Memorator literatura romana clasa 9-12 si bacalaureat ... literatura romana clasa 9-12 si... ·...
9
llim he MEffiORATOR lftsrafurr lolffid' Feffiu ddc $12 sihGalrud .: : PROZfr- ,.r." 'rucrngcu
Transcript of Memorator literatura romana clasa 9-12 si bacalaureat ... literatura romana clasa 9-12 si... ·...
* Lllim he
MEffiORATORlftsrafurr lolffid'Feffiu ddc $12
sihGalrud.:
: PROZfr-
,.r."'rucrngcu
Manolescu, Nicolae' Istoria criticd a literaturii romdne' Edinrra
P ualela 45' Piteqti, 2008
Munteanu, Geo rge, Istoiia literatuii rornAtu' Ep'oca marilor ckuici'
vol. I" Editura Porto Franco, Galat! 1994
Papadima, Ovidiu, Literaturtt populard romhnescd' Editura pentru'
Literaturd' Bucureqti, 1968
P"t "r"u,
Camll,Teze ;i antiteze'EdirutaMinerva' Bucuresti' 1972
Pop, Mihai; Ruxindoiu' Paiel, Folclor liteiar romhni;c' Edirura- -''Jiau"tl"a
si Pedagogici, Bucuresti' 1991
Propp, Vladirni r, Morfologia basmului' Editura Univers' Bucureqti''igto
Rogianu, Nicolae , Stereotipia basm'lui' Editura tJnivers' Bucureqti'
1973
Simion, Eugen, Scriitori romhni de azi'Editura Cartea RonlAnescl'
Bucuresti' 1985
Teodorescu, G. Dem., Basme romfrne' Editura Didacticl qi Peda-
gogici, Bucureqti, 1968
Vianu, Tudor, A rtq prozatorilor romemi'Ediiura Orizonturi' Bucu-
reqti,2010
Zahalra Filipaq' Elena, Retoricd ;i semnificagie' Editura Paideia'
Bucure$ti. 1995
160't61
.
CUPRINS
ARGUMENT ....:.........5. ..1
BASMUL CULT - Povestea lui Harap-Alb (de lon Creangi) . .. . .. . . 7
Elementedebasmcult.... ......8Caracterizarea personajului Harap-A,lb
REALISMUL ....:... .......,....21
NUVELA-Moaracu noroc(de loan Slavici) ......... '.25, Structuracompozilionald .,.....27
Subiectul ......... '.28Tehnica analizei psihologice . . .. .33
Elementerealiste........: ....'.,.....35Caracterizarea personajului Licd Sdnrtddul . . .. . .. . .37
Relaliaintre doud personaje (Ghild-Lic['.........40MODERNISMUL INTERBELIC (Lovinescian) ..... :.. ....... t....44
ROMANUL OBIECTIV- lon (de Liviu Rebreanu) . ' ... . '. .48
Structuracompozilionale ..... ' '49
Subiectul ........ ......,' ..'........52Roman obiectiv
CondifialSranului...... ...............54Condiliaintelectualului.. ......,..'..'......'.,.55Caracterizarea personajului lon .... "..;.........:.:.. '.. '57
lmagineacuplului in romanul obiectiv (lon-Ana).....; '. '.. '.61
*
R&lAllt LffiAD$Oil|lL- 8a@ul (de frnd Sadosx{ " " " ilSUtdtlaootngcf$ct$ " --'"-'-f6soctatsfijd -------' '------'-8cEfffftritlc- ""-73Fot wn in{Unh
Bd@-rfrt duE pensnie {lsfsta tigYn@rtfiI'"' - "' .sl
'40$e'R{ilfilX- Sfmffilu {d eOs*x-H - t6*$a nods dc fi
-xlEibm@dcrffia{do0adP€ffi{il} ""'36
S[t*xrul -- ' -"3;'
Bsmardrysiy{ei ""'--"'34fisnansnrl*ecfiv -"-"--SCareizar€a Persuidtd $efrn fircsffialrmEtuia arpfifiri -n ronaul srffiiv {Fe/rarfial " " - " - -1{tr
ffilfrtNuL Sil-zrfi il - ftrym Om*i t* mge Cffts't')'.-' -1{F
$rrn$ncrmp@iad " "- "' "-"---' -' ""-'1{E$ffitlffir#tlFhla*m) "----'"'trtrSCaffitaea Pssun$t*tit€stinn'
B0$nffin- POSTffi"JG (naio*'IFUD - lhuttE!{dckineteda} "-":" '-""11:
sdjefilrfr'adffiFrsorn8rure t&'W "'' " -' " - - " "'' "'76
1@
R$lAffirL F($IBEUC tptrilada'ff}-'fr} - Vanftoaiea regalE
(& Dumtbu Rdu Popesrrtl . .. -. .130
Mrn-eoreci$xrAa .-",-...1SRomarparffitmli;]. ",.-,.141Rd&eree dqE pelwF VtuA ltu&i.Au+frtg,}-, . - . . ..1S
R0tlAl{rt F0STBH.JC (perlnrh rlutr tgfll) - TdE hrtu.rHG
(de&HoriaqSu*ntnE{IFc([omF.,-,.-,-.--.-- .-."-..-"t:1Subft#Wtdn dotf TssIEiq (t 4ttrt Srafr4, - ., . - . - . -1S
BBUmRAFECRrnCl ... -, - -.
-,*.
163
r :1 stt !'t ': r
lt l'c{r til.q. BTSffiLGILT:
tufftRry{.s _,_,_ ,' ,-, ' , 0emg?4t!6
Im C4i c* @l dtrftE rla'icii liffiii tmfus (c'ntic
tucd'deqrlrryrafo.,qPbirye4aqbsrgEdtuf,mA.*i*mf d|qi & Dfhai nnae*q' t I Cruirlcri ImW+@p;ncrdd' I c&d *P@ {qqDals rc lffi-rtuAfoGrillqtic---G**o*-*
dgic dos'EiacsPffii Ei!ffif dbca iaEtd trlqFcd fu:s @g@' dinl dc rwe" forbtutqie'wffi*-
-Ir Ddi (kt h MiL Pry Dfrt- Pam si nW", W * W, M. :i lgrwtrL{P'@ Fgeqle {enfry*i!ir tdrapog*e il5ri"c. *sd, lry-fudc fzFdc dnpeqrC*Aaogfue'44cfdth rdpiifa@ ddnctFw'sd&me#6ffqardisffi- .-, :
Ifud{awSffi@whiraqffi$ffietrql{dfuqdcdirer" czrrd*ir rmia redi-
L rd lid @-tt&" Pw' Pcrdtd" frrcHW-wHtuWkjfi*irdmrurqn#
Soacra cu trei nurori, Pungula cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fatababei ;i fata mo;neagului se remarcd interferenla realist-fantastic,
o profundi viziune morali $i caracterologici, umorul qi oralitatea
stilului. | , .,',: .: ' '" 'l
ELEMENTE DE BASM CULT
Creangl asimileazi un fond folcloric, dar arta lui nu este a po-
vestitorului popular care improviznazipe schema narativl preexis-
tenti. Diferenlele dintre basmul cult gi cel popular ies la iveali laurmdtoarele niveluri ale operei:
L. Povesltea tui Harap-Alb este un basm de autor, nu este o
crealie anoniml.
2. Incipitul si linalul textului, reprezentate de formula inifialiqi de cea finali, prezinti aspecte particulare.
Formula inifiali, a$a cum am mai ardtat, este mult mai
concis[ decdt cea specificd textelor populare. Coordonatele
spa{io-temporale nu trimit cltre o lume fabuloasd, sintagma
,,Amu cicd era odatd int-o lard" configur6nd doar un spa-
{iu-timp nedeterminat. Autorul plstreazi ton-rEi dubitativul
,,cicd" , declindndu-qi responsabilitatea in legdturi cu adevd-
rul celor povestite.Formula finali poarti, de asemenea, amprenta artei na-
rative a humuleEteanului, delimitAndu-se de textul folcloricprin nota umoristicl realizatd prin autoironie: ,,$i-un pdcat
de povestariu/Fdrd bani tn buzunaiu" gi ironie: ,,Cine se
duce acolo bea ;i mdndncd. Iar pe la noi, cine are bani bea
si mdn6ncd, iard cine nu, se uitd ;i rabdd" , dar 5i pnn textulrimat, in versuri sau in prozS: ,,Veselie mare tntre toli era,
chiar qi sdrdcimea ospdth ;i bea! "
I
3. Arta povestiriiModul de a povesti al lui lon Creangl devine de necon-
fundat datoriti unor caracteristici precum: a. ritmul rapidal derulirii intdmplirilor, b. individuatizarea ac{iunilor 9ia personajelor prin aminunte care particularizeazd qi c. ten-
dinla de a dramatiza acliunea prin utilizarea frecventX a
secvenfelor dialogate.a, Cititorul basmului este surprins de nlvala intAmpllrilor
prezentate in mod alert, care il 1in cu sufletul la gurl,
in acea tensiune benefici actului literar: ,,Atunci Pd-
siirild se de;ird odntd;i se tnaftd pAnd Ia lund. Apoi,
cuprinzilnd hna in brale, gdbuieste pdsdrica, mi y-o
insiocd de coadd qi cdt pe ce sd-i suceascd gdtul"'
b. Acest autor devine original prin abunderi{a detaliilorspecifice, prin insistenla asupra aspectului particular,
prin nuanlarea miqclrilor, a gesturilor gi a vielii sufle-
teqti. in acest fel, personajele qi acfiunea capdtd indi-
vidualitate. La povestitorul popular faptele gi mai ales
personajele sunt mai pu{in relief'ate. La Creangl apar
amdnunte sugestive care atrag atenfia, de exemplu,
asupra portretelor personajelor qi asupra viefii 1or su-
flete$ti, acestea fixAndu-se in memoria cititorului ca
tipuri morale. in acest sens, figura lui Ochill este ma-
gistral conturati: ,,Poate cd acesta-i vestitul Ochild,
frate cu Orbild, vdr primare cu Chiorild, nepot de
sord lui Phndiki, din sat de la Chitild, peste drum de
Nimerild. Ori din tirg de Ia Sd-l-ca1i, mzgie; cu Cdit'
tali;i de utmd nu'i mai da1i. " De asemenea, sunt sur-
prinse neliniqtea, ingrijorarea, dilemele lui Harap-Alb
ln momentele de cumpdnd: ,,Dragul meu cdlul' ln grea
beles m-a vdr&t iar SpAwI!-- De-oia nzai scdry gi
din cstu tu ria{d, apoi tot nai an ile dc trdit. Dar nu
lrit, zd\ llt 6t mi-a rta tmr(rc:u0"c. O alti trisierr! a arei narativceste dramatizarea ac-
furn prin intermdiul Aabgsltti. I-a narafontl poptt-
larutilizarea dialogului este &a oo4iune iotr€ stiluldirecr qi al indird. f-aCreangflaaesnod &e:gunereare functie dubli" ca?n Gatru- Prin dialog se dezvoltiacgiurm" relatatca ca1frli dimmism gi sult caracteri-za{e personajele, in rd indircct, prin timbaj: -iYaJirsrlua v-anz fic* ;i ea F abraz De<cum bwinte,slloteli ce vd ptue, cd na mi-aS ciudL zise GetilLrAzAnd ct kahot- Ei, api!?--- Voi, nangoigilor gi
farfasi$lor de ciae oi ?tifr domit in stroh qt W'fi'r-norutd, fr am eu acum ath$a bani in Wngii nu mi-arnai trebui altd! ()are n*canw,av-aiface sivoi, nigzfecioli de ghindA, frn i in tirrdd, cd sut teti &tttwsuwiri?"
4. Fanta*kdin basmrl poprlarfantasticul ste anaopomorfizat per-
somple fahrlmsc se componi, in general, ca mlraii,ilsiumanizarea l,or este convcnt'rmalS, abstractS" fffi Frlic$la-ritns pilrice od sociale. S. i in operele ht Crcange fa*tatinrlesb uslaaizatilar, la mt nivel tiprile hri, difcrcn&e fizicqimoral, au uncompociament opcitrelogie qi un liubaj care
anrirtesc de qoii dir Antir.tiri dir. coytikirie.E*e verla' M,despre o lunr ccnrplet Fri$earcn" lxrmuleqbane- Calul n5z-
driva ori Sflnra Duminici se pmrti crrrrcs.te Si votbsc rxr
fiuI craiului" fokrsid terrrrtri F exprresii prytlare Ei chiarzictsori: -Ia" o$o atn anttit qi cu s&&de, t&nd mi-ai da cr
1011
ft&ut ia cap, sd t& pr&$desti' ;i cu asta an vrut sd'mi tds-
torc ceb trei lovituri Yorba ceea: ww p*tru altc"'", ,'!irwminte ce-.ti sptc4 cdpte frncttvliifiAlnirfl levrattcafitde luitc; cfui deal cu deal se aiange' dar incd om ca om-"
Pria urrnare, caracteri.*fti lui Crengn ste lmlizareafantasticstd. Pria &talii realiste' lucea fabulesi coboarl
inlr-un plan de existen{i carc poate fr localizat geognfic qi
istoric-
5-Umorultn Pwestea lui IlaraV$b atitorul e$e fascinat de pli-
cenea cu care sunt relatate intimplErile- Autonrl este o fiinlijovialS, ot umor, plini de wrvi' clreia ii place si stimeasci
vselie. Este vorta depre o aldel de noti comici dec6t cea
din operele lui I"L- Caragiale- l: aal scriitotr extracarpatin'
io qinia tui G. Cllinescu, prin ris se incearci indrcSar€a
uM tarE ate societi$i- Comicul caraglalesc ascunde intot-
deauna o fa{e,tl tagic{ prccum zeul lanus' cel cu doul fe!e'
&-p{ia ircrrlnrra, parvenitismul' demagogia contrxcazl clurne tragici, carc ignori orice val'oare' in care personajele
sunt nigte nrer:anisrns stricate care repeti la rrsfirqit gesuri
stereotipe si tirxri verbale- La acest povestitor intracarpatin. riul nu cangrcneazi lunrca, nu se insinueaz.i in a5a misurlincit si au pmtl fi anihilar Sp6nul este qi un dascil al em-
ului, nu nurmi un stipdn, implraarl Roq este linta glumelor
gi a farselutovad$ilo{ lui Harap'Alb' aga cum dracii din ahe
povcqti sult re&rti la ipostaze ridicole de bbternele unor
mpii- trrma tui &,eangn arc crycitatea de a trcc peste di-
ficul6$, dc a invinge rEuI pri, .6s qi & a face haz de necaz'
Este o lumeffiamiategtc & fiIocofia& viali aenoil'orlui
Rabelais: -&oit!" {Bea!) care insmna: vezi n*aanrilE qr
optimism, ,,adapd{e" de la toate izvoarele vietii, trdieqte din
plin, bogat, sau de cea ahti Candide alluiYoltaire: ,,lL.frtut
cukive r son,iardinli "'($ltltivd-li
propria grldini !"): cautl
frumusefea si adevirul in lucrurile care te inconjoarl, mullu-
me$te-te cu putin.Sursele'umorului in basmul in disculie sunt numeroase:
" Fraze construite printr-o tehnici a alteptirii, care con-
trariazd pentru cd incep intr-un fel qi se terminl intr-un mod
cu totul surprinzdlor: ,,Si cum ajung intrd buluc in ogradi...care de care mai chipos ;i mai tmbrdcat, de se ftrAiau atele
si curgeau oghekle dupd dhnqii, parcii era o&ttea Lui Papuc
Hogea Hogegarul.". Zeflemisirea: ,,Ai toatd voia de la mine, fitul meu, dar
mare lucru stifie de nu yi s-or tdie ;i lie cdrdrile. Mai;tiipdcatul, poate sd-li iasd tnainte vreun iepure, ceva... si
popAc! M-oiu trezi cu tine acas(i, cu ;i cu.frate-tdu...",
,,tare mi-esti drag!... Te-a; vArf in sAn, dar nu tncapi de
urechi", ,,Dar n-aveyi ;tiinlii cd tnitllimea-sa este tata
.ftdmAnzitor qi al lnsetalilor..." (despre implratul Ros)'. Ironia: ,,Doar unu-i tmpdrutul Ro;, vestit prin meleagurile
dceste pentru bundtatea lui cea nepomenitd si milostivireaIui cea neciuzitd. il;tiu eu cht e de primitor ;i de darnic kt
sputele altora.". lmprecafia (blestemul) mascatd printr-o txue:. ,,Numai de
nu i-ar muri mulli tnainte! Sd trdiascit trei zile cu cea de
alaltdieri!". Utilizarea poreclelor qi a apelativelor: ,,Nu cumva sd in'
trayi tnaintea mea unde ne-a duce omul (apului celui ro;",,,kiu, nu quguieEti, mdi Buzild?", Setild, ,,prdpddeniaapelor, fiul Secetei", Pdsdrild, ,,brdd pdmdntului' scara
c e rului, ciu ma zburd.toarelor" :
12
. Prezen(a diminutivelor cu valoare augmentativil: ,,AtunciGerild suJld de trei ori cu buzi;oarele saLe cele iscusite..."
. Citatele cu vorbe de duh: ,,Dd-i cu cinstea, sd piard ru'qinea",
",Fd bine, sd-yi auzi rdu" , ,,ltt unul fdrd suflet tre-buie unulfdrd de lege".
Umorul conferl originalitate si, prin el, universul luiCreangd cap[tl trisdtuii usoi de recunoscut, dar imposibilde reprodus, expresii ale felului de a 1i al automlui.
6. Erudifia paremiologiciAcest povestitor prin excelen!5 citeazdlatotpasul vorbe
de duh, proverbe 9i zicltori pe care Ie preia din tezaurul de
inlelepciune popularl, introducAndu-le in text prin expresia
,,vorba ceea": ,,Apdrd-md de gdini, cd de cAni nu md tem",
,,Vorba lungd, sdrdcia omului", ,,Voinic findr, cal bdftAn,g,reu se-ngdduie la drum", ,,La pldcinte tnainte, la rdzboi
inapoi", ,,Dd-mi, Doamne, ce n-am avut, sd md mir ce m-a
gdsit".Creang[ este un ,,erudit" care stie sI valorifice ceea ce
in popor se numelte ,,gtiinfa vie[ii". Si, cAnd este cazul, el o
aduce ca argument prin citatea vorbelor potrivite. Este vorba
despre o disponibilitate care il apropie pe humulestean de lu-mea antonpannesci gi, din nou, de cea a lui Frangois Rabelais.
7. LimbajulAutorul folosegte limba populari, termeni regionali,
expresii, ziceri tipice qi totugi nu copiazi rostirea populari,ci o recreeaz5, o toami in tiparele unei gAndiri individuale, ale
unei forme inconfundabile, care devine marcl a stilului siu.in plus, Creangi nu povesteqte indiferent, el se im-
plici, participi sufleteqte, apreciazi: ,Da ia sd nu ne
13
de@ttu ew varM qi e tuW a e@M pmrc',lrfti-, fuie&wdvfue€e K Errwev Mffi@MermfuiE&rrryAM-" -M 6w ffi Mt qd zfu: wii #iii cm urfrac
vrm? Lw M e p fu. w@ wrg,cn euPrnifur*
www ifuii ffi 6zii." fu @wWt Xw; @ aa &rcgw., ffi, ei rc ffi M W $i" mi b wffi" aw fu-a
fi w rd- Ce'mi @ ilib? tu ffi M & ryt Pmg wr6 ragsEeue@i-"
Accl -d rag d mu@- cm or urimim la mdiffiiotbasmfui pople" "6a
r@ dcaqi [email protected]"acsle de a cr&fr" tn seds" iqrresna & [NirE oraEl.
ThrS opre bfi Ci:rgl cme rttlii & ord&"calft*rc pmtiewhre a ffihi cuc. fu Pweww &di fuayMame c;[ surm adhesrua lapcmom a [Fa: ,.nr c:mo s6 dtupirye Mifiit€M fr nN tuwiis@ w'*- " -ffi gpa
g.extui, h;xe anQrl- " .Wb fuTAD! tumw 6i-aw wix--" YEr,hc Ee modill lmgclafr: -,9 mm@c
afr&e &eP ixmftim w,i.p cdEi ev Ma niel'-
ie€tii.- -.$ M pot wx eii" &, daa, itL!e-" esnrsde suspemric ,,s$.a ws q6rmmtw$ Ne fu w€ ffi @
zdrancine---, exebaw4i&qfi futugflfilr ;FM $n @ eunfi ca caeefrstlt? zise M lki" Miime exffiW!-,. ermmipopulari, regionafi : .& te fuvi&w&"'
" *&M $n tueWraasd-, .ftohat*, ,,gftdiitegd siffi*" -cr,mii@gud ifu?gf &r vergitre ". exprilrrm !otx$So@ -w,.ri c w ffii hrdrwnchi " ;,,dd, navat& @sapffi wM, .aei &z.miilwm- "-"n$rfil*: vdd. Euxwetw:in:uew ogldfu & wt:w*" -fuaw utrstt
ai partat-o pe dcE;*e" J*tivd dic -SA M - NfusMcu dinlii de tef -' .tr
Lhwrrird,a@fo rcfsilriSxpria rffid a ffii Mrdi oaft se evidea4iazi
qi fo cry*ir*p" dc omica fo lte:ffii: *fu WXal wrU-wlfW@wil{x fuwi tue wefPt:iwcnffi xn WW ffic WiiwoY- gii & a crea rrne in
bffi fo rouft *IMr {furyM w tu fu wierea +L ur-
ffi:$. nLqN W, iln @ffir Ye''{M'w- " *$[fr rag"
fuiii ea W &-n W si fu, sdr" &4i e'enea sA fugie e- fuffi@wwfu" ae@i'xt&'ce vE sprun-,
*fi e p-twvW M w se wi fugd fu wd wd.ua ffi.fo &e wiL & w sw wi ffi&ci-'Ai cu sttd'
ilirffi @e" aw wd & Piidmnmdwd. -
GMEIMtrIBET PHSMil.tA.ffi TTABW.AXS
D.nscfti$id pnibcisd, qrssmm, d hasndri cnlt Pavesten lui
frryde dc Im C"mryg{t*" fo amlt*Oi llury, un persma$ redirt'ffutmd ffnrlt**uiq aod ffi&wm d ue4iflmpopilare' El nu are
'em.'l ry"rmnga$imr ec rulindliammX fo modlfudm Smefeb fuluicmc i se c4m.. ftin mm, lh o ledmri ryaficlOi'untn ciftod sunt
&nbqi s6 -,qnffi af, tts# r@d{ele sde st: :dldorezri a{fuv,a4ilm 5t dfdry@nffin M src trxslhufu llnui eror v€dlat'il Esle voriba ins6
dma.Wo perre@Ee de nryrafalb a tezei mult:mai lxoftrntle pe
am o m4iim benmndl fu{ uairfui prime,*e ajutoare prefuare (calul
m5rffiwm,. [fmiqdc5, f'un:icile. albinele, sgi circri n6z&i-$e@ qi qemw io ma oe S pnqsme, deoarece dovedeqte calftlfN€
mo*pile ss3ss6 {wnd wii;iilcr iqpfoat
"ACIe6tecalitX.[i ties in'evider46de-a lr$rgtit poxaEqlti prin inre,rm-
d$ul nijloaehr de ,mracterizarc diiracte .qi itrdirodc.
15
Bunitatea qi spiritul milostiv sunt relevate, in mod direct" prinpoftretul moral frcut de alte personaje'. ,,Fii tncredintat cd nu eu,
ci puterea milosteniei qi inima ta,cea bund te ajutd, Harap-Alb"(Sf?nta Dumini cra), ,,Harap-Alb, fiindcd e;ti a;a de bun, de 1i-a.fostmiLd de viaya noastrd..." (regina furnicilor), dar qi prin intermediullimbajului: ,,!ine, mdtu;ii, de ln mine puyin $i de la Dumnezeu mult"gi al monologului intericjr:',,.ltd el oleacii;i se sfituie;te cu gdndul:<<Sd trec peste d1nsele am sd omor o mul1ime... dar tot mai bine sd
dau prin apd... decdt sii curm viaya atdtor gAzulile nevinovate>".Extrem de sim{itor la criticile craiului: ,,fdcAndu-se atunci rosu
cum ti gotca, iese afard in grddind Ei tncepe a pLhnge tn inima sn,
Iovit.fiind tn adfincul sufletului de apdsdtoarele cuvinte aLe piirin-telui sdu", tAnirul ii cere cu modestie: ,,Dd-mi voie ca sd mti ducsi eu pe urma fralilor mei; nu de alta, drtr ca sd-mi incerc norocul"sI incerce $i el, $i cuvintele pe care le rosteqte in continuare suge-
reazi determinare si ambilie in realizarea scopului propus: ,,iyi fi-ginluiesc dinainte cd, odrttd pornit din casa d-taLe, inapoi nu tn-oiumai tntoarce, sd ;tiu bine cii m-oiu htAhi ;i cu moartea tn cale."
DupI ce trece cu succes proba podului, tatil intuieste cd mezinulare spiritul necesar unui viitor impirat (, ,Merg,i de-acum tot tnainte,cii tu e;ti vrednic de tmpdrat"), aqa cum prorocise, de altfel, ;i SfAntaDuminicl: ,,Pulin mai este, qi ai sd ajungi impdrttt, core n'u mni stataltul pe .fala pdmdntului a;a de iubit, de sldvit si de puternic...pentru cd \ie a fost scris de sus sii-yi jle datd aceastir cinste."
Gestul din momentul despirlirii de crai ,,apoi sdrufi mAna td-tdlui sdu" dovedeEte respectul pe care i-l poarti, iar portretul moralrealizat prin autocaracterizare sugereaze incercerea fiului de a finecont de sfatul plrintesc: ,,Din copildria mea sunt deprins a ascultade tatd, si tocminduie pe tine, parcd-mi vine nu ;tiu cum..." Mai tir-ziu, isi asumd greseala de a fi incdlcat interdictia legati de omul spOn:
,,SfAnt sdfie rostul tdtAne-meu, cii bine m-a invdlat! Aqa-i cd, dacdn-am linut sami de vorbele lui, am ajuns slugci la dhrloagd..."
16
in relatia cu impdratul Verde se aratl a fi demn de admirafie:
,,Slt nm eu o slugii a;a de vrednicd qi credinciottsd crt Harap-Alb'
a$ pune-o Ia mctslt cu mine, cd mult preyuie$te omul acestu" $i din
poitu.u d" slujitor al Spdnului va incerca sI urmeze mereu caiea cea
ireapti, precum emirul ce plecl prin pustiu la Mecca: ,,Mul;i crai
;i impdrayi ii ie;eau inainte... ;i cdre dincotro il ruga"' pentru ase-'*rn)n
odoor"" Dar Harap-Alb ca de foc se ferea ;i, urmAndu-qi
calea inainte, kt stdphnul siiu Ie ducea."
Toate aceste calititi contureazd, dupi modelul basmului popular'
un prototip, o proieclie in lumea ticlionali a idealurilor de bine'
frumos ;i adevlr ale oamenilor din realitate' Totttsi, Povestea lui
Harap-Alb nu este numai ataL ci $i imaginea unui periplu ai matu-
rizdrli de-alungul cdmia eroul parcurge mai multe etape : mezinul
craiului, sluga-ucenic Harap-Alb 9i impiratul-mire'PlecAnd la drum, tiul craiului este fbarte tdnlr qi naiv, imagine
conturatl prin portretui moral iZcut de narator: ,,Fiul craiului, bo'
boc tnfeLil sdi Ia trebi de aieste, se potriveste SpAnufui si se bagd
n.faniknti, firti sd-i trdzneascd prin minte ce i se poate tntLmpla" 'dai qi prin caracterizareaindirecti prin limbaj: ,,Fiindcd mi-au mui
ie;it pLnd ncum tnainte inclt doi spAni... ultoi mai-mi vine a crede
cir ttiasta-i Tartt spdnilnr..." Tinerefea qi lipsa experienlei in cele ale
vielii sunt scoase in eviclen
