul comenzilor frecvente şi în cantităţi mai mici;
- Numărul livrărilor de comenzi complete
este o măsură a disponibilităţii produsului în stoc;
numărul situaţiilor în care firma dispune de toate produsele solicitate
de client în cantităţile cerute de acesta.
Prin intermediul celor trei variabile se stabileşte nivelul de disponibilitate pentru
fiecare produs din stoc. Firma poate opta pentru o disponibilitate diferenţiată în funcţie de
importanţa produselor şi a clienţilor.
1.3.2. Durata intervalului de livrare.
Pentru client reprezintă intervalul de timp dintre transmiterea comenzii şi primirea acesteia.
Pentru furnizor intervalul de livrare începe în momentul primirii comenzii de la client.
Scăderea intervalului de livrare şi consecvenţa în respectarea acestuia generează
avantaje pentru client, deoarece devine posibilă reducerea stocului mediu necesar.
Intervalul de livrare include toate activităţile desfăşurate pentru ca clientul să ajungă
în posesia produselor comandate. Cele mai importante activităţi sunt:
- Transmiterea comenzii
Intervalul de timp dintre momentul în care clientul lansează comanda
şi momentul în care furnizorul o primeşte;
- Prelucrarea comenzii7 Bălan, C. - Logistica, Ediţia a III a revăzută şi adăugită, Ed. Uranus, 2006, pag 62
În intervalul de timp dintre primirea comenzii şi notificarea depozitului
privind livrarea produselor;
Principalele activităţi sunt: verificarea corectitudinii informaţiilor
prezentate in comandă, verificarea bonităţii clientului, transmiterea
informaţiilor către departamentul de vânzări, înregistrarea tranzacţiei
de către serviciul contabilitate, stabilirea depozitului care va efectua
livrarea, asigurarea mijloacelor de transport necesare livrării de la
deposit la client, pregătirea documentelor de livrare, informarea
clienţilor privind stadiul comenzii, emiterea facturii şi transmiterea
acesteia către client;
- Preluarea şi asamblarea comenzii
Activităţile dintre momentul primirii de către depozit a comenzii şi
încărcarea produselor în mijlocul de transport: preluarea produselor
din depozit, asamblarea comenzii, verificarea corectitudinii preluării şi
asamblării comenzii, deplasarea produselor la punctul de livrare al
depozitului, ambalarea eventuală, consolidarea livrărilor spre aceaşi
zonă;
- Procurarea stocului suplimentar necesar
Executarea comenzii de un depozit secundar
Lansarea unei comenzi de producţie şi livrarea direct de la fabrică
Amânarea executării comenzii până la completarea stocului
Propunerea unor produse substituibile
- Livrarea comenzii
Intervalul de timp de la preluarea mărfii de către transportator până la
sosirea mărfii la client;
Se pot include şi operaţiunile de încărcare a produselor în mijocul de
transport şi operaţiunile de descărcare la client;
Planificarea încărcăturii influenţează nivelul servirii;
Aranjarea produselor în mijlocul de transport poate facilita preluarea
produselor comandate de către client.
Activităţile de prelucrare şi asamblare se pot desfăşura concomitent cu o serie de
activităţi din etapa de prelucrare a comenzii respective cu pregătirea documentelor de
livrare şi actualizarea stocului.
Durata intervalului de livrare este un obiectiv distinct al servirii clienţilor care poate fi
atins prin politici de ajustare:
- Prioritatea comenzilor
- Controlul lansării comenzilor
- Standardele privind starea comenzii
- Restricţiile privind mărimea comenzii.
1.3.3. Retragerea produselor de pe piaţă. Face obiectul unui proces denumit distribuţie
inversă şi este determinată de defectele de calitate, de ambalare şi/sau etichetarea
necorespunzătoare, de modele de distribuţie neadecvate şi de contaminarea produselor,
etc.
Acţiunea determină un flux al produselor dinspre aval spre amonte şi fluxuri
informaţionale în ambele sensuri, în cadrul canalelor de marketing8 şi necesită localizarea
produsului în sistemul de distribuţie.
Factorii care îi determină importanţa sunt:
- Legislaţia privind protecţia consumatorilor;
- Creşterea gradului de conştientizare a consumatorilor;
- Creşterea complexităţii si diversităţii produselor ca şi a aşteptărilor clienţilor.
Modalităţile de înlăturare a impactului negativ al produselor de calitate
necorespunzătoare sunt:
- Rambursarea - schimbarea sumei reprezentând preţul;
- Înlocuirea – schimbarea produsului cu unul corespunzător;
- Reparea produslui;
- Retragerea totală a produsului.
Produsele pot fi retrase de piaţă de la nivelul depozitelor proprii, al angrosiştilor, al
detailiştilor şi al consumatorilor sau utilizatorilor. Gradul de control asupra retragerii scade
progresiv pe măsura apropierii de nivelul final. Produsele care au ajuns deja la utilizatori
sunt cele mai greu de localizat şi recuperate. Cu cât nivelul de retragere se apropie mai
mult de aceştia, cu atât costul operaţiunii este mai mare, iar rata de răspuns mai mică.
Mijloacele care facilitează localizarea produselor sunt codurile de bare applicate pe
produs şi ambalaj, etichetele detaşabile, cardurile de garanţie sau schimbul electronic de
date. Procesul de retragere presupune notificarea nivelelor din avalalul canalelor de
distribuţie, unde se află produsul.8 Bălan, C. - Logistica, Ediţia a III a revăzută şi adăugită, Ed. Uranus, 2006, pag 68
Activităţile mixului logistic unde poate avea loc retragerea sunt:
- Depozitarea - Produsele retrase trebuie isolate de restul produselor.
- Gestiunea stocurilor - Determinarea cantităţilor aflate în diferite puncta ale
sistemului de distribuţie şi mentinerea unei evidenţe stricte a produselor retrase.
- Transportul - Selectarea celei mai potrivite modalităţi de transport şi utilizarea
maximă a capacităţii mijloacelor de transport.
- Manipularea - Numar redus de manipulări ale produselor retrase şi se utilizează
mijloace de manipulare adecvate.
1.3.4. Efectele economice ale nivelului de servire a clienţilor
Nivelul de servire al clienţilor influenţează atât rezultatele sistemului logistic cât şi
rezultatele economice ale firmei. Nivelul de servire influenţează în special vânzările şi
profiturile, atât pe planul relaţiilor cu clienţii cât şi pec el al promovării.
1.3.4.1 Efectul asupra vânzărilor firmei
Creşterea nivelului de servire are în general un efect pozitiv asupra vânzărilor
firmei. Relaţia dintre vânzări şi servire nu are un caracter liniar, direct proportional, astfel
creşterile nivelului de servire nu au efecte identice supra vânzărilor.
Scăderea nivelului de servire al furnizorului atrage din partea clientului acţiuni cu
efecte directe asupra vânzărilor şi profitului său cum ar fi reducerea volumului
cumpărărilor, încetarea cumpărărilor de la furnizorul respective, întreruperea cumpărării
anumitor produse, refuzul de a cumpăra produse noi.
Un nivel de servire ridicat reprezintă o modalitate eficace de promovare a imagini
firmei. Un nivel de servire sub aşteptările clienţilor are efecte negative atât asupra
vânzărilor cât şi asupra imagini firmei.
1.3.4.2 Efectul asupra profitului firmei
Creşterea generală a vânzărilor nu are întotdeauna ca rezultat creşterea
proporţională a profitului firmei. Un nivel de servire a clienţilor ridicat poate presupune o
crştere considerabilă a costurilor. Creşterea cu 15% a nivelului de servire determină o
creştere cu 80% a stocurilor necesare. Un anumit nivel de servire necesită evaluarea
costurilor necesare asigurării sale şi estimarea vânzărilor pe care le-ar genera. Contribuţia
sa la profit se calculează ca diferenţăîntre venituri şi costuri.
1.3.5. Asigurarea nivelului de servire a clienţilor
Prin asigurarea unui anumit nivel de servire a clienţilor, firma urmăreşte
satisfacerea solicitărilor acestora, în condiţiile unui profit maxim. Asigurarea nivelului de
servire a clienţilor presupune parcurgerea unei succesiuni de etape interdependente:
a) Stabilirea necesităţilor de servire ale clienţilor;
b) Evaluarea performanţei proprii a firmei în domeniul servirii;
c) Evaluarea nivelului de servire oferit de concurenţi;
d) Proiectarea nivelului de servire.
Stabilirea necesităţilor de servire ale clienţilor constă în culegerea de informaţii
privind nevoile şi aşteptările clienţilor efectivi şi/sau potenţiali.
Informaţiile trebuie să reflecte:
- Importanţa nivelului de servire – determinarea importanţei acordată de clienţi
nivelului de servire în raport cu produsul, preţul şi promovarea;
- Serviciile logistice dorite de clienţi
- Importanţa relative a componentelor nivelului de servire – importanţa acordată de
clienţi fiecărei component a nivelului de servire, în raport cu restul componentelor
solicitate;
- Nivelul de servire necesar – stabilirea nivelului specific solicitat pentru fiecare
componentă a nivelului de servire a clienţilor.
Evaluarea performanţei nivelului de servire:
- Modalităţile de evaluare utilizate se încadrează în două categorii:9 determinarea
relaţiilor dintre costuri şi rezultate şi identificarea atitudinii clienţilor faţă de nivelul de
servire actual;
- Sunt depistate punctele forte şi limitele nivelului de servire logistice a clienţilor;
- Menţinerea sau îmbunătăţirea nivelului componentelor şi ajustarea deficienţelor
Evaluarea nivelului de servire oferit de concurenţi:
- Se aplică tehnicile utilizate pentru evaluarea activităţii proprii pentru realizarea unor
comparaţii obiective şi identificarea posibilităţilor de îmbunătăţire a rezultatelor
proprii;
- Permite poziţionarea firmei furnizoare faţă de concurenţi.9 Bălan C., Logistica, Ediţia a III a revăzută şi adăugită, Ed. Uranus, 2006, pag 77
Principalele aspecte privind proiectarea nivelului de servire logistică:
- Nevoile clienţilor;
- Capacitatea de a suporta un serviciu superior;
- Componentele cheie ale servirii clienţilor;
- Nivelul de servire a clienţilor oferit de firmele concurente;
- Capacitatea de a oferi nivelul de servire solicitat de clienţi.
Natura produsului influenţează nivelul şi componentele servirii clienţilor:
Produsele înalt substituibile impun un nivel ridicat de servire a clienţilor;
În condiţii de monopol, nivelul de servire devine mai puţin important;
Pe parcursul ciclului său de viaţă produsul necesită diferite niveluri de servire.
Eficienţa investiţiei într-un anumit nivel de servire trebuie stabiliă în funcţie de
segmentele de clienţi. Diferenţierea poate consta în oferirea unui nivel de servire de bază
tuturor clienţilor sau în oferirea unor servicii de valoare adăugată, suplimentare, numai
clienţilor cheie ai firmei.
Capitolul 2
Descrierea firmei
Franciza La Doi Paşi
2.1. Despre franciză
Dezvoltarea reţelelor de franciză este urmarea firească a expansiunii pieței de
retail. În strategiile de marketing global pe piața de retail franciza este o opțiune viabilă
atunci când barierele de intrare sunt reduse, iar piața prezintă distanțe culturale în termeni
de comportament al consumatorilor sau structuri tradiționale de retail. Așadar, franciza
este o metodă de intrare pe piață în care francizorul pune la dispoziția francizatului întregul
său program de marketing, inclusiv numele și însemnele comerciale ale mărcii, produsele
și metodele de operare.
O.G. nr. 52 din 28 august 1997 privind regimul juridic al francizei definește franciza
astfel: „sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau
juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită
francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a
dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu”.
Mai “populare” în alte sectoare ale comerţului, cum ar fi fashion şi horeca, în ultimii
ani franciza şi-a câştigat locul în retailul alimentar. După o perioadă de expansiune
susţinută pe formatele principale, de mari dimensiuni, urmaţi de ani dificili în ceea ce
priveşte consumul şi dezvoltarea sectorului imobiliar, marii retaileri au fost nevoiţi să caute
alte soluţii pentru consolidarea afacerilor. Una dintre acestea s-a dovedit a fi intrarea în
comerţul de proximitate. Deşi la prima vedere pare o strategie prin care practic retailerii îşi
“afişează” brandul pe spaţiile deţinute de mici antreprenori atât în marile oraşe cât şi în
localităţile mici, franciza poate reprezenta o ultimă “salvare” pentru aceştia din urmă.
Extinderea retailerilor prin intermediul francizelor a luat amploare în 2013. Cei trei
jucători de pe acest segment – Mega Image, Carrefour şi Metro Cash&Carry - au deschis,
în anul 2012 peste 350 de magazine, în urma parteneriatelor încheiate cu reţele locale sau
mici antreprenori.
Retailerul belgian Mega Image a ajuns practic să “invadeze” Capitala cu micuţele
Shop&Go-uri, formatul său introdus pe piaţa românească în luna decembrie 2010. În luna
aprilie, compania a “ieşit” cu acest format şi în afara Bucureştiului, ajungând să deschidă
opt locaţii în Braşov, şi două în Piteşti.
Cu experienţă în ceea ce priveşte sistemul magazinelor afiliate, pe piaţa de origine
oferind francize pentru patru dintre formatele sale - AD Delhaize, Proxy Delhaize,
Shop&Go şi Tom & Co (pet food) - retailerul belgian anunţă în februarie 2012 proiectul de
franciză sub brandul Shop&Go.
Potrivit anunţului, compania punea la dispoziţia viitorilor parteneri spaţiul comercial
utilat, stocul de marfă, plata chiriei şi a utilităţilor, experienţa în retail, logistica şi
marketingul. Conceptul reprezintă un format de proximitate, cu suprafeţe de până în 200
mp, destinat clienţilor din imediata apropiere şi cu o sortimentaţie de circa 2.000 de
produse, în principal din categoria food. Mărcile proprii din segmentele economic şi mediu
au o pondere importantă în sortimentaţia acestor unităţi.
A urmat o extindere rapidă, în principal prin “ocuparea” spaţiilor lăsate libere de
Mic.ro, amplasate mai ales la parterul blocurilor. În condiţiile în care la finalul lui 2011 pe
formatul Shop&Go retailerul deţinea opt locaţii, anul următor numărul acestora a ajuns la
61. Extinderea agresivă a continuat şi în 2013, an în care au fost inaugurate 66 de unităţi
Shop&Go, cu suprafeţe din ce în ce mai mici, chiar şi sub 90 mp.
Proiectul similar al retailerului francez Carrefour, lansat în octombrie 2011, a avut
un ritm de expansiune mai redus. Demarată iniţial printr-un parteneriat cu reţeaua
autohtonă Angst, franciza Express s-a extins în special în 2013, prin intermediul unor
colaborari încheiate cu mai multe reţele din Bucureşti, cum ar fi Gulliver, Traditional
Ecologic, Pronto, Longintrade, dar şi din provincie, RostCom (Braşov) sau T&T Food
(Ilfov).
În luna august 2013, compania a anunţat, oficial, că vizează extinderea conceptului
de franciză prin parteneriate cu antreprenori locali, ce deţin 1-3 magazine sau o reţea de
magazine. Conceptul propus permite partenerului să păstreze, să administreze şi să işi
dezvolte această afacere. Potrivit unui comunicat al retailerului, „afacerea este în
continuare condusă de către proprietarul acesteia care este asistat în gestionarea
magazinului de către Carrefour Romania”. Dacă la început suprafeţele magazinelor sub
brandul Express variau între 200 şi 400 mp, pe parcurs, odată cu includerea în reţea a
unor mici antreprenori, suprafaţa locaţiei a scăzut, ajungând în unele cazuri chiar până la
40 mp. De asemenea, numărul produselor comercializate variază între 1.500 şi 4.000, în
funcţie de suprafaţă. La finalul lui 2013, numărul de unităţi în format Express a ajuns la 56,
din care nouă în Braşov.
Dacă cele două modele de franciză prezentate s-au axat în principal pe acoperirea
zonelor urbane, modelul de franciză La Doi Paşi, lansat la finalul lui 2011 şi oficial la
începutul lunii martie 2012 de catre Metro Cash&Carry România, este singurul care a
pătruns, până în prezent, în zonele rurale.10
2.2. Franciza La Doi Paşi
Începutul de an 2012 a fost extrem de dinamic în comerţul local, luat prin
surprindere de anunţul Metro Cash & Carry, cel mai mare jucător, cu afaceri de peste 1
mld. euro, care lansează franciza La Doi Paşi pentru magazinele tradiţionale. Mişcarea
vine la scurt timp după ce Mic.ro, cel mai ambiţios proiect din retailul tradiţional, deţinut de
omul de afaceri Dinu Patriciu, şi-a închis toate cele 800 de magazine şi a intrat în
insolvenţă.
METRO Cash & Carry este reprezentată în 30 ţări cu peste 700 de magazine cash
& carry. Cu peste 120.000 angajaţi în întreaga lume, compania a atins vânzări de
aproximativ 31 miliarde € în 2011. METRO Cash & Carry este o divizie de vânzări a
METRO GROUP, unul dintre liderii comerţului la scară mondială. În 2011, vânzările
METRO GROUP au atins cifra de 67 miliarde €. Compania numără aproximativ 280.000
de angajaţi şi operează 2.200 de locaţii în 33 ţări. Performanţa METRO GROUP se
bazează pe forţa diviziilor sale de vânzări care operează în mod independent pe piaţă:
Metro/Makro Cash & Carry – liderul internaţional în comerţul cu ridicata cu auto-servire,
hypermarket-urile Real, Media Markt şi Saturn – lider pe piaţa bunurilor electronice şi
electrocasnice din Europa şi magazinele universale Galeria Kaufhof.
METRO Cash & Carry România este parte integrantă a METRO Cash & Carry
Internaţional şi a fost lansată oficial în România în luna octombrie a anului 1996, prin 10 www.modernbuyer.ro/strategii-retail/4359-peste-850-de-mici-comercianti-in-francizele-la-doi-pasi-shopago-si-express consultat la data 11.05.2015
deschiderea primului centru de distribuţie, în Bucureşti. Astăzi, reţeaua numără 32 de
magazine în 24 de oraşe. Distribuţia naţională a magazinelor METRO România este
următoarea: 5 centre în Bucureşti, câte 2 centre în Braşov, Constanţa, Timişoara şi Piteşti
şi câte un centru în fiecare din următoarele oraşe: Cluj, Bacău, Iaşi, Craiova, Baia Mare,
Galaţi, Ploieşti, Oradea, Sibiu, Suceava, Tg. Mureş, Arad, Deva, Brăila, Satu Mare, Piatra
Neamţ, Buzău, Târgovişte şi Turda.
Potrivit descrierii oferite de companie, “programul de franciză ”La Doi Paşi” este
destinat micilor comercianţi independenţi din comerţul tradiţional care deţin magazine cu o
suprafaţă de vânzare cuprinsă între 40 si 200 mp”. Strategia de expansiune viza în special
localităţile cu o populaţie sub pragul de pătrundere al reţelelor internaţionale, dar nu
“ocolea” Capitala sau marile oraşe.
În cadrul programului La Doi Paşi, compania oferă şi cursuri de instruire,
consultanţă privind alcătuirea sortimentaţiei şi monitorizare profesională a preţurilor,
adaptată la sectorul respectiv.
Potrivit oficialilor companiei, la finalul lui 2013 peste 700 de revânzători făceau parte
din programul LaDoiPaşi (dintr-un număr de contracte semnate de peste 790). În cursul
anulului 2014, aproximativ 250 de magazine, comercianţi independenţi au intrat în reţeaua
La doi Paţi, cei mai mulţi din judeţele Constanţa, Arad, Braţov, Galaţi, Iaşi ţi Bucureşti.
LaDoiPași este un lanț de magazine rezultat din reunirea mai multor proprietari
independenți. În magazinele LaDoiPași se găsesc mărci foarte cunoscute şi produse de
serie mică, ceea ce face din LaDoiPași un magazin complet, cu un sortiment variat de
articole.11
Magazinele LaDoiPași pot fi găsite peste tot în ţară, în oraşe şi sate. Le
recunoaştem cu uşurinţă deoarece toate arborează aceeaşi combinaţie de culori vesele şi
aceeaşi siglă. Ele au fost concepute în conformitate cu cele mai noi tendinţe ale pieţei,
astfel incât clientul să aibă o experienţă cât mai placută în magazin după transformarea sa
în LaDoiPași.
Cele mai noi oferte şi promoţii pot ajunge direct la client prin intermediul newsletter-
ului francizei.
În fiecare magazin, personalul prietenos, amabil şi bine instruit stă la dispoziţie
clientului cu informaţii legate de orice articol din magazin, sugestii şi recomandări, astfel11 www.zf.ro consultat la data de 15.05.2015
încât acesta să plece întotdeauna din LaDoiPași cu zâmbetul pe buze.
Avantajele clientului în magazinele LaDoiPași sunt:
poate merge liniştit la cumpărături, fie că vrea doar un produs, fie că vrea să
facă o aprovizionare mai consistentă pentru acasă;
găseşte toate produsele preferate într-un singur loc;
este tratat cu profesionalism şi întâmpinat cu un zâmbet;
poate găsi produsele ARO şi Fine Food, mărci cu preţuri excelente pentru
categoria lor de calitate;
gaseşte o gamă largă de produse proaspete;
personalul bine instruit oferă întotdeauna consultanţă şi sprijin;
primeşte cele mai noi informaţii despre ofertele şi promoţiile din catalogul
LaDoiPași.
Avantajele proprietarului în alegerea francizei La Doi Paşi sunt:
este important să ai un partener de încredere care iţi cunoaşte afacerea şi iţi
oferă soluţiile de care ai nevoie,
uşurinţa în recunoaştere, prin asigurarea unei imagini de marcă puternică
menită să asigure succesul,
consiliere cu privire la adaptarea gamei sortimentale,
oferta de cursuri de instruire a angajaţilor şi tehnici de fidelizare a clienţilor,
susţinerea în mass-media,
sprijin şi consultanţă constante,
caştigarea încrederii clienţilor mult mai uşor,
magazinul va beneficia de apartenenţă la un brand puternic,
specialiştii Metro stau în permanenţă la dispoziţie proprietarilor pentru
consultări şi recomandări
imagine unitară: o marcă puternică şi uşor de recunoscut, susţinută continuu
prin marketing, este foarte eficientă în atragerea de noi clienţi, iar reţeaua
LaDoiPași exact asta iţi propune
organizare modernă a magazinului: spaţiul bine organizat, sistemul de
autoservire, semnalizarea clară şi coerentă a grupelor de produse şi a
promoţiilor, pot tranforma cumpărăturile într-o experienţă plăcută pentru
clienţi. În plus, contribuie la eficientizarea procesului de cumpărare, astfel
încât să nu se creeze blocaje,
marketing şi promovare: magazinele din reţeaua LaDoiPași sunt promovate
gratuit, la nivel naţional, printr-o broşură bilunară, menită să crească nivelul
vânzărilor. În acelaşi timp, LaDoiPași va beneficiază de semnalizarea optimă
a promoţiilor şi a sortimentului, impulsionând astfel cumpărăturile. Îţi pune la
dispoziţie materialele de promovare şi acordă sprijin în organizarea de
evenimente precum lansarea magazinului, degustările, etc.
sprijin şi consultanţă, sisteme interne de audit: un specialist METRO Cash &
Carry România este permanent alături de proprietar pe perioada
premergătoare relansării magazinului, în vederea servirii nevoilor clienţilor
într-un mod cât mai eficient.12
În magazinele La Doi Pași se găsesc peste 1500 de produse la preţuri foarte
bune. Pentru a satisface nevoile clienţilor, franciza La Doi Paşi îmbunătăţeste în mod
constant oferta. Acordă o deosebită atenţie produselor proaspete - fructe, legume,
produse lactate şi preparate din carne, cât şi altor articole, cum ar fi băuturi răcoritoare,
conserve, detergenţi, cosmetice, dulciuri, cafea şi alcool. De asemenea în magazine se
regăsesc sortimentele atractive Aro, Fine Food şi Fine Dreaming ca alternativă la
brandurile populare aflate pe piaţă.
12 www.la-doi-pasi.ro, www.metro.ro consultat la data de 20.05.2015
Fine Food şi Fine Dreaming sunt mărci de produse, atât alimentare cât şi de
îngrijire personală şi uz casnic. Este combinaţia perfectă de înaltă calitate şi preţuri
competitive, iar ARO este un sortiment extrem de bogat de articole la preţuri foarte
accesibile. Cumpărând ARO, ştii sigur că ai luat produse bune şi în acelaşi timp ai
economisit bani. 13
Judeţul Braşov se numără printre cele mai dezvoltate regiuni din cadrul francizei ”La
Doi Paşi” cu 31 de unităţi. La nivel naţional, regiunile cu cea mai ridicată rată de creştere
sunt Bucureşti cu 31 de magazine, Constanţa cu 28 de magazine, urmată de Iaşi cu 24 de
magazine deschise. Evoluţia înregistrată de către magazinele „La Doi Paşi” de la intrarea
în reţea, ne confirmă faptul că instrumentele de marketing şi consultanţă de afaceri pe
care le Metro Cash & Carry România le pune la dispoziţie generează rezultate vizibile la
scurt timp după ce afacerea a trecut printr-un proces de remodelare.
Cât costă deschiderea magazinului La doi Paşi
Conform departamentului de Clienți Revânzători al Metro, magazinele de cartier
incluse în program au înregistrat venituri în creștere, iar noile unități comerciale din
rețeaua La Doi Pași au vânzări lunare între 60.000 lei și 300.000 lei, la un adaos comercial
de circa 20%. Inițial, angajații departamentului Clienți Revânzători din cadrul Metro fac
cercetări pe teren pentru a stabili care este potențialul comercial al zonei, întocmesc planul
tridimensional pentru eficientizarea spațiului disponibil în magazin și stabilesc necesarul
de echipamente pentru unitatea respectivă. Investiția în amenajarea spațiului cu
echipamente noi se ridică la circa 5.000 euro pentru magazinele de 40 - 60 metri pătrați.
După amenajarea spațiului cu echipamentele necesare, Metro colantează
magazinele intrate în rețeaua La Doi Pași, cu cromatica proprie, dar și cu pictograme
specifice unității. Brand-uirea unui magazin mai mic de 60 mp costă aproximativ 5.000 lei,
pentru o unitate de 60 - 100 mp costurile se ridică la 5.500 lei, iar pentru francizele cu
dimensiuni mai mari de 100 mp partea de brand-ing costă circa 6.000 lei. După un an de
contract, banii investiți în brand-uirea magazinului se returnează sub formă de vouchere
de cumpărături în rețeaua Metro.
În rețeaua La Doi Pași taxa de franciză se achită lunar și variază în funcție de
dimensiunile magazinului: 550 lei - pe lună pentru unități de 40 - 60 mp, 650 lei - pentru
magazine cu dimensiuni cuprinse între 60 și 100 mp și 750 lei - pentru buticurile mai mari13 www.la-doi-pasi.ro consultat la data de 22.05.2015
de 100 mp. În schimb, francizații nu mai achită nicio redevență raportată la volumul de
vânzări.
Contractul se încheie pe o perioadă de cinci ani, dar se poate rezilia unilateral, după
minim un an. La rezilierea contractului, francizatul este obligat să renunțe la mărcile
înregistrate Metro și să decolanteze unitatea comercială.14
Secretul cataloagelor
Deschiderea unei noi unități La Doi Pași se face cu mare pompă pentru un magazin
de cartier: cu baloane, articole promoționale, reduceri de prețuri și sesiuni de degustări,
menite să atragă atenția celor din zonă. Pentru a capta în continuare interesul clienților,
magazinul este promovat prin intermediul cataloagelor întocmite de Metro și livrate în
imediata vecinătate a unității. Aceste pliante îi ajută pe comercianți să se facă vizibili în
zonă și să își asigure un trafic ridicat. Marja de profit ce se adaugă la produsele din pliante
reprezintă însă altă informație confidențială, din punctul de vedere al Metro.
Produsele promovate pe print trebuie să aibă aceleași prețuri și în magazin.
Articolele sunt, de regulă, din raioane diferite, de la alimente de bază, la băuturi sau
14 www.b365.ro consultat la 22.05.2015
cosmetice, și au prețuri speciale, cu 5% mai mari față de cele practicate în magazinele
Metro Cash&Carry. În fiecare magazin La Doi Pași se amplasează câte un ecran LCD, pe
care se promovează produsele cu prețuri mici, dar și cele tematice. Lunar se fac degustări
pentru produsele din gama Fine Food, marcă proprie Metro, și se stabilește o anumită
tematică, în funcție de perioadă, de la sărbătorile Paști sau de Crăciun, la Valentine's Day,
Dragobete, Mărțișor sau 1 Mai.
Programul de lucru și selecția angajaților rămân la latitudinea patronului
magazinului, nu francizorului. Astfel, dacă alți retaileri de proximitate nu le permit
francizaților să își ajute rudele, angajându-le în propriile magazine, rețeaua La Doi Pași nu
intervine în această structură organizatorică.
Metro impune doar prețurile maximale pentru produsele din flyere și achiziția a 293
de articole distincte din cadrul rețelei.15
2.3. Mixul de marketing în cadrul firmei LA DOI PAŞI
În mediul dinamic al economiei de piaţă, pentru a supravieţui şi pentru a-şi îndeplini
scopurile propuse, agenţii economici trebuie să acţioneze prompt la modificările iminente
şi cele prevăzute ale mediului extern.
Firma poate adopta o anumită strategie de piaţă în funcţie de resursele pe care le
are la dispoziţie şi de alţi factori endogeni sau exogeni, care, antrenaţi şi combinaţi în
diferite moduri şi proporţii, permit firmei realizarea unui contact eficient cu piaţa. Pornind
de la această idee a apărut conceptul de marketing – mix, considerat astăzi una dintre
ideile dominante ale teoriei şi practicii de marketing modern.
Philip Kotler defineşte mixul de marketing ca fiind un ansamblu de instrumente
tactice de marketing, controlabile, pe care firma le combină cu scopul de a produce pe
piaţa ţintă reacţia dorită. El cuprinde toate elementele de care se poate folosi o firmă ca să
influenţeze cererea pentru produsul său. Aceste elemente pot fi împărţite în patru categorii
de variabile, “cei 4P”: produsul, preţul, plaşamentul, promovarea.
2.3.1. Politica de produs
În cadrul celor patru componente ale mixului, accentul cade pe politica de produs
care este şi principalul mijloc de comunicare al firmei cu piaţa.Politica de produs reprezintă
conduita pe care o adoptă firma, referitor la dimensiunile, structura si evoluţia produselor şi
serviciilor ce fac obiectul propriei activităţi, atitudine ce se raportează permanent la15 www.b365.ro consultat la 22.05.2015
cerinţele mediului de piaţă, la tendinţele manifestate de ceilalţi concurenţi.
În magazinul LaDoiPași se găsesc mărci foarte cunoscute şi produse de serie
mică, ceea ce face din LaDoiPași un magazin complet, cu un sortiment variat de articole.
Avantajele francizei celor de la Metro, La Doi Paşi, nu sunt doar în partea de
marketing, lanțul de magazine fiind promovat la nivel național, dar și prin pliante, care au
produse promoționale, obligația comerciantului fiind de a scoate respectivele produse la
prețul din pliante. În schimb, este treaba comerciantului când își face singur
aprovizionarea de la Metro și în ce cantitate, care oferă posibilitatea comenzilor online cu
livrare în magazin. Mai mult, ei pot opta și pentru alți furnizori de produse, păstrându-și
independența financiară și decizională.
Franciza „La Doi Pași“ suportă o parte din cheltuielile de marketing (500-600 de lei
lunar), pe lânga suportul oferit de Metro. Un alt avantaj al partenerilor Metro este acela că
furnizorii de produse de la Metro fac promoții direct în magazinele „La Doi Pași“, ceea ce
poate conduce la fidelizarea clienților.
2.3.2. Politica de preţ
Politica de preţ reprezintă stabilirea exactă şi cât mai aproape de realitate a
preţurilor pentru produse si servicii. Preţul unui produs este influenţat şi influenţează la
rândul său numeroase variabile de marketing pe parcursul planificării de marketing.
Factorii ce afectează deciziile de preţ au fost grupaţi de Ph. Kotler în factori interni şi
externi întreprinderii:
Fig.nr. 2.1 Factorii ce afectează decizia de preţKotler Ph., Amstrong G., Saunders J., Principiile marketingului, ediia europeană, Ed. Teora, Bucureti, 1998
Toţi aceşti factori sunt luaţi în considerare la stabilirea preţului unui bun sau
serviciu, având un rol determinant în desfăşurarea etapelor planificării strategiei de preţ.
Cu cât preţul unui produs va fi mai mare, cu atât consumatorii vor fi mai puţin
dispuşi să-l cumpere; cu cât preţul va fi mai mic, cu atât mai mare va fi cantitatea cerută
din acel produs.
O primă concluzie ar fi că preţurile mici aduc noi cumpărători. Pe de altă parte cei
mai mulţi vânzatori sunt conştienţi de faptul că, de la un anumit punct, stimularea
vânzărilor nu se poate realiza decât pe seama reducerilor de preţ. Fiecărei reduceri de
preţ îi va corespunde, pe piaţă, o cantitate diferită de produse vândute.
Politica de preţuri este proprie fiecărui comerciant în parte, cu excepţia promoţiilor
organizate la nivel naţional, când preţurile sunt aliniate. La fiecare două săptămâni, Metro
Cash & Carry România publică broşuri şi promovează selectiv produsele proaspete,
precum şi produsele marca proprie. Contractul de franciză încheiat cu METRO Cash &
Carry nu stipulează obligaţii privind politica de preţuri în cadrul magazinelor La Doi Paşi.
Înainte de a determina preţul potrivit pentru un produs, firma trebuie să determine
rolul pe care preţul îl joacă în strategia sa de marketing. Obiectivul de preţ este scopul pe
care firma urmareşte să îl atingă prin strategia sa de preţ, obiectiv care trebuie să
armonizeze cu obiectivele globale ale firmei.
Preţurile sunt partea cea mai transparentă a activităţii unei firme şi de multe ori ele
joaca un rol vital în supravietuirea acesteia. Preţul este unul din factorii cheie pe care
consumatorul îl ia în considerare la achizitionarea unui bun şi cel mai potrivit termen de
comparaţie cu concurenţa. Preţul bine fixat al unui produs impulsionează vânzarea,
distruge concurenţa şi poate duce firma la dominarea pieţei.
Franciza La Doi Paşi urmează pur şi simplu preţul pieţei, deci ia în calcul doar
influenţa concurenţei în alegerea strategiei de preţ. La stabilirea nivelului preţurilor firma se
ghidează după costuri, după cerere şi după concurenţă.
2.3.3. Politica de promovare
La Doi Paşi este un sistem de franciză ce îmbină punctele forte ale comerţului
tradiţional - apropierea dintre proprietar şi client - cu avantajele comerţului modern -
imagine unitară, organizare modernă a magazinului, marketing şi promovare, sortiment de
produse optimizat, instruire pentru angajaţi, sprijin şi consultanţă. Metro asigură o imagine
de marcă puternică menită să asigure succesul.
Magazinele din reţeaua LaDoiPași sunt promovate gratuit, la nivel naţional, printr-o
broşură bilunară, menită să crească nivelul vânzărilor de iniţiatorul francizei, Metro. În
acelaşi timp, magazinul LaDoiPași beneficiază de semnalizarea optimă a promoţiilor şi a
sortimentului, impulsionând astfel cumpărăturile. Metro pune la dispoziţie materialele de
promovare şi sprijină comercianţii în organizarea de evenimente precum lansarea
magazinului, degustările, etc.
Începând cu 12.01.2013 reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, beneficiază de
promovare în cadrul principalelor canalale TV din România. Al doilea spot TV al reţelei de
magazine în franciza LaDoiPaşi a fost difuzat în perioada 28.01.2013 – 03.02.2013 de
cele mai importante canale TV din România. O noua reclama a reţelei de magazine în
franciza LaDoiPaşi s-a difuzat pe cele mai importante canale TV din România in perioada
25.03.2013-31.03.2013.
2.3.4. Politica de distribuţie
Politica de distribuie cuprinde totalitatea deciziilor care se referă la o asigurare a
treptelor de desfacere subordonate cu performanţele intreprinderii. În general, din punctul
de vedere al producătorului, se porneşte de la două funcţii centrale ale distribuţiei:
- Funcţia logistică a sistemului de distribuţie: anihilarea timpului şi spaţiului prin transport
şi depozitare, precum şi derularea comenzilor;
- Funcţiile de achiziţie ale sistemului de distribuţie.
Conceptul de distribuţie se referă, mai întâi, la "traseul" pe care îl parcurg mărfurile
pe piaţă, până ajung la consumatori; producatorul, intermediarii şi consumatorul -
participanţi la deplasarea succesivă a mărfurilor de-a lungul acestui traseu - alcătuiesc
ceea ce în terminologia marketingului se numeşte "canal de distribuţie". Conceptul analizat
se refera apoi la ansmblul operaţiunilor (vânzare, cumpărare, concesiune, consignaţie
etc.) prin care se realizează transferul drepturilor de proprietate asupra mărfurilor de la un
agent de piaăa la altul, până la intrarea lor definitivă în sfera consumului. El include,
totodată, lanţul proceselor operative la care sunt supuse mărfurile în traseul lor spre
consumator, respectiv distribuţia fizică a mărfurilor. Noţiunea de distribuţie se mai referă,
în sfârşit, la aparatul tehnic - reţea de unităţi, dotări, personal - care realizează asemenea
procese şi operaţiuni.
Obiectul activităţii de distribuţie îl formează mărfurile (bunuri sau servicii), fluxul lor
neîntrerupt de la producator până la consumator.
În relizarea legăturii dintre producător şi consumator, contribuţia intermediarilor nu
se limitează la un rol pasiv. Operatorii specializaţi în desfăşurarea activităţii comerciale au
capacitatea de a informa şi influenţa atât pe producător, cât şi pe consumator, sporind
şansele vînzării produselor şi satisfacerii cerinţelor de consum.
Dezvoltarea cererii consumatorilor individuali şi organizaţionali, creşterea
exigenţelor acestora, precum şi diversificarea ofertei de bunuri şi servicii, vor conduce la
apariţia unor noi formule de distribuţie, a unor metode şi tehnologii comerciale. În
România, devin tot mai vizibile preocupările de promovare a formulelor şi metodelor de
distribuţie moderne, în special în domeniul bunurilor de consum, preocuparile de
promovare a formulelor şi metodelor de distribuţie moderne, în special în domeniul
bunurilor de consum.
În cazul magazinelor La Doi Paşi fiecare proprietar îşi administrează propriul
magazin, primind doar consiliere din partea gigantului german Metro. În ceea ce privete
alegerea furnizorilor, comerciantul trebuie să se orienteze asupra acelora care îi oferă atât
produse cât şi servicii complete şi de calitate, deoarece acestea îi asigură succesul
afacerii pe termen lung.
Capitolul 3
Cercetare canitativă de marketing
Tema cercetării de faţă este: „Opinii, atitudini şi comportamente ale clienţilor
braşoveni, ai magazinului La Doi Paşi privind calitatea produselor şi serviciilor oferite”.
Cercetările de marketing îndeplinesc un rol esenţial în sistemul de marketing
deoarece ele asigură informaţiile necesare funcţionării sale. Pe baza lor se cunosc
caracteristicile şi oportunităţile pieţei şi se pot rezolva problemele cu care se confruntă
agenţii economici.
3.1. Scopul general al cercetării
Anticipând parcă eșecul lanțului de magazine de proximitate Mic.ro, deținut de omul
de afaceri Dinu Patriciu, Metro a pus la punct, o nouă rețea de buticuri de cartier. Mizând
pe succesul proiectului pilot, retailer-ul a lansat conceptul de franciză La Doi Pași.
Scopul general al cercetării este studierea nivelului de servire al clienţilor în cadrul
firmelor la La doi Paşi.
3.2. Definirea obiectivelor şi a ipotezelor cercetării
3.2.1. Obiectivele cercetării:
Aspecte de bază Întrebările cercetătorului Obiectivele cercetării
1. Profilul
clientului
1.1 Ce cumpără clientul 1. Identificarea produselor ce se
cumpără din magazinele La doi paşi
1.2 Cât de des
frecventează clienţii
magazinele La doi paşi
2. Identificarea frecvenţei cu care
clientul face cumpărături din
magazinele La doi paşi
1.3 Ce sumă de bani
cheltuie pe săptămână
3. Identificarea sumei cheltuite pe
săptămână de către client
2. Motive de
cumpărare /
necumpărare
2.1 Din ce motive clientul
cumpără din magazinele
La doi paşi
1. Determinarea motivelor de
cumpărare din magazinele La doi
paşi
2.2 Care sunt
caracteristicile ce le
urmăreşte clientul la un
2. Identificarea elementelor care
stau la baza deciziei de cumpărare
produs
2.3 Cât de satisfăcut este
clientul, privind servirea
3. Identificarea nivelului de
satisfacţie privind servirea clienţilor
din magazinele La doi paşi
3. Identificarea
produselor
pentru care
există cerere
3.1 Care sunt produsele pe
care clientul le-ar fi
cumpărat dar nu le-a găsit
3. Identificarea produselor pentru
care există cerere
4. Caracterizarea
populatiei
cercetate
4.1 Vârsta clientului 1. Identificarea vârstei clientului
4.2 Sexul clientului 2. identificarea sexului clientului
4.3 Venitul clientului 3. Identificarea veniturilor obţinute
de client
4.4 Domiciliul clientului 4. Identificarea domiciliului clientului
3.2.2. Ipotezele cercetării
Ipoteze generale
1. Majoritatea clienţilor francizei sunt angajaţi.
2. Majoritatea clienţilor achiziţionează produse de panificaţie.
3. Majoritatea clienţilor achiziţionează produse din magazin o data pe săptămână.
4. Majoritatea clienţilor francizei achiziţionează produse in valoare de 50 lei -
săptămână.
5. Majoritatea clienţilor cumpără din magazinul La doi pasi, deoarece găsesc o gamă
diversificată de produse.
6. Majoritatea clienţilor urmăresc calitatea produselor la un preţ avantajos.
7. Majoritatea clienţilor sunt satisfăcuţi de servire, deoarece magazinele oferă servicii
suplimentare de plăţi facturi, loto, reîncărcări electronice, cartele telefonice.
8. Majoritatea clienţilor solicită legume şi fructe proaspete.
9. Majoritatea clienţilor au vârsta cuprinsă între 16 şi 56 de ani.
10.Majoritatea clienţilor francizei sunt persoane de sex bărbătesc.
11.Majoritatea clienţilor francizei au venituri ce nu depăşesc 1.500 lei pe lună.
12.Majoritatea clienţilor locuiesc in apropierea magazinului.
Ipoteze statistice
H0: Peste 50% dintre clienţi prefera sa facă cumpărături din magazinele La doi paşi.
H1: Mai puţin de 50% dintre clienţi prefera sa facă cumpărături din magazinele La doi paşi.
H0: Suma cheltuita de cei ce fac cumpărături din magazin este în medie 50 lei /
săptămână.
H1: Suma cheltuita de cei ce fac cumpărături din magazin diferă de 50 lei / săptămână.
H0: 80% dintre clienţi sunt mulţumiţi de calitatea produselor oferite de firmă.
H1: Mai puţin de 80% dintre clienţi sunt mulţumiţi de calitatea produselor oferite de firmă.
H0: Cel mult 50% dintre clienţi sunt satisfăcuţi de servirea oferită de firmă.
H1: Mai mult de 50% dintre clienţi sunt satisfăcuţi de servirea oferită de firmă.
H0: Venitul celor care efectuează cumpărături din magazinele La doi paşi este în medie
1500 lei.
H1: Venitul celor care efectuează cumpărături din magazinele La doi paşi este diferit de
1500 lei.
3.3. Chestionarul cercetării
Universitatea Transilvania Braşov Nr. chestionar. . . . . . . .
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor Data . . . . . . . . . . . . . . ..
Marketing
CHESTIONAR
Bună ziua/seara! Mă numesc Lucaci Adrian şi sunt student al Facultăţii de Ştiinţe
Economie şi Administrarea Afacerilor Braşov. În prezent realizez un studiu pe tema:
Analiza nivelului de servire al clienţilor în cadrul firmelor de comerţ cu amănuntul, SC La
Doi Paşi SRL. Vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi răspunde la câteva întrebări! Vă asigur
că răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante pentru cercetare şi vor rămâne
strict confidenţiale!
1. Achiziţionaţi produse de la firma La doi paşi?
Da
Nu (de ce?.......................)
2. Care sunt produsele pe care le achiziţionaţi de la firma La doi paşi?
Produse din carne
Legume / fructe
Ţigări / băuturi alcoolice
Dulciuri
Altele (specificaţi) .........................................
3. Cu ce frecvenţă aţi făcut cumpărături din magazinul La doi paşi în ultima
săptămână?
Mai rar de o dată pe săptămână
O dată pe săptămână
De 2 ori pe săptămână
De mai multe ori pe săptămână
4. Care este suma de bani pe care o cheltuiţi pe săptămână pe cumpărătuile din
magazinul La doi paşi?
……………………………………………………….
5. Care sunt motivele pentru care optaţi să faceţi cumpărături din magazinul La doi
paşi?
Se află în apropierea domiciliului
Produse de calitate
Promoţiile oferite
6. La ora actuală faceţi cumpărturi şi din alte magazine?
da (treceţi la întrebare 7)
nu (treceţi la întrebare 9)
7. Care sunt motivele pentru care faceţi cumpărături şi de la alte magazine?
preţuri mai avantajoase
gamă mai largă de produse
nivel de sevire mai bun
la sfatul altor persoane
alta varianta, se specificaţi care …..
8. De la care alte magazine faceţi cumpărături?
Carrefour,
Kaufland
Selgros
Lidl,
Billa
9. Considerând egală distanţa dintre nivele, cum apreciaţi campaniile promoţionale
realizate de magazinul La doi paşi?
Foarte bune Foarte proaste
5 4 3 2 1
10. Care sunt caracteristicile ce le urmăriţi în achiziţia unui produs?
Preţul
Prospeţimea
Varietatea
11. Care din produsele mărcii proprii Metro le cumpăraţi cel mai mult?
Aro
Fine Food
Horeca
Altele (specificati) ………..
12. Cum apreciaţi produsele mărcii proprii Metro?
Aro Fine Food Horeca Altele
Produse de calitate
Produse la un preţ avantajos
Produse diversificate
13. Cum apreciaţi următoarele caracteristici ale magazinului La doi paşi?
Atmosfera din magazin,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Atitudinea prietenoasă a personalului,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Calitatea serviciilor oferite,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Modul de prezentare a mărfurilor pe raft,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Serviciile suplimentare oferite
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
14. Care din serviciile suplimentare oferite de magazinul La doi paşi le utilizaţi?
Plăţi facturi,
Reîncărcare electronică
Plata cu tichete de masă,
Plata cu cardul
15. Cât de satisfăcut sunteţi de calitatea produselor din magazinul La doi paşi?
1 2 3 4 5
Puternic Foarte
nemulţumit satisfăcut
16. Aţi întâlnit cazul în care ati dorit să achiziţionaţi un produs, dar nu l-aţi găsit?
Da (se trece la întrebarea 17)
Nu (se trece la întrebarea 18)
17. Din ce gamă a făcut parte produsul pe care nu l-aţi găsit?
Panificţie
Carne
Lactate
Legume
Fructe
Altele (specificaţi) .........................................
18. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?
16 – 25 ani
26 – 35 ani
36 – 45 ani
46 – 55 ani
56 – 65 ani
peste 65 de ani
19. Care este sexul dumneavoastră?
Masculin
Feminin
20. Între ce limite se încadrează venitul dumneavoastră net lunar?
sub 700 lei
700 – 1000 lei
1001 - 1500 lei
1501- 2000 lei
2001 - 2500 lei
peste 2500 lei
21. Care este ocupaţia dumneavoastră în prezent?
muncitor necalificat
muncitor calificat
funcţionar cu studii medii
funcţionar cu studii superioare
patron
pensionar
şomer
Alta (care anume).............................................
22. Mediul dumneavoastră de provenienţă?
urban
rural
23. Ce nivel de studii aveţi?
8 clase
Şcoală profesională
liceale
post liceale
universitare
post universitare
3.4 Determinarea mărimii eşantionului
Chestionarea populaţiei va avea loc în apropierea magazinului La doi paşi din
strada Uranus Brasov în perioada 11.05.2015 – 16.05.2015. Deoarace voi aplica singur
chestionarele am ales să lucrez câte trei ore pe zi in diferite momente ale zilei.
Ţinând cont de faptul că pentru completarea unui chestionar este necesar cca. 6
minute, iar în aceste 6 minute intră în magazin în medie cam 4 clienţi. Am luat hotărârea
să imi iau un pas mecanic de 4, adică voi chestiona primul client, al cincilea, al noulea etc.
Foarte important pentru determinarea eşantionului este stabilirea corectă a
populaţiei statistice asupra căreia se va realiza cercetarea, dacă se doreşte ca eşantionul
să fie reprezentativ.
Populaţia cercetată în acest caz este formată de totalitatea clienţilor care au trecut
pragul magazinului în perioada 11.05 2015 – 16.05.2015.
Pentru a se asigura reprezentativitatea eşantionului, este foarte importantǎ
determinarea corectǎ a populaţiei cǎtre care se orienteazǎ cercetarea şi asupra cǎreia se
vor rǎsfrânge rezultatele cercetǎrii.
Definirea populaţiei este fǎcutǎ cu atenţie pentru a se evita fie tendinţa de a alege o
populaţie nejustificat de mare, fie tendinţa de a alege o populaţie nejustificat de restrânsǎ.
Din aceastǎ populaţie va fi ales un eşantion de la care se vor obţine informaţiile primare.
Având în vedere cǎ populaţia care face obiectul cercetǎrii nu este formatǎ numai
din bǎrbaţi sau numai din femei, vom considera cǎ populaţia cercetatǎ este formatǎ din
populaţia municipiului Braşov, cu domiciliul în cartierul Astra cu vârste cuprinse între 16 si
65 ani astfel încat vor fi chestionate atât persoane tinere cât şi persoane de vârstǎ medie.
Vor fi chestionate atât persoane de sex masculin cât şi persoane de sex feminin.
Unitatea de sondaj este clientul care intră în magazin, unitatea de analiza este
grupul din care face parte. În vederea determinǎrii mǎrimii eşantionului în cazul unei
eşantionǎri aleatoare am considerat ca punct de plecare nivelul de prezicere al
eşantionǎrii (eroarea admisǎ) cât şi intervalul de încredere.
Am avut în vedere un nivel al erorii admise de ± 5% cu un nivel de încredere de
95% cǎruia conform tabelului distribuţiei z, îi corespunde valoarea de 1.96.
Deoarece nu avem informaţii anterioare despre p (procentul celor care au rǎspuns
da) şi despre q (procentul celor care au rǎspuns nu), atunci se adoptǎ nivelul maxim al lui
p care este de 50% el rezultând din valoarea maximǎ pe care o poate avea procentul p*q,
100, obţinutǎ pentru p=50% şi atunci q=50%.
n= z2∗p∗qE2
Unde:
Z2 = pǎtratul coeficientului z corespunzǎtor nivelului de încredere avut în vedere
p = estimarea procentelor în caz de success
q = estimarea procentelor în caz de insucces
E2 = pǎtratul erorii admise
n=(1 . 96 )2∗50∗50
52=384±1 persoane
Din motive financiare, cercetarea realǎ se va efectua pe un eşantion de 50 de
persoane. Noua valoare a erorii admise va fi:
E=√ z2∗p∗(100−p )
n=√ 1 .962∗50∗50
50=13 . 86 %
Asigurarea reprezentativitǎţii eşantionului
Reprezentativitatea eşantionului: este asiguratǎ prin metoda de eşantionare
aleatoare. De aceea asigurarea unei erori admise de 5% ar determina reprezentativitatea
eşantionului, dar am redus mǎrimea eşantionului la 50 de persoane, rezultând astfel o
eroare de 13,86%, ce garanteazǎ cu un nivel de încredere de 95% reprezentativitatea
eşantionului.
Reducerea erorii alatoare şi a erorii sistematice:
După cum am precizat, dintre metodele de eşantionare aleatoare am folosit
eşantionarea în trepte. Orice metodă de eşantionare poate conduce la anumite erori ce ar
putea fi erori aleatoare sau erori sistematice.
Eroarea aleatoare de eşantionare reflectă o fluctuaţie de ordin statistic care apare
datorită metodei de eşantionare aleasǎ şi deoarece am micşorat eşantionul, datoritǎ
variaţiilor de şanse în selectarea unităţilor unui eşantion. Reducând eşantionul de la 384±1
la 50 de persoane eroarea admisă a crescut de la 5 % la 13,86%. Această eroare ar putea
fi redusă prin mărirea eşantionului.
Pentru a reduce erorile aleatoare am efectuat sondajul în zile diferite ale
săptămânii, la ore diferite, urmărind prin aceasta cuprinderea unei game variate de
ocupaţii şi vârste, atât femei cât şi bărbaţi. Prin aceste acţiuni am obţinut un eşantion cu
un grad mare de reprezentativitate.
3.5 Analiza întrebărilor relevante
1. Întrebarea 2
2. Care sunt produsele pe care le achiziţionaţi de la firma La Doi Paşi?
Produse din carne
Legume / fructe
Ţigări / băuturi alcoolice
Dulciuri
Altele (specificaţi) .........................................
2.Care sunt produsele pe care le achizitionati de la firma La doi Pasi
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid carne 11 21,6 22,0 22,0
legume/fructe 15 29,4 30,0 52,0
tigari/alcool 12 23,5 24,0 76,0
dulciuri 5 9,8 10,0 86,0
altele 7 13,7 14,0 100,0
Total 50 98,0 100,0
Missing System 1 2,0
Total 51 100,0
Tabel. 3.5.1 Care sunt produsele pe care le achizitionati de la firma La doi Pasi
În magzinele La Doi Paşi cele mai
vândute produse sunt legumele şi fructele,
acestea fiind produse proaspete şi foarte
necesare. 23,5% dintre respondenţi
achiziţionează ţigări sau bauturi alcoolice.
Carnea este de asemenea un produs foarte
bine vândut in magazine.
Fig. 3.5.1 Care sunt produsele pe care
le achizitionati de la firma La doi Pasi
2. Întrebarea 3
3. Cu ce frecvenţă aţi făcut cumpărături din magazinul La doi paşi în ultima săptămână?
Mai rar de o dată pe săptămână
O dată pe săptămână
De 2 ori pe săptămână
De mai multe ori pe săptămână
3.Cu ce frecventa cumparati de la firma La Doi Pasi
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid mai rar de o data pe
saptamana
9 17,6 18,0 18,0
o data pe saptamana 18 35,3 36,0 54,0
de 2 ori pe saptamana 13 25,5 26,0 80,0
de mai multe ori pe
saptamana
10 19,6 20,0 100,0
Total 50 98,0 100,0
Missing System 1 2,0
Total 51 100,0
Tabel 3.5.2 Cu ce frecvenţă faceţi cumpărături din magazinul La Doi Paşi
Cei mai mulţi dintre respondenţi
fac cumpărături o dată pe
săptămână din magazinul La
Doi Paşi, însă magazinul are
clienţi fideli care îl frecventează
de doua ori pe săptămână sau
chiar de mai multe ori pe
săptămână.
Fig. 5.3.2 Cu ce frecvenţă faceţi
cumpărături din magazinul La Doi Paşi
3. Întrebarea 4 4. Care este suma de bani pe care o cheltuiţi pe săptămână pe cumpărătuile din
magazinul La doi paşi?
Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
4.Care este suma de bani pe
care o cheltuiti pe saptamana
50 15,00 200,00 73,0000 39,25323
Valid N (listwise) 50
Tabel 3.5.3 Suma de bani cheltuită pe săptămână
În urma analizării răspunsurilor respondenţilor se observă că suma medie pe care
clienţii magazinului La Doi Paşi o cheltuie pe săptămână, pe cumpărături este de 73 lei.
Suma minimă pe care o cheltuie un client este de 15 lei , iar suma maximă este de 200 lei.
4.Întrebarea 5
5. Care sunt motivele pentru care faceţi cumpărături şi de la alte magazine?
se află în apropiere domiciliului
produse de calitate
promoţiile oferite
5.Care sunt motivele pentru care cumparati din La Doi Pasi
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid se afla in apropierea
domiciliului
26 51,0 52,0 52,0
produse de calitate 15 29,4 30,0 82,0
promotiile oferite 9 17,6 18,0 100,0
Total 50 98,0 100,0
Missing System 1 2,0
Total 51 100,0
Tabel 3.5.4 Care sunt motivele pentru care cumparati din La Doi Pasi
Magazinul La Doi Paşi din cartierul Astra este un magazin de proximitate, fapt
pentru care 51% dintre respondenţi aleg sa işi facă cumpărăturile din acest magazin
deorarece se află în apropierea domiciliului. Un avantaj important, îl reprezintă oferta
adaptată la nevoile clienţilor care se aprovizionează de la magazinul La Doi Paşi din
cartierul Astra. De asemenea 29,4% dintre clienţi aleg sa işi facă cumpărăturile din acest
magazin deoarece găsesc aici produse de calitate şi o o gamă largă de produse: de la
alimente de bază, mezeluri, produse de panificaţie, legume-fructe, carne congelată,
conserve, dulciuri, băuturi alcoolice şi nonalcoolice, condimente, la detergenţi, igiena
corporală, ţigări.
5. Întrebarea 7
7. Care sunt motivele pentru care faceţi cumpărături şi de la alte magazine?
preţuri mai avantajoase
gamă mai largă de produse
nivel de sevire mai bun
la sfatul altor persoane
alta varianta, se specificaţi care …..
7.Care sunt motivele pentru care cumparati si din alte magazine
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid preturi mai avantajoase 18 35,3 36,0 36,0
gama mai larga de produse 11 21,6 22,0 58,0
nivel de servire mai bun 9 17,6 18,0 76,0
la sfatul altor persoane 6 11,8 12,0 88,0
altele 6 11,8 12,0 100,0
Total 50 98,0 100,0
Missing System 1 2,0
Total 51 100,0
Tabel 3.5.5 Care sunt motivele pentru care cumparati si din alte magazine
Având în vedere că toţi clienţii magazinului La Doi Paşi fac cumpărături şi din alte
magazine, principalul motiv pentru care se aprovizionează din acestea este faptul că
găsesc preturi mai avantajoase. De asemenea 21,6% dintre respondenţi aleg să facă
cumpărături din supermarketuri şi hipermarketuri datorită gamei mai largi de produse
întâlnite.
Fig. 3.5.3 Care sunt motivele pentru care cumparati si din alte magazine
6. Întrebarea 8
8. De la care alte magazine faceţi cumpărături?
Carrefour,
Kaufland
Selgros
Lidl,
Billa
Case Summary
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
$V8a 50 98,0% 1 2,0% 51 100,0%
a. Group
$V8 Frequencies
Responses
Percent of CasesN Percent
$V8a Carrefour 40 26,7% 80,0%
Kaufland 38 25,3% 76,0%
Selgros 20 13,3% 40,0%
Lidl 33 22,0% 66,0%
Billa 19 12,7% 38,0%
Total 150 100,0% 300,0%
a. Group
Tabel 3.5.6 De la care alte magazine faceţi cumpărăturiÎn topul altor magazine pe care le mai frecventează clienţii francizei se afla
hipermarketul Carrefour cu 26,7%, urmat de hipermarketul Kauflan cu 25,3% si
supermarketul Lidl cu 22% dintre preferinţe.
7. Întrebarea 9
9. Considerând egală distanţa dintre nivele, cum apreciaţi campaniile promoţionale
realizate de magazinul La doi paşi?
Foarte bune Foarte proaste
5 4 3 2 1
Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean
9.Cum apreciati campaniile
promotionale La Doi Pasi
50 2,00 5,00 3,9800
Valid N (listwise) 50
Tabel 3.5.7.1 Cum apreciaţi campaniile promoţionale realizate de magazinul La doi paşi
9.Cum apreciati campaniile promotionale La Doi Pasi
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid putin bune 3 5,9 6,0 6,0
asa si asa 14 27,5 28,0 34,0
bune 14 27,5 28,0 62,0
foarte bune 19 37,3 38,0 100,0
Total 50 98,0 100,0
Missing System 1 2,0
Total 51 100,0
Tabel 3.5.7.2 Cum apreciaţi campaniile promoţionale realizate de magazinul La doi paşi
Datorită implicării Metro în campaniile de marketing şi promovare a francizei La Doi
Paşi, ce oferă acestuia promovare la nivel naţional, spoturi TV sau pliante cu produse
promoţionale, clienţii sunt în majoritate foarte multumiti de campaniile promoţionale oferite
de magazin. De asemenea, francizatul a constatat, că promoţiile sunt bine primite de
consumatori şi a încercat să deruleze propriile promoţii şi campanii de loializare, fapt ce a
dus ca 37,3% dintre respondenţi să aprecieze campaniile promoţionale ca fiind foarte
bune. Media aprecierilor este 3,98.
8. Întrebarea 12
12. Cum apreciaţi produsele mărcii proprii Metro?
Aro Fine Food Horeca Altele
Produse de calitate
Produse la un preţ avantajos
Produse diversificate
Case Summary
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
$V12a 50 98,0% 1 2,0% 51 100,0%
a. Group
$V12 Frequencies
Responses
Percent of CasesN Percent
$V12a produse de calitate 42 28,0% 84,0%
produse la un pret avantajos 92 61,3% 184,0%
produse diversificate 16 10,7% 32,0%
Total 150 100,0% 300,0%
a. Group
Tabel 3.5.8 Cum apreciaţi produsele mărcii proprii Metro
Mărcile proprii Metro cele mai cunoscute sunt Aro, Fine Food sau Horeca si sunt
întâlnite în magazinele La Doi Paşi şi reprezintă o alternativă la brandurile populare aflate
pe piaţă. Fine Food şi Fine Dreaming sunt mărci de produse, atât alimentare cât şi de
îngrijire personală şi uz casnic şi reprezintă combinaţia perfectă de înaltă calitate şi preţuri
competitive, ARO este un sortiment extrem de bogat de articole la preţuri foarte accesibile,
iar HORECA ofera solutii de calitate la un pret considerabil mai mic decat cel al marcilor
consacrate pentru produse alimentare. În urma analizării răspunsurilor clienţilor francizei
privind apreciere faţă de produsele marca Metro, s-a constatat că 61,3% dintre
respondenţi le apreciază datorită preţului avantajos, 28% dintre respondenţi le apreciază
datorită faptului că sunt produse de calitate şi 10,7% dintre aceştia consideră produsele
diversificate.
9. Întrebarea 13
13. Cum apreciaţi următoarele caracteristici ale magazinului La doi paşi?
Atmosfera din magazin,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Atitudinea prietenoasă a personalului,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Calitatea serviciilor oferite,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Modul de prezentare a mărfurilor pe raft,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Serviciile suplimentare oferite
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean
13.3Calitatea serviciilor 50 1,00 5,00 3,2000
13.2Atitudinea personalului 50 1,00 5,00 3,2400
13.4Modul de prezentare a
marfurilor la raft
50 1,00 5,00 3,3000
13.1Atmosfera din magazin 50 1,00 5,00 3,4400
13.5Servicii suplimentare 50 1,00 5,00 3,6000
Valid N (listwise) 50
Tabel 3.5.9 Cum apreciaţi următoarele caracteristici ale magazinului La doi paşi
Atât serviciile oferite de magazinul La Doi Paşi, cît şi atitudinea personalului,
atmosfera din magazin sunt apreciate de respondenţi ca fiind satisfăcătoare.
10. Întrebarea 14
14. Care din serviciile suplimentare oferite de magazinul La doi paşi le utilizaţi?
Plăţi facturi,
Reîncărcare electronică
Plata cu tichete de masă,
Plata cu cardul
14.Care din serviciile suplimentare oferite le utilizati
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid plati facturi 19 37,3 38,0 38,0
reincarcare electronica 11 21,6 22,0 60,0
plata cu tichete de masa 19 37,3 38,0 98,0
plata cu cardul 1 2,0 2,0 100,0
Total 50 98,0 100,0
Missing System 1 2,0
Total 51 100,0
Tabel 3.5.10 Care din serviciile suplimentare oferite de magazinul La doi paşi le utilizaţi
37,3% dintre respondenti se bucura de
posibilitatea achitării facturilor şi 37,3% de
posibilitatea plăţii cumpărăturilor cu tichete
de masă în cadrul magazinului La Doi Paşi,
facilităţi care atrag clienţii.
21,6% dintre respondenţi beneficiază de
posibilitatea reîncărcării electronice.
Fig. 3.5.4 Care din serviciile suplimentare
oferite de magazinul La doi paşi le utilizaţi
11. Întrebarea 15
15. Cât de satisfăcut sunteţi de calitatea produselor din magazinul La doi paşi?
1 2 3 4 5
Puternic Foarte
nemulţumit satisfăcut
Statistics
15.Cat de satisfacut sunteti de
calitatea produselor din La Doi Pasi
N Valid 50
Missing 1
Mean 4,1800
Minimum 2,00
Maximum 5,00
15.Cat de satisfacut sunteti de calitatea produselor din La Doi Pasi
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid intr-o oarecare nemultumit 4 7,8 8,0 8,0
nici nemultumit, dar nici
multumit
1 2,0 2,0 10,0
intr-o oarecare masura
multumi
27 52,9 54,0 64,0
foarte multumit 18 35,3 36,0 100,0
Total 50 98,0 100,0
Missing System 1 2,0
Total 51 100,0
Tabel 3.5.11. Cât de satisfăcut sunteţi de produsele din magazinul La doi paşi
Nici unul dintre respondenţi nu a declarat că este puternic nemulţumit de produsele
oferite. 35,3% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiti de produsele oferite de magazinul
La Doi Paşi.
3.6 Testarea ipotezelor
3.6.1 Testarea ipotezei în cazul unei medii
H0: Suma cheltuita de cei ce fac cumpărături din magazin este în medie 50 lei /
săptămână.
H1: Suma cheltuita de cei ce fac cumpărături din magazin diferă de 50 lei / săptămână.
H0: µ0 = 50
H1: µ0 ≠ 50
s 5,55125 Sx = = = 0,785 √n √50
X - µ0 73 - 50Zobs = = = 29,29 Sx 0,785
Zα = 0,000
Zobs › Zα H0 se respinge şi se accepta H1: suma medie de bani pe care o cheltuie clientul
pe săptămână este mai mare de 50 lei.
One-Sample Statistics
N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
4.Care este suma de bani pe
care o cheltuiti pe saptamana
50 73,0000 39,25323 5,55125
Tabel 3.6.1.1 Testare ipoteză medie
One-Sample Test
Test Value = 50
t df Sig. (2-tailed) Mean Difference
95% Confidence Interval of
the Difference
Lower Upper
4.Care este suma de bani pe
care o cheltuiti pe saptamana
4,143 49 ,000 23,00000 11,8444 34,1556
Tabel 3.6.1.2 Testare ipoteză medie
3.6.2 Teatarea ipotezei în cazul unei proporţii
H0: 80% dintre clienţi sunt mulţumiţi de calitatea produselor oferite de firmă.
H1: Mai puţin de 80% dintre clienţi sunt mulţumiţi de calitatea produselor oferite de firmă.
H0: 0 = 80
H1: 0 ‹ 80 test unilateral stânga
15.Cat de satisfacut sunteti de calitatea produselor din La Doi Pasi
Frequency Percent Valid Percent
Cumulative
Percent
Valid intr-o oarecare nemultumit 4 7,8 8,0 8,0
nici nemultumit, dar nici
multumit
1 2,0 2,0 10,0
intr-o oarecare masura
multumi
27 52,9 54,0 64,0
foarte multumit 18 35,3 36,0 100,0
Total 50 98,0 100,0
Missing System 1 2,0
Total 51 100,0
Tabel 3.6.2 Testare ipoteză în cazul unei proporţii
Sp = √80(100-80)
= 5,65
50 p - 0 35,3 - 80Zobs = = = - 6,62 Sp 5,65
Zobs ‹ Zα : se respinge ipoteza nulă H0 şi se acceptă ipoteza alternativă H1. Mai puţin de
80% dintre clienţi sunt mulţumiţi de calitatea produselor oferite de firmă.
3.6.3 Testarea legăturilor dintre variabile
Întrebarea 3: Cu ce frecventa cumparati de la firma La Doi Pasi
Întrebarea 19: Care este sexul
Case Processing Summary
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
3.Cu ce frecventa cumparati
de la firma La Doi Pasi *
19.Care este sexul
50 98,0% 1 2,0% 51 100,0%
3.Cu ce frecventa cumparati de la firma La Doi Pasi * 19.Care este sexul Crosstabulation
Count
Case Processing Summary
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
19.Care este sexul
Total,00 feminin masculin
3.Cu ce frecventa cumparati
de la firma La Doi Pasi
mai rar de o data pe
saptamana
0 5 4 9
o data pe saptamana 0 12 6 18
de 2 ori pe saptamana 0 7 6 13
de mai multe ori pe
saptamana
1 5 4 10
Total 1 29 20 50
Tabel 3.6.3. Tabel de contingenta
Chi-Square Tests
Value df
Asymp. Sig. (2-
sided)
Pearson Chi-Square 4,759a 6 ,575
Likelihood Ratio 3,978 6 ,680
Linear-by-Linear Association ,088 1 ,766
N of Valid Cases 50
a. 6 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is ,18.
Dintre respondenţi 29 sunt femei. Ele sunt cele care cumpără cel mai mult din
magazinele La Doi Paşi 3.7 Concluziile cercetării de marketing
În urma cercetării de marketing s-au putut constatat următoarele aspecte: în
magzinele La Doi Paşi cele mai vândute produse sunt cele de legume şi fructe, 29,4%
dintre cei 50 de respondenţi cumpără aceste produse.
35,3% dintre respondenţi fac cumpărături o dată pe săptămână din magazinul La
Doi Paşi, iar suma care o cheltuie în medie este de 73 lei. Magazinul La Doi Paşi din
cartierul Astra este un magazin de proximitate, fapt pentru care 51% dintre respondenţi
aleg sa işi facă cumpărăturile din acest magazin deorarece se află în apropierea
domiciliului.
Toţi clienţii magazinului fac cumpărături si din alte magazine, principalul motiv
pentru care se aprovizionează din acestea este faptul că găsesc preturi mai avantajoase.
În topul altor magazine pe care le mai frecventează clienţii francizei se afla hipermarketul
Carrefour 26,7% dintre respondenţi, urmat de hipermarketul Kauflan cu 25,3% si
supermarketul Lidl cu 22% dintre respondenţi.
Media aprecierilor campaniilor promoţionale realizate de magazinul La Doi Paşi este
3,98 din maxim 5, campanii desfăşurate la nivel naţional prin spoturi TV sau pliante.
Mărcile proprii Metro cele mai cunoscute sunt Aro, Fine Food sau Horeca si sunt
întâlnite în magazinele La Doi Paşi şi reprezintă o alternativă la brandurile populare aflate
pe piaţă. 61,3% dintre respondenţi le apreciază datorită preţului avantajos, 28% dintre
respondenţi le apreciază datorită faptului că sunt produse de calitate şi 10,7% dintre
aceştia consideră produsele diversificate.
Datorită serviciilor suplimentare oferite de magazinul La Doi Paşi, 37,3% dintre
respondenti se bucura de posibilitatea achitării facturilor şi 37,3% de posibilitatea plăţii
cumpărăturilor cu tichete de masă, facilităţi care atrag clienţii. 35,3% dintre respondenţi
sunt foarte mulţumiti de produsele oferite de magazinul La Doi Paşi.
Capitolul 4
Concluzii şi propuneri
4.1 Concluzii
Pentru un proprietar cu experienţă în comertul cu amănuntul, care deţine un
magazin funcţional, intrarea în franciza LaDoiPaşi a presupus un efort şi costuri mai mici
decat beneficiile. Aceasta este perspectiva proprietarului magazinului Alrom Market din
strada Uranus Braşov, unul dintre comercianţii tradiţionali care au ales să intre în reţeaua
LaDoiPaşi.
Profilul afacerii seamănă cu multe dintre magazinele pe care le întâlnim în orice
oraş din ţară: un magazin de proximitate, cu o ofertă compusă în principal din produse
alimentare şi de uz casnic şi o bază constantă de clienţi. Franciza LaDoiPaşi a apărut ca o
oportunitate de dezvoltare în care elementul esenţial îl reprezintă suportul unui retailer de
top. Intrarea într-o reţea extinsă la nivel naţional, în care magazinul are parte de suport
logistic, consiliere operaţională şi marketing profesionistă, reprezintă un salt decisiv pentru
această afacere.
În momentul intrării în franciză, magazinul La Doi Paşi a beneficiat de remodelare,
ce s-a făcut fără prea mari eforturi. Modificările de layout şi redesenarea magazinului au
fost făcute destul de usor, fiind necesare doar două zile pentru realizare. Totuşi, clienţii au
fost foarte surprinşi şi interesaţi de reţeaua LaDoiPaşi.
Surpriza s-a transformat în timp într-un flux mai mare de clienţi, cu o rată crescută
de revenire în magazin şi o crestere usoară a coşului zilnic.
Pentru un magazin cu suprafaţa de aproximativ 120 mp, dar care practica un
comerţ tradiţional cu servire la tejghea şi fără îmbunătăţiri la nivelul echipamentelor şi
soluţiilor de management, investiţia iniţială a fost în jurul sumei de 10.000 de lei. Această
investitie, destinată în principal elementelor de branding, i-a adus, însă, o creştere
constantă a vânzărilor de la o lună la alta, astfel că a putut fi amortizată într-un timp foarte
scurt. Mai mult, proprietarul planuieşte să mai deschidă un magazin în cadrul francizei şi
povesteşte că a recomandat programul şi altor comercianţi, insistând asupra beneficiilor
pentru dezvoltarea afacerii.
Spre deosebire de cele mai multe dintre magazinele de proximitate, care au cel
puţin un competitor de aceleaşi dimensiuni în zonă, concurenţii din imediata apropiere a a
magazinului La Doi Paşi sunt lanţuri de supermarketuri. Un avantaj important al
magazinului, îl reprezintă oferta adaptată la nevoile consumatorilor care se aprovizionează
de la acest magazin.
Feedback-ul clienţilor privind produsele din oferta magazinului este foarte important
pentru stabilirea sortimentaţiei din magazin. În plus, prin contractul de franciză încheiat cu
METRO Cash & Carry, magazinul primeşte consultanţă în alegerea şi eficientizarea
sortimentaţiei.
Contractul de franciză, nu include obligaţia de a alege anumite produse sau
furnizori acceptaţi de catre companie. În consecinţă, oferta magazinului La Doi Paşi
acoperă o gamă largă de produse: de la alimente de bază, mezeluri, produse de
panificaţie, legume-fructe, carne congelată, conserve, dulciuri, băuturi alcoolice şi
nonalcoolice, condimente, la detergenţi, igiena corporală, ţigări. Printre mărcile
comercializate se numară şi mărcile proprii METRO, Aro, Fine Food, Horeca, pe care
clienţii le-au adoptat în timp, pe măsură ce s-au convins că raportul calitate – preţ este
unul competitiv.
Pe lângă serviciile de rebranding al magazinului şi alegerea sortimentaţiei, unde
sprijinul consultanţilor METRO Cash & Carry s-a dovedit esenţial, magazinul primeşte şi
servicii de consultanţă care au dus la creşterea vizibilităţii magazinului pe piaţă.
Metro organizează sesiuni de training pentru angajaţi magazinelor din franciză,
furnizează servicii de promovare şi marketing al reţelei şi produselor comercializate. În
urma acestor servicii, angajaţii magazinului şi-au îmbunătăţit în mod evident atitudinea faţă
de clienţi şi de activitatea desfăşurată în cadrul magazinului. Astfel aprecierea clienţilor
magazinului privind atitudinea personalului este in medie 3,24 dintr-un maxim de 5.
Foarte apreciate în cadrul magazinului sunt serviciile suplimentare oferite de
acesta, 37,3% dintre respondenti se bucura de posibilitatea achitării facturilor şi 37,3% de
posibilitatea plăţii cumpărăturilor cu tichete de masă, facilităţi care atrag clienţii.
Reţeaua LaDoiPași propune o marcă puternică şi uşor de recunoscut , susţinută
continuu prin marketing şi este foarte eficientă în atragerea de noi clienţi. Magazinele din
reţeaua LaDoiPași sunt promovate gratuit, la nivel naţional, printr-o broşură bilunară,
menită să crească nivelul vânzărilor. În acelaşi timp, magazinul LaDoiPași beneficiază de
semnalizarea optimă a promoţiilor şi a sortimentului, impulsionând astfel cumpărăturile.
Metro pune la dispoziţie materialele de promovare şi sprijină francizatul în organizarea de
evenimente precum lansarea magazinului, degustările. În funcţie de specificul magazinului
Metro oferă consiliere cu privire la gama sortimentală care ar satisface cel mai bine
nevoile clienţilor. Un sortiment complet, produse de calitate la preţuri convenabile, precum
şi o experienţă plăcută datorată optimizării spaţiului de vânzare asigura fidelitatea
clienţilor, precum şi creşterea clientelei.
În urma identificării caracteristicilor populaţiei cercetate s-a constatat că majoritatea
clienţilor sunt de sex feminin, iar venitul net lunar al unui client este intre 700 – 1000 lei.
35,3% dintre respondenţi au vârsta peste 65 de ani, 25,5% au vârsta cuprinsă între 46 –
55 ani şi 13,7% au vârsta cuprinsă între 36-45 ani.
În urma cercetării s-a constatat că produsele de legume şi fructe sunt cel mai bine
vândute în magazinul La Doi Paşi din cartierul Astra. Cei mai mulţi dintre respondenţi fac
cumpărături o dată pe săptămână din magazinul La Doi Paşi, însă magazinul are clienţi
fideli care îl frecventează de doua ori pe săptămână sau chiar de mai multe ori pe
săptămână. În urma analizării răspunsurilor respondenţilor se observă că suma medie pe
care clienţii magazinului La Doi Paşi o cheltuie pe săptămână, pe cumpărături este de 73
lei. Suma minimă pe care o cheltuie un client este de 15 lei , iar suma maximă este de 200
lei.
Magazinul La Doi Paşi din cartierul Astra este un magazin de proximitate, fapt
pentru care 51% dintre respondenţi aleg sa işi facă cumpărăturile din acest magazin
deorarece se află în apropierea domiciliului. Având în vedere că toţi clienţii magazinului
mai fac cumpărături şi din alte magazine, în topul acestora se afla hipermarketul Carrefour
26,7% îl frecventează, urmat de hipermarketul Kauflan cu 25,3% si supermarketul Lidl cu
22% dintre preferinţe.
4.2 Propuneri
În vederea creşterii nivelului de servire al clienţilor francizei, proprietarul
magazinului La Doi Paşi poate crea un sistem de fidelizare al clienţilor, prin oferirea de
carduri cu puncte în funcţie de suma cheltuită în magazin şi posibilitatea de obţinerea de
reduceri în urma acumulării unui anumit număr de puncte.
De asemenea nivelul de servire al magazinului poate creşte prin îmbunătăţirea
atitudinii angajaţilor, prin optarea unei ţinute vestimentare standard cu însemnele francizei,
pentru a obţine o imagine mai bună în faţa clienţilor şi respect.
Un avantaj al magazinului La Doi Paşi ar fi comercializarea de produse autohtone,
care oferă produselor mai multă prospeţime, având în vedere că 24,9% dintre respondenţi
achiziţionează legume/fructe.
Bibliografie generală
1. Buşă, D. – Comerţul exterior al Romaniei cu ţările din sud-estul Europei (1878-
1914), ed.Oscar Print, 2009
2. Lefter, C. - Comerţ şi economie comercială, ed. Economică Buc., 2009
3. Patriche, D. - Economia comerţului, Ed. Economică, 2008
4. Kother, Ph. - Managementul marketingului, ed. Teora, 1997
5. Popa, I. - Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, ed. Economică Buc., 2008
6. Bălan, C. - Logistica, Ediţia a III a revăzută şi adăugită, Ed. Uranus, 2006
7. Lefter, C. – Marketing, Vol. II, Ed. Universităţii Transilvania, 2000
8. www.modernbuyer.ro/strategii-retail
9. www.zf.ro
10.www.la-doi-pasi.ro
11.www.metro.ro
12.www.b365.ro
Anexa 3.1 Chestionar
Universitatea Transilvania Braşov Nr. chestionar. . . . . . . .
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor Data . . . . . . . . . . . . . . ..
Marketing
CHESTIONAR
Bună ziua/seara! Mă numesc Lucaci Adrian şi sunt student al Facultăţii de Ştiinţe
Economie şi Administrarea Afacerilor Braşov. În prezent realizez un studiu pe tema:
Analiza nivelului de servire al clienţilor în cadrul firmelor de comerţ cu amănuntul, SC La
Doi Paşi SRL. Vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi răspunde la câteva întrebări! Vă asigur
că răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante pentru cercetare şi vor rămâne
strict confidenţiale!
1. Achiziţionaţi produse de la firma La doi paşi?
Da
Nu (de ce?.......................)
2. Care sunt produsele pe care le achiziţionaţi de la firma La doi paşi?
Produse din carne
Legume / fructe
Ţigări / băuturi alcoolice
Dulciuri
Altele (specificaţi) .........................................
3. Cu ce frecvenţă aţi făcut cumpărături din magazinul La doi paşi în ultima
săptămână?
Mai rar de o dată pe săptămână
O dată pe săptămână
De 2 ori pe săptămână
De mai multe ori pe săptămână
6. Care este suma de bani pe care o cheltuiţi pe săptămână pe cumpărătuile din
magazinul La doi paşi?
……………………………………………………….
7. Care sunt motivele pentru care optaţi să faceţi cumpărături din magazinul La doi
paşi?
Se află în apropierea domiciliului
Produse de calitate
Promoţiile oferite
6. La ora actuală faceţi cumpărturi şi din alte magazine?
da (treceţi la întrebare 7)
nu (treceţi la întrebare 9)
7. Care sunt motivele pentru care faceţi cumpărături şi de la alte magazine?
preţuri mai avantajoase
gamă mai largă de produse
nivel de sevire mai bun
la sfatul altor persoane
alta varianta, se specificaţi care …..
8. De la care alte magazine faceţi cumpărături?
Carrefour,
Kaufland
Selgros
Lidl,
Billa
9. Considerând egală distanţa dintre nivele, cum apreciaţi campaniile promoţionale
realizate de magazinul La doi paşi?
Foarte bune Foarte proaste
5 4 3 2 1
10. Care sunt caracteristicile ce le urmăriţi în achiziţia unui produs?
Preţul
Prospeţimea
Varietatea
11. Care din produsele mărcii proprii Metro le cumpăraţi cel mai mult?
Aro
Fine Food
Horeca
Altele (specificati) ………..
12. Cum apreciaţi produsele mărcii proprii Metro?
Aro Fine Food Horeca Altele
Produse de calitate
Produse la un preţ avantajos
Produse diversificate
18. Cum apreciaţi următoarele caracteristici ale magazinului La doi paşi?
Atmosfera din magazin,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Atitudinea prietenoasă a personalului,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Calitatea serviciilor oferite,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Modul de prezentare a mărfurilor pe raft,
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
Serviciile suplimentare oferite
Foarte bună Foarte proastă
5 4 3 2 1
19. Care din serviciile suplimentare oferite de magazinul La doi paşi le utilizaţi?
Plăţi facturi,
Reîncărcare electronică
Plata cu tichete de masă,
Plata cu cardul
20. Cât de satisfăcut sunteţi de calitatea produselor din magazinul La doi paşi?
1 2 3 4 5
Puternic Foarte
nemulţumit satisfăcut
21. Aţi întâlnit cazul în care ati dorit să achiziţionaţi un produs, dar nu l-aţi găsit?
Da (se trece la întrebarea 17)
Nu (se trece la întrebarea 18)
22. Din ce gamă a făcut parte produsul pe care nu l-aţi găsit?
Panificţie
Carne
Lactate
Legume
Fructe
Altele (specificaţi) .........................................
18. În ce categorie de vârstă vă încadraţi?
16 – 25 ani
26 – 35 ani
36 – 45 ani
46 – 55 ani
56 – 65 ani
peste 65 de ani
19. Care este sexul dumneavoastră?
Masculin
Feminin
20. Între ce limite se încadrează venitul dumneavoastră net lunar?
sub 700 lei
700 – 1000 lei
1001 - 1500 lei
1501- 2000 lei
2001 - 2500 lei
peste 2500 lei
21. Care este ocupaţia dumneavoastră în prezent?
muncitor necalificat
muncitor calificat
funcţionar cu studii medii
funcţionar cu studii superioare
patron
pensionar
şomer
Alta (care anume).............................................
22. Mediul dumneavoastră de provenienţă?
urban
rural
23. Ce nivel de studii aveţi?
8 clase
Şcoală profesională
liceale
post liceale
universitare
post universitare