MIHAI EMINESCU - · PDF fileGând Românesc Revistă de cultură, ştiinţă şi...

download MIHAI EMINESCU - · PDF fileGând Românesc Revistă de cultură, ştiinţă şi artă „De la Roma venim, scumpi şi iubiţi compatrioţi din Dacia Traiană. Ni se cam veştejise

If you can't read please download the document

Transcript of MIHAI EMINESCU - · PDF fileGând Românesc Revistă de cultură, ştiinţă şi...

  • Gnd Romnesc Revist de cultur, tiin i art

    De la Roma venim, scumpi i iubii compatrioi din Dacia Traian.

    Ni se cam vetejise diploma noastr de noblee, limba ns ne-am pstrat-o.

    MIHAI EMINESCU

    http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.emaramures.ro/userfiles/Image/Foto International/Diverse/Lupoaica_Roma.jpg&imgrefurl=http://www.emaramures.ro/Stiri/Stire.aspx?NewsID%3D14398&usg=__sKARObLT98E0uD8usKjEdnCK_ng=&h=301&w=400&sz=16&hl=ro&start=18&um=1&itbs=1&tbnid=awQwJeFDBk-9LM:&tbnh=93&tbnw=124&prev=/images?q%3Droma%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DG%26rls%3Dcom.microsoft:ro:IE-Address%26rlz%3D1I7GGLL_ro%26tbs%3Disch:1

  • 2

  • 3

    GND ROMNESC

    REVIST DE CULTUR, TIIN I ART

    Anul VIII, Nr. 3 (71)

    Iulie 2014

    EDITAT DE ASOCIAIA CULTURAL GND ROMNESC,

    GND EUROPEAN I EDITURA GENS LATI NA

    ALBA IULIA

  • 4

    Revist fondat n 1933

    de Ion Chinezu

    Fondator serie nou

    Virgil erbu Cisteianu

    Director general

    Director: Ironim Muntean

    Redactor-ef: Terezia Filip

    Membrii colegiului de redacie:

    George Baciu

    Ioan Barbu

    Radu Vasile Chialda

    Aurel Dumitru

    Galina Furdui

    Vasile Fril

    Vistian Goia

    Elisabeta Isanos

    Dumitru Mlin

    Dorin Oaid

    Viorel Pivniceru

    Iuliu Prvu

    Anca Srghie

    Ovidiu Suciu

    Ciprian Iulian optic

    Traian Vasilcu

    I.S.S.N.: 1843-21882

    Revista este nregistrat la Biblioteca Naional a Romniei Bucureti

    Depozitul Legal, Legea 111//1995 modificat prin Legea/ 594/2004

  • 5

    VISTIAN GOIA

    Spectacol polemic n jurul Smntorului1

    Cele mai nsemnate, ca durat i numr de condeie antrenate n dispute

    pasionante, au fost polemicele privind curentul i literatura generat de acesta.

    Pe parcursul cel puin a unei jumti de veac, unii dintre cei mai activi critici

    i istorici literari au polemizat, cu nverunarea cunoscut romnului, raportndu-se

    cnd la revist, cnd la curent, pentru a-i umili adversarul. Lupttorii care i-au

    ncruciat spadele au fost critici i istorici literari de prim rang la vremea lor: N.

    Iorga, E. Lovinescu, Ilarie Chendi, Lucian Blaga. G.C. Nicolescu, Dumitru Micu,

    Mircea Zaciu, Silvian Iosifescu, Zigu Ornea i Teodor Vrgolici.

    n prezent, lucrurile par aezate la locul lor, ns revista i curentul ofer

    oricnd semne de ntrebare ori de mirare din felurite perspective contemporane.

    Numai la cteva ne vom opri n rndurile urmtoare.

    Se tie, revista apare la 2 decembrie 1901 prin iniiativa a doi scriitori

    consacrai n veacul precedent: Al. Vlahu i G. Cobuc. Poetul ardelean semneaz

    articolul Unii (din primul numr), declarnd c fr ideal nu e lupt i fr lupt

    nu e literatur. Din capul locului, cei doi scriitori i, mai trziu, N. Iorga, se declar

    lupttori pentru o literatur inspirat din mediul rural, opere care s reflecte trecutul

    i tradiiile neamului: scene din viaa de la ar, evideniind puterea providenial a

    unui preot, nvtor, primar .a.m.d. Aadar Cri pentru popor, cum scrie Vlahu

    ntr-un articol cu acest titlu: Acolo stau genii ascunse, gata s izbucneasc,

    1 Fragment din volumul: Polemica: ntre vocaie i diletantism; aflat n pregtire.

  • 6

    asemenea izvorului care ateapt n stnc lovirea de toiag a lui Moise. Acolo-i

    puterea i viitorul nostru.

    Cu toat sperana moldoveanului, literatura noului curent nu a dat nici un

    scriitor de seam, de geniu nici pomeneal, care s ilustreze smntorismul. Pe

    toat durata revistei (1901-1910) i, apoi, muli ani la rnd, deopotriv criticii i

    scriitorii cu simpatii ori nclinaii smntoriste sunt silii s se apere de atacurile

    venite din toate prile. Literatura lor era mereu contestat, ridiculizat, mai ales

    dinspre pleiada modernitilor. Ce fel de literatur au ncurajat N. Iorga, Ilarie Chendi

    i ali critici ai epocii? Dumitru Micu, citind articolele lui Vlahu i Cobuc, afirm

    fr s clipeasc opinia urmtoare: Smntorul se voia o publicaie mai curnd de

    difuzare dect de provocare a culturii, mai mult o transmitoare dect o creatoare de

    valori2. Aadar putem trage concluzia c smntoritii nu au fost creatori, ci doar

    publiciti de popularizare. Eroarea este evident, o tie i universitarul: literatura

    adevrat se bazeaz pe ficiune, pe verosimilitate, pe imaginea i adevrul artistic,

    altfel nu exist. S amintim: n paginile revistei public, pe lng cei doi

    scriitori-fondatori, i M. Sadoveanu, Ion Agrbiceanu, t. O. Iosif, I. Alexandru

    Brtescu-Voineti, Emil Grleanu, Sandu-Aldea, i muli ali, unii la

    revista-mam, alii la publicaiile din provincie (Brlad, Craiova, Cernui . a.).

    Curentul smntorist a generat o prim polemic, de lung durat, ntre N.

    IORGA i E. LOVINESCU. Eugen Simion (n Scepticul mntuit, 1971) i Ecaterina

    Vaum (N. Iorga, critic i istoric literar, 2006) au analizat pe toate feele disputa

    dintre cele dou personaliti. Dar noi ne vom limita la judecile lor cu privire la

    revista i curentul smntorist.

    ntruct, de-a lungul vremii, smntorismul a fost considerat cnd un

    curent literar, cnd doar unul ideologic, n continuare vom reine cte ceva din

    multele definiii date curentului literar. n Dicionarul de idei literare a lui Adrian

    Marino gsim cel puin o duzin de definiii, unele chiar cu sens opus fa de altele.

    S spicuim cteva: [] un curent literar se nate prin convergena a dou serii de

    factori: tendinele unui moment istoric, ntrunite ntr-o rezultant comun, primesc

    prin intermediul unei personaliti puternice un plus de cristalizare, energie i

    claritate a scopurilor latente sau contiente. Cnd fermenii unei noi sensibiliti,

    atitudini, orientri intelectuale i aspiraii estetice i gsesc interpretul elocvent

    polarizator, premisele apariiei i rspndirii unui curent literar sunt puse3. Din

    aceeai surs aflm c un curent literar apare i dispare prin lupt, avnd logica sa,

    care parcurge faze, reacii, polemici, care in de esena fiecrui moment literar. Taine,

    la vremea sa, definete curentul literar ca o form de spirit, ide matresse, for

    animatoare. Iar Brandes reduce curentul literar la o situaie spiritual.

    2 Dumitru Micu, nceput de secol, 1900-1916, curente i scriitori, Ed. Minerva, 1970, p. 35.

    3 Adrian Marino, Dicionar de idei literare, I, Ed. Eminescu, 1973, p. 492-504.

  • 7

    Din alt perspectiv, curentul literar e vzut ca o unitate de convingeri

    estetice, exprimat de obicei sub form de manifeste. ns curentul literar nu se

    reduce la un simplu program estetic, acesta nu poate fi totdeauna un text de baz. De

    aceea unor curente le lipsesc asemenea texte i, ca atare, ele sunt mai numeroase

    dect programele estetice. Mai nsemnate sunt sentimentul i voina de expresie a

    noutii. Cnd contiina noutii domin celelalte idei asociate, atunci curentul

    literar devine posibil. Atunci curentul literar devine posibil. Atunci curentul capt

    orientarea unei direcii de naintare, de impunere a unor idei i forme literare noi.

    Fiind o idee-for, curentul are, de obicei, un caracter activ, materializat ntr-un

    proces organic.

    Toate aceste definiii sunt abandonate cnd e vorba de marile personaliti,

    care cu greu pot fi ncadrate ntr-un curent. Mallarm afirma: Detest colile, iar G.

    Clinescu se exprima astfel: Cnd rsare geniul, mor colile.

    n privina curentului de care ne ocupm, prerile sunt mprite: unii susin

    c articolele lui N. Iorga din Smntorul constituie, de fapt, ideile unui manifest,

    sigur, fr s fie temeinic conturat. ns personalitatea care a dominat i animat

    curentul, a fost istoricul i acest adevr nu poate fi contestat. Relativ la noutatea

    pe care smntoritii o aduc n viaa literar, aici prerile, cum vom vedea, sunt

    mprite.

    Revenind la polemica N. Iorga Lovinescu, ea are aceleai exagerri

    negativiste pe care le-am observat i n confruntrile din veacul al XIX-lea. Adic,

    polemistul romn vrea cu tot dinadinsul s domine singur tabloul unei epoci literare,

    fr s dea vreo ans adversarului de a se apra i a fi credibil n ipotezele sale.

    Sigur, unele excepii nu fac dect s ntreasc regula.

    n acest sens, psihologia polemistului autohton, caracterizat prin

    intoleran, a observat-o Eugen Simion, ea fiind afirmat n Memoriile lui E.

    Lovinescu. Acesta declara rspicat: tnrul critic romn nutrete iluzia singularizrii.

    Adic, orgoliul de a fi unicul judector n literatur ia forma unei negaii sistematice

    a confrailor. Principiul e c dou sbii nu ncap n aceeai teac, principiu absolutist

    n politic, transferat, nu se tie de ce, n cultur unde, dimpotriv, regimul armoniei

    e cel mai potrivit4.

    Termenul de armonie nu se prea potrivete n lumea scriitoriceasc,

    pentru c n oricare mare polemic din cultura romn, au dominat judecile

    negativiste, prea puine cele de conciliere i respect reciproc. De pild, mpcare

    definitiv nu a fost niciodat ntre Maiorescu i Hasdeu, ntre N. Iorga i E.

    Lovinescu, ntre C. Rdulescu-Motru i Lucian Blaga .a.m.d. De aceea ne-a

    surprins judecata recent a lui Livius Ciocrlie, conform cr