Dezvoltarea durabila in Romania

Criza ecologic determinat de intensa exploatare industriala a resurselor i degradarea continu a mediului necesita o solutie. Aceasta isi gaseste forma in dezvoltarea durabil i cauta in primul rand prezervarea calitii mediului nconjurtor. In prezent conceptul s-a extins asupra calitii vieii n complexitatea sa, sub aspect economic i social. Conceptul dezvoltarii durabile determina o reevaluare permanenta a legaturilor dintre om si natura si pledeaza pentru solidaritatea intre generatii ca singura optiune viabila pentru dezvoltarea pe termen lung.Necesitatea dezvoltarii durabile

Dezvoltarea durabil a comunitilor locale din Romania reprezint o provocare i o prioritate n acelai timp. O provocare, pentru c o comunitate trebuie s fie receptiv la transformrile i schimbrile externe i interne care o pot afecta, adaptndu-se acestor schimbri prin aciuni i iniiative strategice locale. O prioritate, pentru c modul n care se dezvolt localitatea i afecteaz prezentul i sansele de viitor.Dezvoltarea durabil rspunde necesitilor generaiilor actuale fr a compromite abilitatea generaiilor viitoare de a rspunde propriilor necesiti (Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare). Astfel, dezvoltarea poate genera prosperitate, dac se regenereaz resursele i se protejeaz mediul.

Dezvoltarea durabila provocare si prioritate

Conceptul dezvoltarii durabileDezvoltarea durabil nseamn "A gndi global i a aciona local". Strategiile de dezvoltare durabil evideniaz interdependena ntre local i global, ntre rile dezvoltate i cele n curs de dezvoltare, accentund necesitatea cooperrii n cadrul i ntre sectoarele economic, social i de mediu. Dezvoltarea durabil a comunitilor are ca obiective majore protejarea mediului, eradicarea srciei, mbuntairea calitii vieii, dezvoltarea i meninerea unei economii locale viabile i eficiente. O comunitate durabil apreciaz i promoveaz ecosistemele sntoase, utilizeaz eficient resursele, dezvolt i asigur o economie local viabil.

Raportul Brundtland definete "dezvoltarea durabil drept dezvoltarea care mplinete necesitile prezentului, fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a mplini propriile lor nevoi."

Din definitia dezvoltarii durabile formulata prin Raportul Brundtland, reies urmatoarele aspecte:a) introducerea sintagmei dezvoltare durabila in vocabularul uzual al stiintei economice a reprezentat o necesitate obiectiva. b) la nivelul unanimitatii, dezvoltarea durabila are o puternica incarcatura morala. Este de datoria generatiei actuale, ca ea sa ofere noilor si viitorilor veniti cel putin aceleasi sanse pe care ea le-a mostenit.c) dezvoltarea durabila va deveni tot mai mult o constanta a politicilor economice si sociale ale fiecarui stat.d) dezvoltarea durabila comporta un tratament diferit ca nivel, mod de abordare si intelegere, tehnologie, resurse la care se poate face apel si sanse de reusita. e) notiunea de durabil trimite la durata, la un interval de timp indelungat. Procesul trebuie convertit spre o dezvoltare umana durabila, orientata prioritar spre calitatea vietii si a mediuluiIpoteze generale

Pentru a asigura integrarea i corelarea echilibrat a componentelor economice, ecologice i socio-culturale ale dezvoltrii durabile, Strategia UE statueaz urmtoarele principii directoare:

Promovarea i protecia drepturilor fundamentale ale omului;Solidaritatea n interiorul generaiilor i ntre generaii;Cultivarea unei societi deschise i democratice;Informarea i implicarea activ a cetenilor n procesul decizional;Implicarea mediului de afaceri i a partenerilor sociali;Coerena politicilor i calitatea guvernrii la nivel local, regional, naional i global;Integrarea politicilor economice, sociale i de mediu prin evaluri de impact i consultarea factorilor interesai;Utilizarea cunotinelor moderne pentru asigurarea eficienei economice i investiionale;Aplicarea principiului precauiunii n cazul informaiilor tiinifice incerte;Aplicarea principiului "poluatorul pltete".Principiile directoare ale UE pentru statele membre

Constrangerea demografica

Constrangerea tehnica

Echitare si compensare intra- si inter- generatii

Economia mediului

Resursele dezvoltarii durabile

Principii si criterii ale dezvoltarii durabile

Obiective si prioritati ale pilonului economic al dezvoltarii durabile in Romania

Schimbari impuse de dezvoltarea durabila

Provocari ale dezvoltarii durabile

Dezvoltarea durabila in Romania

Pentru realizarea unei dezvoltari durabile a economiei romanesti se impune realizarea unui comert economic durabil (fair trade), unei agriculturi durabile, consum si utilizare de energie regenerabila durabile si turism durabil si sustenabil.Asigurarea performanei pe termen mediu i lung a economiei romneti impune, prin urmare, adoptarea de instrumente eficiente de politic economic, care s permit gestionarea i valorificarea substanial mbuntit a potenialului existent n anumite domenii-cheie, care determin dezvoltarea durabil ntr-un cadru concurenial.

Obiective economiceMeninerea stabilitii macroeconomice, continuarea procesului de dezinflaie i limitarea deficitului de cont curent;

mbuntirea predictibilitii i performanelor politicii fiscale, inclusiv atragerea i utilizarea eficient a fondurilor europene nerambursabile;

Continuarea i adncirea reformelor structurale i furnizarea de servicii mbuntite de sntate, educaie, formare profesional, cercetare i dezvoltare, precum i continuarea reformelor necesare pentru a spori nivelul de responsabilizare i de eficien;

Asigurarea sustenabilitii finanelor publice pe termen lung;

mbuntirea mediului de afaceri, promovarea culturii antreprenoriale, creterea flexibilitii i participrii pe piaa muncii i o dezvoltare regional armonioas;

Reforma administraiei publice.

mbinarea optim a iniiativei private cu o raional intervenie public pe baza unor politici flexibile de corectare a disfuncionalitilor mecanismelor de pia.

mbuntirea semnificativ a structurii i atribuiilor instituiilor publice centrale, regionale i locale, definirea mai precis a responsabilitilor i modului de conlucrare pentru a permite o evaluare corect a performanelor obinute i identificarea domeniilor n care se impun msuri pentru creterea eficienei actului administrativ la toate nivelurile.

Accelerarea descentralizrii conform principiului subsidiaritii, concomitent cu msuri pentru creterea capacitii administrative i a competenelor decizionale.

Urmrirea sistematic a obiectivului coeziunii sociale ca premis a dezvoltrii durabile i re-examinarea periodic, din aceasta perspectiv, a politicilor salariale, fiscale i sociale.Cai de atingere a obiectivelor

Un obiectiv macroeconomic fundamental este cresterea permanenta a PIB, pe baza aplicarii programului strategic si tehnic contemporan, n ritmuri relativ nalte, care sa asigure atingerea nivelului mediu al PIB per capita al UE-27 ntr-un orizont realist de timp (de exemplu, pana n 2005, ceea ce ar presupune un ritm mediu anual de crestere n perioada 2007-2025 de cel putin 6,5%). Aceasta crestere presupune un efort investitional sustinut, cu eficienta ridicata, o dinamica nalta a productivitatii totale a factorilor de productie, dar mai ales satisfacerea criteriului eco-eficientei de a realiza mai mult cu mai putin consum de resurse naturale si umane.

ConcluziiCele mai dinamice sectoare au fost: comertul, constructiile, transportul si comunicatiile, industria prelucratoare, mai ales pe baza de resurse naturale (prelucrarea lemnului si a produselor din lemn; celuloza; hartie si produse din hartie; produse din cauciuc si mase plastice, materiale de constructii, constructii metalice si produse din metal etc.).

In conditiile cresterii duratei de viata si scaderii natalitatii, se remarca un proces de mbatranire demografica, care va ridica probleme pentru dezvoltarea durabila, sub aspectul echilibrului ntre generatii si al nestabilitatii sistemului public de pensii si al altor sisteme de protectie sociala a varstnicilor.Sistemul public de sanatate sufera de subfinantare cronica, n conditiile n care cererea de servicii medicale a crescut, serviciile sunt costisitoare, iar resursele financiare alocate si alocabile sunt scazute. In ceea ce priveste educatia, se evidentiaza cresterea nivelului general de sustinere, reflectata de sporirea ponderii populatiei care a absolvit nvatamantul superior si scaderea ponderii celor care au absolvit cel mult scoala generala. Numarul studentilor a cres cut de la 83 de studenti la 10.000 de locuitori n 1990 la 300 n 2004, iar rata bruta de cuprindere n invatamantul superior s-a ridicat de la 10,6% la 43,2%. Au scazut nsa rata bruta de nrolare n nvatamantul secundar superior (liceu si profesional) si abandonul scolar.

Evolutia veniturilor a fost marcata n anii 1990 de erodarea puternica a puterii de cumparare sub influenta inflatiei si de recesiunea care a nsotit procesul de restructurare a economiei, iar dupa anul 2000 de relansarea cresterii economice si scaderea inflatiei.Odata cu sporirea castigurilor salariale, s-au adancit inegalitatea veniturilor si polarizarea sociala. Conform estimarilor realizate de specialistii INS, n anul 2004 veniturile disponibile ale celor mai bogati 20% dintre locuitorii Romaniei erau de 4,9 ori mai mari decat veniturile de care dispuneau cei mai saraci 20%.

Tab. 1 Estimarea ratei naturale a somajului

Sursa: Albu L., Dobrescu E., Dezvoltarea durabila in Romania, Editura Expert,Bucureti, 2005, pag.37

Tab.4 Cheltuieli bugetare

Sursa: Albu L., Dobrescu E., Dezvoltarea durabila in Romania, Editura Expert,Bucureti, 2005, pag.171

Tab.5 Venituri bugetare

Sursa: Albu L., Dobrescu E., Dezvoltarea durabila in Romania, Editura Expert,Bucureti, 2005, pag.173

Bibliografie

*** Strategia de ecoturism a Romniei. Cadru teoretic de dezvoltare, Autoritatea Naional pentru Turism, Bucureti, 2004

*** Sustainable Tourism Development: Guide for Local Planners, OMT, Madrid, 1997

*** The World Ecotourism Summit, OMT, Madrid, 2002.

*** Earth Summit Agenda 21, The United Nations Programme of Action from Rio, United Nations, 1992

Albu L., Dobrescu E., Dezvoltarea durabila in Romania, Editura Expert, Bucureti, 2005

Bltreu Andreea, Ecoturism i dezvoltare durabil, Editura Prouniversitaria, Bucureti, 2007

Matei Elena, Ecoturism, Editura Top Form, Bucureti, 2004

Nistoreanu Puiu (coordonator), Ecoturism i turism rural, Editura A.S.E., Bucureti, 2003