Dezvoltarea durabila ajutata de biocombustibilii obtinuti din alge

7/25/2019 Dezvoltarea durabila ajutata de biocombustibilii obtinuti din alge

1/14

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA

SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

MANAGEMENTUL AFACERILOR IN INDUSTRIE

PROIECT SPDD

Biocombustibilii obinui in !l"#

Profesor coordonator:

Student:Simtinica Georgian Adelin

BRASOV

$%&'($%&)


2/14

&*C# #st# #+,olt!-#! u-!bil. /

$*Ti0u-i # #n#-"i# !lt#-n!ti,.

1*A"#l# m!-in# 2 Biocombustibilul s#colului $&

3*A,!nt!4# si #+!,!nt!4# !l# biocombustibililo- obtinui in !l"#

'*Conclu+ii

)*Biblio"-!5i#

&*CE ESTE DE6VOLTAREA DURABIL7 /


3/14

In prima jumatate a secolului opt, dezvoltarea durabila si-a facut aparitia ca un

concept care a furnizat cadrul de referinta al politicilor de mediu. A putut fi auzit tot mai

frecvent pe toate meridianele, in conferinte la care participau reprezentanti si

organizatiilor neguvernamentale si guvernamentale.

Publicarea, in 1!", a raportului #$iitorul nostru comun% al &orld 'ommission on

(nvironment and )evelopment, mai bine cunoscut ca *aportul +rundtland dupa numele

presedintelui organizatiei Gro arlem +rundtland a popularizat termenul #dezvoltare

durabila% si a dat impuls unor noi teorii, care vor ajunge sa inlocuiasca viziunea te/nico-

stiintifica a managementului si politicii de mediu. Aceste raport defineste dezvoltarea

durabila ca fiind #rearanjarea resurselor te/nice, stiintifice, ecologice, economice sisociale de o asemenea maniera incat sistemul /eterogen rezultat sa poata fi mentinut in

stare de ec/ilibru spatio-temporal%.)ezvoltarea durabila este, in acest fel, consistenta atat

cu nevoile prezente cat si ce cele viitoare. )ezvoltarea durabila

in urmatorii ani implica precese comple0e, complete si viabile in prevenirea degradarii si

deteriorarii mediului ca urmare a activitatilor umane. Posibilele metode sunt

multiple :reciclarea deseurilor, epurarea apelor, sisteme de monitorizare a mediului, studii

de impact ambiental etc., insa putine au credibilitate si sunt eficiente atunci cand vine

vorba de date e0acte, statistici si rezultate viabile. na din metodele,puse deja in practica

de o parte a omenirii, care pare sa fie solutia salvatoare pentru imbunatatirea calitatii

mediului este reprezentata de utilizarea energiei alternative.

2.TIPURI DE ENERGIE ALTERNATIV


4/14

En#-"iil# -#"#n#-!bil#sunt, la scara noastr2 a timpului, irosite continuu de

natur2. (le au ca origine razele Soarelui, nucleul Pam3ntului 4i interac5iunile

gravita5ionale ale 6unii 4i ale Soarelui cu oceanele. (0ist2 energii regenerabile de origine

eolian2, solar2, /idro, geotermic2 4i provenind de la biomas2.

Su-s! eoliandisponibil2 este evaluat2 pe scar2 mondial2 la 7".888 9&/ pe an.

'ontribu5ia energiei eoliene off s/ore n larg este estimat2 la ;7.888 - &?mp. Panourile fotovoltaice permit

convertirea direct2 n electricitate a 18 - 17= din aceast2 putere. Produc5ia de energie a

unui astfel de panou variaz2 odat2 cu cre4terea sau sc2derea intensit25ii solare: 188

>&/?mp?an n (uropa de @ord, iar n zona mediteranean2 este de dou2 ori mai mare.

!rsa "i#ropoate fi considerat2 prima surs2 regenerabil2 de electricitate.

Poten5ialul mondial reprezint2 un avantaj care trebuie e0ploatat. Produc5ia de energie

/idro la nceputul anilor ;888 a fost de ;."88 9&/ pe an, cu o putere instalat2 de "8

G&. (a poate ajunge la !.188 9&/ n anul ;878 prin dublarea competitiv2 economic a

puterii instalate. 9e/nic e0ploatabili sunt 1.888 9&/ din poten5ialul teoretic de


5/14

!rsa "i#ro #e mare $!terecu o putere mai mare de 18 D& este e0ploatat2 n

propor5ie de 188= din poten5aialul s2u ma0im n 52rile industrializate. +arajele permit

stocarea de energie, furniz3nd-o n momentele de ma0im2 necesitate a cererii.

!rsa "i#ro #e mic $!terecu o putere inferioar2 18 D& este constituit2 n

parte de centralele pe firul apei, func5ionarea lor depinz3nd n mare m2sur2 de debitul

apei. Aceste mici centrale sunt utilizate pentru o produc5ie descentralizat2.

Energia mareelorpoate fi utilizat2 pentru a produce electricitate. En

Fran5a, uzina de profil de la *ance ;8 D& a pus n practic2 acest2 te/nic2 de

producere a electricit25ii. Alte proiecte importante sunt studiate n 'anada sau Anglia.

Val!rile reprezint2 imense z2c2minte de energie. Puterea

medie anual2 pe coasta ceanului Atlantic este cuprins2 ntre 17 4i !8 >&?m de coast2.

(nergia valurilor nu se poate folosi ns2 pe scar2 larg2. Prototipuri de centrale de acestgen sunt ast2zi n faz2 de analiz2 4i testare.

9emperatura planetei cre4te considerabil odat2 cu aproprierea de

centrul s2u. En anumite zone de pe planet2, la ad3ncime, se g2se4te ap2 la temperaturi

foarte ridicate. Geotermia #e tem$erat!r ri#icat178 p3n2 la


6/14

porumbul , sfecla de za/ar, granele, algele marine pot fi cultivate special pentru generarea

energiei.'ulturile care constituie o sursa buna de energie au o productie mare de material

uscat si utilizeaza teren minim. 'ultura trebuie sa genereze mai multa energie decat

consuma producerea ei. (sential este ca biomasa stoc/eaza energie solara pe care omul o

poate converti in electricitate, combustibil sau caldura. Prin fotosinteza, energia soarelui

este stocata in legaturile c/imice din tesutul plantelor. @umeroase procese cum ar fi

cogenerarea, gazeificarea si fermentatia pot deriva spre aceasta sursa de energie pentru a

produce energia necesara consumului uman.

+iomasa este, sub rezerva unei e0ploat2ri durabile a acesteia, o energie

regenerabil2, care furnizeaz2 biocombustibili, n general sub form2 solid2 4i

biocarburan5i, n general sub form2 lic/id2.

&iocar'!ran(iilic8i+i, mai scumpi din punct de vedere al ob5inerii 4i produ4i pebaza unor culturi energetice stuf, trestie de za/2r, floarea soarelui, gr3u, porumb,..., sunt

cel mai bine pu4i n valoare n aplica5ii din domeniul transportului. (i sunt utiliza5i n

prezent, mai ales pentru alimentarea motoarelor termice, fiind amesteca5i cu mici cantit25i

de carburan5i tradi5ionali, pentru a le ameliora caracteristicile.

+iocarburan5ii reprezinta in momentul de fata un mare entuziasm. Abandonarea

combustibililor fosili n sc/imbul biogazului 4i al alcoolului a fost prezentat2 drept un

remediu mpotriva sc/imb2rilor climatice. ficialii de la +ru0elles cer ca B= din

carburantul utilizat n ;818 s2 fie biogaz 4i ;8=, n ;8;8. Pentru a atinge aceste

obiective, guvernul britanic a redus ta0ele asupra biocarburan5ilor cu 8,


7/14

+iodiesel-ul pare a fi unul din combustibilii viitorului, in principal datorita

abundentei resurselor prime naturale din care se poate produce. In acest conte0t nu ne

mira faptul ca biodiesel-ul se poate produce mai nou si din alge marine.'el mai mare

avantaj al algelor este ca se poate obtine de


8/14

fost deja cultivata e0perimental intr-o zona desertica. Pozitia ta0onomica a acestei alge a

fost sc/imbatoare. Prezenta resturilor peretilor celulari in masa geatinoasa a coloniei,

structura celulara si a pertilor celulari, prezenta pirenoidului si a amidonului justifica

situarea lui in Increngatura '/lorop/Ota. Formeaza colonii mari, de culoare verde, care

adesea par diseminate in forma de granule pe suprafata apei.Portiunile de tal, ca niste

ciorc/ine, sunt unite prin niste benzi gelatinoase, asemanatoare unor palnii sau cornete

radiare, de centrul coloniei.'elulele sunt condensate la periferie, astfel ca interiorul

coloniei pare omogen.'a produse de asimilatie se gasesc amidon si ulei.Fiind mai usoare

decat apa, cooniile plutesc la suprafata si adesea formeaza #infloriri%.

- 'elule de +ot/rOococcus braunii

In teorie, e destul de simplu. Algele verzi produc, in urma procesului de

fotosinteza, substante lipidice uleiuri vegetale, mai pe romaneste. Aceste uleiuri pot fi

folosite la obtinerea de combustibil biodiesel pentru alimentarea oricarui motor diesel. (deja un cliseu: la actualul nivel de consum, rezervele de petrol s-ar putea termina destul

de curandQ pe masura ce rezervele vor scadea, pretul va creste alarmant si, oricum,

industria petroliera este una e0trem de poluanta, contribuind din plin la incalzirea globala,

cosmarul nostru cronic. na peste alta, dependenta de petrol ne otraveste viata, asa ca


9/14

gasirea unor surse alternative de energie a devenit imperioasa. 'riza petrolului este

aproape si trebuie sa ne pregatim, asta a devenit deja clar pentru toata lumea. )ar de ce ar

fi mai bune algele decat plantele terestreK Pai, au cateva avantaje mari. In primul rand,

necesitatile lor vitale sunt mai mici si mai usor de satisfacut. @-au nevoie decat de apa, de

soare si de dio0id de carbon, iar acestea sunt mai usor de procurat si creeaza mai putine

probleme decat ingrasamintele si pesticidele cu care se cresc in ziua de azi plantele

terestre.

@u e nevoie nici de lucrari agricole complicate si costisitoare arat, prasitR, nici de

suprafete foarte mari de teren arabil, care in unele zone este putin si trebuie folosit la

ma0imum pentru cultivarea plantelor comestibile. Algele pot creste in bazine sau c/iar in

saci de plastic, iar aceste recipiente ar putea fi instalate si in locuri unde cultivarea unor

plante terestre n-ar da rezultate.

- Procesul de transformare a algelor in biocombustibili -

Spre deosebire de recolta terestra, cea acvatica depinde mult mai putin de toanelevremii, iar randamentul e mai mare: celulele algale, avand o suprafata sporita in raport cu

volumul, absorb rapid nutrientii si, astfel, cresc si se inmultesc rapid


10/14

( Cultu-i # !l"# in 0un"i # 0l!stic (

'el mai insemnat avantaj al lor este faptul ca se /ranesc cu dio0id de carbon.

Absorbind din aer acest gaz, foarte primejdios in conte0tul actual, deoarece e principalul

MvinovatN pentru efectul de sera responsabil de incalzirea globala, algele pot contribui la

reducerea concentratiei de '; in aer, deoarece ele elimina aceeasi cantitate pe care au

absorbit-o in timpul cresterii. In procesul fotosintezei, este eliberat in sc/imb o0igen

adica e0act ceea ce ne trebuie. Ideea castigatoare ar fi cresterea algelor intr-un mediu

foarte bogat in dio0id de carbon. 'arevasazica, daca am amplasa instalatii de crestere a

algelor in vecinatatea unor termocentrale, unde se produc cantitati uriase de ';, algelear avea nutrienti, iar noi o0igen. 9oata lumea ar fi multumita.

Pana in clipa de fata e0ista deja cateva companii care cerceteaza biodiesel-

ul obtinut din alge marine, una dintre acestea, SolazOme,demonstrand deja viabilitatea

ideii cu un prototip de Dercedes '


11/14

principalele resurse de energie regenerabila ale *omaniei, in prezent tara noastra isi

obtine cea mai

mare parte din energia verde care provine din resurse /idro. (0ploatarea biomasei castiga

insa tot mai mult teren si la noi. Pe termen mediu si lung, cresterea cantitatii de biomasa

se poate asigura din plantatii arbori si arbusti cu perioada redusa de crestere pe

suprafete degradate, terenuri agricole dezafectate sau scoase din circuitul agricol.

nul dintre dezavantaje este ca algele trebuie crescute in incaperi inc/ise, pentru a reduce

riscul contaminarii bacteorologice cauzata de razele soarelui. Acest lucru se traduce prin

nevoia de spatii mai mari, ec/ipament suplimentar si supraveg/ere mai atenta, toate

acestea necesintand finantari pe care tara noastra nu le arede altfelta.

3*AVANTA:E SI DE6AVANTA:E ALE BIOCOMBUSTIBILILOR

nul dintre principalele avataje ala utilizarii biocombustibililor produsi in urma

proceselor de transformare a algelor marine este acela ca elimina o cantitate mica de

dio0id de carbon,aceasta fiind egala cu cantitatea absorbita in perioada cresterii.n alt

avantaj major este acela ca sunt biodegradabile astfel ca nu afecteaza mediul inconjurator,

din contra, c/iar putand fi utilizate in /ranirea animalelor. In ceea ce priveste costul

acestui tip de biocombustibil, acesta este destul de scazut, e0istand pe piata cu pretul de

;.78? litru. Pe de alta parte, utilizand biocombustibilii se reduce necesarul de

combustibili fosili. n alt avantaj ar fi acela ca asigura folisirea intensiva a suprafetelor

agricole nelucrate, lucru intalnit mai ales in *omania. Pe langa toate aceste lucruri noua

industrie a bioenergiei ar putea avea un potential de creare de noi locuri de

munca,generand surse de venit in special in zonele rurale din regiunile cele mai sarace ale

lumii.'a orice noutate industria bioenergiei presupune si anumite dezavataje :

cereri mari de terenuri pentru cultivarea plantelor necesare bioenergiei Qnecesitatea

cresterii algelor in incaperi inc/ise, pentru a reduce riscul contaminarii bacteriologice


12/14

cauzata de razele soarelui Q folosirea anumitor plante precum porumbul , trestia de za/ar

sau rapita

pot determina reducerea culturilor destinate alimentatiei si , totodata, la cresterea pretului

cerealelor si a produselor lactate Q industria biocombustibililor prezinta o dezvoltare

lenta Q e0perienta limitata in cultivarea plantelor din care se obtin biocombustibili Q costul

ridicat al ec/ipamentelor, bioreactoarelor si instrumentelor necesare acestui tip de cultura.


13/14

'* CONCLU6II

Antrenarea societatii pe traiectoria dezvoltarii durabile depinde de capacitatea si

abilitatea acotrilor implicati, si anume factorii politici si de decizie, specialisti,

cercetatori, organizatii guvernamentale si nonguvernamentale precum si publicul larg, de

a adopta si pune in aplicare programe, strategii si planuri de actiune bazate pe modele

conceputale specifice dezvoltarii durabile.)eoarece tranzitia catre o astefel de dezvoltare durabila presupune sc/imbarea

mentalitatilor, a modului de a gandi si actiona fata de mediul inconjurator in vederea

mentinerii impactului unam in cadrul domeniului de stabilitate al sistemelor ecologice,

rezulta necesitatea pregatirii publicului larg pentru modificarile viitoare. (ste deci

necesara, inainte de toate, sc/imbarea atitudinilor personale si a practicilor care nu

inseamna numai utilizarea eficienta a resurselor dar si modificarea mecanismelor

economice pe plan national si international pentru realizarea tranzitiei globale catre un

model de dezvoltare durabila.

n astfel de model, aparent salvator, al dezvoltarii durabile este

reprezentat de utilizarea biocombustibililor in detrimentul combustibililor fosili. Interesul

pentru biocombustibilii pe baza de uleiuri vegetale a captat atentia specialistilor inca din

anii %8 ca urmare a problemelor mondiale legate de asigurarea resurselor energetice,

pretul barilului de petrol dublandu-se practic in ultimul deceniu, a problemelor legate de

sc/imbarile climatice cauzate de poluare si , nu in ultimul rand a oportunitatilor pe care

biocombustibilii ii ofera in noi directii de dezvoltare economica si sociala. (ste undomeniu nou care ar putea aduce beneficii atat pe plan local cat si pe plan mondial daca

ar fi pun in practica la scara larga.


14/14

)* BIBLIOGRAFIE

&* A* V!in#!nu; ; ,ol*&; Eitu-!

Uni,#-sit!tii in Bucu-#sti

$* A* V!in#!nu; ; ,ol* $; Eitu-!

Uni,#-sit!tii in Bucu-#sti

1* B* Stu"-#n; ; Bucu-#sti; Eitu-! Di!ctic! si

P#!"o"ic!

'* L* B-o@n;

Dezvoltarea durabila ajutata de biocombustibilii obtinuti din alge

Documents

Transcript of Dezvoltarea durabila ajutata de biocombustibilii obtinuti din alge