Cercetari de Mkt Ariel Final.

8/7/2019 Cercetari de Mkt Ariel Final.

http://slidepdf.com/reader/full/cercetari-de-mkt-ariel-final 1/53

Rezumat managerial...3 1. Problema de decizie ................................ ................................ ................................ ...................... 4

a) Contextul decizional ................................ ................................ ................................ .............. 4

b) Definirea problemei ................................ ................................ ................................ ............... 4

2. Problema de cercetare ................................ ................................ ................................ .................. 4

a) Definirea problemei ................................ ................................ ................................ .............. 4

b) Obiectivele de cercetare ................................ ................................ ................................ ........ 5

3. Metodologie .......5

a) Design-ul cercetrii5

b) Surse de informare..5

c) Culegerea datelor..6

d) Design-ul chestionarului. Pretestarea.8

e) Eantionul i procedura de eantionare.8

4. Rezultatele cercetrii........9

5. Concluzii i recomandri.... 20

6. Limitele cercetrii......................................................................................................................21

Bibliografie................................................................................................................. ...................22

ANEXE:

Versiunile de chestionare............................................................................................................ .....24

Codebook................................................................................................................... ......................28

Analize statistice........................................................................................................... .............. .....30



2

Rezumat managerial

În urma realizrii cercetrii de marketing cu privire la oportunitatea lansrii

detergentului cu anticalcar Ariel, s-a constat o atitudine favora bil din partea respondenilor,

acetia fiind încântai s încerce noul produs.În cadrul acestei cercetri am reuit s identificm profilul consumatorului,

comportamenul de cumprare, precum i nemulumirile acestuia cu privire la detergentul

Ariel.

Profilul consumatorului este format preponderent din persoane de sex feminin (53,3%) din

Iai, cu vârsta cuprins între 36 i 45 de ani, cu un venit cuprins în intervalul 1201-1800 lei,

având ocupaii din domeniul serviciilor i comerului.

Numrul mem brilor cel mai frecvent întâlnit în familiile consumatoare de detergent

Ariel este de 3 persoane (34,2%).

S-a o bservat c utilizatorii Ariel prefer detergentul pul bere în proporie 85,5%, iar detergentul lichid este preferat de 14,2% dintre acetia. Acest lucru sugereaz înclinaia

consumatorilor ctre detergentul solid. De asemenea, acetia achiziioneaz lunar câte un

pachet de detergent de 6 kg i peste aceast valoare, acest lucru evideniind dorina de a

economisi timp i bani. Consumatorii doresc ca detergentul s fie am balat la pung pentru o



3

mai bun manevrare i depozitare a detergentului. Din analiza datelor, a rezultat c 68,27%

persoane achiziioneaz între 1 pachet i 2 pachete de detergent.

Tipul de magazin frecventat în mod preponderent de cumprtori este supermarketul

în proporie de 54,2%, urmat de hypermarket cu un procent de 33,3%.

Un procent considera bil dintre persoanele chestionate (74,2%) consider cdetergentul Ariel este eficient în îndeprtarea murdriei, fiind total de acord cu acest calitate

a detergentului, în timp ce 20% au fost de acord, 5% neutri, iar 0,8% în dezacord total.

În ceea ce privete raportul calitate/pre s-a constatat faptul c oamenii nu sunt în

totalitate de acord cu acest atri but, acest raport nefiind echita bil distri buit, preul de vânzare

fiind mai mare decât preul psihologic: 16,7% dintre respondeni au fost total de acord cu

raportul calitate/pre, 52,5% - de acord, 25% neutri i doar 0,8% dezacord total. Pe lâng

acestea, oamenii îi manifest mulumirea fa de efectele benefice ale detergentului dup

splare, respectiv catifelarea i mirosul plcut. Acest lucru arat c detergentul Arielcorespunde ateptrilor consumatorilor, îns se resimte nevoia introducerii unui detergent

mai performant care s înglo beze atât calitile unui detergent cât i ale unui anticalcar.

În urma analizei datelor se poate afirma c indivizii doresc în procent de 42,37% ca

detergentul s ai b anticalcar în componena sa, în procent de 30,56% balsam i înl bitor în

procent de 27,08%. Acest lucru denot, înc o dat, cât de important este anticalcarul pentru

consumatorul de detergent automat Ariel. 68,27% dintre persoane au acordat atri butului

anticalcar punctaje cuprinse între 27 i 58.

Concomitent, 55,8% dintre respondeni consider c anticalcarul este foarte util,

41,7% îl consider util, iar 2,5% au afirmat c nu ar fi util introducerea pe pia a

detergentului cu anticalcar Ariel.

S-a constat c preul noului produs (de 600 gr ) ar tre bui s fie încadrat în intervalul 9-

15 lei, deoarece 65% dintre indivizii au optat pentru aceast variant, în timp ce 23,3% ar fi

dispui s pltesc su b 9 lei, iar 11,7% peste 15 lei.

Atât cei care au spus c detergentul cu anticalcar este foarte util, cât i cei care îl

consider util, sunt dispui s aloce unui pachet de detergent cu anticalcar Ariel (0,6 kg) o

sum între 9-15 lei. Cei care au spus c detergentul cu anticalcar Ariel este foarte util, sunt

dispui s aloce o sum mai mare decât cei care îl consider util. Cei care consider acest tip

de detergent deloc util, ar aloca o sum su b 9 lei, fiind semnificativ mai mic comparativ cu

celelalte dou.

Interpretând toate aceste rezultate, se poate afirma c este oportun lansarea de ctre

compania Procter& Gam ble a detergentului cu anticalcar Ariel.



4

1. Problema de decizie

a. Contextul decizional

Tot mai muli consumatori de detergent de rufe se plâng de uzura ce se produce

asupra mainii de splat la fiecare utilizare a sa. Pentru a îndeprta depunnerile de calcar din

maina de splat, consumatorii aleg s cumpere anticalcar pentru a prelungi durata defuncionare a acesteia. În acest context, compania Procter & Gam ble intenioneaz s

introduc pe piaa Iaiului un nou produs din gama Ariel, i anume detergentul cu

anticalcar. Astfel, potenialii clieni vor reduce costurile de cumprare, putând achiziiona

un detergent de rufe 2 în 1, ce contri buie i la meninerea bunstrii mainii de spalat.

b. Definirea problemei

Conducerea companiei Procter & Gam ble vrea s testeze oportunitatea lansrii pe

pia a detergentului cu anticalcar Ariel. Astfel a apelat la efectuarea unei cercetri de

marketing pentru a afla dac este oportun lansarea acestui nou tip de produs.

2. Problema de cercetare

a) Definirea problemei de cercetare

Pornind de la pro blema decizional s-au identificat urmtoarele pro bleme de cercetare:

y Identificarea profilului consumatorului de detergent cu anticalcar;

y Sta bilirea nivelului preului pentru noul produs;

y Estimarea cererii i a vânzrilor;

y Determinarea atitudinii manifestate de consumatori fa de noul produs;

y Identificarea comportamentului de cumprare.

Pentru a soluiona pro blemele de cercetare s-a apelat la o cercetare cantitativ de

marketing. Acest cercetare s-a efectuat în municipiul Iai, având ca i scop identificarea

comportamentului consumatorilor de detergent Ariel.

b) Obiectivele de cercetare

Pentru a putea afla care este soluia optim necesar rezolvrii pro blemei de

cercetare, ne propunem s atingem urmtoarele obiective:

1. Identificarea profilului consumatorilor de detergent cu anticalcar:

y Identificarea caracteristicilor demografice ale consumatorilor:

Care este vârsta consumatorului?

Consumatorul este br bat sau femeie?

Care este venitul lunar al consumatorului?



5

Care este ocupaia acestuia?

2. Determinarea mrcilor de detergent achiziionate de consumator

3. Sta bilirea nivelului preului pentru noul produs:

Care este preul psihologic? Care este preul optim al produsului?

4. Estimarea cererii i a vânzrii:

Cât de receptivi sunt oamenii fa de acest tip de detergent?

5. Determinarea atitudinii manifestate de consumatori fa de noul produs;

Care este atitudinea consumatorului fa de detergentul cu anticalcar

(pozitiv/negativ)?

Care sunt nemulumirile consumatorului de detergent Ariel?

6. Identificarea comportamentului de cumprare. De unde cumpr acest tip de produse?

Care este frecvena de cumprare?

Care este cantitatea lunar consumat?

Care sunt factorii care influeneaz decizia de cumprare?

Care sunt avantajele pe care consumatorul le caut la un detergent?

3. Metodologie

a) Design-ul cercetrii

Metoda aleas în cercetarea de marketing este una cantitativ, i anume ancheta pe

baz de sondaj, ce folosete ca instrument de cercetare chestionarul. Chestionarul a fost

aplicat stradal prin 4 operatori de interviu: Clopotaru Lcrmioara, Cristian Claudia, Dimofte

Andreea i Perc Anca. Aceti operatori au consemnat rspunsurile persoanelor intervievate

pe toat durata anchetei.

b) Surse de informare

În aceast cercetare de marketing am folosit atât surse de informare primare cât i

secundare. Sursele de informare primare sunt reprezentate de consumatorii de detergent Ariel

crora le-au fost aplicate chestionarele, iar cele secundare sunt reprezentate de Anuarul

Statistic al României i Direcia Judeean de Statistic Iai. Aceste surse secundare ne-au

oferit date statistice referitoare la populaia oraului Iai pe sexe i pe intervale de vârst.



6

c) Culegerea datelor

Datele au fost culese într-un interval de timp cuprins între 15 noiem brie 2010 i 26

noiem brie 2010. Operatorii de interviu au aplicat chestionarele stradal în grupe de câte dou persoane, într-un interval orar de o or i jumtate în diferite zone din Iai, conform

urmtorului ta bel:

Data Numele i prenumele Intervalul orar Zona

15.11.2010 Dimofte AndreeaCristian Claudia

11.00 ± 12.30 Podu-Ro, zona parcului

16.11.2010 Clopotaru LcrmioaraPerc Anca

11.00 ± 12.30 B.dul Independenei, fostulFidelio

19.11.2010 Clopotaru LcrmioaraDimofte Andreea

15.00 ± 16.30 B.dul tefan celMare, CinemaVictoria

20.11.2010 Cristian ClaudiaPerc Anca

12.00 ± 13.30 Alexandru cel Bun, parculVoievozilor

25.11.2010 Dimofte AndreeaPerc Anca

16.30 ± 18.00 Cuza Vod, Filarmonic

26.11.2010 Clopotaru LcrmioaraCristian Claudia

15.00 ± 16.30 Moldova Mall

Toi cei 4 operatori au folosit o formul tipic de a bordare a persoanelor care urmau a

fi chestionate: ´Bun ziua. M numesc............................. i sunt student a Facultii de

Economie i Administrarea Afacerilor, Iai, specializarea Marketing. Realizez un studiu de

pia privind oportunitatea lansrii unui detergent cu anticalcar. Rspunsurile oferite de

dumneavoastr sunt foarte importante pentru noi i v asigurm c informaiile i datele pe

care ni le oferii sunt strict confideniale.´ Înainte de a trece la aplicarea efectiv a

chestionarului, acetia au adresat câteva între bri filtru pentru a selecta doar persoanele de

peste 25 de ani i consumatoare de detergent automat Ariel.

Persoanelor care au acceptat s fie intervievate li s-a oferit câte un chestionar

necompletat pentru a parcurge cu atenie toate între brile, în timp ce operatorul îi

consemna pe un alt chestionar rspunsurile oferite de acestea. Intervievaii au oferit

rspunsuri în funcie de preferinele i comportamentul lor de cumprare în ceea ce

privete detergentul de rufe.



7

d) Design-ul chestionarului

Chestionarul cuprinde 14 între bri, la care se adaug datele personale ale

respondentului.Prima între bare este o între bare semiînchis cu alegere multipl, prin care urmrim s

aflm dac consumatorii de detergent Ariel mai utilizeaz i alte mrci de detergent. Scala

folosit este una de tip nominal.

Cea de-a doua între bare este închis, iar scala folosit este una dihotomic. Prin

aceasta dorim s aflm preferinele consumatorilor pentru tipul de detergent (lichid sau

pul bere).

Între brile 3 i 4 sunt cu rspunsuri multiple, prin care se urmrete aflarea

cantitii de detergent cumprate de o bicei de consumatori. În funcie de tipul de detergentfolosit, acetia au completat între barea 3 (pentru cantitatea în kilograme) sau 4 (pentru

cantitatea în litri). Scala utilizat este de tip nominal.

Între barea 5 este una cu alegere multipl i ajut la identificarea tipului de am balaj

preferat de consumatori. Acetia au avut de ales între 3 variante de am balaj: cutie, pung i

sticl. Scala folosit este de tip nominal.

Între barea 6 este o între bare deschis, prin care se urmrete aflarea frecvenei de

cumprare a detergentului de rufe. Scala pe care am utilizat-o este cea de tip interval.

Între barea 7 este o între bare deschis care contri buie la aflarea numrului de pachete

de detergent achiziionate la o cumprare. Scala folosit este de tip proporie.

Între barea numrul 8 este o între bare semiînchis prin intermediul creia se determina

tipul de magazin frecventat de consumatori pentru a-i achiziiona detergentul de rufe. Scala

folosit este de tip nominal.

Între barea numrul 9 folosete ca i metod scala Likert (scal de atitudine), prin

care se dorete a afla dac consumatorii sunt mulumii de detergentul Ariel, inând cont

de mai multe aspecte: capacitatea de îndeprtare a murdriei, raportul calitate/pre,

catifelarea i oferirea unui miros plcut hainelor.

Între barea numrul 10 urmrete identificarea atri butului cel mai cutat de

consumatori la un detergent: anticalcar, balsam, înl bitor. Pentru aceast între bare am utilizat

scala de tip proporie.



8

Între barea numrul 11 este închis i împarte respondenii în dou categorii: cei care

folosesc anticalcar pentru a-i proteja maina de splat i cei care nu folosesc anticalcar.

Scala folosit este nominal.

Între barea numrul 12 este cu rspuns multiplu, prin care se dorete aflarea utilitii

detergentului cu anticalcar Ariel, în condiiile în care firma Procter&Gam ble ar introduce pe pia acest tip de detergent. La aceast între bare am folosit o scal de tip ordinal.

Între barea numrul 13 este o între bare semiînchis prin care se determin suma pe care

ar fi dispui s o aloce consumatorii pentru achiziionarea unui pachet de detergent cu

anticalcar Ariel de 0,6 kg. Astfel compania productoare poate sta bili preul optim pentru

noul tip de produs. Scala utilizat este cea de tip interval.

Între barea numrul 14 este o între bare deschis care furnizeaz informaii cu privire

la numrul de mem bri ai familiei respondenilor. La aceast între bare a fost folosit o scal

de tip proporie.În ceea ce privete datele personale am considerat relevant pentru studiul nostru

sexul respondenilor, ocupaia, vârsta exact i intervalul de venit corespunztor. Toate

aceste varia bile au contri buit la determinarea exact a profilului consumatorului de detergent

Ariel.

P retestarea chestionarului

Înainte de a aplica efectiv chestionarul, acesta a fost mai întâi pretestat unui numr de

30 persoane din grupul int. Respondenii au fost încurajai s fac o bservaii, s

adreseze între bri suplimentare pentru a identifica între brile cu formulare neclar, cele care

pot fi interpretate greit, între brile incomplete sau cu variante de rspuns inutile/lips.

Primele 3 între bri sunt de tip filtru. Acestea au fost eliminate urmând a fi adresate

oral pentru a selecta doar persoanele care se încadreaz în grupul int. Între barea 4 a fost

reformulat, devenind dintr-o între bare semiînchis, una deschis. Am fcut aceast alegere

deoarece este mai relevant s determinm care este frecvena de cumprare a detergentului

decât cea de utilizare.

Deoarece am întâmpinat dificulti în înelegerea între brii 6, am considerat necesar

exprimarea gradului de acord/dezacord în schim bul acordrii notelor pentru fiecare atri but.

e) Eantionul i procedura de eantionare

Eantionul este format din persoane fizice cu vârsta de peste 25 ani, din municipiul

Iai, indiferent de studii, educaie, mediu social de provenien, etnie, sex sau religie.



9

Volumul eantionului este de 120 de su bieci, ale cror puncte de vedere sunt reprezentative

pentru întreaga colectivitate.

Eantionul este unul non-pro ba bilistic, sta bilit prin metoda cotelor. Aceasta este cea

mai des întâlnit form de eantionare datorit avantajelor pe care le prezint:

- este uor de aplicat într-un timp scurt ceea ce constituie un avantaj major înstudiile de pia;

- pentru culegerea datelor nu este necesar un personal calificat, instruirea acestuia

realizându-se într-un timp scurt;

- poate fi folosit ca etap preliminar în organizarea unui sondaj aleator de mare

amploare;

- pentru aplicare nu este necesar o baz de sondaj, ci numai date statistice pe baza

crora s se calculeze cotele;

4. Rezultatele cercetrii

Întrebarea numrul 1

Frecvene

Toate persoanele eantionate folosesc detergentul Ariel (100%).

Dintre persoanele eantionate, 15% au rspuns c mai folosesc pe lâng Ariel i

detergentul Persil, 12,5% folosesc i Tide, 13,3 % Bonux, 5,8% Dero i 9,2% ali

detergeni. Din categoria Äaltele´ 0,8% au rspuns c folosesc Fax, 3,3% Omo, 1,7% Rex,

0,8% Sano i 2,5% Savex.


Tip detergent

O bserved N Expected N Residual

Pul bere 103 60.0 43.0

Lichid 17 60.0 -43.0

Total 120

Test Statistics

Tip detergent



10

Chi-Square 61.633a

Df 1

Asymp. Sig. .000

a. 0 cells (.0%) have expected

frequencies less than 5. The

minimum expected cell frequency

is 60.0.

: proporiile din eantion nu difer de proporiile teoretice

: proporiile din eantion difer de proporiile teoretice

Sig = P = 0 0,05 => se respinge , se accept : testul este semnificativ din punct de

vedere statistic.

Testul a demonstrat faptul c proporiile din eantion difer semnificativ de

proporiile de la nivelul întregii populaii. ( 1; n = 120) = 61,633, p = 0.

Testul de independen (bivariat)

Dintre cei care prefer detergentul pul bere, 46,6% sunt persoane de sex masculin, iar

53,4% sunt de sex feminin.

Dintre cei care prefer detergentul lichid, 47,1% sunt persoane de sex masculin, iar

52,9% sunt de sex feminin.

Persoanele de sex masculin prefer în proporie de 85,7% detergentul pul bere i

14,3% detergentul lichid.

Dintre persoanele de sex feminin, 85,9% prefer detergent pul bere i 14,1% prefer

detergent lichid.

: nu exist asociere între cele 2 varia bile;

: exist asociere între cele 2 varia bile.

Sig = P = 0,972 => se accept .

Între cele 2 varia bile (sexul respondentului i tipul de detergent) nu exist asociere.

(df =1, N = 120) = 0,01

Sig = P = 0,972, Phi = - 0,003




11

Dintre cele 120 de persoane chestionate, 103 folosesc detergentul pul bere. Persoanele

care folosesc acest tip de detergent cumpr în medie pungi de 3 kg. 50% dintre persoane

cumpr pungi de detergent pân la 6 kg, iar restul de 50 % peste aceast valoare.

Cei mai muli dintre respondeni achiziioneaz pungi de 6 kg.

Valoarea negativ a coeficientului de asimetrie ( Skewness = -0,403) arat cdistri buia este asimetric la stânga, iar coeficientul de boltire (Kurtosis = - 0,743) indic o

distri buie platicurtic.

Dintre persoanele care folosesc detergent pul bere, 7,8% achiziioneaz la o

cumprare o cantitate de 0,6 kg de detergent, 15,5% achiziioneaz 1,5 kg, 24,3% - 3 kg,

31,1% - 6 kg, 21,4 % achiziioneaz 10 kg.


Dintre cele 120 de persoane chestionate, 17 folosesc detergentul lichid. Persoanele

care folosesc acest tip de detergent cumpr în medie sticle de 3 litri.

50% dintre persoane cumpr sticle pân în 3 litri, iar restul de 50 % peste aceastvaloare.

Majoritatea respondenilor achiziioneaz o cantitate de detergent lichid de 3 litri.

Valoarea negativ a coeficientului de asimetrie ( Skewness = -0,456) arat c

distri buia este asimetric la stânga, iar coeficientul de boltire (Kurtosis = - 0,611) indic o




12

Dintre persoanele care folosesc detergent lichid, 11,8% achiziioneaz la o cumprare

o cantitate de 1,5 litri de detergent, 47,1% achiziioneaz 3 litri, 41,2% - 5 litri, în timp ce

cantitatea de 1 litru nu a fost aleas de nici o persoan.

Întrebarea numrul 5 Tip ambalaj

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid Cutie 22 18.3 18.3 18.3

Punga 81 67.5 67.5 85.8

Sticla 17 14.2 14.2 100.0

Total 120 100.0 100.0Dintre persoanele chestionate, 18,3% (22 de persoane) prefer ca i am balaj cutia,

67,5% (81 persoane) prefer punga, iar 14,2% (17 persoane) prefer sticla.

În medie persoanele chestionate prefer punga ca i am balaj.

Cel mai întâlnit rspuns în ceea ce privete preferina pentru am balaj este punga.


În procent de 10%, respondenii achiziioneaz detergent de rufe o dat pe

sptmân, 12,5% achiziioneaz o dat la 2 sptmâni, 30,8% o dat pe lun, 20,8% o datla 2 luni, 16,7% o dat la 3 luni, i 9,2% o dat la 6 luni.

În medie consumatorii achiziioneaz detergentul Ariel o dat la o lun i jumtate.

50% dintre respondeni achiziioneaz într-un interval de timp de pân la o lun, iar restul

de 50% achiziioneaz într-un interval mai mare de o lun.

Cel mai întâlnit interval de timp la care se achiziioneaz detergent este de o lun.

Valoarea pozitiv a coeficientului de asimetrie ( Skewness = 0,017) arat c

distri buia este asimetric la dreapta, iar coeficientul de boltire (Kurtosis = - 0,692) indic o


Frecventa

Frequency Percent Valid PercentCumulative

Percent



13

Valid 7 zile 12 10.0 10.0 10.0

14 zile 15 12.5 12.5 22.5

30 zile 37 30.8 30.8 53.3

60 zile 25 20.8 20.8 74.2

90 zile 20 16.7 16.7 90.8

180 zile 11 9.2 9.2 100.0

Total 120 100.0 100.0

Întrebarea numrul 6 i 7

R = - 0,180 ceea ce indic o legtur invers i sla b.

: nu exist corelaie între cele dou varia bile;

: exist corelaie între cele dou varia bile.

Sig = P = 0,049 < 0,05 => se respinge , se accept , deci exist corelaie între cele dou

varia bile.

= 3,24 %

Numrul cantitilor cumprate explic 3,24% din variana frecvenei de cumprare.

Printr-o analiz de corelaie bivariat bazat pe coeficientul Pearson s-a o bservat o

legatur invers, sla b i nesemnificativ între cele dou varia bile (R= 0,18; N = 120; P =

0,049).

Pe msur ce cresc cantitile cumprate, frecvena scade.


Dintre cele 120 de persoane, 80,8% cumpr 1 pachet de detergent, 18,3% - 2 pachete,

0,8% - 3 pachete.

În medie, pesoanele chestionate cumpr 1 pachet de detergent.

50% dintre respondeni achiziioneaz un pachet de detergent, iar restul de 50%

achiziioneaz mai mult de 1 pachet la o cumprare.

Valoarea cea mai des întâlnit este de 1 pachet de detergent.

Intervalul mediu de variaie este : [0,778; 1,622], ceea ce înseamn c un procent de

68,27% achiziioneaz între 1 pachet de detergent i 2 pachete.




14

Persoanele din eantion au rspuns în proporie de 5% c achiziioneaz

detergentul de rufe dintr-un magazin mixt, 7,5% dintr-un minimarket, 54,2% din supermarket

i 33,3% din hypermarket.

În medie, oamenii achiziioneaz detergent din supermarket.

Tipul de magazin din care consumatorii achiziioneaz cel mai des detergent Arieleste supermarketul.


a) 74,2% din persoanele chestionate sunt total de acord cu afirmaia ´ Detergentul Ariel

are o capacitate mare de îndeprtare a murdriei´, în timp ce 20% dintre acestea sunt

de acord, 5% sunt neutri, iar 0,8% sunt în dezacord cu aceast afirmaie. Nici o

persoan nu a fost în dezacord total cu aceast afirmaie.

Rspunsul cel mai întâlnit este ´ acord total´. b) 16,7% din persoanele chestionate sunt total de acord cu afirmaia ´ Detergentul Ariel

are preul avantajos în raport cu calitatea sa´, în timp ce 52,5% dintre acestea sunt de

acord, 25% sunt neutri, 5% sunt în dezacord, iar 0,8% sunt în dezacord total cu aceast

afirmaie.

Varianta cea mai întâlnit este ´acord´.

c) 22,5% din persoanele chestionate sunt total de acord cu afirmaia ´ Detergentul Ariel

catifeleaz i confer hainelor un miros plcut´, în timp ce 50% dintre acestea sunt de

acord, 21,7% sunt neutri, iar 5,8% sunt în dezacord cu aceast afirmaie. Nici o

persoan nu a fost în dezacord total cu aceast afirmaie.

Varianta cea mai întâlnit este ´acord´.


Statistic descriptiv

Anticalcar

-Punctajul mediu acordat atri butului anticalcar este de 42,37.

-50% dintre respondeni au acordat pân la 40 de puncte, iar restul de 50% au acordat mai

mult de 40 puncte.

-Cel mai întâlnit punctaj acordat este de 40 de puncte.

-Punctajul minim acordat anticalcarului este 0, iar cel maxim este de 80 puncte.

-Valoarea pozitiv a coeficientului de asimetrie (Skewness = 0,224) indic o distri buie

asimetric la dreapta.



15

-Intervalul mediu de variaie este cuprins între [26,717; 58,021] , ceea ce înseamn c un

procent de 68,27% dintre persoane au acordat punctaje între 27 i 58.

Balsam

- Punctajul mediu acordat atri butului anticalcar este de 30,56 puncte.

- 50% dintre respondeni au acordat pân la 30 de puncte, iar restul de 50% au acordat peste30 puncte.

- Cel mai întâlnit punctaj acordat este de 30 de puncte.

- Punctajul minim acordat anticalcarului este 5, iar cel maxim este de 70 puncte.



- Intervalul mediu de variaie este cuprins între [18,628;42,492] , ceea ce înseamn c un

procent de 68,27% dintre persoane au acordat punctaje între 19 i 42.

Înlbitor

- Punctajul mediu acordat atri butului anticalcar este de 27,08 puncte.

- 50% dintre respondeni au acordat pân la 30 de puncte, iar restul de 50% au acordat peste

30 puncte.

- Cel mai întâlnit punctaj acordat este de 30 de puncte.

- Punctajul minim acordat anticalcarului este 0, iar cel maxim este de 70 puncte.



- Intervalul mediu de variaie este cuprins între [14; 40,16] , ceea ce înseamn c un procent

de 68,27% dintre persoane au acordat punctaje între 14 i 40.

Independent Samples T Test

: varianele sunt egale;

: varianele nu sunt egale;

Sig = P = 0,915 > 0,05 => se accept , deci varianele sunt egale.

Sig = P = 0,426 > 0,05 => se accept , deci testul nu este semnificativ statistic.

Nu exist diferene semnificative între punctajul mediu acordat de femei i cel acordat de

br bai.

Paired Samples T Test

: mediile sunt egale;



16

: mediile nu sunt egale;

Atât pentru prima pereche (anticalcar i balsam) cât i pentru a doua pereche

(anticalcar i înl bitor ) Sig = P = 0 < 0,05 => se respinge , se accept , deci mediile

difer semnificativ între ele.

Punctajul mediu acordat de respondeni pentru anticalcar este de 42,37 puncte, pentru balsam 30,56 puncte, iar pentru înl bitor 27,08. Se poate o bserva c atri butul cel mai cutat la

un detergent este anticalcarul.


92,5% (111 persoane) dintre respondeni au rspuns c folosesc anticalcar pentru a

proteja maina de splat, în timp ce 7,5% ( 9 persoane) nu folosesc anticalcar.

Întrebarea numrul 12 i 13

: varianele sunt egale;

: varianele nu sunt egale;

Sig = P = 0,282 > 0,05 => se accept varianele sunt egale, se respect condiia de

omogenitate.

Deoarece sunt îndeplinite cele 4 condiii necesare realizrii testului ANOVA

(distri buia normal a scorurilor, varia bila dependent s fie de tip interval sau proporie,

independena scorurilor, omogenitatea varianelor ) vom aplica One-Way ANOVA.

ANOVA

: sumele medii alocate sunt egale;

: sumele medii alocate nu sunt egale;

Sig = P = 0,021 < 0,05 => se respinge , se accept , sumele medii alocate nu sunt egale.

Atât cei care au spus c detergentul cu anticalcar este foarte util, cât i cei care îl

consider util, sunt dispui s aloce unui pachet de detergent cu anticalcar Ariel (0,6 kg) o

sum între 9 i 15 lei. Cei care au spus c detergentul cu anitcalcar Ariel este foarte util sunt

dispui s aloce o sum mai mare decât cei care îl consider util.

Cei care consider acest tip de detergent deloc util, ar aloca o sum su b 9 lei, fiind

semnificativ mai mic comparativ cu celelalte dou.

Analiza One Way ANOVA a artat c exist diferene semnificative între sumele

medii alocate în funcie de utilitatea anticalcarului perceput de respondeni.

F (df bg = 2; dfwg = 117) = 4,003



17

Comparaii post-hoc bazate pe testul One-Way ANOVA au demonstrat c suma

medie alocat în funcie de utilitatea minim (deloc util) difer semnificativ fa de sumele

medii alocate pentru celelalte dou tipuri de utiliti percepute ( util, foarte util).

Întrebarea numrul 14 One Sample T Test

: numrul mediu al mem brilor de familie nu difer semnificativ de valoarea 3;

: numrul mediu al mem brilor de familie difer semnificativ de valoarea 3;

Sig = P = 0,489 > 0,05 => se accept , adic numrul mediu al mem brilor de familie nu

difer semnificativ de valoarea 3.

Întrebarea 7 i 14

Regresia liniar simpl

Varia bila dependent = numrul de cantiti cumprate

Varia bila independent = numrul mem brilor familiei

R = 0,14 => = 0,020

Modelul explic 2% din variaia numrului de cantiti cunprate.

: modelul nu realizeaz o estimare semnificativ a numrului de cantiti cumprate.

: modelul realizeaz o estimare semnificativ a numrului de cantiti cumprate.

Sig = P = 0,127 > 0,05 => se accept modelul nu realizeaz o estimare semnificativ a

numrului de cantiti cumprate.

= 1,027

= 0,056

Y = 1,027 + 0,056 X

Numr de cantiti cumprate = 1,027 + 0,056 * Numr de mem bri

: coeficientul nu difer semnificativ de 0.

: coeficientul difer semnificativ de 0.

: Sig = P = 0 < 0,05 => se respinge , se accept , coeficientul difer semnificativ de 0.

: Sig = P = 0,127 > 0,05 => se accept , coeficientul nu difer semnificativ de 0.

Y = 1,027

Numrul de cantiti cumprate = 1,027



18

Analiza de regresie liniar simpl a generat un model bazat pe varia bila numrul

mem brilor de familie, iar modelul explic 2% din variaia numrului de cantiti

achiziionate. ( F = 2,365; P = 0,127 i ecuaia Y = 1,027).

Întrebarea 7, 14 i venitul Regresia liniar multipl

Varia bila dependent = numrul de cantiti cumprate

Varia bila independent = numrul mem brilor familiei; venitul

VIF = 1,011 < 10

Coeficienii Pearson

= 0,140 < 0,7 => = 0,020

= 0,103 < 0,7

= - 0,106 < 0,7

Modelul explic 2% din variaia numrului de cantiti cunprate.

: modelul nu realizeaz o estimare semnificativ a numrului de cantiti cumprate.

: modelul realizeaz o estimare semnificativ a numrului de cantiti cumprate.

Sig = P = 0,135 > 0,05 => se accept modelul nu realizeaz o estimare semnificativ a

numrului de cantiti cumprate.

= 0,848

= 0,061

= 0,065

Y = 0,848 + 0,061 + 0,065

Cantitatea achiziionat = 0,848 + 0,061 * numrul mem brilor + 0,065 * venit

: coeficientul nu difer semnificativ de 0.

: coeficientul difer semnificativ de 0.

: Sig = P = 0 < 0,05 => se respinge , se accept , coeficientul difer semnificativ de 0.

: Sig = P = 0,097 > 0,05 => se accept , coeficientul nu difer semnificativ de 0.

: Sig = P = 0,196 > 0,05 => se accept

, coeficientul nu difer semnificativ de 0.

Y = 0,848

Numrul de cantiti cumprate = 0,848

Analiza de regresie liniar multipl a generat un model bazat pe varia bila numrul

mem brilor de familie i venit, iar modelul explic 2% din variaia numrului de cantiti

achiziionate. ( F = 2,034; P = 0,135 i ecuaita Y = 0,848).



19

Date personale

Sex

Eantionul este format din 46,7% br bai i 53,3% femei.

Ocupaia

În ceea ce privete ocupaia, am o binut urmtoarele rezultate:

- 47,5% dintre persoane au ocupaii din categoria serviciilor i comerului;

- 15,8% fac parte din ramura educaie;

- 15% aparin domeniului sntii;

- 13,3% sunt pensionari;

- 5% din domeniul juridic;

- 3,3% altele.

Vârsta

One Sample T Test

: vârsta medie nu difer semnificativ de valoarea 35;

: vârsta medie difer semnificativ de valoarea 35;

Sig = P = 0 < 0,05 => se respinge , se accept , adic vârsta medie difer semnificativ de

valoarea 35.

Statistic descriptiv

În intervalul 25-35 ani se situeaz 34,2% dintre respondeni, în intervalul 36 ± 45 ani se

situeaz 40% dintre acetia, în 46 ± 55 ani se încadreaz 15,8%, în 56 ± 65 ani se încadreaz

5,8%, iar peste 65 ani au 4,2% din eantion.

Intervalul mediu de vârst se situeaz între 36 ± 45 ani.

Intervalul de vârst cel mai des întâlnit este 36 ± 45 ani.

50% dintre respondeni au vârsta pân în intervalul 36 ± 45 ani, iar restul de 50% au vârsta

peste acest interval.

Venitul



20

În intervalul de venit ´su b 600 lei´ se situeaz 9,2% dintre respondeni, în intervalul 601 ±

1200 lei se situeaz 35,8% dintre acetia, în intervalul 1201 ± 1800 lei se încadreaz 46,7%,

iar ´peste 1800 lei´ se încadreaz 8,3%.

Venitul mediu al persoanelor chestionate se încadreaz în intervalul 1201-1800 lei, iar venitul

cel mai des întâlnit se situeaz tot în acest interval.50% dintre respondeni au venitul pân în intervalul 1201 ± 1800 lei, iar restul de 50% au un

venit peste acest interval

5. Concluzii i recomandri

În urma realizrii cercetrii i interpretrii rezultatelor am ajuns la urmtoarele

concluzii:

y Persoanele chestionate sunt în general fidele mrcii Ariel, îns au recunoscut c mai

utilizeaz i alte mrci (Persil, Bonux, Tide);

y Respondenii i-au manifestat preferina pentru detergentul pul bere (85,8%) în

detrimentul celui lichid (14,2%);

y În ceea ce privete detergentul pul bere, consumatorii prefer cantitile mari ( 6 kg),

cât despre detergentul lichid, acetia prefer sticla la 3 litri;

y S-a demonstrat faptul c punga este am balajul cel mai cutat de consumatori, datorit

faptului c este mai practic i accesi bil;

y Oamenii achiziioneaz detergent de rufe o dat pe lun câte un pachet;

y Supermarketul este locul de unde oamenii prefer s achiziioneze detergentul de

rufe;

y În ceea ce privete capacitatea de îndeprtare a murdriei, oamenii sunt foarte

mulimii de detergentul Ariel. Raportul calitate/pre s-a dovedit a fi unul bun,

oamenii fiind de acord cu preul acestui produs. În acelai timp, acetia sunt

mulumii de efectul de catifelare i mirosul plcut conferit hainelor;

y Atri butul cel mai cutat la un detergent este anticalcarul. Oamenii consider c este

foarte util introducerea unui detergent cu anticalcar, întrucât 92,5% din populaiaeantionat folosesc anticalcar;

y Suma pe care oamenii ar fi dispui s o aloce unui pachet de detergent cu anticalcar

600g este cuprins între 9 i 15 lei;

y Majoritatea persoanelor chestionate care achiziioneaz detergentul Ariel, provin

dintr-o familie cu 3 mem bri;



21

y Principalii utilizatori ai detergentului sunt persoanele de sex feminin (53,3%);

y Cei mai muli dintre consumatori au ocupaii din ramura servicii i comer

(47,5%), vârsta cuprins între 36 i 45 ani i venitul cuprins în intervalul 1201 ±

1800 lei.

Ca i recomandri considerm c ar fi utile urmtoarele:

y Fidelizarea consumatorilor prin programe de continuitate i carduri de fidelitate;

y Atragerea non-consumatorilor relativi prin campanii de sampling pentru noul produs;

y Înfiinarea de clu buri adresate utilizatorilor de detergent Ariel;

y Ca urmare a rezulatatului, detergentul cu anticalcar care se dorete a fi lansat ar tre bui

s fie pul bere, într-un am balaj de tip pung. Produsul ar tre bui s fie disponi bil în

diverse cantiti pentru a acoperi toate segmentele de consumatori de detergent Ariel;

y Pentru a evita rupturile de stoc, se recomand o bun aprovizionare a magazinelor în

general i a supermarketurilor în special;

y Preul de vânzare pentru un pachet de detergent cu anticalcar Ariel (600g), tre buie s

se regaseasc în intervalul 9 - 15 lei

6. Limitele cercetrii:

Pe durata desfurrii anchetei stradale am întâmpinat o serie de pro bleme care pot

influena corectitudinea acesteia. Printre aceste pro bleme se numr:

- Volumul redus al eantionului. Ancheta este influenat de volumul redus (120 de

persoane) i exist riscul de a nu fi reprezentativ pentru întreaga populaie a Iaiului.

- Vremea nefavorabil. Oamenii nu sunt dispui s rspund la între brile chestionarului,

când afar se înregistreaz temperaturi sczute.

- Oameni grbii. Majoritatea persoanelor refuz aplicarea chestionarului din motivul

timpului redus de care dispun în acel moment.

- Rspunsuri evazive i nesincere. Pe perioada desfurrii anchetei stradale, unii

respondenii au acordat rspunsuri neclare, incomplete i uneori nesincere, ceea ce limiteaznegativ acurateea rezultatelor sondajului realizat.



22

Bi bliografie

Cri

1.Prutianu tefan, Anastasie Bogdan, Jijie Tudor, C ercetarea de marketing. Studiul pieei pur

i simplu.Ediia a II a, Iai, Editura Polirom, 2005

2.Richard A. Krueger, Mary Anne Casey, Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetare

aplicat, Iai , Editura Polirom, 2005

Internet

1. www.iasi.insse.ro , accesat la data de 22.10.2010

2. www.researchproposalguide.com, accesat la data de 23.10.2010



23

ANEXE



24

Chestionar iniial Chestionar nr.________

Bun ziua, m numesc______________________________ i sunt student la Facultatea de

Economie i Administrarea Afacerilor, Iai, specializarea Marketing. Realizez un studiu de pia

privind oportunitatea lansrii unui detergent cu anticalcar. Rspunsurile oferite de dvs. sunt foarte

importante pentru noi i v asigurm c informaiile i datele pe care ni le oferii sunt strict

confideniale.

1. Avei cel puin 25 de ani?a) Da; b) Nu;

2. Folosii detergent de rufe?a) Da; b) Nu;

3. Ce tip de detergent utilizai?a) Manual; b) Automat;

4. Cât de des utilizai detergentul de rufe?a) Zilnic; b) O dat la 4 zile;

c) Sptmânal;d) Alt variant(specificai)............................................

5. Dintre urmtoarele mrci de detergent, pe care le folosii cel mai des?a) Ariel; b) Persil;c) Tide;d) Bonux;e) Dero;f ) Altele (specificai)...............................

6.

Acordai note de la 1 la 5 urmtoarelor atri bute, pe care le considerai importante la un detergent,unde:

1- deloc important; 2-puin important; 3-important; 4-destul de important; 5-foarte important

Atribute 1 2 3 4 5 Capacitate mare de îndeprtare a murdrieiPre avantajos în raport cu calitatea produsului

O binerea efectului de catifelare a hainelor



25

Miros plcut

Notorietatea mrcii

7. Împrii 100 de puncte urmtoarelor atri bute, pe care le considerai importante la un detergent:

Caracteristici Punctaj acordat

Anticalcar BalsamÎnl bitor

Total 100 puncte

8. Folosii anticalcar pentru a proteja maina de splat?a) Da; b) Nu.

9. Dac Ariel ar introduce pe pia un detergent cu anticalcar, cât de util considerai c ar fi?a) Foarte util; b) Util;c) Deloc util;

10. Care este suma pe care ai fi dispus/ s o alocai pentru detergentul cu anticalcar Ariel (600 g)?a) Su b 9 lei; b) Între 9 i 10 lei;c) Peste 15 lei.

11. Din ce tip de magazin achiziionai detergentul cu anticalcar?a) Magazin mixt; b) Minimarket;

c)

Supermarket;d) Hypermarket.

12. Câi mem bri are familia dumneavoastr?____________persoane.

Date personale:

Sexul: M F

Ocupaia:____________________ Vârsta: _____ani

Venit: Su b 600 lei; 601-1200 lei; 1201-1800 lei; Peste 1800 lei.



26

Chestionar f inal



27



28

CODEBOOK

Nr.Crt.

Numele variabilei Scala de msurare Codif icarea

1 Nr. chestionarului Nominal2 Ariel Nominal 0 = Nu

1 = Da3 Persil Nominal 0 = Nu

1 = Da

4 Tide Nominal 0 = Nu1 = Da

5 Bonux Nominal 0 = Nu1 = Da

6 Dero Nominal 0 = Nu1 = Da

7 Altele Nominal 0 = Nu8 Tip de detergent Nominal 1= Pul bere

1= Lichid

9 Cantitate detergent pul bere Nominal 1=0,6 kg2=1,5 kg3=3 kg4= 6 kg5= 10 kg

10 Cantitate detergent lichid Nominal 1=1 litru2=1,5 litri3= 3 litri

4=5 litri11 Tip am balaj Nominal 1= Cutie

2= Pung3= Sticl

12 Frecvena Interval 1= 7 zile2= 14 zile3= 30 zile4= 60 zile5= 90 zile6= 180 zile

13 Numrul de cantiti cumprate Proporie 1= 1 bucat

2= 2 buci3= 3 buci

14 Tipul de magazin Nominal 1= Magazin mixt2= Minimarket3= Supermarket4= Hypermarket

15 Îndeprtarea murdriei Ordinal 1= Dezacord total2= Dezacord



29

3= Neutru4= Acord5= Acord total

16 Pre/ calitate Ordinal 1= Dezacord total2= Dezacord3= Neutru

4= Acord5= Acord total

17 Catifelare i miros plcut Ordinal 1= Dezacord total2= Dezacord3= Neutru4= Acord5= Acord total

18 Anticalcar Proporie

19 Balsam Proporie

20 Înl bitor Proporie

21 Folosirea anticalcarului Nominal 0=Nu

1= Da22 Detergent cu anticalcar Ordinal 1= Foarte util

2= Util3= Deloc util

23 Suma alocat Interval 1= Su b 9 lei2= Între 9-15 lei3= Peste 15 lei

24 Numrul mem brilor de familie Proporie

25 Sexul respondenilor Nominal 1= Masculin2= Feminin

26 Ocupaia respondenilor Nominal 1= Sntate

2= Educaie3= Servicii i comer4= Juridic5= Pensionari6= Altele

27 Vârsta respondenilor Proporie28 Venit Proporie 1= Su b 600 lei

2= 601-1200 lei3= 1201-1800 lei4= Peste 1800 lei

29 Intervale vârst Proporie



30

Întrebare 1

Frequencies

Statistics

Ariel Persil Tide Bonux Dero Altele

N Valid 120 120 120 120 120 120

Missing 0 0 0 0 0 0

Frequency Table Ariel


Cumulative

PercentValid Da 120 100.0 100.0 100.0

Tide


Percent

Valid Nu 105 87.5 87.5 87.5

Da 15 12.5 12.5 100.0

Total 120 100.0 100.0

Persil


Percent

Valid Nu 102 85.0 85.0 85.0

Da 18 15.0 15.0 100.0

Total 120 100.0 100.0

Bonux


Percent

Valid Nu 104 86.7 86.7 86.7Da 16 13.3 13.3 100.0

Total 120 100.0 100.0

Dero


Percent

Valid Nu 113 94.2 94.2 94.2



31

Da 7 5.8 5.8 100.0

Total 120 100.0 100.0

Altele


Cumulative

PercentValid Nu 109 90.8 90.8 90.8

Fax 1 .8 .8 91.7

Omo 4 3.3 3.3 95.0

Rex 2 1.7 1.7 96.7

Sano 1 .8 .8 97.5

Savex 3 2.5 2.5 100.0

Total 120 100.0 100.0

Întrebare 2

Frequencies

Statistics

Tip detergent

N Valid 120

Missing 0

Tip detergent


Percent

Valid pul bere 103 85.8 85.8 85.8

lichid 17 14.2 14.2 100.0

Total 120 100.0 100.0

Crosstabs

Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent



32

Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

Tip detergent * Sexul

respondentilor

120 100.0% 0 .0% 120 100.0%

Tip detergent * Sexul respondentilor Crosstabulation

Sexul respondentilor

TotalMasculin Feminin

Tip detergent pul bere Count 48 55 103

Expected Count 48.1 54.9 103.0

% within Tip detergent 46.6% 53.4% 100.0%

% within Sexul

respondentilor

85.7% 85.9% 85.8%

% of Total 40.0% 45.8% 85.8%

lichid Count 8 9 17



% within Sexulrespondentilor

14.3% 14.1% 14.2%

% of Total 6.7% 7.5% 14.2%

Total Count 56 64 120



% within Sexulrespondentilor

100.0% 100.0% 100.0%

% of Total 46.7% 53.3% 100.0%

Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-

sided) Exact Sig. (2-

sided) Exact Sig. (1-

sided)

Pearson Chi-Square .001a 1 .972

Continuity Correction b

.000 1 1.000Likelihood Ratio .001 1 .972

Fisher's Exact Test 1.000 .588

Linear- by-Linear Association

.001 1 .972

N of Valid Cases 120

a. 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 7.93.

b. Computed only for a 2x2 ta ble



33

Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Phi -.003 .972

Cramer's V .003 .972

N of Valid Cases 120

Întrebare 3

Frequencies Statistics

Cantitate detergent pul bere

N Valid 103

Missing 17

Mean 3.43

Median 4.00

Mode 4

Std. Deviation 1.209

Variance 1.463

Skewness -.403

Std. Error of Skewness .238

Kurtosis -.743

Std. Error of Kurtosis .472

Cantitate detergent pulbere


Percent

Valid 0,6 kg 8 6.7 7.8 7.8

1,5 kg 16 13.3 15.5 23.3

3 kg 25 20.8 24.3 47.6

6 kg 32 26.7 31.1 78.6

10 kg 22 18.3 21.4 100.0

Total 103 85.8 100.0

Missing System 17 14.2

Total 120 100.0



34

Graph

Întrebare 4

Frequencies

Statistics Cantitate detergent lichid

N Valid 17

Missing 103

Mean 3.29

Median 3.00

Mode 3



35

Std. Deviation .686

Variance .471

Skewness -.456


Kurtosis -.611

Std.E

rror of Kurtosis 1.063

Cantitate detergent lichid


Percent

Valid 1,5 litri 2 1.7 11.8 11.8

3 litri 8 6.7 47.1 58.8

5 litri 7 5.8 41.2 100.0

Total 17 14.2 100.0

M

issing System 103 85.8Total 120 100.0

Întrebare 5

Frequencies

Statistics Tip am balaj

N Valid 120Missing 0

Mean 1.96

Mode 2

Tip ambalaj


Percent

Valid Cutie 22 18.3 18.3 18.3

Punga 81 67.5 67.5 85.8Sticla 17 14.2 14.2 100.0

Total 120 100.0 100.0



36

Întrebare 6

Frequencies

Statistics Frecventa

N Valid 120

Missing 0

Mean 3.49Median 3.00

Mode 3

Skewness .017


Kurtosis -.692

Std. Error of Kurtosis .438

Frecventa

Frequency Percent Valid Percent CumulativePercent

Valid 7 zile 12 10.0 10.0 10.0

14 zile 15 12.5 12.5 22.5

30 zile 37 30.8 30.8 53.3

60 zile 25 20.8 20.8 74.2

90 zile 20 16.7 16.7 90.8

180 zile 11 9.2 9.2 100.0

Total 120 100.0 100.0

Correlations Correlations

Nr cantitatilor cumparate Frecventa

Nr cantitatilor cumparate Pearson Correlation 1 -.180*

Sig. (2-tailed) .049



37

N 120 120

Frecventa Pearson Correlation -.180* 1

Sig. (2-tailed) .049

N 120 120

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Graph

Regression

Descriptive Statistics

Mean Std. Deviation N

Nr cantitatilor cumparate 1.20 .422 120

Nr mem brilor 3.07 1.051 120

Correlations



38

Nr cantitatilor cumparate Nr mem brilor

Pearson Correlation Nr cantitatilor cumparate 1.000 .140

Nr mem brilor .140 1.000

Sig. (1-tailed) Nr cantitatilor cumparate . .063

Nr mem brilor .063 . N Nr cantitatilor cumparate 120 120

Nr mem brilor 120 120

Variables Entered/Removedb

ModelVaria blesEntered

Varia blesRemoved Method

1 Nr mem brilor a . Enter

a. All requested varia bles entered.

b. Dependent Varia ble: Nr cantitatilor cumparate

Model Summary

Model R R SquareAdjusted R

SquareStd. Error of the Estimate

1 .140a .020 .011 .420

a. Predictors: (Constant), Nr mem brilor

ANOVAb

Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.

1 Regression .417 1 .417 2.365 .127a

Residual 20.783 118 .176Total 21.200 119

a. Predictors: (Constant), Nr mem brilor


Coeff icientsa

Model

Unstandardized CoefficientsStandardizedCoefficients

t Sig.B Std. Error Beta

1 (Constant) 1.027 .119 8.662 .000

Nr mem brilor .056 .037 .140 1.538 .127

a. Dependent Varia ble: Nr cantitatilor cumparate

Regression

Descriptive Statistics



39

Mean Std. Deviation N

Nr cantitatilor cumparate 1.20 .422 120

Nr mem brilor 3.07 1.051 120

Categoriile de venit 2.54 .777 120

Correlations

Nr cantitatilor cumparate Nr mem brilor

Categoriile devenit

Pearson Correlation Nr cantitatilor cumparate 1.000 .140 .103

Nr mem brilor .140 1.000 -.106

Categoriile de venit .103 -.106 1.000

Sig. (1-tailed) Nr cantitatilor cumparate . .063 .133

Nr mem brilor .063 . .124

Categoriile de venit .133 .124 .

N Nr cantitatilor cumparate 120 120 120

Nr mem brilor 120 120 120

Categoriile de venit 120 120 120

Variables Entered/Removedb

ModelVaria blesEntered

Varia blesRemoved Method

1 Categoriile devenit, Nr mem brilor a

. Enter

a. All requested varia bles entered.


Model Summary

Model R R SquareAdjusted R

SquareStd. Error of the Estimate

1 .183a .034 .017 .418

a. Predictors: (Constant), Categoriile de venit, Nr mem brilor

ANOVAb


1 Regression .712 2 .356 2.034 .135a

Residual 20.488 117 .175

Total 21.200 119

a. Predictors: (Constant), Categoriile de venit, Nr mem brilor



40

ANOVAb


1 Regression .712 2 .356 2.034 .135a

Residual 20.488 117 .175

Total 21.200 119

a. Predictors: (Constant), Categoriile de venit, Nr mem brilor b. Dependent Varia ble: Nr cantitatilor cumparate

Coeff icientsa

Model

UnstandardizedCoefficients

StandardizedCoefficients

t Sig.

CorrelationsCollinearity

Statistics

BStd.Error Beta

Zero-order Partial Part Tolerance VIF

1 (Constant) .848 .182 4.660 .000

Nr mem brilor .061 .037 .153 1.672 .097 .140 .153 .152 .989 1.011

Categoriile de venit .065 .050 .119 1.300 .196 .103 .119 .118 .989 1.011


Collinearity

Diagnostics

a

ModelDimension Eigenvalue

ConditionIndex

Variance Proportions

(Constant) Nr mem brilor Categoriile de

venit

1 1 2.866 1.000 .01 .01 .01

2 .105 5.223 .00 .53 .36

3 .029 9.934 .99 .45 .63


Întrebare 7

Frequencies

Statistics

Nr cantitatilor cumparate

N Valid 120

Missing 0



41

Mean 1.20

Median 1.00

Mode 1

Std. Deviation .422

Variance .178

Nr cantitatilor cumparate


Percent

Valid 1 bucata 97 80.8 80.8 80.8

2 bucati 22 18.3 18.3 99.2

3 bucati 1 .8 .8 100.0

Total 120 100.0 100.0

Întrebare 8Frequencies

Statistics

Tipul de magazin

N Valid 120

Missing 0

Mean 3.16

Median 3.00

Mode 3

Tipul de magazin


Percent

Valid Magazin mixt 6 5.0 5.0 5.0

Minimarket 9 7.5 7.5 12.5

Supermarket 65 54.2 54.2 66.7

Hypermarket 40 33.3 33.3 100.0

Total 120 100.0 100.0

Întrebare 9


Indepartarea murdariei

N Valid 120

Missing 0



42

Mean 4.68

Median 5.00

Mode 5

Minimum 2

Maximum 5

Indepartarea murdariei


Percent

Valid dezcord 1 .8 .8 .8

neutru 6 5.0 5.0 5.8

acord 24 20.0 20.0 25.8

acord total 89 74.2 74.2 100.0

Total 120 100.0 100.0

Frequencies

Statistics

Pret/calitate

N Valid 120

Missing 0

Mode 4

Minimum 1

Maximum 5

Pret/calitate


Percent

Valid dezacord total 1 .8 .8 .8

dezacord 6 5.0 5.0 5.8

neutru 30 25.0 25.0 30.8

acord 63 52.5 52.5 83.3

acord total 20 16.7 16.7 100.0

Total 120 100.0 100.0

Frequencies

Statistics Catifelare si miros placut

N Valid 120

Missing 0

Mode 4

Minimum 2



43

Statistics Catifelare si miros placut

N Valid 120

Missing 0

Mode 4

Minimum 2Maximum 5

Catif elare si miros placut


Percent

Valid dezacord 7 5.8 5.8 5.8

neutru 26 21.7 21.7 27.5

acord 60 50.0 50.0 77.5

acord total 27 22.5 22.5 100.0

Total 120 100.0 100.0

Întrebare 10


Anticalcar Balsam Inal bitor N Valid 120 120 120

Missing 0 0 0

Mean 42.37 30.56 27.08

Median 40.00 30.00 30.00

Mode 40 30 30

Std. Deviation 15.651 11.932 13.080

Variance 244.957 142.383 171.095

Skewness .224 .635 .295

Std. Error of Skewness .221 .221 .221

Kurtosis .108 .725 .868Std. Error of Kurtosis .438 .438 .438

Minimum 0 5 0

Maximum 80 70 70

Frequency Table Anticalcar



44


Percent

Valid 0 1 .8 .8 .8

10 3 2.5 2.5 3.3

20 6 5.0 5.0 8.3

25 6 5.0 5.0 13.330 19 15.8 15.8 29.2

33 3 2.5 2.5 31.7

35 5 4.2 4.2 35.8

40 28 23.3 23.3 59.2

45 3 2.5 2.5 61.7

50 20 16.7 16.7 78.3

55 1 .8 .8 79.2

60 16 13.3 13.3 92.5

70 5 4.2 4.2 96.780 4 3.3 3.3 100.0

Total 120 100.0 100.0

Balsam


Percent

Valid 5 2 1.7 1.7 1.7

10 4 3.3 3.3 5.0

15 3 2.5 2.5 7.5

20 25 20.8 20.8 28.3

25 14 11.7 11.7 40.0

28 1 .8 .8 40.8

30 30 25.0 25.0 65.8

33 3 2.5 2.5 68.3

35 2 1.7 1.7 70.0

40 23 19.2 19.2 89.2

45 1 .8 .8 90.0

50 7 5.8 5.8 95.8

60 4 3.3 3.3 99.2

70 1 .8 .8 100.0

Total 120 100.0 100.0

Inalbitor



45


Percent

Valid 0 7 5.8 5.8 5.8

10 10 8.3 8.3 14.2

15 2 1.7 1.7 15.8

20 22 18.3 18.3 34.222 1 .8 .8 35.0

25 17 14.2 14.2 49.2

30 33 27.5 27.5 76.7

34 3 2.5 2.5 79.2

35 3 2.5 2.5 81.7

40 10 8.3 8.3 90.0

45 1 .8 .8 90.8

50 8 6.7 6.7 97.5

60 2 1.7 1.7 99.270 1 .8 .8 100.0

Total 120 100.0 100.0

T-Test Group Statistics

Sexulrespondent

ilor N Mean Std. Deviation

Std. Error

MeanAnticalcar Masculin 56 43.59 14.895 1.990

Feminin 64 41.30 16.326 2.041

IndependentSamples Test

Levene's Testfor Equality of

Variances t-test for Equality of Means

F Sig. t df

Sig.

(2-tailed) MeanDifference Std. Error Difference

95% ConfidenceInterval of the

Difference

Lower Upper

Anticalcar Equal variancesassumed

.011 .915 .799 118 .426 2.292 2.868 -3.387 7.972

Equal variancesnot assumed

.804 117.783 .423 2.292 2.851 -3.353 7.938

T-Test



46

Paired Samples Statistics

Mean N Std. DeviationStd. Error Mean

Pair 1 Anticalcar 42.37 120 15.651 1.429

Balsam 30.56 120 11.932 1.089Pair 2 Anticalcar 42.37 120 15.651 1.429

Inal bitor 27.08 120 13.080 1.194

Paired Samples Correlations

N Correlation Sig.

Pair 1 Anticalcar & Balsam 120 -.579 .000

Pair 2 Anticalcar &Inal bitor

120 -.668 .000

Paired Samples Test

Paired Differences

t df Sig. (2-tailed) Mean

Std.Deviation

Std.Error Mean

95% Confidence Interval

of the DifferenceLower Upper

Pair 1 Anticalcar - Balsam

11.808 24.568 2.243 7.367 16.249 5.265 119 .000

Pair 2 Anticalcar - Inal bitor

15.292 26.263 2.397 10.545 20.039 6.378 119 .000

Întrebare 11

Frequencies

Statistics Folosirea anticalcarului

N Valid 120

Missing 0



47

Folosirea anticalcarului


Percent

Valid Nu 9 7.5 7.5 7.5

Da 111 92.5 92.5 100.0

Total 120 100.0 100.0

Întrebare 12

Frequencies

Statistics Detergent anticalcar Ariel

N Valid 120Missing 0

Detergent anticalcar Ariel


Percent

Valid Foarte util 67 55.8 55.8 55.8

Util 50 41.7 41.7 97.5

Deloc util 3 2.5 2.5 100.0

Total 120 100.0 100.0

Oneway Descriptives

Suma alocata

N MeanStd.

DeviationStd.Error

95% Confidence Interval for Mean

Minimum MaximumLower Bound Upper Bound

Foarte util 67 1.94 .600 .073 1.79 2.09 1 3

Util 50 1.86 .535 .076 1.71 2.01 1 3

Deloc util 3 1.00 .000 .000 1.00 1.00 1 1

Total 120 1.88 .582 .053 1.78 1.99 1 3

Test of Homogeneity of Variances



48

Suma alocata

LeveneStatistic df1 df2 Sig.

1.280 2 117 .282

ANOVA Suma alocata

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups 2.585 2 1.293 4.003 .021

Within Groups 37.781 117 .323

Total 40.367 119

Robust Tests of Equality of Meansb

Suma alocata

Statistica df1 df2 Sig.

Welch . . . .a. Asymptotically F distri buted.

b. Ro bust tests of equality of means cannot be performed for Suma alocata because at least one grouphas 0 variance.

Post Hoc Tests

Multiple Comparisons

Suma alocataTukey HSD

(I) Detergentanticalcar Ariel

(J) Detergentanticalcar Ariel

MeanDifference (I-J) Std. Error Sig.

95% Confidence Interval

Lower Bound Upper Bound

Foarte util Util .080 .106 .731 -.17 .33

Deloc util .940* .335 .016 .14 1.74

Util Foarte util -.080 .106 .731 -.33 .17

Deloc util .860* .338 .032 .06 1.66

Deloc util Foarte util -.940* .335 .016 -1.74 -.14

Util -.860* .338 .032 -1.66 -.06*. The mean difference is significant at the 0.05 level.

Homogeneous Subsets

Suma alocata

Tukey HSDa,, b

Detergent N Su bset for alpha = 0.05



49

anticalcar Ariel 1 2

Deloc util 3 1.00

Util 50 1.86

Foarte util 67 1.94

Sig. 1.000 .956Means for groups in homogeneous su bsets aredisplayed.

a. Uses HarmonicMean Sample Size = 8.146.

b. The group sizes are unequal. The harmonicmean of the group sizes is used. Type I error levels are not guaranteed.

Means Plots

Întrebare 13

Frequencies

Statistics Suma alocata

N Valid 120



50

Statistics Suma alocata

N Valid 120

Missing 0

Suma alocata


Percent

Valid Su b 9 lei 28 23.3 23.3 23.3

Intre 9 si 15 lei 78 65.0 65.0 88.3

Peste 15 lei 14 11.7 11.7 100.0

Total 120 100.0 100.0

Întrebare 14

T-Test One-Sample Statistics

N Mean Std. DeviationStd. Error Mean

Nr mem brilor 120 3.07 1.051 .096

One-Sample Test

Test Value = 3


Difference

95% Confidence Interval of theDifference

Lower Upper

Nr mem brilor .695 119 .489 .067 -.12 .26

Sexul respondenilor

Frequencies

Statistics


N Valid 120

Missing 0




51


Percent

Valid Masculin 56 46.7 46.7 46.7

Feminin 64 53.3 53.3 100.0

Total 120 100.0 100.0

Ocupaia respondenilor

Frequencies

Statistics Ocupatia respondentilor

N Valid 120

Missing 0

Ocupatia respondentilor


Percent

Valid sanatate 18 15.0 15.0 15.0

educatie 19 15.8 15.8 30.8

servicii si comert 57 47.5 47.5 78.3

juridic 6 5.0 5.0 83.3

pensionari 16 13.3 13.3 96.7

altele 4 3.3 3.3 100.0

Total 120 100.0 100.0

Vârsta respondenilor

Frequencies

Statistics

intervale varsta

N Valid 120

Missing 0

Mean 2.06

Median 2.00

Mode 2

intervale varsta



52


Percent

Valid 1 41 34.2 34.2 34.2

2 48 40.0 40.0 74.2

3 19 15.8 15.8 90.0

4 7 5.8 5.8 95.85 5 4.2 4.2 100.0

Total 120 100.0 100.0

T-Test One-Sample Statistics

N Mean Std. DeviationStd. Error Mean

Varsta respondentilor 120 41.38 11.371 1.038

One-Sample Test

Test Value = 40


Difference

95% Confidence Interval of theDifference

Lower Upper

Varsta respondentilor 1.325 119 .188 1.375 -.68 3.43

V enitul respondenilor

Frequencies

Statistics Categoriile de venit

N Valid 120

Missing 0

Mean 2.54

Median 3.00Mode 3

Categoriile de venit


Percent

Valid Su b 600 11 9.2 9.2 9.2

601-1200 43 35.8 35.8 45.0



1201-1800 56 46.7 46.7 91.7

Peste 1800 10 8.3 8.3 100.0

Total 120 100.0 100.0

Cercetari de Mkt Ariel Final.

Documents

Transcript of Cercetari de Mkt Ariel Final.