Sir ARTHURCONAN DOYLE

_*._

Studiu in rogu aprins

Semnul celor patru

rtfr

editura rao

SiTART}IUR CONANDOYLEA Sudl in Scatla

ffu Wof t)u Four

@ Editura RAO Disribugie 2017pentru prezenta versiune in limba romene

Toate dretpturile rezervate

Traducere din limba ensleziLaura Monica Cibotariu / Ung;aConnexion

20t7

Editura RAo,Disttib4ieStr. Birgiului nr. 9- I l, sector 1 , fr.I.";ti, RomAnia

www.raobooks.comwww.rao.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafonate a Rom.EnieiDoYLE,ARTHURCONAN

^ Studiu ln rogu aprine : Semnul celor patru / sir Arthur

Conan Doyle ; trad.: Laura Monica Cibotariu p.i" U"Sr"

ISBN 978_606_8516_7 7 _6

I. Cibotariu, Monica l,aura (t atti]t,'i.:

Studiu fn ro;u aprins

Capitolul I

Dorr,rNur, Sneniocr Hor.nrns

in anul 1B7B am obfnut titlul de Doctor in Medicin[Ia Universitatea din Londra ;i am plecat la Netley, unde

am urmat cursurile de perfeclionare pentru chirurgimilitari. Dupi ce mi-am terminat studiile acolo, am fost

numit chirurg asistent in cadrul Regimentului al VJea

de pu;ca;i din Northumberland. Pe vremea aceea)

regimentul era incartiruit in India si, inainte ca eu sd

ajung acolo, izbucnise cel de-al doilea rdzboi anglo-

afgan.La debarcarea in Bombay am aflat cI regimentul

inaintase prin trecitori Ei pitrunsese addnc in teritoriulinamic. Cu toate acestea l-am urmat, impreuni cu multialli ofileri care se aflau in situalia mea, si am reugit siajungem in siguranli la Kandahar, unde mi-am gisitregimentul, preluAndu-mi imediat indatoririle.

Campania a adus multora dintre noi onoruri qi

avansiri in grad, insi mie mi-a adus numai nefericire

qi dezastru. Am fost mutat din brigada mea in cea a

regimentului din Berkshire, alituri de care am participat

la fatidica bitilie de la Maiwand. Acolo am fost lovit in

11

Sir ARTHUR CONAN DOYLE

umir de glonful unei flinte afgane, cate mi-a sfirAmat

osul qi mi-a atins artera subclaviculari. A; fi cizut in

mAinile soldagilor musulmani fir[ curajul ;i devotamen-

tul lui Murray, ordonanfa mea, care m-a aruncat pe un

cal de povari, reugind si mi aduci teafrr in liniile

britanice.Chinuit de dureri qi slibit de efortul prelungit la care

fusesem supus, am fost trimis impreuni cu un numir

mare de rinigi la spitalul militar din Peshawar. Aici mi-am

mai revenit, iar starea mea s-a imbundtigit destul cAt si

pot merge pe holurile spitalului 9i chiar s5 ies pufn la

soare, pe verandi, cAnd am fost lovit de febra entericS',

acel blestem cumplit al Indiei britanice.

Luni in gir, viala mea a atdrnat de un fir de pir ;i,cind in sfArEit mi-am revenit, intrAnd in convalescenti,

eram atdtde epuizat ;i de slab, incAt o comisie medicali

a decis ci trebuia si fiu trimis in Anglia frrd'intdtziere'

Prin urmare, am fost expediat cu nava de transport de

tntpe Orontes si am debarcat o luni mai tArziu pe cheiul

din Portsmouth - cu sinitatea iremediabil distrusi, dar

avAnd din partea unui guvern grijuliu permisiunea de

a-mi petrece urmitoarele noui luni incercAnd si mi-o

refac.Nu aveam nicio rudi in Anglia, fiind deci liber ca

pasirea cerului - sau, mai bine zis, at6.t de liber cAt ii

permite unui om un venit de unsprezece gilingi 9i gase

pence pe zi. in aceste condilii, m-am simtit atras,

desigur, de Londra, imensa hazna in care, inevitabil, se

scurg toli lene;ii qi toli trAntorii din Imperiu. Acolo am

stat o vreme la un han de pe strada Strand, ducAnd o

viap lipsiti de confort gi de gel, cheltuind cu nesibuinfi

toli banii pe care-i aveam. Situalia mea financiard

T2

Studiu tn rosu aprins

devenise atAt de ingrijorltoare, incAt mi-am dat seamain scurt timp ci trebuia ori si pirisesc metropola gi si.mi retrag undeva pe la ,tar[., ori s5-mi schimb completmodul de via1i. AlegAnd cea de-a doua variantd", aminceput prin a decide si pi.rS.sesc hanul si s5. mi mutintr-o locuinld. mai pulin pretenfioasi gi mai ieftini.

in ziua in care am luat aceasti decizie stiteam inbarul Criterion, cAnd cineva m-a bitut pe umir. M-amintors gi l-am recunoscut pe tAnd.rul Stamford, careimi fusese asistent la Barts. Aparigia unui chip familiarsi prietenos, in mareajungli londonezi, este o adeviratiincAntare pentru un om singuratic. Pe vremuri eu siStamford nu eram foarte apropiati, ins5. acum l-amsalutat cu entuziasm, iar el a pirut bucuros la rAndul luisi mi vadi. Exuberant cum eram, l-am invitat si. luimprAnzul impreuni la Holborn si am pornit intr-acolo cuo trisuri.

- Ce s-a intAmplat cu tine, Watson, m-a intrebat elcu viditi uimire, in timp ce trisura ne purta huruind pestrizile aglomerate ale Londrei. E;ti slab ca un tAnfar si

plmAntiu lafagd..

I-am povestit pe scurt aventurile mele qi nici nu mi-amterminat bine povestea, ci am si ajuns la destinatie.

- Bietul de tine! a spus el plin de compasiune, duplce mi-a ascultat necazurile. $i acum ce vrei si faci?

- Caut o cameri cu chirie, i-am rispuns. incerc si.fac rost de o locuinti confortabili la un pre! rezonabil.

- Ce ciudat, zise insolitorul meu. Esti al doilea peziua de azi care-mi spune acest lucru.

- Si cine a fost primul? l-am intrebat eu.

- Un coleg carelucreazd,Ia spital, in laboratorul dechimie. in dimineala asta se plAngea ci nu g5.se;te pe

13

Sir ARTHUR CONAN DOYLE

nimeni cu care si imparti chiria unei locuinle bune pe

carr- a gisit-o, dar care este prea scumpi pentru

buzunarul lui.

- PeJupiter! am strigat eu, daci vrea cu adevirat pe

cineva cu care si imparti spaliul ;i chiria, atunci eu sunt

omul potrivit. Prefer sI locuiesc cu cineva decAt si fiu

singur.

TAnirul Stamford mi privi oarecum contranat pe

deasupra paharului siu cu vin'

- t..i n,r-t cunoqti pe Sherlock Holme s, zise el' S-ar

putea si nu-,ti doreqti atAt de mult compania lui'

- De ce? Este ceva in nereguli cu el?

- A, nu am spus ci ar fi ceva in nereguli' Are ni;te

idei cam ciudate - este pasionat de mai multe discipline

gtiin,tifice. Din cAte qtiu, este totuqi un tip decent''

- Un student la medicini, presupun' am zis eu'

- Nu. Nu am idee ce studiazi' Binuiesc cd" are

cunogtinle de anatomie qi este un chimist de primi clasi'

dar, din'cAte gtiu, nu a urmat cursuri in domeniul

medical. Studiile lui sunt sporadice si excentrice' dar a

adunat un bagaj de cuno;tinte remarcabile' care ii

uimesc pe Profesorii sii.

- Nu l-ai intrebat niciodati pentru ce se preglte;te?

am intrebat eu.

- Nu. Nu este un om usor de descusut, de;i poate fi

destul de comunicativ cAnd are chef'

- Mi-ar plicea sd-l cunosc, am spus' Daci ar fi si

locuiesc cu cineva, aq prefera un om liniqtit 9i studios'

Nu sunt inci reficut complet, ca si pot face fa;n gilngiei

;i agitaliei. Am avut suficient din ambele in Afganistan

.a, sX-*i ajungi pentru tot restul vielii' Cum pot siJ

intAlnesc pe prietenul acesta al tiu?

l4

Studiu in ro;u aPrins

- Este in laborator, cu siguranli, mi-a rispuns inso-

ftorul meu. Uneori eviti laboratorul cu siptimAnile,alteori lucreazd de diminealn pAnd noaptea tdtziu.Daci vrei, mergem impreuni acolo dupi masa de

prdnz.

- Desigur, am rispuns eu, iar conversagia a alunecat

spre alte subiecte.

tn drum spre spital, dupi ce am plecat de laHolborn, Stamford mi-a mai dat cAteva informaliidespre gentlemanul ciruia voiam si-i propun si-mi fiecoleg de apartament.

- Si nu dai vina pe mine daci nu te infelegi cu eI,

spuse Stamford. Nu qtiu prea multe despre el - doar cAtr

am ailat atunci cAnd l-am intAlnit din cAnd in cAnd inIaborator. Ti-r ai propus acest aranjament, deci eu nu-mi

asum nicio responsabilitate.

- Daci nu ne vom inlelege, va fi usor si ne separim,

am rispuns eu. Mi se pare, Stamford, am adiugatprivinduJ pitrunzitor pe insolitorul meu, c5. incerci s5"

te eschivezi in aceasti privinli. Omul acesta are o fireatit de vulcanici sau despre ce este vorba? Spune-mi

deschis.

- Nu e ugor si descrii indescriptibilul, a rispuns el

fitzdnd. Holmes e prea ralional pentru gustul meu -aproape lipsit de orice sentimente. Mi-l imaginez

dAndu-i unui prieten o picituri din cel mai recent

descoperit alcaloid vegetal, dar nu din riutate, daclinlelegi ce vreau si spun, ci pur qi simplu din curiozitate,

ca si-;i faci o idee exacti in privinla efectelor acestuia.

Ca si nu-l nedreptigesc, cred ci ar fi stare siJ bea el

insu;i firi sd stea prea mult pe gAnduri. Pare si aibi opasiune pentru noliunile clare, exacte.

t5

Sir ARTHUR CONAN DOYLE

- $i are perfecti dreptate.

- Da, dar cAteodatd mi se pare ci exagereazd. Sd.

ajungr si lovegti uneori cadavrele din sala de disectie cu

belul mi se pare un lucru destul de bizar.

- Lovegte cadavrele?

- Da, pentru a verifica la cAt timp dupi moarte se

mai pot produce vAnitii. L-amvdztt cu ochii mei.

- $i spui ci nu e student la medicini?

- Nu. Dumnezeu qtie ce studiazi el. Dar iatd cd am

ajuns. igi vei putea face tu insuli o pirere.in timp ce vorbea, am cotit pe o alee ingusti qi am

intrat pe o mici uqi lateralS. care didea intr-o aripi a

spitalului. Locul imi era cunoscut ;i nu am avut nevoie

de indicalii pentru a urca impreuni treptele vechi dinpiatri, stribitAnd apoi coridorul lung cu pereli viruili;i u;i cenu;ii. tnainte de capit, coridorul se ramifica,un pasaj cu tavan jos si boltit ficAnd legitura cuIaboratorul de chimie. Acesta se afla intr-o inciperespagioasi, plini cu o mul$me de sticlule aliniate. Ni;temese late si joase, dispuse din loc in loc, erau incircatecu retofte, eprubete si mici limpi Bunsen, cu flicXrilelor albastre pilpAitoare. in laborator era un singurstudent, care stitea aplecat peste o masi maiindepirtati, absorbit de activitatea sa. Auzind zgomotde pa;i, acesta intoarse capul spre noi ;i siri in picioare,cu un chiot de bucurie.

- L-am descoperit! L-am descoperit! strigi el spre

insogitorul meu, alergAnd spre noi cu o eprubeti inmAnI. Am gisit un reactiv care este precipitat doar de

hemoglobini;i de nimic altceva.Daci ar fi gisit o mini de aur, incAntarea de pe fala

lui nu ar fi fost la fel de mare.

76

Studiu tn ro;u aprins

- Doctorul Watson, domnul Sherlock Holmes, zise

Stamford, ficAnd prezentirile.

- lmi pare bine, spuse el cordial, prinzAndu-mimAna cu o putere de care nu-l credeam capabil. A,ti fost

in Afganistan, din cAte vid.

- Pentru Dumnezeu, cum de v-a!i dat seama de

asta? I-am intrebat eu uluit.

- Nu are importangi, spuse el chicotind in barb6.

Acum discutim despre hemoglobind". Ffud" indoiali,cred ci realizali importanla descoperirii mele?

- Este interesanti, desigur, din punct de vedere

chimic, am rispuns eu, dar din punct de vedere practic...

- Dar, omule, este cea mai practici descoperire

medicoJegali licuti in ultimii ani. Nu vezi c5, ne ofer5.

cel mai infailibil test pentru petele de sAnge? \tno a\ci!

Neribditor, md prinse de mAneca hainei gi mi trase

spre masa la care lucrase. Si luim niste sAnge proaspit,zise, inf,rgAndu-;i in deget un ac lung gi gros, pentru a

aspira apoi cu o pipeti picitura de sAnge rezultati. Acum

voi adiuga aceasti cantitate mici de sAnge Ia un litru de

ap5. Observi ci amestecul rezultat are aspect de apipuri. Concentralia de sAnge nu poate fi mai mare de unu

la un milion. Nu mi indoiesc, totusi, ci vom putea obgine

reacgia caracteristici.tn timp ce vorbea, el aruncl" in vas cAteva cristale

albe, adiugAnd apoi citeva picituri dintr-un lichidtransparent. intr-o clipi conlinutul cipiti o culoare

intunecatl de mahon gi un praf maroniu se precipiti pe

fundul vasului de sticli'

- Ha! Ha! strigi el, tritdnd entuziasmat din palme.

Pirea incintat ca un copil care primise o jucirie nou5.

Ce ziceli de asta?

t7

Semnul celor patru

Capitolul I

$rrrNle DEDUCTET

Sherlock Holmes lui sticlula de pe polip qemineuluii scoase seringa hipodermici din caseta finI de

. Cu degetele sale lungi, albe qi nervoase, fixisubgire gi isi sufleci mAneca stAngi a cimi;ii.ase citeva clipe pe gAnduri, privindu-gi antebralulros gi incheietura mAinii, pe care se vedeaumirate semne gi urme de inlepituri. in cele din

[, introduse sub piele vdrful asculit al acului, apdslpiston gi, cu un oftat prelung de satisflacfie, se

confortabil in fotoliul imbricat in catifea.trei ori pe zi, de mai multe luni, eram martor lasceni, dar obisnuinla nu mi fEcuse s5. mi impaca. Ba dimpotrivi, deveneam din ce in ce maiasistAnd la o asemenea sceni, iar noaptea

iinla mi mustra cumplit la gAndul ci de fiecareimi lipsea curajul s5" protestez. Imi .jurasem de

Srate ori cd. aveam si-mi descarc odati gi odatlI in privinta acestui subiect, dar aerul rece si

al amicului meu il ficea sipari. ultimul om cu

185

Sir ARTHUR CONAN DOYLE

care 1i-ai fi putut permite o asemenea libeAbilitngile lui iesite din comun, atitudinea superioacalitifle sale extraordinare, de care ajunsesem siconving, mI IIceau si bat in retragere qi sI ezit cAnd

vorba s5-l infrunt.

$i totu;i, in dupi-amiazaaceea) fie din pricina sti

de Beaune pe care o biusem la ptdnz, fie dinexasperi.rii cumplite pe care mi-o provocase compomentul lui vidit deliberat, am simlit dintr-odati cImi mai puteam ab$ne.

- Care din ele este astizi? l-am intrebat. MorfinicocainS?

$i-a ridicat incet privirea din cartea veche cu ligotice pe care o deschisese.

- Cocaini, zise el. Solufe de concentrafe 7

Doreqti si incerci?

- in niciun caz! i-am rispuns iritat. lnci nurevenit dupi campania din Afganistan. Sinitatea n

permite asemenea imprudenfe.Vehemenla din tonul meu iI {6cu pe Holmes

zdmbeascl".

- Probabil ci ai dreptate, Watson, zise el. Presupunci are un efect negativ asupra sinitilii fizice. Cu toateastea, mi se pare c[ stimuleazi gi limpezeqte atAt de multmintea, incAt efectele secundare sunt neglijabile.

- Dar gAndeste-te purin! am insistat eu pe un toncategoric. Analizeazl" riscurile! Poate ci mintea ta) asa

cum sustii, e stimulatd gi foane activ5, dar procesul care

are loc e unul patologic si morbid, ce presupune omodificare acceleratS. a lesuturilor si care ar putea ducela o deteriorare iremediabili a acestora, provocAnd oslibiciune permanenti. Doar stii cu ce depresie teribili

186

Semnul celor Patru

tc alegi de fiecare dati. Cu siguranli, nu meritl. De ce

riqti si-1i pierzi harurile nepreluite cu care ai fost

inzestrat doar de dragul unor pliceri pasagere? Nu uita

r:I-1i vorbesc nu doar ca prieten, ci qi ca un medic care

se adreseazi unui pacient de a cirui slnitate se simte

oarecum rispunzdtor.Holmes nu pirea deloc jignit. Dimpotrivi, i;i lipi

vArfurile degetelor gi i;i rezemi coatele de bralele

lotoliului ca un om dispus si converseze.

- Mintea mea, imi explici el, se revolti impotriva

stagnirii. Di-mi niqte probleme de rezolvat, di-mi ceva

de lucru, di-mi cea mai complicati criptogrami sau cea

mai dificill analizl";i atunci o si mI simt in elementul

meu. Atunci mi voi putea lipsi de stimulente artificiale.

Dar urisc rutina monoton; a existenlei. TAnjesc dupd

exaltare mintall. De altfel, acesta este ;i motivul pentru

care mi-am ales o profesie atAt de speciali - pe care, mai

bine zis, am creat-o chiar eu, fiindci sunt singurul din

lume.

- Singurul detectiv neoficial? am intrebat eu,

ridicind din sprAncene.

- Singurul detectiv consultant neoficial, imirispunse. Eu am ultimul qi cel mai greu cuvAnt de spus

in investigalia criminald' Atunci cAnd Gregson sau

Lesatrade sau AthelneyJones se simt depigili de situa;ie -ceea ce, in treacit fie spus, este un lucru normal pentru

ei - cazul imi este prezentat mie. Examinez datele, ca

expert, qi imi spun pirerea, ca specialist. in astfel de

cazuri, nu pretind si-mi fie recunoscute meritele.

Numele meu nu apare in niciun ziar. Munca in sine ;isatisfaclia de a gisi un teren propice pentru abilitiflemele neobi;nuite sunt pentru mine cea mai mare

187_-.lY.-

Sir ARTHUR CONAN DOYLE

risplati. De altfel, ai amt ocazia si te convingi, inluiJelferson Hope, de metodele mele de lucru.

- Da, intr-adevir, i-am rispuns pe un ton cordial,

viala mea nu am fost mai impresionat. De altfel, i

scris cu aceastd ocazie qi o micl bro;urd, cu un tioarecum ciudat, Studiu tn ro;u aprins.

Clitini trist din cap.

- Am risfoit-o, ce-i drept, zise el. Sincer si fiu,pot si te felicit. Investigagia este - sau, cel pufin,trebui si fie - o stiinti exacti si ar trebui tratatacaintr-o manierl rece qi obiectivi. Ai incercat si-i dai

tenti romantici, ceea ce produce acela;i efect pe

l-ar avea introducerea unei pove;ti de dragoste sau

unei ripiri in cea de a cincea teoremi a lui Euclid.* Dar povestea era plini de romantism, am p

Nu am denaturat deloc faptele.

- Unele fapte trebuiau suprimate sau, cel pu1in, artrebuit si-gi pistrezi simpl misurii in privinla a

lor. Singura particularitate a cazului ce merita sImenlionati era ralionamentul analitic neobi;nuit, de

efect la canzd., prin care am reuqit si l5muresc miste

Mirturisesc cd md cam deranjau criticile luiadresa unei lucriri create special pentru a-i face pl5

Recunosc, de asemenea , cd" md, cam irita egocentri

lui Holmes, care se pare c5. ar fi vrut ca fiecare

al broqurii mele si fie dedicat realizirilor s

extraordinare.De mai multe ori - in timpul anilor in care am

impreuni in Baker Street - observasem ci, su

atitudinea lini;titi qi pedanti a amicului meu,

ascundea un dram de vanitate.

188

Semnul celor patru

Cu toate acestea, nu l-am contrazis, ci m-am aqezat

lx:ntru a-mi menaja piciorul rinit. Un glont tras de ollintd afgani il giurise cu ceva timp in urmi gi, de;i nurrri impiedica Ia mers, mi durea cumplit ori de cAte orirc schimba vremea.

- Activitatea mea s-a extins recent pe continent, zise

llolmes dupi un timp, umplAndu-gi vechea sa pipi dinIt:mn de miceq. SiptimAna trecuti am fost consultat de

l'rancois le Villard, care, dupi cum probabil ai auzit, s-a

liicut remarcat in ultima vreme printre detectivii|rancezi. Este inzestrat cu o intuifie fin5., proprie cellilor,rlar are unele carente in vastul domeniu al cunoasterii(:xacte, care este esenfial pentru perfecfonarea arteisale. Cazul avea de-a face cu un testament ;i prezentaunele aspecte interesante. L-am slEtuit si cauteinforma;ii despre doui cazuri aseminitoare, unul

l)etrecut la Riga, in 1857, iar celilalt la St. Louis, inl87l, care l-au condus citre solugia corect6. Iat5.

scrisoarea pe care am primit-o in aceastX dimineaqi, incare imi mulpmeqte pentru ajutor.

ln timp ce vorbea, imi azvArli o coal6 mototoliti, pe

hArtie de provenienli striini. Am citit-o la repezeali,liri a-mi scipa abundenga expresiilor exagerat de

clogioase, precum magnifiques, coup-de-mattrest qi tour

de lforce2, care exprimau admirafia entuziastS. a

francezului.

- Se adreseaz[. ca un elev profesorului siu, amspus eu.

lLovituri de maestru (fr.) (n.tr.)2 Un adevdrat tur de fo4n (fr.) (n.tr.)

189