MEDIUL SI DEZVOLTAREA DURABILA

MEDIUL SI DEZVOLTAREA DURABILA

Iulie 2010 STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE Proiect finantat din Fondul Social European

În Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 se recunoaşte că Romania are inca o economie ineficienta, bazata pe consumul excesiv de resurse şi un capital natural minat de riscurile unor deteriorari ireversibile


PROBLEME DE MEDIU

schimbări climatice

fenomenele de eroziune si desertificare

poluarea solului, apei si aerului

reducerea suprafetei sistemelor forestiere si a zonelor umede

disparitia sau periclitarea existentei unui numar mare de specii de plante si animale terestre sau acvatice şi a habitatelor de care depind acestea

epuizarea accelerata a resurselor naturale neregenerabile


FACTORI GENERATORIAgricultura prin transformarea unor ecosisteme naturale in terenuri arabile si amenajarea lor pentru aplicarea tehnologiilor de productie intensiva ex.: luncile inundabile, pasunile cu vegetatie de stepa, terenurile cu exces de umiditate, perdelele forestiere sau corpurile de padure din zona de campie sau din luncile raurilor au fost defrisate etc.;

Industrializarea care a antrenat cresterea consumului de resurse ne-regenerabile si a contribuit masiv la poluarea mediului;

Urbanizarea si transferul de populatie din mediul rural, insotite de masuri insuficiente pentru colectarea si tratarea corespunzatoare a deseurilor si a apelor uzate;

Lucrari hidrotehnice ample pentru crearea acumularilor de apa si protectia impotriva inundatiilor;

Dezvoltarea infrastructurii de transport, in conditiile mentinerii unui parc de mijloace de transport invechite fizic si moral;

Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile si ne-regenerabile pentru a alimenta procesele de productie din economie;


SOLUTIIDezvoltarea social economica a produs deteriorarea mediului

S-a pus problema cresterii zero pentru a stopa agravarea problemelor de mediu-solutie de neacceptat

De la conferinta Natiunilor Unite privind mediul si dezvoltarea de la Rio de Janeiro din 1992 viziunea se schimba, punandu-se accent pe dezvoltarea durabila asumata de statele semnatare ale Conventiei privind dezvoltarea durabila


DEZVOLTARE DURABILĂTotalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-economică, având ca fundament, în primul rând, asigurarea unui echilibru între sistemele socio-economice si elementele capitalului natural

Dezvoltarea care urmăreste satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi

Pentru Romania, dezvoltarea durabila nu este una dintre optiunile posibile ci

singura perspectiva rationala a unei dezvoltari accelerate pe termen lung in toate cele trei componente esentiale (economica, sociala si de mediu)

conditia esentiala pentru reducerea treptata, intr-un orizont de timp cat mai scurt posibil, a decalajelor care separa inca Romania de nivelul mediu al UE in privinta calitatii vietii si pentru asigurarea unei coeziuni reale


DEZVOLTAREA DURABILA PRESUPUNE DECUPLAREA

CRESTERII ECONOMICE DE DEGRADAREA MEDIULUI 1. Controlul poluării şi managementul riscului în toate

domeniile de activitate in vederea scaderii riscului de poluare a atmosferei, apei si solurilor

2. Conservarea si gestionarea resurselor naturale si a

biodiversitatii, evitarea exploatarii lor excesive, sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.

3. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale (inundaţii, alunecări de teren, cutremure) prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone .


Gestionarea deşeurilor

Gestionarea deseurilor generate de populatie devine o problema din ce in ce mai dificila. Pe masura ce nivelul de trai creste cantitatea de deseuri generate urmeaza aceeasi tendinta.

Gestionarea deseurilor cuprinde toate activităţile de

colectare transport tratare valorificare eliminare

inclusiv supravegherea acestor operaţii şi îngrijirea zonelor de depozitare după închiderea acestora.


Gestionarea deşeurilor din sectorul municipal

Deşeurile generate în sectorul municipal urban şi rural(HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase)

Deşeuri menajere şi asimilabile celor menajere deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii; deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire); deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale; deşeuri voluminoase.

Ambalaje Deşeuri provenite din activităţile de construire şi desfiinţare Nămoluri de la instalaţiile de tratare a apelor uzate Vehicule scoase din uz Deşeuri de echipamente electrice şi electronice


Cantităţile de deşeuri generate şi eliminate în anul 2009 in municipiul Braila

Tipul deseului Cantitati

t/an

Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii)

din care:

70943

Deseuri menajere colectate în amestec de la populaţie 43539

Deseuri asimilabile din comert, industrie, instituţii colectate în amestec ( de la unităti economice si institutii publice)

19917

Deseuri voluminoase (DEEE) 9

Deseuri stradale 7478


Probleme legate de gestionarea deşeurilor din sectorul municipal

Numai doua localitati-Faurei si Insuratei- au implementat proiecte de management al deseurilor iar pentru municipiul Braila sunt in derulare procedurile de reglementare a investitiilor prevazute in MASTER PLAN care vor fi finantate prin POS Mediu- Axa prioritara 2-Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate

Acoperire cu servicii de colectare de la populatie –foarte redusa in mediul rural (trebuie sa atinga 100% in 2017)

Grad redus de dezvoltare a sistemunui de colectare selectivă a deseurilor - in municipiul Braila exista containere speciale doar in sectorul de activitate al SC BRAICATA SRL (treizeci puncte colectare cu cate 3-6 containere pentru ambalaje tip PET, sticla, metal, hârtie si carton) si foarte putine facilitati amenajate in mediul rural . Ca urmare peste 80% din cantităţile de deseuri generate sunt eliminate prin depozitare.

Nu exista facilitati speciale de colectare a deseurilor voluminoase iar prin campaniile Marea Debarasare organizate pentru deseurilor de echipamente electrice si electronice s-au colectat cantitatile foarte mici



Nu exista facilitati de tratare a deseurilor municipale

Exista doar doua statii de compostare a deseurilor biodegradabile la Ianca si Insuratei

Nu exista facilitati de eliminare a deseurilor din constructii si desfiintari, acestea fiind folosite pentru terasare sau material de umplutura, dar cantitati semnificative sunt depozitate ilegal pe terenurile din jurul localitatilor

Exista un singur depozit conform de deseuri la Muchea si doua depozite neconforme, Ianca si Faurei, planificate conform legii pentru inchidere, primul a sistat activitatea in 2009, al doilea poate opera pana in 2017 dar gradul de umplere este de cca 95%



Grad redus de responsabilitate a cetatenilor fata de modul cum trebuie gestionate deseurile: gunoiul menajer este depozitat pe strazi, pe terenuri agricole (in mediul rural , in amestec cu gunoiul de grajd) sau pe malurile apelor.

Pana la realizarea investitiilor prevazute in Master Plan in mediul rural, unde depozitarea pe platforme neamenajate a fost sistata in iulie 2009, trebuie sa se implementeze solutii de tranzitie pentru colectarea si eliminarea deseurilor menajere.

Solutia stabilita prevede colectarea din gospodariile populatiei de catre serviciile publice organizate de primarii, depozitarea temporara in containere de mare capacitate (10 containere pentru 9 zone de colectare) si eliminarea la depozitul conform Muchea

Iulie 2010 STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE Proiect

finantat din Fondul Social European

PERSPECTIVE DURABILEAplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Daca anterior depozitarea deseurilor reprezenta elementul prioritar această opţiune trebuie să fie ultima avută în vedere

Toate măsurile posibil să fie luate pentru o gestionare corespunzătoare a deşeurilor trebuie să ţină cont de principalele opţiuni pentru gestionarea deşeurilor, cu următoarea prioritate:

1. minimizare/reducere 2. refolosire, recuperare, reciclare3. tratarea4. depozitarea


Prevenire

Reutilizare / Reciclare

Valorificare energetică

ddDepozitare

Prevenire

Reutilizare / Reciclare

Valorificare energetică

Depozitare

Situaţia actuală în gestionarea deseurilor

Priorităţi viitoare în gestionarea deseurilor


DOCUMENTE PROGRAMATICE

Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor (HG 1470/2004 )constituie instrumentele de baza prin care se asigura implementarea in Romania a politicii Uniunii Europene in domeniul deseurilor

Planul Regional de Gestionare a DeşeurilorPlanul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (HCJ 26/2009)Planul de investiţii pe termen lung pentru perioada 2008-2038 “Managementul integrat al deseurilor in judetul Braila” - Master Plan (HCJ 95/2009)

Obiectivul general al acestor documente vizeaza crearea unei reţele integrate adecvate de instalaţii de eliminare a deşeurilor, a unui sistem integrat de gestionare, eficient din punct de vedere ecologic şi economic, ţinând seama de cele mai bune tehnologii disponibile, care nu implică costuri excesive, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.


INVESTITII PREVAZUTE IN MASTERPLAN

depozit nou în apropierea oraşului Ianca care după anul 2026, anul inchiderii depozitului Muchea, va deservi întreg judeţul.

staţie de transfer lîngă localitatea Însurăţei

două staţii de sortare şi două staţii de compostare ce vor deservi depozitele Muchea şi depozitul nou Ianca

o nouă staţie de transfer la Muchea după ce depozitul Muchea va sista activitatea

Colectarea de la populaţie se va face pe două fracţii, umed şi uscat, excepţie făcând localităţile izolate cu producţii scăzute de deşeuri şi pentru zonele aglomerate urbane


IMPACTUL PRODUCERII ŞI UTILIZĂRII ENERGIEI ASUPRA MEDIULUI ŞI UNELE MĂSURI DE PREVENIRE ŞI

DIMINUARE

Din inventarul anual al emisiilor in atmosfera realizat pentru anul 2009 pentru judetul Braila rezulta ca :

53,19% din emisii provin din procesele de ardere de combustibili fosili

- Din industria energetica si de transformare (44,41% -SC CET SA şi SC Termoelectrica SA Bucureşti-Sucursala Electrocentrale Brăila)

- Instalatii de ardere neindustriale (5,23%)- Arderi in industria de prelucrare (3,55%)

44,2% din traficul auto Iulie 2010 STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE Proiect

finantat din Fondul Social European

Masuri pentru limitarea impactului sectorului energetic in vederea reducerii consumurilor de energie si a emisiilor

poluante de gaze cu efect de seraModernizarea sistemelor de producere, distribuţie şi utilizare a energiei prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile în vederea reducerii poluării (tinta strategica a Romaniei este reducerea emisiilor de poluanti din aer cu 30% pana in anul 2015).

Cresterea eficientei energetice

Diminuarea pierderilor de energie in sectorul rezidential.

Modernizarea sistemelor de incalzire urbana.

Reabilitarea energetica a cladirilor multietajate

Folosirea cogenerarii şi a surselor regenerabile de energie in consumul brut de energie


Controlul emisiilor de poluanti proveniti din instalatii mari de ardere

In judetului Braila exista doi operatori in domeniul energetic care trebuie sa se conformeze la Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în atmosferă de la instalaţiile mari de ardere (IMA) :

SC Termoelectrica SA Bucuresti, Sucursala Electrocentrale Braila Cu o singura instalatie IMA cu perioada de tranzitie pentru poluantii dioxid de sulf si oxizi de azot pina la 31.12.2013;

SC CET SA Braila- 6 IMA :Pentru poluantii oxizi de azot s-a obtinut perioada de tranzitie pana la 31.12. 2011 pentru instalatia nr.1 si pina la 31.12.2010 pentru instalatia nr.2.Pentru instalatia nr.4 s-a acceptat functionarea in limita a max. 20000 ore in perioada 2008-2015, aceasta reprezentand o derogare prevazuta de lege.Instalatiile nr.3, 5 si 6 s-au inchis in anul 2007.

Conformarea este conditionata de retehnologizare – echipamente moderne mai putin poluante

Ambii operatori functioneaza in baza unui program pentru reducerea progresiva a emisiilor in atmosfera.


Diminuarea pierderilor de energie in sectorul rezidential

OUG 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte prevede lucrări de anvelopare a blocurilor construite după proiecte elaborate in perioada 1950-1990

Prin anvelopare se reduce consumul anual specific pentru incalzire - sub 100 kwh/mp, in conditiile in care in prezent, consumul de energie este cuprins intre 180

kWh/mp si 240 kWh/mp


RESURSE REGENERABILE DE ENERGIERomânia a adoptat Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie (HG 1535 /2004) şi Programului National pentru cresterea eficientei energetice si utilizarea resurselor regenerabile de energie in sectorul public, pentru anii 2009-2010 (HG 1661/2008).

Sursele regenerabile de energie sunt:energia hidro; energia valurilor, a mareelorenergia eoliana; energia solara; energia geotermala si gazele combustibile asociate apelor geotermale; biomasa; biogazul; gazul de fermentare a deşeurilor, denumit si gaz de depozit; gazul de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate

Nivelul tintelor nationale privind ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie in consumul final de energie electrica in perspectiva anilor 2010, 2015 si 2020 este de 33%, 35% si, respectiv, 38%.


Mecanismul de promovare a producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie

Sistem de cote obligatorii care impune furnizorilor de energie electrica achizitia unor cantitati minime de energie electrica produsa din surse regenerabile, proportional cu vanzarile acestora de energie electrica catre consumatorii finali.

Indeplinirea cotelor se dovedeste prin posesia unui numar corespunzator de certificate verzi dobandite in conditiile legii.

Certificatele verzi – sunt titluri pe care le primesc producătorii de energie electrică din surse regenerabile şi pe care le pot vinde pe piaţa certificatelor verzi atât internă cât şi europeană

Cota stabilită pentru anul 2010 este de 8,3% şi trebuie să ajungă în 2020 la 16,8%.


MECANISME DE FINANTAREProgramul de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului aprobat prin Ord.MMDD nr. 565/2009finantare din bugetul Administratiei Fondului pentru Mediu conform Ghidului de finantare aprobat prin Ord.MMP 950/2010 buget pentru sesiunea 1.07-14.08.2010 -110000 leibeneficiari : autoritati locale, sectorul privat si persoanele fizice care doresc locuinte eficiente energetic

Finanţarea se acordă astfel: a) până la 6.000 lei pentru instalarea panourilor solare;

b) până la 8.000 lei pentru instalarea pompelor de căldură; c) până la 6.000 lei pentru instalaţie de producere a energiei termice pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice.


ENERGIE EOLIANA

Braila este un judet cu important potential de energie eoliana.

Ca urmare, incepand din 2009 au fost realizate 7 proiecte de parcuri eoliene cu un total de 286 generatoare care ar putea furniza sistemului national cca 579MWh energie electrica.

Cel mai important parc se situeaza pe valea Calmatuiului, in extravilanul localitatii Insuratei si va fi compus din 93 generatoare.


ENERGIE SOLARA

Exista deja doua proiecte pentru realizarea unor sisteme de asigurare a energiei electrice cu panouri fotovoltaice (dispozitive capabile sa transforme energia solara in energie electrica) ce pot asigura cca 4MWh.

BIOGAZ

5 proiecte producere biogaz si energie electrica din surse regenerabile - resturi vegetale, biomasa si gunoi de grajd din ferme de crestere intensiva a animalelor.


MEDIUL SI DEZVOLTAREA DURABILA

Documents

Transcript of MEDIUL SI DEZVOLTAREA DURABILA