Dezvoltarea Durabila A

download Dezvoltarea Durabila A

of 40

Transcript of Dezvoltarea Durabila A

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    1/40

    DEZVOLTAREA DURABILA A

    TURISMULUI

    Cuprins

    Capitolul 1 . Dezvoltarea durabila : concept modern

    1.1 Conceptul de dezvoltare durabila- generalitati

    1.2 Turismul durabil si formele sale

    1.3 Politica de protectie a mediului in industria ospitalitatii

    Capitolul 2 . Ariile naturale proteate

    2.1 !curt istoric privind protectia ariilor naturale

    2.2 Definitii" principii clasificari si concepte fundamentale

    2.3 Clasificarea ariilor proteate in #om$nia

    2.% Amenintari asupra ariilor proteate

    Capitolul 3 . &coturismul - principala forma de manifestare a turismului durabil

    3.1 &coturismul intre teorie si practica

    3.1.1 Conceptul de ecoturism

    3.1.2 &coturismul ca segment pe piata

    3.1.3 &coturismul ca oportunitate de afaceri

    3.2 &'perienta internationala in planul organizarii ecoturismului

    3.3 &coturismul in ariile proteate - e'perienta internationala si a #om$niei

    Capitolul 1.Conceptul de dezvoltare durabila - concept modern

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    2/40

    Dezvoltarea durabila( dezvoltare ce satisface nevoile generatiilor actuale fara apreudicial interesele generatiilor viitoare

    )ediu( ansamblu de conditii si elemente naturale ale Terrei : apa" aerul" solul si subsolul"

    toate straturile atmosferice" toate materiile organice si anorganice" precum si fiintele vii"sistemele materiale *n actiune cuprinz$nd elementele enumerate anterior" inclusiv valorilemateriale si spirituale.

    De la Adam !mit+ si p$na *n zilele noastre" teoria economica analizeaza direct sauindirect ,dezvoltarea,. isul oricarui capitalist a fost si este dezvoltarea afacerilor sale" cucerireaunor noi piete" globalizarea. data cu cresterea comple'itatii cone'iunilor din economiamondiala s-a simtit si nevoia redefinirii de catre specialisti a acestui concept. Parado'ul stiinteieconomice este ca teoriile sale sunt create dupa analiza fenomenelor" spre deosebire de altestiinte *n care teoria precede practica /de e'emplu &dison a inventat becul dupa multee'perimente si calcule *n laborator" *n timp ce piata a fost analizata mult dupa aparitia ei0. Asa s-a

    *nt$mplat si cu conceptele dezvoltarii durabile sau viabile. Dupa douazeci de ani de e'pansiuneeconomica fara precedent" abia *n anii apar primele preocupari de redefinire a conceptului dedezvoltare.

    1.1 Conceptul de dezvoltare durabila - generalitati

    4ncep$nd cu 152" anul *n care a fost publicat primul raport al Clubului de la #oma -

    ,6imitele cresterii, - si c$nd a avut loc prima Conferinta a 78 asupra problemelor de mediu la

    !toc9+olm" au fost identificate peste de interpretari ale conceptului de dezvoltare" *n noua

    viziune a interdependentelor dintre problemele mediului *nconurator" bunastarii generale siprocesului cresterii economice1. una din aceste interpretari a dus la crearea termenului deecodezvoltare" care subliniaza necesitarea cautarii unor strategii concrete de dezvoltare capabilesa duca la folosirea rationala si sanatoasa din punct de vedere ecologic a unui sistem dat " pentrusatisfacerea nevoilor fundamentale ale populatiei locale2.1 Popescu" C-tin; Ciucur" D.;Popescu" an -Restructurarea ordinii internationale. Raport catre Clubul de la Roma" &d.Politica"=ucuresti" 15?

    Din cele peste de interpretariale conceptului de dezvoltare" specialistii s-au oprit la cel ce

    pare a defini" pentru moment" cel mai bine" rezolvarea problemelor umanitatii: D&@6TA#&

    D8#A=

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    3/40

    Dezvoltarea durabila *nseamna *n plan material mentinerea posibilitatilor si conditiilorde viata pentru generatiile viitoare" *n special a resurselor naturale regenerabile cel putin lanivelul celor e'istente pentru generatia actuala" precum si redresarea factorilor de mediu afectatide poluare. 4n plan spiritual" dezvoltarea durabila *nseamna mult mai mult; inseamna conservareamostenirii faptelor de cultura" realizate de cei din trecut si de cei de azi si dezvoltarea capacitatii

    de creatie *n viitor" a elitei celor care ne urmeaza.

    Conform definitiei date de C)&D" dezvoltarea durabila implica faptul ca volumul total al

    capitalului" format din capital fizic /masini" drumuri" +oteluri s.a.0" capitalul uman /sanatatea

    oamenilor" cunostintele si calificarea lor0 si capitalul natural /padurile" aerul" apa si solul fertile0"

    ram$ne constant sau creste *n timp.

    1.2 Turismul durabil si formele sale

    Turism durabil( dezvoltarea tuturor formelor de turism" managementul si mar9etingul

    turistic care sa respecte integritatea naturala" sociala si economica a mediului" cu asigurarea

    e'ploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare.

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    4/40

    =ucuresti" 155" p. 2E?.

    . e'istenta unei infrastructuri generale" care asigura circulatia" accesul si informarea;

    . prezenta unor structuri turistice de cazare" alimentatie publica" agrement.

    Aceste elemente definitorii ale turismului determina mai multe tipuri de impact" care pot

    *mbraca forme pozitive sau negative de manifestare.

    Impactul politic

    &ste determinat de pozitia *n politica turistica a guvernului privitoare la industriaospitalitatii"

    care pentru cazul #om$niei consideram ca ar trebui sa aiba urmatoarele directii:

    . turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebui sa se dezvolte *n viitor cu spriinulstatului;

    . folosirea *n mod optim a resursele naturale" culturale" ale teritoriului national" cu asigurarea

    protectiei acestora;

    . ridicarea calitatii amenaarilor turistice si a serviciilor turistice si prin *mbunatatirea politicii de

    resurse umane;

    . modernizarea infrastructurii generale si e'tinderea ei *n folosul dezvoltarii turismului;

    . rolul si dimensiunea sectorului privat *n turism trebuie sa fie marite considerabil.

    Impactul social

    !e manifesta prin influenta pe care o are turismul asupra modului de viata traditional al

    locuitorilor unei zone" asupra largirii orizontului lor spiritual si profesional. 4n conditiile *n caremodul de viata socio-economic are tot mai acute tendinte de generalizare si uniformizare"

    pastrarea unor elemente cu specific traditional" vor ocupa un loc important *n viitorul asezarilorincluse *n activitati turistice.

    Acestea reprezinta caile de pastrare a unei identitati socio-culturale" de dob$ndire a unei

    personalitati distincte *n cadrul turistic local" national si c+iar mondial. Aceasta valorificarea prin

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    5/40

    turism a patrimoniului natural si cultural al unei zonei turistice prezinta "*n plan social" at$t unimpact pozitiv" c$t si unul negativ.

    Impactul pozitiv se e'emplifica prin:

    . cresterea sansei sociale si profesionale prin realizarea de noi locuri de munca" *n serviciituristice

    si infrastructura generala;

    . crearea de noi locuri de munca sezoniere" cu precadere pentru tineri /elevi" studenti" etc.0 sifemei;

    . asigurarea si dezvoltarea progresului social" de crestere a curateniei si igienei publice" a

    confortului general *n localitatile turistice;

    . scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor

    realizate;

    . dezvoltarea sentimentelor de *ntelegere si toleranta deoarece sc+imburile interculturale *ntreturisti

    si populatia gazda faciliteaza disparitia barierelor lingvistice" sociale" rasiale" religioase"culturale.

    Impactul negativ se poate materializa prin:

    . perturbarea si distrugerea treptata a modului de viata traditional" *n cadrul structurilor sociale;

    . acceptarea de catre populatia locala a unor influente negative *n plan social.

    Pentru populatia din zonele rurale bunaoara" dezvoltarea *n timp si spatiu a activitatilor

    turistice poate conduce la renuntarea la modul de viata si la ocupatiile traditionale /pastorale"

    silvicultura" artizanat si mica industrie" etc.0 *n favoarea unor activitati si servicii turistice care

    aduc venituri mai rapide si mai importante.

    Impactul economic

    )aterializat prin dezvoltarea locala si regionala a localitatilor mai putin favorizate sub

    aspectul resurselor economice" impactul economic total se concretizeaza *n volumul determinatde c+eltuielile turistice.

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    6/40

    Din acest punct de vedere masurarea impactului economic poate tine seama de treielemente:

    . impactul directcare evidentiaza efectele primei runde de circuit

    monetar provenit de la turist;

    . impactul indirectmasoara efectele derivate ale rundelor aditionale cauzate de recircularea

    unitatii monetare initiale a turistului;

    . impactul indus /stimulat0comensureaza efectele derivate cauzate de angaatii unei firme

    turistice care c+eltuiesc o parte din salariile lor *n alte sectoare de afaceri.

    4n aceasta situatie impactul economic total este egal cu efectele impactului indirect plus

    impactul indus al c+eltuielilor turistului. 4n mod logic efectul multiplicator al turismului /K0 estee'primat prin *nsumarea celor trei impacturi" raportate la impactul direct.

    Impactul cultural

    &ste dominat de relatia dintre turisti si populatia locala" care nu este *ntotdeauna benefica *n

    plan local.

    Aspectele pozitive sunt date de:

    . dezvoltarea si revigorarea traditiilor culturale si religioase;

    . diversificarea formelor de artizanat;

    . favorizarea cresterii interesului populatiei locale pentru pastrarea si conservarea obiectivelor de

    interes turistic" naturale si culturale" care astfel pot fi valorificate;

    . initierea unor noi actiuni culturale *n plan religios" de pelerina la manastiri" cu scopulsatisfacerii

    sentimentului de sacralitate crestina" de respect fata de valorile morale.

    Aspectele negative sunt mai numeroase" iar aparitia lor se face simtita dupa un interval relativ

    mai lung de timp:

    . aparitia de sc+imbari a mentalitatilor" a valorilor morale sub influenta turistilor" pastrarea unor

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    7/40

    obiceiuri" datini doar pentru ca sunt pe gustul turistilor" aparitia 9isc+-ului;

    . adaptarea si copierea de catre rezidenti a unor atitudini si comportamente noi" atribuiteturistilor;

    . aparitia unor potentiale conflicte si antagonisme" atunci c$nd turismul devine fenomen de masa"

    suprasaturat" si conduce la disparitia sentimentului de m$ndrie fata de propria cultura;

    Impactul turistic

    Turismul este o industrie care permite *ncasari *n moneda nationala precum si *n valuta" si

    care contribuie la dezvoltarea comunitatilor locale cre$nd noi locuri de munca. &l difera de alte

    industrii prin aceea ca clientul se deplaseaza *n tara sau zona turistica dorita" pentru un anume

    produs turistic.

    Derularea activitatilor turistice necontrolat" aleator" fara luarea *n calcul a standardelor de

    amenaare si e'ploatare poate conduce la degradarea mediului si a resurselor turistice. Acesteaspecte sunt influentate de doua mari grupe de factori: factori care sunt o urmare directa adezvoltarii economice/industria" agricultura" transporturile

    si alte domenii de activitate0; factori care sunt rezultatul utilizarii mediului pentru turism siagrement.

    C+iar daca activitatile turistice nu agreseaza mediul" precum unitatile industriale" nu se poate

    ascunde faptul ca si turismul are influente negative asupra mediului ambiant.

    Impactul pozitiv este reprezentat de:

    . cresterea numarului de unitati de cazare" *ndeosebi *n asezarile urbane si rurale defavorizate;

    . sporirea numarului de unitati de alimentatie publica" prin spriinirea initiativelor locale pentru

    valorificarea bucatariei traditionale si utilizarea produselor locale specifice /vinuri" br$nzeturi"

    produse de carne" legume si fructe" etc.0;

    . crearea conditiilor de agrement-divertisment adecvat si diversificat" care de asemenea poatepune

    *n valoare resursele locale /cai" calesti" sanii" barci" instalatii traditionale de agrement" tarafuri"

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    8/40

    orc+estre si fanfare" etc.0;

    Impactul negativ este determinat *n primul r$nd de actiunea distructiva a turistilor asupra

    turistice. Actiunile distructive - *n multe cazuri inconstiente" datorata *n special lipsei de

    educatie turistica si ecologica - pot fi numeroase" mai ales *n zonele sau la obiectivele la care se

    contureaza o evidenta concentrare turistica si *n conditiile *n care dotarile si amenaarile turisticenu corespund cerintelor de protectie a mediului.

    &le sunt provocate de:

    - circulatia turistica necontrolata mai ales *n afara traseelor marcate" prin distrugeri asupra

    solului" vegetatiei" perturbarii faunei. Alte preudicii sunt aduse prin declansarea de incendii"

    *mpiedicarea refacerii ecologice" practicarea braconaului" duc$nd p$na la disparitia unor specii.

    Circulatia turistica necontrolata" *n grupuri mari" are influente negative si asupra obiectivelor

    culturale;

    - lipsa unor amenajari specifice" destinate popasurilor" instalarii corturilor" *n zonele si traseele

    de mare interes turistic. Produce fenomenul de degradare a peisaului" prin acumulari de deseuri"

    gunoaie" etc.;

    - distrugeri cauzate de turismul automobilisticprin parcarea si circulatia *n locuri interzise" cu

    abatere de la drumurile principale" cu oprirea *n poieni" pe malul apelor" prin producerea de: gazede esapament" zgomot" distrugerea de specii floristice. intensa circulatie turistica" aglomerarea

    parcarilor conduce la alterarea aerului *n zonele turistice;

    orme ale turismului durabil

    Dezvoltarea turistica durabila nu este doar un concept dezbatut" completat sau reformulat *n

    cadrul conferintelor purtate pe aceasta tema. 7ecesitatea protearii bogatiilor naturale" sociale si

    culturale care constituie patrimoniul comun al umanitatii si a satisfacerii nevoilor turistilor si

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    9/40

    populatiei locale a generat aparitia *n practica a unor forme de turism durabil. biectivele"principiile" cerintele dezvoltarii turistice durabile se regasesc *n forme ale turismului cum ar fi :ecoturism" turism.

    Din definitia data *nsa la *nceputul acestui capitol turismului durabil rezulta ca toate

    formele de turism /nu numai cele enuntate anterior0 ar trebui sa respecte principiile dezvoltariidurabile si deci" implicit" principiile turismului durabil

    activitatea turistica trebuie initiata cu miloace proprii ale comunitatii locale" iar aceasta

    trebuie sa-si ment*na controlul asupra dezvoltarii turistice;

    turismul trebuie sa ofere rezidentilor locuri de munca care sa duca la *mbunatatirea

    calitatii vietii comunitatilor locale si trebuie realizat un ec+ilibru *ntre activitatile

    economice dea e'istente *n zona si activitatea turistica; trebuie stabilit un cod de practici pentruturism la toate nivelurile: national" regional si local" bazat pe standarde internationale deaacceptate. Pot fi stabilite" de asemenea" liniile directoare pentru operatorii din turism"monitorizarea impactului diferitelor activitati turistice" c$t si limitele de acceptabilitate pentrudiferite zone; trebuie realizate programe educationale si training pentru *mbunatatireamanagementului *n domeniul protectiei resurselor naturale si culturale.

    Dezvoltarea turistica durabila" prin formele sale practice" conciliaza interese si obiective

    antagoniste" favorizeaza parteneriatul si cooperarea *ntre decidenti" operatori si consumatori si

    promoveaza interesul general pe termen lung" dincolo de cel particular" imediat. ormele de acum ,clasice, ale turismului durabil" cu care acesta este *nca confundat sunt

    prezentate pe larg *n capitolele ce vor urma. Ceea ce trebuie retinut *nsa este faptul ca" plec$nd dela oricare din criteriile de clasificare" definirea tuturor formelor de turism trebuie sa cont*na ideeade durabilitate. &coturismul" turismul rural" turismul stiintific" turismul cultural sunt doar,avangarda, formelor de turism durabil.

    Desi industria turistica acorda mai mare importanta problemelor legate de mediu si tot mai

    multa atentie turismului durabil" diferentele dintre bunele intentii e'primate de oameni atuncic$nd sunt supusi cercetarilor si ceea ce ei vor face efectiv *n vacante" nu ar trebui subestimate.7u e'ista nici un dubiu ca turismul" daca este bine planificat si condus" poate auta la generareaveniturilor pentru populatia locala si poate accelera dezvoltarea regiunii. A devenit o sursamaora pentru multe arii si numeroase tari din lume. Patrimoniul mondial" cultural si natural dee'emplu atrage acum vizitatori din toata lumea si poate deveni motorul dezvoltarii locale. Darmai multa atentie trebuie acordata impactului fizic si cultural al turismului de masa inclusivpierderile indirecte ce apar acolo unde se manifesta supraaglomerarea.

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    10/40

    1.3 Politica de protectie a mediului in industria ospitalitatii

    iecare unitate +oteliera trebuie sa-si creeze propriile politici de protectie pro- activa a

    mediului ambiant" indiferent daca face parte dintr-o companie puternica sau este o afacere de

    familie.Politicile corporative respectiv cele ale lanturilor +oteliere" nationale sau internationale"nu pot sa nu tina seama de zona de localizare a unitatii +oteliere" de climatul" conditiile specificede operare" constr$ngerile legale din punct de vedere al politicilor de mediu din tara respectiva.Daca aceste politici oficiale lipsesc" operatorii acestor corporatii au datoria morala de a leintroduce. ricum" fiecare unitate +oteliera are identitatea ei" particularitatile ei si" de aceea" estenecesar sa se foloseasca creator si sa se aplice concret informatiile despre mediul ambiant .

    &'perientele pozitive de succes" trebuie sa tina seama - *n procesul aplicarii lor *n practica

    curenta - de legislatia nationala si de constr$ngerile la care sunt supusi *n momentul dat" pentru a

    functiona *n parametri de performanta" pastr$nd nealterat mediul ambiant si calitatea serviciilor

    oferite. Politica fiecarei unitati trebuie sa se bazeze si pe cererea reala a consumatorilor deservicii turistice" pe implicarea clientilor *n punerea *n practica a acestor concepte - ca parteactiva si constienta - alaturi de personalul unitatii. Trebuie deci sa se educe *n permanentapersonalul si c+iar clientii.

    Politica de protectie a mediului urmata de un +otel trebuie urmarita *n permanenta alaturide realizarea indicatorilor de *ncasari sau gradul de ocupare. #ezultatele se pot observa numaidaca se mentin standardele de operare" cu reducerea consumurilor neustificate de: apa" energiesau combustibili" cu evacuarea resturilor menaere la canal. #ezultatele se mai pot observa si prin

    masurare: raportarea consumurilor la alte perioade din trecut dar si la reactia clientilor fata de

    atitudinea ,prietenoasa, cu mediul.

    4n cadrul politicii de protectie a mediului *nconurator este necesara realizarea unui plan de

    punere *n practica. Astfel" prima faza este cea a evaluarii" *n care se stabileste *n ce stadiu segasesc unitatea si localitatea. 4n a doua faza" cea a provocarii" este necesara atragerea tinerilorlucratori" a celor care au rolul de control din partea agentiei de protectie a mediului" a autoritatiipublice locale" anuntarea presei locale si c+iar centrale" implicarea filialelor locale" a asociatiilor

    profesionale din bransa. 8rmatoarea etapa" actiunea" necesita un plan simplu" cu obiective clare"care trebuie facut cunoscut *ntregului colectiv.

    actorul c+eie este implicarea managerilor. &i trebuie sa croiasca planul de abordare a

    acestor politici" pot pre*nt$mpina reclamatiile prin decizii manageriale corecte si la timp" cei carepot sa *nc+ida risipa de resurse.

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    11/40

    &ste necesara stabilirea responsabililor de actiuni" implicarea departamentului te+nic *n

    urmarirea consumurilor" metodelor si cailor de reducere fara afectarea proceselor te+nologicenormale si calitatea serviciilor. Totodata trebuie alocati si c+eltuiti bani pentru *nlocuirea acelorutilae care" pe l$nga consumuri neeconomice" pot pune *n pericol si viata clientilor.

    8ltima etapa este analiza rezultatelor obtinute. 8rmarirea rezultatelor trebuie facutaperiodic.

    !unt necesare corectarea erorilor sau depasirilor de consum" premierea celor care sunt merituosi*n punerea *n practica a planului" lansarea planului pentru urmatoarea perioada etc.

    Politicile de protectie ecologica trebuie sa aduca +otelierilor avantae multiple. Pe de oparte o crestere a volumului de afaceri" iar pe de alta parte reduceri *nsemnate *n costurile deoperare" adica un profit mai mare. Aceasta se traduce prin:

    1. un consum mai mic si" *n consecinta" costuri mai mici /multe masuri de protectia mediului

    sunt menite sa reduca consumul de energie" apa" materiale consumabile etc. servind" de

    asemenea" la reducerea costurilor de operare 0;

    2. loialitatea clientilor si o mai buna imagine publica /oaspetii +otelului sunt din ce *n ce mai

    interesati de protectia mediului *nconurator; daca se poate dovedi preocuparea pentru

    protectia mediului c$t si pentru confortul lor" se c$stiga respectul si loialitatea clientilor; ei

    vor face publicitate +otelului 0;

    3. atragerea si pastrarea unui personal devotat /daca personalul observa preocuparea pentru

    protectia mediului" va avea sentimentul ca este angaat de o companie mai *ntelegatoare;

    aceasta va duce la cresterea motivatiei" a loialitatii si eficientei personalului" ceea ce

    determina o fluctuatie mai mica a personalului0;

    %. avantae pe termen lung /lucr$ndu-se cu alti colegi din industrie si demonstr$ndu-se o

    practica buna se va contribui la asigurarea protectiei mediului *nconurator0.

    #ealizarile sunt obtinute printr-o planificare riguroasa" cu obiective clare si o urmarire atenta

    a *ndeplinirii actiunilor" dar mai ales" datorita unei decizii de demarare a actiunilor necesareprotectiei

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    12/40

    mediului.

    )ulte din rezultatele pozitive sunt obtinute prin masuri simple" fara a implica costuri

    deosebite. Altele sunt o combinatie de masuri simple si costuri relativ reduse" dar si masuri de

    investitii - cu costuri relativ mari" *nsa rambursate *nainte de termenul prevazut prin economiile

    realizate prin:

    . consumuri reduse de energie" combustibili" apa si ta'e de gospodarie comunala

    reduse /pentru deversari de efluenti F ape menaere tratate;

    . colectare deseuri compactate si reduse ca volum" v$nzarea deseurilor reciclabile -

    +$rtie" cartoane" sticle" doze de aluminiu" lemn de la europaleti si ambalae etc.0.

    ricare din aceste demersuri sau combinatii de masuri simple cu investitii relativ costisitoare

    aduc beneficii companiilor sau unitatilor operative.

    4n toata lumea" +otelurile si restaurantele" indiferent de localizarea lor" gradul de confort sau

    specific" natura clientilor etc. consuma cantitati importante de resurse" pentru a satisface cererea

    consumatorilor si pentru a mentine standardele de operare.

    Resursele consumate *n industria ospitalitatii sunt variate:

    materialele de constructii utilizate pentru realizarea acestor obiective - noi sau

    renovate;

    resursele energetice /energie electrica primita prin reteaua nationala sau produsa pe

    loc" *n zonele si localitatile izolate; combustibilii fosili - de obicei gaz metan si

    combustibilii lic+izi0; resurse utilizate pentru *ncalzirea unitatilor" prepararea apei

    calde menaere" functionarea tuturor instalatiilor" ec+ipamentelor" iluminat"

    comunicatii etc.;

    apa: care poate fi potabila sau nu;

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    13/40

    ec+ipamente si instalatii *nglobate *n constructiile propriu-zise" pentru a conferi

    destinatia de furnizor de servicii: +oteliere" de alimentatie" catering etc.;

    materiale si dotari necesare operarii curente: mobilier" lenerie" vesela" tac$muri"

    detergenti" materiale de curatenie" materiale publicitare etc.;

    alimente" bauturi" ingrediente" produse semiconservate etc.

    Cantitatile de resurse consumate depind de o serie de factori" *ntre care amintim c$tiva:

    localizarea unitatii respective" oras" statiune turistica" de-a lungul unor cai de transport

    rutier" naval sau feroviar;

    accesibilitatea la resurse /furnizarea de apa din apropiere sau prin aductiuni lungi si

    costisitoare; retea de transport energie sau energie electrica creata de generatoare cu

    combustibili lic+izi sau gaz metan0;

    dotarile te+nologice ale unitatii /ec+ipamente cu consumuri reduse" reciclare apa

    pentru alte utilizari" statii de tratare a apei potabile" iluminat prin becuri si lampi

    economicoase0;

    nivelul de ,constiinta ecologica, al lucratorilor respectivelor unitati si programelor de

    economisire aplicate;

    nivelul de preturi sau tarife ale resurselor consumate" care pot" deseori" sa in+ibe

    consumul neeconomicos si sa oblige la masuri de economisire" fara a dauna *nsa

    calitatii serviciilor.

    #aporturile cu tertii : furnizori ai industriei" constructori" proiectanti si ar+itecti" firme de

    *ntretinere curenta etc. trebuie sa fie orientate spre ac+izitii ecologice" nu numai din punct devedere al industriei +oteliere" dar mai ales din punctul de vedere al clientilor.

    Capitolul 2 . Ariile naturale proteate

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    14/40

    !"#" Scurt istoric pri$ind protectia ariilor naturale

    De-a lungul timpului" problemele de conservare a naturii au fost rezolvate *ntr-omaniera generala si globala *n cadrul fiecarei tari" regiuni" zone sau localitati *n parte. Desi*ntreaga natura ar trebui conservata" e'ista si unele zone *n care traiesc specii unice sau rare de

    flora si fauna" cu valoare deosebita" si care trebuie sa beneficieze de o atentie suplimentara.Aceste zone sunt denumite %oneprote&ate*nsa" potrivit reglementarilor Consiliului &uropei" nupot dob$ndi acest titlu dec$t *n masura *n care" *n interiorul lor" sunt realizate efectiv lucrari deproteare a naturii.

    Problemele conservarii mediului sunt reglementate prin Conventia pentru protearea

    patrimoniului natural si cultural" *nc+eiata *n anul 15? la Paris" iar organismul cu prerogative *nacest sens este reprezentat de 8niunea

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    15/40

    II. !arc National

    III. "onument Natural

    I#. Rezervatie de Conservare a Naturii si Rezervatie Naturala $ospodarita

    #. !eisaj !rotejat

    #I. Rezervatie de Resurse

    #II. Arie Naturala %iotica si Rezervatie Antropologica

    #III. Arie $estionata pentru &tilizari "ultiple si Arie cu Resurse $ospodarite

    I'. Rezervatie a %iosferei

    '. it al !atrimoniului "ondial Natural

    Acest sistem de clasificare a fost utilizat pe scara larga si preluat de multe legislatii nationale.

    4n timp" s-a demonstrat necesitatea ca sistemul sa fie revizuit si actualizat" anumite criterii fiind

    infle'ibile la conditiile variate *nt$lnite pe glob. Ca urmare" *n 15?%" C7PPA" prin Comitetul sau

    Coordonator" a publicat un #aport ale carui concluzii se refereau la mentinerea primelor cinci

    categorii ale sistemului vec+i pentru a forma baza sistemului actualizat si la eliminarea celorlate

    categorii. #aportul a fost supus unei revizuiri mai ample la cel de al

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    16/40

    reale;

    - ilustreaza fiecare dintre cele sase categorii cu un numar de studii de caz pentru a arata cum

    sunt aplicate categoriile;

    - pun la dispozitie un instrument de management si nu o prescriptie restrictiva .

    !"!" De'initii( principii( clasi'icari si concepte 'undamentale

    Potrivit

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    17/40

    Asadar" principalele categorii de arii proteate" potrivit clasificarii

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    18/40

    gestionata pentru pastrarea conditiilor naturale.

    a0 biective de management

    - asigurarea ca generatiile viitoare vor avea posibilitatea sa *nteleaga si sa se bucure de zone

    care nu au fost afectate de catre actiunile umane de-a lungul unei mari perioade de timp;

    - mentinerea pe termen lung a atributelor si calitatilor naturale esentiale;

    b0 Criterii de selectare

    - zona trebuie sa prezinte calitati naturale deosebite" sa fie supusa primar legitatilor naturale"

    fara interventii umane si sa fie *n stare sa continue sa prezinte aceste atribute daca este

    gestionata corespunzator;

    c0 #esponsabilitati organizatorice - sunt aceleasi ca si *n cazul #ezervatiei 7aturale !tricte.

    II" ,arc +ational /arie proteata gestionata *n principal pentru protectia ecosistemelor sirecreere0 reprezinta o arie naturala terestra siFsau acvatica" desemnata pentru /a0 protectiaintegritatii ecologice a unuia sau mai multor ecosisteme pentru generatiile prezente si viitoare"/b0 e'cluderea e'ploatarii sau locuirii care contravine scopului desemnarii si /c0 punerea ladispozitie a unei baze care sa asigure posibilitati spirituale" stiintifice" educationale" recreationalesi de vizitare" toate trebuind sa fie compatibile cu principiile de protectie a mediului si cudiversitatea culturala.

    a0 biective de management

    - protectia ariilor naturale de semnificatie nationala si internationala pentru scopuri spirituale"

    stiintifice" educationale" recreative si turistice;

    - asigurarea stabilitatii si diversitatii ecologice;

    b0 Criterii de selectare

    - aria trebuie sa contina esantioane reprezentative de regiuni naturale" trasaturi naturale sau

    estetice" unde speciile de plante si animale" +abitatele si siturile geomorfologice au o

    semnificatie speciala spirituala" stiintifica" educationala" recreationala si turistica;

    c0 #esponsabilitati organizatorice

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    19/40

    - proprietatea si managementul trebuie sa apartina celei mai *nalte autoritati competente a

    statului" *n ursidictia caruia se afla;

    III" Monument +atural /arie proteata gestionata *n principal pentru conservarea trasaturilor

    naturale specifice0 reprezinta zona care contine una sau mai multe trasaturi naturale si culturale

    specifice" care este de o valoare deosebita sau unica datorita raritatii proprii" calitatiirepresentative sau estetice sau semnificatiei culturale.

    a0 biective de management

    - protectia sau pastrarea perpetua a trasaturilor remarcabile specifice datorita semnificatiei lor

    naturale" calitatii de unicat sau de reprezentativitate sau semnificatiei culturale;

    - asigurarea" *ntr-o masura conforma cu obiectivul anterior" a posibilitatilor de cercetare"

    educatie" interpretare si apreciere publica ;

    b0 Criterii de selectare

    - aria trebuie sa contina una sau mai multe trasaturi de semnificatie deosebita /trasaturi

    naturale corespunzatoare incluz$nd cascade spectaculoase" pesteri" cratere" depuneri fosile"

    dune de nisip si trasaturi marine" *mpreuna cu fauna si flora unica sau reprezentativa; trasaturi

    culturale asociate incluz$nd asezaminte speologice" fortarete" situri ar+eologice sau situri

    naturale care au o semnificatie de patrimoniu pentru populatia indigena0;

    c0 #esponsabilitati organizatorice

    - proprietatea si managementul trebuie sa apartina guvernului national sau" cu masuri

    corespunzatoare de paza si control" altui nivel guvernamental" consiliu local" organizatii

    nonprofit" corporatii sau" *n mod e'ceptional" unui organ privat" daca se dovedeste ca protectia pe

    termen lung a caracterului propriu al zonei este asigurata *nainte de desemnare.

    IV" Arie de -estionare a .abitatelor / Speciilor /arie proteata gestionata *n principal pentru

    conservare prin interventii de management0 reprezinta acea suprafata terestra siFsau acvatica ceface

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    20/40

    obiectul unei interventii active *n scopul managementului" pentru a asigura mentinerea+abitatelor

    siFsau *ndeplinirea necesitatilor unor anumite specii.

    a0 biective de management:

    - pastrarea si mentinerea conditiilor de +abitat necesare pentru protectia unor specii

    semnificative" grupuri de specii" comunitati biotice sau trasaturi fizice ale mediului acolo unde

    acestea necesita o manipulare specifica din partea omului pentru un management optim;

    - facilitarea cercetarii stiintifice si monitorizarii ca activitati primare asociate cu managementul

    durabil al resurselor naturale;

    - dezvoltarea unor arii limitate pentru educatia publicului si aprecierea caracteristicilor

    +abitatului *n cauza si pentru managementul vietii salbatice;

    b0 Criterii de selectare:

    - aria trebuie sa oace un rol important *n protectia naturii si supravietuirea speciilor"

    /*ncorpor$nd arii de reproducere" zone umede" recife de corali" estuare" paisti" paduri sau

    zone de depunere a icrelor" inclusiv zone marine bentonice0;

    - aria trebuie sa fie aceea *n care protectia +abitatului este esentiala pentru flora importanta la

    nivel national si local sau pentru fauna rezidenta sau migratoare;

    c0 #esponsabilitati organizatorice:

    - proprietatea si managementul trebuie sa apartina guvernului national sau" cu masuri

    corespunzatoare de paza si control" altui nivel guvernamental" consiliu local" organizatii

    nonprofit"

    corporatii sau *n mod e'ceptional unui organ privat.

    V" ,eisa& Terestru / Marin ,rote&at 0arie proteata gestionata *n principal pentru conservarea

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    21/40

    peisaelor terestre si marine si recreere0 reprezinta o arie terestra" cu zona costiera si marina"dupa caz"

    unde interactiunea oamenilor cu natura de-a lungul timpului a generat o suprafata cu trasaturi

    distincte" cu valori semnificative estetice" ecologice siFsau culturale si adesea cu o diversitate

    biologica mare. crotirea integritatii unei asemenea interactiuni traditionale este vitala pentru

    protectia" mentinerea si evolutia ariei.

    a0 biective de management:

    - mentinerea interactiunii armonioase *ntre natura si cultura prin protectia peisaelor terestre

    siFsau marine si continuarea utilizarii traditionale a pam$ntului" prin crearea de practici si

    manifestari culturale si sociale;

    - sustinerea modurilor de viata si a activitatilor economice care se afla *n armonie cu natura si

    pastrarea calitatilor sociale si culturale ale comunitatilor *n cauza;

    - mentinerea diversitatii peisaului si a +abitatului" a speciilor si ecosistemelor asociate;

    - asigurarea oportunitatilor pentru publicul vizitator printr-o proiectare a recreerii si turismului

    corespunzatoare ca tip si scara calitatilor esentiale ale ariei;

    - obtinerea de beneficii si contributia la bunastarea comunitatii locale prin asigurarea

    produselor naturale /cum ar fi colectarea fructelor de padure" pescuitul0 si serviciilor /cum ar

    fi venitul derivat din formele de turism durabil0.

    a0 Criterii de selectare:

    - aria trebuie sa prezinte un peisa terestru siFsau marin costier si insular de o calitate

    impresionanta cu diverse +abitate asociate" flora si fauna" *mpreuna cu manifestari ale unor

    calitati unice sau traditionale de utilizare a pam$ ntului si organizari sociale" evidentiate *n

    asezarile umane si traditii locale" moduri de viata si credinte;

    - aria trebuie sa prezinte oportunitati de petrecere a timpului liber a publicului prin recreere si

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    22/40

    turism *n cadrul normal al modalitatilor de viata si activitatilor economice.

    b0 #esponsabilitati organizatorice:

    - aria poate sa se afle *n proprietatea unei autoritati publice" dar este mai probail sa contina un

    mozaic de proprietati publice si private care sa opereze te+nici variate de management;

    - aceste te+nici de management trebuie sa fie supuse unui anumit grad de planificare sau control

    si sustinute" dupa caz" prin fonduri publice si alte tipuri de stimulente" pentru a asigura

    mentinerea pe termen lung a calitatii peisaului terestru siFsau marin si a traditiilor locale

    relevante.

    VI" Arie ,rote&ata cu Resurse -estionate 0arie proteata gestionata *n principal pentruutilizarea durabila a ecosistemelor naturale0 reprezinta o suprafata care contine predominantsisteme naturale nemodificate" gestionate pentru asigurarea pe termen lung a protectiei simentinerii diversitatii biologice" asigur$nd *n acelasi timp *n mod durabil bunuri si servicii pentrusatisfacerea nevoilor comunitatilor.

    a0 biective de management:

    - protectia si mentinerea pe termen lung a diversitatii biologice si a altor valori naturale ale

    ariei;

    - promovarea practicilor de management pentru o productie durabila;

    b0 Criterii de selectare:

    - aria trebuie sa fie cel putin doua treimi *n stare naturala" desi poate de asemenea sa contina

    suprafete limitate cu ecosisteme modificate;

    c0 #esponsabilitati organizatorice:

    - responsabilitatea de management trebuie sa apartina organismelor publice cu scopuri clare de

    conservare iar actiunile sa fie realizate *n parteneriat cu populatia locala; managementul poate

    sa fie asigurat pe baza traditiilor locale" dar cu suportul agentiilor guvernamentale saunonguvernamentale;

    2.3 Clasificarea ariilor proteate in #om$nia

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    23/40

    1"2" 3lasi'icarea ariilor prote&ate 4n Rom5nia

    4n #om$nia" regimul ariilor proteate este reglementat de(egea nr. )*+ din ,/0+//, care

    aproba 1rdonanta de urgenta a $uvernului nr. +2*+///privind regimul ariilor naturaleproteate" conservarea +abitatelor naturale" a florei si faunei salbatice. 4n conformitatecuprevederile art. E alin.

    /10 si /20 din rdonanta mai sus mentionata" scopul si regimul de management al categoriilor dearii naturale proteate ce compun reteaua nationalade arii proteate sunt urmatoarele:

    a6 Re%er$atii stiinti'ice

    !unt acele arii naturale proteate al caror scop este protectia si conservarea unor +abitate

    naturale terestre sis sau acvatice" cuprinz$nd elemente reprezentative de interes stiintific subaspect

    floristic" faunistic" geologic" speologic" paleontologic" pedologic sau de alta natura. )arimea

    rezervatiilor stiintifice este determinata de arealul necesar pentru asigurarea integritatii zonei

    proteate.

    )anagementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie prin care +abitatele

    sunt pastrate *ntr-o stare pe c$t posibil neperturbata. 4n perimetrul lor se pot desfasura numaiactivitati stiintifice" cu acordul forului stiintific competent.

    #ezervatiile stiintifice corespund categoriei < 8

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    24/40

    naturala" protectia ecosistemelor" conservarea resurselor genetice si a diversitatii biologice *nconditii de stabilitate ecologica" e'cluderea oricarei forme de e'ploatare a resurselor naturale si afolosintelor terenurilor incompatibila scopului atribuit.

    #egimul de gospodarire se stabileste prin regulamente si planuri proprii de protectie si

    conservare aprobate de autoritatile nationale stiintifice si administrative abilitate" potrivitdispozitiilor

    prezentei ordonante. 4n perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fractiuni de ecosistemeterestre si acvatice c$t mai putin influentate prin activitati umane. &lementele cu valoaredeosebita de pe cuprinsul parcurilor nationale pot fi delimitate si puse sub un regim strict deprotectie ca rezervatii stiintifice. Parcurile nationale se *ntind *n general pe suprafete mari deteren. 4n perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar activitatile traditionale practicatenumai de comunitatile din zona parcului national" activitati traditionale ce vor fi reglementateprin planul de management.

    Parcurile nationale corespund categoriei

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    25/40

    specii naturale importante sub aspect floristic" faunistic" forestier" +idrologic" geologic"speologic" paleontologic" pedologic. )arimea lor este determinata de arealul necesar asigurariiintegritatii elementelor proteate.

    )anagementul rezervatiilor naturale se face diferentiat" *n functie de caracteristicile acestora"

    prin masuri active de gospodarire pentru a asigura mentinerea +abitatelor siFsau *n vedereaprotearii anumitor specii" grupuri de specii sau comunitati biotice. Pe l$nga activitatilestiintifice" dupa caz" pot fi admise activitati turistice" educationale" organizate. !unt admise uneleactivitati de valorificare durabila a unor resurse naturale. !unt interzise utilizarea terenurilor saue'ploatarea resurselor care dauneaza obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fostdesemnate" rezervatiile naturale pot avea caracter predominant: botanic" zoologic" forestier"geologic" paleontologic" peisagistic" speologic" de zona umeda" marina" de resurse genetice sialtele.

    Aceste rezervatii corespund categoriei

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    26/40

    conservarea unor zone de +abitat natural si a diversitatii biologice specifice. #ezervatiilebiosferei se *ntind pe suprafete mari si cuprind un comple' de ecosisteme terestre sis sauacvatice" lacuri si cursuri de apa" zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunisticeunice" cu peisae armonioase naturale sau rezultate din amenaarea traditionalaa teritoriului"ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala" comunitati

    umane a caror e'istentaeste bazatape valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltariidurabile si armonioase. )arimea rezervatiilor biosferei este determinata de cerintele de protectiesi conservare eficientaa mediului natural si a diversitatii biologice specifice.

    )anagementul rezervatiilor biosferei se realizeaza conform unor regulamente si planuri de

    protectie si conservare proprii" *n conformitate cu recomandarile Programului m-=iosfera desub egida 87&!C. Daca *n perimetrul rezervatiilor biosferei sunt cuprinse si situri naturale ale

    patrimoniului universal" managementul rezervatiei se realizeaza cu respectarea prevederilor

    Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural" de sub egida 87&!C.Pentru asigurarea protectiei si conservarii unor zone de +abitat natural si a diversitatii

    biologice specifice" precum si pentru valorificarea resurselor naturale disponibile" potrivitcerintelor de consum ale populatiilor locale si *n limitele potentialului biologic natural deregenerare a acestor resurse" *n cuprinsul rezervatiilor biosferei se pot delimita zone cu regimdiferentiat de protectie ecologica" de conservare si de valorificare a resurselor" dupa cumurmeaza:

    #" zone strict proteate" av$nd regimul de protectie si conservare al rezervatiilor stiintifice;

    !" zone tampon" cu rol de protectie a zonelor strict proteate si *n care sunt admise activitatilimitate

    de valorificare a resurselor disponibile" *n conformitate cu autorizatiile date de administratia

    rezervatiei;

    2" zone de reconstructie ecologica" *n care se realizeaza masuri de refacere a mediului deteriorat;

    7" zone valorificabile economic prin practici traditionale sau noi" ecologic admise" *n limitele

    capacitatii de regenerare a resurselor.

    #ezervatiile biosferei cu asezari umane sunt astfel gestionate *nc$t sa constituie modele de

    dezvoltare a comunitatilor umane *n armonie cu mediul natural.

    *6 Zone umede de importanta nternationala

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    27/40

    !unt acele arii naturale proteate al caror scop este de a se asigura protectia si conservarea

    siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede. )anagementul acestor zonese realizeaza *n scopul conservarii lor si al utilizarii durabile a resurselor biologice pe care legenereaza" *n conformitate cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de

    importanta internationala *n special ca +abitat al pasarilor acvatice.

    86 Situri naturale ale patrimoniului natural uni$ersal

    !unt acele arii naturale proteate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de

    +abitat natural *n cuprinsul carora e'ista elemente naturale a caror valoare este recunoscuta cafiind de importanta universala. )arimea arealului lor este determinata de cerintele pentruasigurarea integritatii si conservarii elementelor supuse acestui regim de protectie. 4n cuprinsulacestor zone pot e'ista comunitati umane ale caror activitati sunt orientate pentru o dezvoltarecompatibila cu cerintele de ocrotire si conservare a sitului natural.

    )anagementul siturilor naturale ale patrimoniului natural universal se realizeaza *n

    conformitate cu regulamentele si planurile proprii de ocrotire si conservare" cu respectarea

    prevederilor Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural" de sub egida

    87&!C.

    i6 Arii speciale de conser$are

    !unt acele arii naturale proteate al caror scop este de a conserva" de a mentine si" acolo unde

    este cazul" de a readuce *ntr-o stare de conservare favorabila +abitatele naturale siFsau populatiile

    speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de conservare sunt special desemnatepentru conservarea tipurilor de +abitate naturale si a +abitatelor speciilor.

    )anagementul ariilor speciale de conservare necesita planuri de management adecvate

    specifice siturilor desemnate sau integrate *n alte planuri de management si masuri legale"

    administrative sau contractuale *n scopul evitarii deteriorarii +abitatelor naturale si a +abitatelor

    speciilor" precum si a perturbarii speciilor pentru care zonele au fost desemnate. rice plan sauproiect indirect legat sau necesar pentru gestiunea sitului" dar susceptibil de a-l afecta *ntr-unmod semnificativ" va face obiectul unui studiu pentru evaluarea impactului" tin$ndu-se seama de

    obiectivele de conservare a ariei. 7u vor fi acceptate planuri sau proiecte *n ariile respective care

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    28/40

    afecteaza aria" orice activitate *n aceste zone fac$ndu-se cu consultarea publicului.

    &6 Arii de protectie speciala a$i'aunistica

    !unt acele arii naturale proteate al caror scop este de a conserva" de a mentine si" acolo unde

    este cazul" de a readuce *ntr-o stare de conservare favorabila +abitatele specifice" desemnatepentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice.

    )anagementul ariilor speciale de protectie se realizeaza ca si pentru ariile speciale de

    conservare. Ariile speciale de protectie sunt desemnate de stat *n conformitate cu prevederile

    Directivei 5F%5FCC& din 2 aprilie 155 privind conservarea pasarilor salbatice si vor face partedin reteaua europeana 7AT8#A 2 dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia&uropeana.

    Aceste reglementari au fost elaborate *n temeiul prevederilor art.11% alin./%0 din Constitutia

    Rom3niei si ale art.?5 lit.p din(egea protectiei mediului nr. ,20,445" republicata" al carei obiect*l constituie reglementarea protectiei mediului ca obiectiv de interes public maor" pe bazaprincipiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii si careurmareste:

    - adoptarea politicilor de mediu" armonizate cu programele de dezvoltare;

    - corelarea planificarii de mediu cu cea de amenaare a teritoriului si de urbanism;

    - introducerea p$rg+iilor economice stimulative sau coercitive;

    - rezolvarea" pe niveluri de competenta" a problemelor de mediu" *n functie de amploarea

    acestora;

    - instruirea si educarea populatiei" precum si participarea organizatiilor neguvernamentale la

    elaborarea si aplicarea deciziilor.

    alta reglementare de interes deosebit o constituie 6egea privind aprobarea Planului de

    Amenaare a Teritoriului 7ational" !ectiunea a

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    29/40

    natural" obiectiv de interes public maor si componenta fundamentala a strategiei nationalepentru

    dezvoltare durabila si care se refera la:

    - asigurarea diversitatii biologice" prin conservarea +abitatelor naturale" a florei si faunei

    salbatice pe teritoriul #om$niei;

    - mentinerea sau restabilirea *ntr-o stare de conservare favorabila a +abitatelor naturale si a

    speciilor din flora si fauna salbatica;

    - identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesita un regim special de ocrotire" pentru

    conservarea si utilizarea durabila a acestora;

    !"7" Amenintari asupra ariilor prote&ate

    Activitatile economice un impact deosebit asupra mediului" lucru asupra caruia nu vom

    insista" acest lucru fiind binecunoscut. Deseori" zonele proteate si activitatea economico-sociala*si pot ,disputa, aceleasi teritorii" inclusiv dupa declararea unei zone drept areal proteat.!pecialistii apreciaza ca principalele domenii care ameninta *n mod serios ariile proteate suntagricultura" silvicultura" transporturile" unele ramuri industriale si turismul.

    A*ricultura *nseamna at$t o folosire a terenului prin ea *nsasi" c$t si e'ercitarea unei

    influente puternice asupra activitatilor rurale. Agricultura este prezenta foarte des *n arealeincluse *n categoria a -a de peisae proteate si este o activitate importanta *n multe rezervatiinaturale din categoria a

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    30/40

    metode de salvare a mediului;

    - controlul tuturor aspectelor recoltarii si tratamentului padurii pentru protectia mediului;

    - politicile economice si financiare care nu cer mai mult de la paduri dec$t poate fi sustinut;

    - politici de folosinta multipla" pentru a asigura ca societatea primeste *ntregul beneficiu

    /c+erestea" locuri de munca" servicii ecologice" recreere etc.0 de la toate padurile;

    Transportul" *n special cel rutier" are un impact cresc$nd asupra ariilor proteate: prin

    poluarea aerului" congestie" zgomot si intruziune vizuala si prin *nsasi construirea drumurilor.

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    31/40

    naturale" iar altele" din cauza unui management necorespunzator" permit patrunderea turistilor *ncele mai *ndepartate si izolate zone" astfel *nc$t circulatia turistica scapa de sub control. 4n plus"

    construirea ec+ipamentelor turistice *n unele arii proteate intra *n conflict cu obiectivele de

    conservare a peisaelor naturale" care sunt astfel afectate. Trebuie retinut *nsa ca" *n anumitetipuri de arii proteate" turismul nu poate fi admis.

    Capitolul 3 . &coturismul - principala forma de manifestare a turismului durabil

    35te$a clari'icari conceptuale si terminolo*ice

    Acti$itati ecoturistice - activitatile incluse *ntr-un seur ecoturistic cu scopul de a antrena

    turistii si care sunt coordonate de un g+id /interpret0.

    3amparea 9 calatoria *ntr-un spatiu aflat undeva *ntre civilizatie si salbaticie" de cele mai

    multe ori cu familia sau prietenii si folosind uneori ca miloc de locomotie automobilul /car-camping0.

    Ecoturismul 9 ,calatoria responsabila *n arii naturale" care conserva mediul si sustine

    bunastarea populatiei locale., /!ocietatea

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    32/40

    intentia de a cauta aventura. Adesea el include activitati ca: alpinism" scufundari sub-acvatice"ciclism e'trem" 9aGa9-canoe" etc.

    Turismul 4n medii salbatice 9 calatoria *n locuri neatinse de om" nepoluate" pentru a

    cunoaste si a te bucura de natura" pentru a observa animalele" pasarile si pestii *n mediul lornatural.

    2"#" Ecoturismul 4ntre teorie si practica

    data cu intrarea *n noul mileniu" devenim tot mai constienti de comple'itatea" fragilitatea si

    valoarea inestimabila a planetei noastre. 4n acelasi timp" turismul tinde sa devina o e'presie totmai populara a acestei constiinte. Datorita evolutiei transporturilor si te+nologiei informatiei" tot

    mai multe zone *ndepartate au devenit accesibile" fapt ce a contribuit la o ascensiune rapida aturismului *n arii naturale.

    Devine tot mai evident ca dezvoltarea turismului *n arii naturale sensibile *n absenta unui

    management corespunzator poate prezenta o amenintare pentru integritatea ecosistemelor si a

    comunitatilor locale. 8n numar tot mai mare de vizitatori *n zone fragile din punct de vedereecologic poate duce la o degradare puternica a mediului. De asemenea" comunitatile locale sicultura indigena pot fi influentate negativ de aflu'ul crescut de vizitatori straini cu un stil deviata modern. 4n plus" sc+imbarile climatice" instabilitatea economica si conditiile politico-

    sociale pot face din turism o afacere riscanta" mai ales *n zonele puternic dependente de aceastaactivitate economica.

    Partea buna este ca aceeasi ascensiune a turismului creeaza numeroase oportunitati at$t pentru

    conservare c$t si pentru bunastarea comunitatilor locale. Ca raspuns la interesul crescut pentru

    cunoasterea naturii" dar si la semnalele de alarma venite din cele mai *ndepartate colturi alelumii" s-a conturat treptat o noua etica a calatoriei numita ecoturism. &coturismul poate furnizaveniturile at$t de necesare pentru protearea parcurilor nationale si a altor arii naturale" venituricare nu ar putea fi obtinute din alte surse. De asemenea" ecoturismul poate constitui o alternativa

    viabila de dezvoltare economica pentru comunitatile cu putine activitati generatoare de venit.)ai mult" ecoturismul poate spori nivelul de educatie si constiinta al turistilor" transform$ndu-i*n sustinatori entuziasti ai conservarii mediului natural si cultural.

    &coturismul *si trage radacinile din miscarea de conservare a biosferei" el dovedindu-se o

    sursa importanta de venituri pentru ariile naturale care aveau nevoie de protectie. Cercetarile

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    33/40

    *ntreprinse *n HenGa *n anii au aratat ca beneficiile economice ale turismului *n arii salbaticeau depasit cu mult v$natoarea" activitate care a si fost interzisa *n anul 15. 6a *nceputul anilor?" padurile tropicale si recifele de corali au devenit subiectul unor nenumarate studii stiintificesi filme documentare. Acest interes a condus la aparitia unor mici afaceri locale a'ate mai ales peg+idarea cercetatorilor si reporterilor *n zone salbatice. Treptat" aceste afaceri au devenit prospere

    *n tari ca &cuador si Costa #ica" si o adevarata industrie a *nceput sa se dezvolte pentru asatisface nevoile unor grupuri mici de turisti" *n principal naturalisti si iubitori ai vietii salbatice.

    6a *nceputul anilor ?" *ntreprinzatorii din turismul bazat pe atractii naturale au *nceput sa

    prospere *n *ntreaga lume" odata cu interesul tot mai mare pentru mediu si pentru calatoriile *naer liber. Aparitia unor ec+ipamente de calatorie si campare tot mai performante a favorizat acest

    fenomen. 8nele companii si-au dat seama ca ar putea avea initiativa de a conserva mediul prin

    sponsorizarea unor grupari locale de conservare sau prin colectare de fonduri. Cur$nd" ei au

    *nvatat ca instruind si anga$nd localnici pentru a conduce afacerea aveau numai de c$stigat si *nacelasi timp puteau oferi populatiei locale beneficii importante. Touroperatorii care v$nd produseturistice *n

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    34/40

    culturale nu sunt respectate si ocrotite. Termenul este folosit adesea ca ec+ivalent al turismuluidurabil si sugereaza faptul ca toti cei implicati *ntr-o activitate turistica" turisti sau prestatori"trebuie sa adopte

    o atitudine responsabila fata de destinatia turistica. varianta asemanatoare este , turismul

    constient," care *ncuraeaza o *ntelegere mai profunda a naturii" oamenilor si locurilor.

    8n alt termen *nt$lnit adesea este cel de ,turism alternati$,. Problema *n acest caz este ca

    termenul se defineste prin ceea ce nu este" adica turismul traditional. Turistii nu *si descriuinteresele ca fiind alternative" iar serviciile sau destinatiile pe care le aleg sunt tot cele care *imotiveaza de obicei: natura" religia" educatia" aventura" etc.

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    35/40

    . )inimizarea impactului negativ asupra naturii si culturii" impact ce ar

    putea distruge destinatia turistica.

    . &ducarea turistului cu privire la importanta conservarii.

    . !ublinierea importantei unor operatori responsabili" care sa

    coopereze cu populatia si cu autoritatile locale" *n vederea

    satisfacerii nevoilor comunitatii.

    . urnizarea de fonduri pentru conservare si pentru managementul

    ariilor naturale proteate.

    . Accentuarea necesitatii unei zonari turistice regionale si a planificarii

    flu'urilor de turisti pentru regiunile sau ariile naturale ce vor deveni

    destinatii ecoturistice.

    2"#"!" Ecoturismul ca se*ment de piata

    &coturismul este o industrie mica" dar care se e'tinde rapid" *n cadrul unei nise guvernate de

    fortele si de legile pietei. &l a fost promovat initial ca fiind ec+ivalent cu turismul *n arii naturale"

    iar lipsa politicilor sociale si de mediu din unele tari" firme si destinatii a condus la o confuziegenerala *n privinta sensului ecoturismului ca segment de piata. Astfel s-a simtit nevoia unor liniidirectoare specifice si a unor sisteme de acreditare bazate pe criteriile dezvoltarii durabile" iardiscutiile referitoare la aceste probleme sunt *n plina desfasurare.

    Dimensiunile pietei ecoturistice

    4ntruc$t se defineste prin obiectivele sale de conservare a naturii si spriinire a populatiei

    locale" ecoturismul este greu de cuantificat. De aceea" p$na acum nu s-au realizat studii riguroase

    pentru a determina c$ti turisti *n arii naturale sunt *ntr-adevar motivati de principiileecoturismului. &coturismul este studiat *n ansamblu" ca turism *n natura" duc$nd la estimari falseasupra dimensiunilor pietei. Cercetarile privind turismul *n arii naturale arata ca EI dinnumarul total de turisti *si doresc sa viziteze o zona naturala *n timpul vacantei" ceea ce ar puteainclude si un scurt popas *ntr-un parc national. &ste un segment larg" dar foarte diferit de celmotivat de dorinta de a *nvata despre viata salbatica si cultura cu un g+id local" de a spriinidezvoltarea locala durabila.

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    36/40

    estimare nu foarte precisa arata ca sosirile internationale de ecoturisti au atins I din piata

    turistica /6indberg" 1550" sau apro'imativ %E milioane persoane *n 155?" astept$ndu-se ocrestere de p$na la milioane *n 21. Cele mai apreciate destinatii ecoturistice au *nregistrat *nultimul deceniu cresteri impresionante ale numarului de vizitatori *n arii proteate si *n alte zone

    naturale. Desi simpla vizitare a unui parc national sau arie proteata nu reprezinta ecoturism" citurism *n natura" evolutia numarului de vizitatori din aceste zone este un indicator si pentrutendintele din ecoturism.

    Cercetarile *ntreprinse la *nceputul anilor 5 au *nregistrat o crestere masiva a turismului *nparcuri nationale pe principalele piete ecoturistice" indic$nd o sc+imbare a preferintelor turistilor"de la destinatiile europene traditionale" la o gama mai larga de destinatii *n arii naturale"maoritatea *n tari cu economie slab dezvoltata.

    2"#"2" Ecoturismul ca oportunitate de a'aceri &coturismul a aparut initial ca o oportunitate de afaceri" creata de interesul tot mai mare

    pentru soarta planetei. 6a prima vedere" cele doua preocupari sunt incompatibile si totusi" oafacere ecoturistica poate avea succes pe termen lung daca este o afacere responsabila" carerespecta legile pietei si ale dezvoltarii durabile deopotriva.

    &coturismul este puternic dependent de angaamentul *ntreprinzatorilor *n aplicarea unui set

    unic de standarde de operare" standarde care au evoluat permanent *n ultimii zece ani. aptul ca

    nu e'ista un organism de reglementare la nivel international si ca standardele *n domeniulecoturismului sunt destul de dificil de evaluat" a permis operatorilor si guvernelor sa promovezeecoturismul *n mod necontrolat.

    Conferintele internationale" seminariile si publicatiile aparute *n ultimii ani au avut un rol

    important *n educarea ecoturistica a operatorilor si guvernelor" *nsa *ntelegerea gresita atermenului ram$ne *nca o problema.

    4n urma dezbaterilor ce au avut loc *n cadrul !ummit-ului )ondial al &coturismului /uJbec"

    220" participantii au formulat o serie de recomandari adresate guvernelor" sectorului privat"organizatiilor non-guvernamentale" institutelor de cercetare" agentiilor de dezvoltare sicomunitatilor locale. Prezentam *n continuare cele mai importante recomandari care vizeazasectorul privat/agentii de turism si touroperatori"proprietari ai unitatilor de cazare si alimentatie"ai ec+ipamentelor de agrement si ai terenurilor de interes ecoturistic etc.0:

    afacerile ecoturistice trebuiesa fie profitabile pentru toti sta:e;olderii implicati deopotriva:

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    37/40

    proprietari" investitori" manageri si angaati" comunitati locale si organizatii de conservare dinariile naturale *n care acestea se desfasoara;

    conceperea" dezvoltarea si conducerea afacerilor trebuie sa duca la minimizarea efectelor

    negative"sa contribuie pozitiv la conservarea ecosistemelor fragile si a mediului n general9 saaduca beneficii directe comunitatilor locale;

    *ntreprinzatorii trebuie sa se asigure ca designul" planificarea" dezvoltarea si operarea

    facilitatilor ecoturistice ncorporeaza principiile durabilitatii.

    2"!" E

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    38/40

    6a o petrecere" *n timp ce discutam cu un prieten despre destinatia terenului detinut"

    acesta mi-a marturisit ca facea parte dintr-o miscare ecologista asa *nc$t m-a sfatuit sa nu

    despaduresc zona" ci sa construiesc c$teva cai de acces si o casa. 4n 15?5" am decis sa

    construiesc o casa" a carei terasa sa aiba vedere la o laguna din apropiere. 4n acel timp nu e'ista

    electricitate si deran$ndu-ma zgomotul unui generator" am instalat panouri solare. Dupa 2 ani de

    comentarii favorabile din partea cunoscutilor ce m-au vizitat" am decis sa maresc casa si sa *ncep

    o afacere. Am fost foarte norocos ca o mare agentie de turism germana a inclus vila mea *n

    programul lor de izitare a Costa #icai" trimit$ndu-mi *n fiecare saptam$na c$te un grup de 2Ede turisti ce stateau 2 nopti" *ncasarile astfel obtinute acoperindu-mi c+eltuielile de *ntretinere.

    4nceputul a fost greu" mai ales datorita accesului greoi *n zona" *nsa turistii nu au fost deranati"

    dimpotriva au adorat *mpreurimile tropicale si linistea ne*ntrerupta. 4n urmatorii 2 ani am

    *mbunatatit accesul *n zona si m-am *mprietenit cu localnicii din =oca Tapada. Am mai cumparat

    1? de +ectare de pam$nt" am *nfiintat o +erg+elie de cai si am plantat 22 de +ectare cu palmieri.

    4ntre timp vila s-a transformat *ntr-un +otel ce este vizitat de peste 1 de turisti anual"

    multi dintre ei provenind din &uropa" dar si din >aponia si Australia.

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    39/40

    4ntr-un final am convins Compania de &lectricitate sa conecteze satul si +otelul la reteaua

    de electricitate. Au fost *mbunatatite drumurile. 4n prezent" localnicii ma consulta pentru tot felulde proiecte ce au ca scop crearea unor noi locuri de munca. Acum sunt m$ndri ca =oca Tapadaeste trecuta pe toate +artile din g+idurile turistice internationale si ca apar c+iar si *n programele

    T internationale.

    !untem m$ndri ca am dovedit ca turismul poate contribui la dezvoltarea unei zone sarace

    si izolate si am aratat ca mentinerea si protearea padurii tropicale pentru generatiile viitoare este

    mai profitabila dec$t distrugerea acesteia cu toata fauna si flora sa e'uberanta,.

    ec+ilibrate" durabile. &coturismul este o forma a turismului constient si responsabil fata denatura" de comunitate si valorile ei" fata de *nsisi turistii.

    4n ciuda timpului relativ scurt /apro'imativ 1 ani0 de c$nd s-a conturat la nivel mondial"

    ecoturismul cunoaste de la an la an noi dimensiuni" implic$nd un numar din ce *n ce mai mare de

    persoane. 4ntr-o lume *n care globalizarea este o realitate de necontestat" ecoturismul devine unmiloc de eliminare teoretica a frontierelor traditionale ale statelorM si de cunoastere a c$t maimultor zone remarcabile prin cadrul natural si prin cultura.

    =aza de date a ariilor proteate realizata de catre Norld Conservation )onitoring Centre

    contine 3.31 de *nregistrari de arii proteate recunoscute de catre 8

  • 7/24/2019 Dezvoltarea Durabila A

    40/40

    lase intacte pentru generatiile viitoare,. De-a lungul anilor si alte categorii de arii proteate aufost adaugate" aproape toate" c+iar si ele cu multiple *ntrebuintari" permit$nd anumite forme devizitare.

    Astfel" de circa 13 de ani" se poate vorbi despre turismul *n parcuri nationale si alte arii

    proteate" ca o forma de turism cu tot mai multi adepti" cu o e'perienta din ce *n ce mai profundasi cu n interes cresc$nd din partea autoritatilor. Toate acestea vor fi analizate *n continuare"*ncerc$nd o decriere a ceea ce s-a *nregistrat p$na *n prezent *n plan international si*n tara noastra.

    Turismul 4n ariile prote&ate din Rom5nia

    #om$nia are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza *n parte conditiilor

    fizico-geografice care includ munti" c$mpii" retele +idrografice maore" zone umede si unul din

    cele ai vaste sisteme de delta ale &uropei /Delta Dunarii0. De asemenea" datorita pozitieigeografice a #om$niei" flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord" mediteraneenedinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. 4n sf$rsit" relativa stabilitate apopulatiei *n ultimii de ani" lipsa mecanizarii *n sectorul forestier si dezvoltarea economicalenta au determinat o 'ploatare mai redusa a resurselor dec$t *n maoritatea altor zone din&uropa. #ezultatul general onsta *n diversitatea florei si faunei" inclusiv *n e'istenta unorpopulatii de lupi" ursi" capre negre si rsi" care sunt considerate ca fiind printre cele mai mari din&uropa" precum si *n e'istenta unor 'tinse +abitate forestiere si alpine nealterate" asociatelantului muntos al Carpatilor. aloarea capitalului natural al #om$niei a impus de-a lungultimpului luarea unor masuri de rotectie a naturii.