Proiect la:

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

2

Tema:

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

3

Cuprins

Noțiuni generale.........................................................................................................................4

Activitatea de alimentare cu apă............................................................................................5

Necesitatea contorizării consumului de apă.....................................................................12

Principalele obiective şi priorităţi ale serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare...................................................................................................................................13

Concluzii finale şi recomandări............................................................................................15

Bibliografie.................................................................................................................................17

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

4

I. Noțiuni generale

Conceptul de dezvoltare durabilă s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor

decenii, în cadrul unor dezbateri științifice aprofundate pe plan internațional și a căpătat

valențe politice precise în contextul globalizării.

În istoria recentă, prima semnalare a faptului că evoluțiile economice și sociale

ale statelor lumii și ale omenirii în ansamblu nu mai pot fi separate de consecințele

activității umane asupra cadrului natural, s-a facut în raportul din 1972 al Clubului de la

Roma intitulat ”Limitele creșterii” (Raportul meadows). Documentul sintetiza datele

privind evoluția a 5 parametrii (creșterea populației, inpactul industrializării, efectele

poluării, producția de alimente și tendințele de epuizare a resurselor naturale), sugerând

concluzia că modelul de dezvoltare practicat în aceea perioadă nu poate fi susținut pe

termen lung.

Problematica raporturilor dintre om și mediul natural a intrat în preocupările

comunității internaționale începând cu prima Conferința a ONU asupra Mediului

(Stockholm, 1972) și s-a concretizat în lucrările Comisiei Mondiale pentru Mediu și

Dezvoltare, instituită în 1985. Raportul acestei Comisii, prezentat în 1987 de G. H.

Bruntdland și intitulat Viitorul nostru comun a oferit prima definiție acceptată a dezvoltării

durabile ca fiind ”o dezvoltare care satisface nevoile generației actuale fără a

compromite șansele viitoarelor generații de a-și satisface propriile nevoi.” Conceptul de

dezvoltare durabilă reprezintă rezultatulunei abordări integrate a factorilor politici și

decizionali, în care protecția mediului și creșterea economică pe termen lung sunt

considerate complementare și reciproc dependente.

De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o

dimensiune politică globală, fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferința Mondială

pentru Mediu și Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Specială a

Adunării Generale ONU și adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) și la Conferința

Mondială pentru Dezvoltare Durabilă de Johannesburg (2002). S-au conturat, astfel,

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

5

programe concrete de acțiune la nivel global și local (Agenda 21 Locală) conform

dictonului ”să gândim global și să acționăm local”.

II. Activitatea de alimentare cu apă

O problemă a dezvoltării durabile o reprezintă și sectorul serviciilor publice de

alimentare cu apă și canalizare. În ultimii 10 ani, acest sector a suferit transformări

majore, atât din punct de vedere tehnic cât și organizatoric.

Atât programul de guvernare pe perioada 2001 – 2004 cât și Strategia

Economică a României pe termen mediu evidențiază importanța serviciilor publice de

alimentare cu apă și canalizare și rolul lor în procesul de ridicare a calității vieții.

De aceea, Asociația Română a Apei a apreciat că este oportun să se elaboreze

o strategie pe termen mediu (2004 – 2007) și lung (până în anul 2025) pentru domeniul

serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, care, având ca punct de plecare

analiza situației existente, să creioneze scenariile posibile de modernizare și dezvoltare

a acestor servicii și să contribuie astfel la luarea unor decizii majore cu privire la

direcțiile de acțiune în etapele ce vor urma.

Analiza va trebui să aibă în vedere că serviciile publice de alimentare cu apă și

canalizare joacă un rol capital pentru îmbunătățirea calității vieții tuturor cetățenilor și

pentru lupta împotriva excluderii sociale și izolării. Ținând cont de importanța lor pentru

economie și pentru producerea de alte bunuri și servicii, eficiența și calitatea acestora

constituie un factor de competitivitate șe de cea mai mare coeziune, în special datorită

faptului că permit atragerea investițiilor în regiuni mai puțin favorizate. Furnizarea de

servicii publice de alimentare cu apă și canalizare într-o manieră performantă și

nediscriminatorie constituie, la rândul său, o condiție pentru o mai bună integrarea

economică în Uninea Europeană. În plus, aceste servicii alcătuiesc un stâlp al cetățeniei

europene, deoarece se numără printre drepturile cetățenilor europeni și oferă o

posibilitate de dialog cu autoritățile publice, în cadrul unei bune administrări.

Serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare se află în centrul dezbaterii

politice, în special din perspectiva rolului pe care îl joacă autoritățile publice într-o

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

6

economie de piață și anume, pe de-o parte, acela de a veghea la buna funcționare a

pieței și pe de altă parte, de a garanta interesul general, în special satisfacerea nevoilor

primordiale ale cetățenilor și conservarea bunurilor publice atunci când piața nu

reușește să o facă.

În anul 2002, din totalul de cca. 21,7 mil. locuitori, în România beneficiau de apă

potabilă din rețeaua publică 14,7 mil. persoane (68%), din care 11,3 mil. în mediul urban

(ceea ce reprezintă 77% din populația alimentată cu apă și 98% din populația urbană) și

3,4 mil. în mediul rural (ceea ce reprezintă 23% din populația alimentată cu apă și 33%

din populația rurală).

Figura 1. Evoluția numărului populației cu acces la serviciul public de alimentare

cu apă (%)

Din comparația acestor date cu nivelele existente în anul 1976, rezultă o

dinamică a numărului de locuitori care beneficiază de apă potabilă din rețeaua publică

prezentată in figura de mai sus.

Într-un interval de 25 de ani s-a realizat o creștere a numărului de utilizatori

racordați la rețelele de apă curentă de la 29% din populația țării la 68%, în condițiile în

care, în acelați intreval de timp, s-au produs mutații majore și în raportul dintre populația

urbană și cea rurală.

Orașul Suceava este alimentat cu apă din doua puncte:

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

7

- uzina Berchișești apa fiind extrasa din cele peste 60 de puțuri subterane(foto1)

- uzina Mihoveni apa fiind captata din rîul Suceava (foto2.1)

Foto1 captarea Berchișești

Transportul apei de la uzina Berchișești este realizat prin cele doua conducte de

aducțiune cu dimensiunile Ø600 mm respectiv Ø800mm, apa potabilă este captată in

rezervorul de 10,000 mc de la Sf.Ilie (foto1.2) fiind apoi transportată către populație prin

rețeaua de conducte.

Apele subterane

Cele mai însemnate (cantitativ) ape descendente constituite în resurse

permanente, sunt cele freatice, situate în primul orizont acvifer. În funcţie de unităţile

tectonice structurale, denumite regiuni, acestea se caracterizează în funcţie de condiţiile

morfo-structurale.

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

8

Apele freatice sunt cantonate la adâncimi de 10 – 30 m, capabile să debiteze 1 -

10 l/s şi constituie principala sursă de apă în zonele rurale unde nu există sisteme

centralizate de alimentare cu apă. Din punct de vedere calitativ acestea nu îndeplinesc

condiţiile de potabilitate datorită depăşirii indicatorilor specifici fizico-chimici şi

microbiologici.

Apele subterane de adâncime sunt situate sub nivelul zonei schimbului activ şi

sunt influenţate de apele superficiale şi în acelaş timp ele depind în mai mică măsura

de condiţiile climatice.

Foto1.2 Stația sf. ilie

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

9

Transportul apei de la barajul Mihoveni (foto2) este realizat prin conducta

Ø800mm, ce duce in stația de captare Mihoveni, iar de aici apa este transportata prin

cele doua conducte Ø600 mm respectiv Ø800mm catre uzina Mihoveni (foto2.1) pentru

tratare și distribuție .

Conductele sistemelor de transport şi distribuţie a apei potabile sunt construite

din toată gama de materiale: oţel, azbociment, PREMO, fontă, PVC, PEHD, cu o

lungime totală de 426 km, din care 193 km în municipiul Suceava.

Foto2 barajul Mihoveni

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

10

Foto2.1 Uzina de apă Mihoveni

Harta zonelor de alimentare cu apa

Datorită extinderii contorizării consumului apei reci şi restrângerii sau încetării

activităţii unor agenţi economici volumul de apă potabilă vândută prezintă o tendinţă

descrescătoare de la an la an.

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

11

Datorită faptului că datele referitoare la producţia de apă vândută în anii

precedenţi de către agenţii fie nu există fie sunt incerte este prezentat numai pentru

municipiul Suceava evoluţia producţiei de apă vândută în perioada 2004-2012

-mc-

PerioadaApă potabilă

vândută

din care:

Ag. economici Populație

0 1 2 3

2004 20.368.912 13.434.110 6.934.802

2005 17.881.289 12.142.792 5.738.497

2006 15.992.714 12.042.086 3.950.628

2007 14.444.909 11.037.676 3.407.233

2008 13.348.713 9.814.508 3.534.205

2009 12.757.812 8.505.547 4.252.265

2010 12.495.907 8.240.423 4.255.484

2011 11.393.651 7.265.163 4.128.488

2012 10.848.230 6.741.544 4.106.686

În urma prezentării acestor date, se poate concluziona că:

- analizând consumurile la agenţii economici exclusiv TERMICA, se păstrează

aceeaşi linie descendentă comparativ cu bilanţul anual anterior, scăderea consumului

fiind de 553.215 mc. Această diminuare a cantităţii de apă vândută este motivată de

reducerea activităţii la mari agenţi precum: Akrom Akal, Bermas S.A, Ambro S.A.

- analizând evoluţia consumurilor la SC TERMICA SA se constată în 2012

stoparea evoluţiei descendente a consumului, înregistrându-se chiar o mică creştere de

22.518 mc faţă de 2011. Astfel dacă în 2011 comparativ cu 2010 s-a înregistrat o

scădere a consumului cu 444.916 mc în 2012 faţă de 2011 avem un plus de 22.516 mc.

Unul dintre motive îl constituie şi înlocuirea în cursul anului 2012, a buclei de măsură pe

apă industrială cu un nou sistem performant.

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

12

- la asociaţiile de proprietari pe anul 2012 s-a constatat o scădere a apei vândute

cu 14.222 mc. Dacă la scările contorizate consumurile au crescut cu 55.414 mc, la cele

necontorizate consumurile din apartamente au scăzut cu 78.646 mc. Se impune astfel

continuarea şi finalizarea contorizării care ar determina atât creşterea producţiei cu cca.

50.000 mc/lună, cât şi identificarea şi remedierea pierderilor de pe reţelele de distribuţie

cu efect direct asupra raportului vândut/captat.

III. Necesitatea contorizării consumului de apă

Analizând prin comparaţie consumurile de apă de la scările de bloc contorizate cu

cele necontorizate s-au constatat următoarele aspecte :

- media consumului lunar/persoană/lună la scări contorizate este de 3,41 mc

- media consumului lunar/persoană/lună la scări necontorizate este de 2,04 mc

Făcând diferenţa rezultă un consum lunar de apă neînregistrat de 1,37

mc/persoană/lună.

În cazul municipiului Suceava apa caldă se produce în sistem centralizat, media

consumului lunar/persoană/lună la apă caldă la scările contorizate fiind de 1,6 mc, spre

deosebire de celelalte agenţii din judeţ unde apa caldă se prepară local de fiecare

furnizor.

La nivelul municipiului Suceava există un număr de 30.864 persoane care nu

beneficiază de contorizare la nivel de scară ceea ce înseamnă un consum de apă

neînregistrat de 30.864 x 1,37 = 42.283 mc/lună

La nivelul unui an întreg pierderile de apă prin neînregistrarea lor sunt de 42.283

x 12 = 507.396 mc numai în municipiul Suceava.

Se impune astfel continuarea şi finalizarea contorizării care ar determina

creşterea producţiei cu cca. 42.283 mc /lună cu efect direct asupra raportului vândut /

captat.

Pe total operator, continuarea procesului de contorizare va avea ca efect

creşterea producţiei .

La nivelul unui an întreg se poate estima o pierdere pe operator de aproximativ :

113.075 x 12 = 1.356.900 mc

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

13

Pentru formarea unei imagini asupra situației contorizării consumului de apă rece,

este prezentat următorul tabel:

Nr.

crt.

Tip

utilizator

Număr

total

existent

Total

puncte de

consum

Puncte de

consum

contorizate

Puncte de

consum

necontorizate

0 1 2 3 4 5

1Agenți

economici2264 3047 2949 98

2Blocuri de

locuințe1450 3006 1441 1565

3 Case 13705 13705 7099 6606

4 TOTAL 17419 19758 11489 8269

IV. Principalele obiective şi priorităţi ale serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

Promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă şi protecţia mediului.

Serviciile de alimentare cu apă sunt direct influenţate de calitatea resurselor

naturale de apă, iar cele de canalizare au un impact deosebit asupra acestora. Ele pot

participa în mod esenţial la limitarea gradului de poluare prin colectarea şi epurarea

eficientă a apelor uzate, dar pot în acelaşi timp să reprezinte un important factor

poluator, dacă procesul de epurare este necorespunzător .

Dezvoltarea durabilă a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

presupune:

• Imbunătăţirea starii tehnice a infrastructurii prin creşterea capacităţii de

înmagazinare, soluţionarea cazurilor de supradimensionare a reţelelor apărute ca

urmare a reducerii consumurilor specifice şi refacerea sistemelor în corelaţie cu cea mai

bună tehnologie existentă pe plan mondial ;

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

14

• Utilizarea eficientă a fondurilor U.E. pentru cofinanţarea programelor care

cuprind măsuri de dezvoltare a infrastructurii serviciilor de apă şi canalizare (ISPA,

SAPARD, SAMTID).

• Dezvoltarea unor programe comune cu ţările din bazinul Dunării în vederea

protejării mediului din această zonă a Europei.

• Dezvoltarea unor servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare eficiente,

gestionate în spiritul unei culturi a calităţii şi performanţei.

Descentralizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare

Responsabilitatea organizării şi funcţionării serviciilor publice de alimentare cu

apă şi canalizare revine autorităţilor locale. Sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a

performanţelor operaţionale şi financiare ale agenţilor prestatori în vederea creşterii

siguranţei şi calităţii serviciilor asigurate populaţiei, prin:

1. Elaborarea unei legislaţii speciale care să reglementeze funcţionarea

adunărilor generale a acţionarilor şi a consiliilor de administraţie şi a responsabilităţilor

care le revin acestora în cadrul societăţilor comerciale care prestează servicii publice de

alimentare cu apă şi canalizare.

2. Eliminarea suprapunerilor de atribuţii ale autorităţii de reglementare cu

competenţele autorităţilor locale.

3. Simplificarea legislaţiei în scopul accelerării procedurilor şi mecanismelor de

obţinere a aprobărilor şi avizelor necesare operării.

Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare şi

creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii

Gradul redus de echipare tehnico – edilitară ca şi lipsa surselor în anumite zone

îngreunează accesul populaţiei la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare supuse

controlului şi monitorizării autorităţilor. Trebuiesc luate măsuri de extindere a sistemelor

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

15

de alimentare cu apă şi canalizare centralizate şi creşterea gradului de acces al

populaţiei la aceste servicii prin :

Promovarea unor noi programe naţionale de investiţii cu finanţare internaţională.

Accelerarea implementării rogramelor de dezvoltare a infrastructurii rurale

(Programul de Dezvoltare Rurală, SAPARD).

Promovarea unor proiecte de dezvoltare regională a serviciilor de alimentare cu

apă (Zetea, Sălaj, Izvarna).

Promovarea de urgenţă a unei legislaţii fiscale care să acorde înlesniri pentru

investitorii în infrastructura serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.

V. Concluzii finale şi recomandări

• Serviciile de alimentare cu apă şi canalizare se încadreaza în sfera mai largă a

servicillor publice de interes economic general a căror reglementare unitară a început în

Uniunea Europeană prin elaborarea unei Cărţi Verzi care a fost lansată la Bruxelles în

luna mai 2003, pentru a fi dezbătută în toate ţările membre şi candidate ;

• Calitatea apelor de suprafaţă destinate prelevării de apă potabilă, protecţia

apelor subterane împotriva poluării create de unele substanţe periculoase, protecţia

apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, calitatea apei destinată

consumului uman, epurarea apelor uzate orăşeneşti, gospodărirea apelor la nivel de

bazin hidrografic sunt aspecte reglementate prin directive ale Uniunii Europene.

Prevederile acestora au fost transpuse în legislaţia românească şi urmează să fie

implementate în totalitate pe parcursul perioadei de tranziţie care se negociază cu

Comisia Europeană în cadrul procesului de aderare;

• Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare au o dimensiune

economică şi o dimensiune socială, indisolubil legate între ele. Din punct de vedere

economic ele crează premisele desfăşurării proceselor de producţie la un număr mare

de activităţi din alte ramuri ale economiei naţionale şi reprezintă o piaţă de desfacere

pentru o serie de produse finite din alte sectoare economice. Din punct de vedere social

serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare asigură locuri de muncă pentru un

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

16

număr mare de salariaţi, dar mai ales asigură apa potabilă necesară vieţii omeneşti şi

igienei corporale a unei importante părţi a populaţiei ţării;

• Strategia naţională în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi

canalizare trebuie elaborată şi monitorizată la nivel central, cu participarea tuturor

factorilor interesaţi. Implementarea acestei strategii trebuie susţinută prin măsuri de

natură economică, tehnico-ştiinţifică, financiară, legislativă şi instituţională.

• Autorităţile locale trebuie să-şi elaboreze propriile strategii de dezvoltare şi

modernizare a infrastructurii serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare şi

sunt direct responsabile de asigurarea populaţiei cu servicii de calitate corespunzătoare

şi la un preţ accesibil;

• In elaborarea acestei strategii trebuie avută în vedere dubla dimensiune a apei :

calitate şi cantitate. În aceste condiţii alături de activitatea de investiţii este necesar să

se concentreze eforturile operatorilor şi a autorităţilor locale în direcţia promovării

conceptelor managementului calităţii serviciului, inclusiv calitatea apei ;

• În lucrările de modernizare-dezvoltare vor fi promovate soluţii tehnice corelate

cu cele mai noi evoluţii pe plan mondial;

• Vor fi realizate măsuri de creştere a capacităţii de înmagazinare a apei potabile

şi vor fi soluţionate cazurile de supradimensionare a reţelelor apărute ca urmare a

reducerii consumurilor specifice;

• În vederea extinderii infrastructurii apei şi canalizării în sistem centralizat şi

creşterii capacităţii de administrare şi finanţare a respectivelor servicii publice, astfel

încât să poată răspunde cerinţelor cuprinse în directivele europene, autorităţile locale

trebuie să se asocieze după criteriul apartenenţei la acelaşi bazin hidrografic pentru a

delega aceste servicii unor operatori performanţi din punct de vedere tehnic,

organizatoric şi financiar ;

• Procesul de licenţiere a operatorilor de către ANRSC trebuie să ducă la

creşterea performanţelor celor care rămân pe piaţă şi implicit a calităţii serviciilor oferite

populaţiei;

• Sursele proprii ale operatorilor şi cele ale bugetelor locale nu pot asigura

modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii apei într-o perioadă rezonabilă de timp. De

Dezvoltarea durabilă a apei potabile în ora ulș Suceava

17

aceea, trebuiesc făcute eforturi pentru atragerea cât mai multor fonduri nerambursabile

de la Uniunea Europeană şi ţările membre ale acesteia, precum şi de la alte instituţii

internaţionale donatoare. De asemenea, pentru completarea surselor de finanţare

trebuiesc realizate parteneriate public-private, iar acolo unde este cazul şi în urma unor

analize aprofundate privind eficienţa economică, pentru investiţiile prioritare şi urgente

vor fi atrase şi unele împrumuturi rambursabile, în general pentru cofinanţare;

• Pentru perioada 2004 - 2007 trebuiesc asigurate resurse financiare anuale

pentru investiţii în valoare de cca. 625 mil. Euro ;

• Pregătirea profesională va trebui să fie inclusă în sarcinile contractuale pentru

toţi operatorii de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare, şi va trebui să fie

monitorizată ca şi ceilalţi indicatori de performanţă.

• Societatea civilă reprezentată prin patronat şi sindicate, asociaţii profesionale şi

ale consumatorilor va trebui să fie o prezenţă activă, alături de autorităţile publice

centrale şi locale, în procesul de implementare a strategiei de dezvoltare durabilă a

servicillor publice de alimentare cu apă şi canalizare.

VI. Bibliografie

1. www.anrsc.ro

2. www.mdrl.ro

3. Acet Suceava

4. www.ara.ro