Universitatea “ Dunarea de Jos “ GalatiFacultatea de Stiinte EconomiceSpecializarea : Afaceri InternationaleForma de invatamant : zi

Disciplina : Mediul de afaceri europeanTema:

G E R M A N I A

1.Generalitati2.Performanta economica3.Eficienta guvernamentala4.Eficienta afacerilor5.Infrastructura

Profesor: Rujan Ovidiu Prof. Univ. Dr. Student: Mirabela Anul II

Galati2009

CUPRINS

I Generalitati 1.1 Generalitati ……………………………………………………………………………4

II. Performanta economica2.1. Sistemul economic……………………………………………………………………..52.2. Locul Germaniei în economia mondială……………………………………………..6  2.2.1. Indicatori economici de bază……………………………………………………..6 -Produsul intern brut – PIB

- Productivitatea muncii- Consumul privat 

- Rata inflaţiei - Piaţa forţei de muncă- Cresterea economica si deficitul bugetar

- Rata somajului 2.2.2. Comerţul exterior al Germaniei…………………………………………………. .8 

- Comerţul exterior al Germaniei    - Situaţia şi studiul pieţei   

- Principalii parteneri comerciali ai Germaniei  2.2.3.Investiţii străine directe în Germania,investiţii germane directe în străinătate..11 2.2.4. Bonitatea de ţară ………………………………………………………………….12 2.2.5. Situaţia forţei de muncă…………………………………………………………..12

III. Eficienta guvernamentala 3.1. Organizarea politico-administrativă…………………………………………………14 3.2.Bugetul federal…………………………………………………………………………16 - Bugetul federal  - Repartizarea bugetului federal pe sectoare -  Datoria publică a statului  -  Balanţa de plăţi -  Datoria externă - Salariul mediu 3.3. Reglementări în domeniul comerţului exterior al Germaniei………………………17 3.4 Alte aspecte legate de regimul de comerţ exterior……………………………………18 3.4.1. Regimul vamal…………………………………………………………………….. 3.4.2. Taxa pe valoarea adăugată ……………………………………………………….. 3.4.3. Accize ………………………………………………………………………………. 3.4.4 Condiţii de livrare…………………………………………………………………..3.5 Domeniul bancar………………………………………………………………………18

1

IV. Eficienta afacerilor4.1 Cum sa-ti deschizi o afacere in Germania………………………………………….194.2 Contacte de afaceri şi reţele de desfacere  …………………………………………19    4.3 Date faptice-statistici………………………………………………………………..20

V. Infrastructura5.1. Suprafaţa şi populaţia………………………………………………………………225.2 Târguri şi expoziţii internaţionale………………………………………………….235.3 Cultură……………………………………………………………………………….235.4 Transporturi si telecomunicaţii ……………………………………………………23 - transporturi - telecomunicatii

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………27

2

I.GENERALITATI

Deviză na ţ ională Einigkeit und Recht und Freiheit(Unitate şi dreptate şi libertate)

Imn na ţ ional Das Lied der Deutschen (a treia strofă)(Cântecul Germanilor)

3

1.1 Generalitati Numele oficial: Republica Federală Germania (în germană Bundesrepublik Deutschland), denumită colocvial Germania (Deutschland, sens literal: "ţara germană").Situarea:Europa CentralaVecinii:Marea Nordului, Marea Baltica, Polonia, Republica Ceha, Austria, Elvetia, Franta, Luxemburg, Belgia, Olanda, Danemarca.Suprafata:357.002 km²(locul 7)Populatia:82,797 milioane locuitori(2000)Densitatea populatiei:231,9 loc/km²Sarbatoarea nationala:3 octombrie(aniversarea reunificarii-1990)Limba oficiala:germana.Capitala: Berlin -este cel mai mare centru urban cu statut de land. -este cel mai important nod de comunicatii al tarii -este un centru universitar si cultural cu traditie.Guvernul şi politica de stat : din punct de vedere constituţional Germania este o democraţie republicană federală, formă de guvernământ este parlamentară în care şeful guvernului este ales de către parlament şi confirmat de către preşedintele statuluiFace parte din organizaţii internaţionale importante precum Consiliul Europei(1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană  (1954), OTAN (1955), Uniunea Europeană(1957), ONU (1973), OSCE şi din zona euro

4

5

II PERFORMANATA ECONOMICA

2.1. Sistemul economic Sistemul economic al R.F. Germania se bazează pe economia socială de piaţă, politica economică fiind promovată prin instituţiile statului. Statul stabileşte condiţiile cadru care determină desfăşurarea activităţii economice, fără să intervină direct în mărimea producţiei, în domeniul preţurilor sau în sistemul de salarizare. Constituţia garantează manifestarea liberă a personalităţii şi promovarea iniţiativei private; de asemenea, ea prevede protejarea şi garantarea proprietăţii private. În cadrul general stabilit de stat, piaţa, prin milioanele de consumatori şi de întreprinderi, este cea care hotărăşte liber şi independent ce şi cât se produce, ce şi cât se consumă. Cele trei principii de bază ale economiei sociale de piaţă sunt: a) Cererea şi oferta reglează preţurile. Condiţia funcţionării economiei sociale de piaţă este competiţia ofertanţilor pe o piaţă concurenţială. b) Statul protejează concurenţa. Înţelegerile sau acordurile dintre firme, prin care este îngrădită sau restrânsă libera concurenţă, sunt interzise prin legi clare şi precise: Legea contra restricţiilor în calea concurenţei (legea anti-monopol sau anti-cartel) şi Legea contra concurenţei neloiale. Statul urmăreşte ca mecanismele concurenţei să funcţioneze. Principiile regulatoare de acţiune a statului în acest sens sunt următoarele:      - Crearea unei poziţii de monopol pe piaţă este preîntâmpinată /împiedicată din timp, prin măsuri de politică concurenţială. În cazul în care, din motive tehnice, crearea unui monopol este inevitabilă (de exemplu în cazul căilor ferate), atunci monopolul respectiv trebuie supravegheat şi controlat.      - Dacă în repartizarea produsului social (bunuri şi servicii) se constată nereguli şi inechităţi, atunci statul le corijează şi le înlătură prin măsuri de politică fiscală, de impozitare progresivă a veniturilor.                               - În calculaţiile unei întreprinderi nu trebuie sa fie cuprinse numai costurile interne ale acesteia. O atenţie şi mai mare trebuie să fie acordată costurilor pe care întreprinderea, prin activitatea sa, le provoacă comunităţii (de exemplu, impactul asupra mediului înconjurător).      - Dacă ofertanţii pe piaţă acţionează anormal (de exemplu, plata muncii este în neconcordanţă cu activitatea prestată, practici de dumping etc.), atunci statul ia măsuri pentru limitarea unui astfel de comportament.Există, însă, anumite excepţii de la regulile economiei libere de piaţă; astfel, de exemplu, în Uniunea Europeană, agricultura nu se supune în totalitate legilor şi principiilor concurenţei, din motive sociale, care ţin de necesitatea existenţei întreprinderilor mici si mijlocii. c) Statul reprezintă un factor al echilibrului social. Economia socială de piaţă reprezintă o ordine economică împletind principiul acţiunii libere pe piaţă cu necesitatea asigurării echilibrului social. Conţinutul social al economiei sociale de piaţă rezidă în:            -  preocuparea pentru creşterea continuă a standardului de viaţă;            - preocuparea de a asigura un grad cât mai ridicat de ocupare a forţei de muncă;            - o politică socială care corijează repartiţia veniturilor, prin prestaţii de asistenţă socială – plăţi  compensatorii pentru pensii şi anumite cheltuieli, ajutoare pentru construcţia de locuinţe, subvenţii şi altele. Pe planul relaţiilor economice internaţionale, Germania susţine comerţul internaţional liber şi se opune cu tărie diferitelor forme de protecţionism.

6

2.2. Locul Germaniei în economia mondială Din punct de vedere economic, Germania se numără printre cele mai dezvoltate ţări din lume, cu un nivel înalt al producţiei şi productivităţii, precum şi al veniturilor, dar şi cu un sistem perfecţionat de prestaţii sociale şi un standard ridicat de bunăstare. 2.2.1. Indicatori economici de bazăProdusul intern brut – PIB Actualmente PIB-ul atinge 28.700 € pe cap de locuitor (măsurat după paritatea puterii de cumpărare). În prezent Germania este cea mai importantă putere economică a Europei, cu un Produs Intern Brut de aprox. 2.200 miliarde euro Produsul intern brut a crescut in 2006 cu 0,4% fata de trimestrul patru al anului 2005In anul 2004 PIB-ul RFG a constituit 2178,2 milliarde Euro (29% din PIB-ul UE)PIB-ul in 2007 $2.807 trillion (paritatea puterii de cumparare)

Indicatori economici 2003 2004 2005 2006 2007PIB, miliarde euro 2161,5 2207,2 2241,0 2302,7Creştere economică, în % +0,9 +2,1 +1,5 +2,8 +2,5PIB, euro/locuitor 26.194 26.754 27.175 27.957 34.100 $PIB, euro/persoană ocupată 55.818 56.777 57.724 58.921 Produsul intern brut, realizat pe landuri, în anul 2006                                                                      în miliarde euroLand Valoare LocBaden - Württemberg 337,2 3.Bavaria 408,3 2.Berlin   80,3 9.Brandenburg   49,5 12.Bremen   25,3 16.Hamburg   86,0 8.Hessa 204,1 4.Mecklenburg-Vorpommern   32,3 14.Saxonia Inferioara 196,5 5.Renania de Nord-Westfalia 500,7 1.Renania - Palatinat 100,3 6.Saarland   28,0 15.Saxonia   88,7 7.Saxonia-Anhalt   50,0 11.Schleswig - Holstein   69,7 10.Thuringia   45,8 13.Total Germania 2302,7   Contribuţia sectoarelor economice la crearea PIB -2006: agricultură, silvicultură şi pescuit 1,0%; industrie (fără construcţii) 26,0%; construcţii 3,9%; comerţ, sector hotelier/alimentaţie publică, transporturi 18,3%; servicii în sistemele financiar-bancar, imobiliar şi antreprenorial 28,9%; servicii publice şi private 21,9%.-2007 : agricultura 0.9% ,servicii 69% ,industrie  30.1%  

7

Utilizarea PIB (în 2005): consumul privat 59,2%; investiţii brute 6,9%; consumul de stat 18,6%, construcţii 9,1%.În ceea ce priveşte PIB, la nivel internaţional, Germania ocupa locul al doilea, după SUA. Producţia industrială, inclusiv sectorul construcţiilor (% faţă de anul anterior): 2001/-0,6;  2002/-1,4; 2003/ -1,4; 2004/+ 0,7 %; 2005/+1,4. Productivitatea muncii: faţă de anul de bază 2000: 2003/+4,6%; 2004/+ 5,5 %; 2005/+7,06%; 2006/+8,5%. 2008 productivitatea se va majora în Un german ia pe ora aproape 50 dolari.In Germania, cu 1,1%, iar media din Uniunea Europeană va fi de numai 1,3%.In Germania, s-a înregistrat o creştere a produsului intern brut de 2,6%, dar cea mai mare parte a acesteia se datorează majorării numărului de ore lucrate, la nivelul economiei naţionale, cu peste 1,6%

 Consumul privat (miliarde euro):   2002 2003 2004 2005 2006Venituri totale gospodării private 1581,0 1699,0 1718,0 1740,7 1773,4din care: consum privat 1369,0 1281,8 1302,9 1321,1 1347,3Rata de economisire, în % 15,4 10,3 10,4 10,6 10,5 Rata inflaţiei (în%,comparativ cu anul precedent): 2000/+1,4;2001/+2,0;2002/+1,4; 2003/+1,1; 2004/+1,7; 2005/+1,6; 2006/+1,7; 2.3% (2007 est.)Astfel, in decursul ultimilor cinci ani, inflatia a atins 7,1%, in timp ce salariile nu au avansat decat cu 4,1%Rata anuala de crestere a preturilor bunurilor de consum s-a majorat de la 1,6% la 1,8% in luna ianuarie 2005 Rata inflaţiei a atins în Germania nivelul de 2,8% in 2007, ceea ce a afectat puternic cererea internă. Rata inflatiei in Germania a ramas, in octombrie, deasupra tintei BCE, de “aproape, dar sub 2%”, la acelasi nivel inregistrat luna trecuta, de 2,7%. Rata mare a inflatiei este cauzata, in principal, de evolutia preturilor la produsele petroliere, dar si de scumpirea alimentelor. 

Indicele preţurilor de producţie (% faţă de anul de bază 2000): Indicele preţurilor de producţie 2002 2003 2004 2005 2006- în industrie 0,6 1,7 1,6 2,0 1,9- în agricultură 1,0 0,7 0,3 0,1 0,2 Piaţa forţei de muncă:Forta de munca

43.54 mil (2007 est.)

Forta de munca pe ocupatii:

agricultura: 2.8% industrie: 33.4% servicii: 63.8% (1999)

Rata somajului:

9% ( International Labor Organization), 10.8% (Germany Federal Employment Office )(2007 est.)

8

  2001 2002 2003 2004 2005 2006Număr mediu al salariaţilor(milioane persoane)

38,9 38,7 38,7 38,9 38,8 39,1

Număr mediu al şomerilor(milioane persoane)

3,9 4,1 4,1 4,6 5,0 4,5

Rata şomajului (în %), din care: 9,4 9,8 10,5 10,8 11,7 10,8                                         Cresterea economica si deficitul bugetarÎn ultimii ani insă creşterea economică a fost aproape de zero, iar deficitul bugetar depăşeste limita de 3% din PIB stabilită de Uniunea Monetară Europeană  prin Tratatul de la Maastricht. Şomajul afectează peste 5 milioane de cetăţeni, acesta fiind cea mai gravă problemă a societăţii, acum imbătrânită şi sufocată de datorii şi cheltuieli exagerate pentru protecţia socială. Până acum reunificarea a costat partea vestică peste 1.500 miliarde euro pentru transferuri spre noile landuri federale Între timp, cu mici excepţii, "peisajele înfloritoare" promise de cancelarul Helmut Kohl cu ocazia reunificării au ramas un vis îndepărtat pentru mulţi germani din estul ţării, cu toate că e adevărat că standardul de viaţă a crescut cu mult. Economia noilor landuri nu reuşeste să facă faţă concurenţei din Piaţa Internă Europeană.In 2004 cresterea ec a fost in jur de 0.7 procente desi estimarile erau la inceput de 1,5In 2005 deficitul bugetar al Germaniei depaseste pentru al patrulea an consecutiv limita de 3 la suta impusa de Pactul de Stabilitate al zonei euro, ajungand la 3,4 la suta din PIB.In 2006 deficitul bugetar al Germaniei, sunt de 3,3 la suta, ramanand deci in afara reglementarilor UEexperţii estimează o creştere economică de 1,9% IN 2008Rata somajuluiCererea de produse şi tehnologii din Germania este mai ridicată ca oricând. Din vara anului 2005, economia germană creşte constant iar rata şomajului scade.In 2005 rata ajustata a somajului a avansat cu 11,7 procente - cel mai ridicat nivel din ultimii sapte ani - in timp ce rata neajustata a consemnat o crestere de la 5,04 milioane de persoane , in ianuarie la 5,22 milioane de persoane - cel mai ridicat nivel din ultimii 73 de ani.Numărul total al şomerilor germani se ridică la 3.650.000 in 2008, in comparaţie cu 2007, aceasta înseamnă cu 625.000 de şomeri mai puţin.La capitolul somaj, se intrevede o usoara imbunatatire, de la 4,844 milioane de someri in acest an, la 4,5 milioane anul viitor.Se poate afirma că performanţele economice ale Germaniei au crescut aproape continuu, deşi ritmurile nu au fost întotdeauna înalte. Este necesar să se ia în considerare atât contextul conjuncturii economice mondiale în diverse perioade, cât şi problemele mari cu care economia germană s-a confruntat după reunificare, când a trebuit sa suporte costurile reconstrucţiei landurilor de Est, proces care nu  s-a încheiat încă. Oricum, chiar şi după perioade de recul (de exemplu, în anul 1993 creşterea a fost negativă:  – 1,1%),  economia  germană şi-a revenit rapid şi şi-a continuat cursul ascendent.  2.2.2. Comerţul exterior al Germaniei        Un factor esenţial al creşterii şi stabilităţii economice a Germaniei îl reprezintă orientarea economiei germane spre piaţa mondială, către export. Capacitatea concurenţială deosebită a întreprinderilor germane este reflectată, în mod expres, de excelenta poziţie a acestora pe piaţa mondială. Germania este primul exportator mondial, înainte de SUA, China şi Japonia. Fiecare al doilea loc de muncă în Germania depinde, în mod direct sau indirect, de export.

9

Politica de comerţ exterior a Germaniei se bazează pe recunoaşterea principiului necesităţii unei continue dezvoltări a diviziunii internaţionale a muncii şi a circulaţiei bunurilor, serviciilor şi a capitalurilor, pe cât posibil fără obstacole sau limitări.Schimburile economice cu străinătatea sunt, în principiu, complet liberalizate, în măsura în care legislaţia privind comerţul exterior nu prevede, în mod explicit, anumite restricţii.Guvernul Federal german militează, la nivel internaţional (în cadrul OMC şi în alte organizaţii economice internaţionale) pentru liberalizarea pieţelor, avertizează asupra pericolelor protecţionismului şi, în limita competenţelor sale, se pronunţă împotriva restricţiilor în calea schimburilor comerciale. Fiind membră a Uniunii Europene, Germania adoptă politicile, reglementările de piaţă şi procedurile de autorizare care sunt fixate de UE pentru anumite sectoare şi pentru anumite grupe de mărfuri.După cum se ştie, în ultimii ani, inclusiv în 2006, Germania s-a situat pe primul loc în comerţul mondial, înaintea SUA şi Japoniei,fiind considerată „campioană mondială” în domeniul exporturilor. Datorită eficienţei şi dinamismului pronunţat al economiei germane, îndeosebi în domeniul industrial, Germania este un mare exportator, ţara situându-se, în acest sens, pe primul loc în lume. Pe de altă parte, economia germană depinde în mod considerabil de import, atât în ceea ce priveşte achiziţionarea de produse agricole şi materii prime, cât şi, în măsură crescândă, de livrările de produse semifabricate, componente şi bunuri de consum realizate în străinătate (îndeosebi din cauza nivelului ridicat al costurilor legate de forţa de muncă în Germania).

Situaţia şi studiul pieţei    Pentru producătorii străini, Germania este o piaţă de desfacere cu o foarte mare putere de absorbţie, având un volum de importuri care a depăşit, în ultimii ani, suma de 500-600 miliarde euro/an. Potenţialul intern de cumpărare ridicat şi cererea mare sunt factori care fac ca piaţa germană să fie atractivă pentru ofertanţii străini. Pe de alta parte, Germania este o piaţă foarte exigentă. Politica economică, specifică unei economii sociale de piaţă şi orientată spre liberalizarea schimburilor comerciale externe, asigură celor peste 82 de milioane de consumatori o ofertă bogată de mărfuri, la preţuri avantajoase.De aceea, numai o oferta competitivă, corelată cu un concept de marketing pe termen lung, poate avea şanse pe piaţa germană.Piaţa germană se  caracterizează prin dinamism şi multilateralitate. La aceasta contribuie dezvoltarea tehnologică rapidă, standardul de viaţă ridicat şi varietatea reţelelor de distribuţie. Într-o mare măsură, piaţa germană este influenţată şi de vârsta medie a populaţiei. Ca urmare a unei rate scăzute a natalităţii, multe familii alocă o cotă relativ scăzută din venituri pentru satisfacerea nevoilor de bază. Astfel, aceste familii dispun de un potenţial de cumpărare considerabil, care este folosit pentru soluţionarea unor nevoi individuale exigente (cultură, călătorii, sport, sănătate, informaţie, modă, distracţii şi altele).În aceste condiţii, marketingul trebuie să-şi deplaseze sfera de activitate spre studiul orientării pieţei (crearea de noi necesităţi de consum). Dezvoltarea unor noi tipuri de oferte – articole de turism şi sport, cosmetice, jocuri, aparatură IT şi altele – impune producătorilor, inclusiv celor străini, să aibă capacitate creativă şi o colaborare strânsă cu partenerii de afaceri germani. Specific pieţei germane rămâne, în continuare, un înalt simţ al calităţii. Calitatea, designul şi ambalajul sunt, de multe ori, componente mult mai importante decât preţul. Pe lângă aceasta, la mărfurile mai pretenţioase din punct de vedere tehnic, garanţia, un service adecvat şi respectarea normelor tehnice germane sunt condiţii esenţiale pentru succesul afacerilor. Chiar dacă tineretul solicită articole de modă şi design internaţional, piaţa germană este marcată, în continuare, de predilecţia pentru formele şi culorile funcţionale. Aceasta atitudine conservatoare se completează cu măsuri de promovare a produselor (mijloace de producţie,

10

bunuri de consum, ambalaje şi altele) cu calităţi sporite în direcţia protecţiei mediului. În acest domeniu, s-a dezvoltat o piaţă cu un potenţial foarte ridicat. Ofertanţii străini au şansa de a profita de această tendinţă, îndeosebi în calitate de subfurnizori. Subcontractarea este o practică larg răspândită în Germania. Spre exemplu, numeroşi producători de autovehicule nu fabrică ei înşişi unele piese, componente şi subansamble, ci, mult mai simplu pentru ei, încredinţează producţia unor întreprinderi mici si mijlocii, atât germane, cât şi, mai ales, din străinătate. Prin aceasta, subfurnizorilor din ţările cu cheltuieli mici pentru forţa de muncă li se oferă şanse mari pe piaţa germană. Alte domenii în care se practică acest sistem sunt: confecţiile textile, electronica, mecanica fină, optica, unele prelucrări mecanice etc. Printre alte condiţii care se impun sunt şi cele referitoare la garantarea graficelor/ termenelor de livrare, a continuităţii în livrări, respectarea normelor de calitate şi  păstrarea confidenţialităţii / secretului în afaceri. Evoluţia comerţului exterior german (mărfuri):volum în miliarde euroevoluţii faţă de anul anterior, în %  2002 2003 2004 2005 2006  volum % volum % volum % volum % volum %Export 651,3 +2,0 665,8 +2,2 732,6 +10,0 786,3 +7,3 893,6 +13,7Import 518,5 -4,5 533,9 +3,0 577,3 +8,1 628,1 +8,8 731,5 +16,5Sold +132,8   +131,9   +155,3   +158,2   +162,1     Orientarea geografică a comerţului exterior german (în anul 2006):          volum în miliarde euro  Export Import

Volum Pondere % Volum Pondere %Total, din care: 893,6 100,0 731,5 100,0- Uniunea Europeană - 25 ţări 558,5 62,5 421,4 57,6- Europa Centrală şi de Est + AELS   81,9   9,2   83,2 11,4- Alte ţări din afara Europei: 233,0 26,1 211,4 28,9     - SUA     78,0   8,7   48,5  6,6     - America Centrală şi de Sud   26,2   2,9   22,3  3,0     - Africa   16,6   1,9   16,4  2,2     - Asia 104,2 11,7 121,0       16,5     - Ţări membre ale OPEC   21,2   2,4   13,5  1,8                                                          

Principalii parteneri comerciali ai Germaniei în 2006 (%) La export:  Franţa 9,6; SUA 8,7; Marea Britanie 7,3; Italia 6,7; Olanda 6,3;  Belgia 6,0; Austria 5,5; Spania 4,7; Elveţia 3,9; Polonia 3,2; China 3,1; Rusia 2,6; Cehia 2,5; Suedia 2,1. La import:  Franţa 8,7;  Olanda 8,3;  China 6,7; SUA 6,6; Marea Britanie 5,9;   Italia 5,5; Belgia 5,3; Federaţia Rusă 4,1; Austria 4,1; Elveţia 3,4; Japonia 3,2; Cehia 3,0; Polonia 2,8;  Norvegia 2,7; Spania 2,7; Irlanda 2,3. Principalele produse care au făcut obiectul schimburilor comerciale în 2006:Export :             - semifabricate               269,1 miliarde euro                              - bunuri de investiţii         396,7 miliarde euro                        - bunuri de consum         138,5 miliarde euro                        - alte produse                    89,3 miliarde euro

11

57,3  %  din exporturile germane sunt reprezentate de 4 mari grupe de produse:                    - produse chimice               118,5 miliarde euro                    - maşini şi utilaje              128,3 miliarde euro                    - tehnica informaţiei           99,1 miliarde euro                    - mijloace auto                 166,4 miliarde euroImport :              - semifabricate                 207,6 miliarde euro                        - bunuri de investiţii        212,3 miliarde euro                        - bunuri de consum          136,9 miliarde euro                        - resurse energetice            90,9 miliarde euro                        - alte produse                     83,8 miliarde euro49,7 % din importurile germane sunt reprezentate de 5 grupe de produse:                    - produse chimice                          78,3 miliarde euro                    - metale şi produse din metal          69,1 miliarde euro                    - maşini şi utilaje                            49,6 miliarde euro                    - tehnica informaţiei                  96,5 miliarde euro                    - mijloace auto                               70,4 miliarde euro  2.2.3. Investiţii străine directe în Germania, investiţii germane directe în străinătateGermania acordă o mare atenţie investiţiilor, atât ca sursă pentru dezvoltarea economică, cât şi pentru creşterea şi diversificarea cooperării internaţionale. Întreprinderile germane şi economia germană sunt actori majori, tradiţionali, în fluxurile internaţionale de capital. Se apreciază ca introducerea monedei Euro a impulsionat şi mai mult investiţiile transnaţionale ale întreprinderilor germane. Astfel, începând din anul 1997, volumul investiţiilor germane în străinătate s-a dublat, practic, în timp ce volumul investiţiilor străine în Germania  a crescut aproape de trei ori, după ce, în anii anteriori, ele pierduseră din avânt. Conform datelor furnizate de Banca Federala Germană, în perioada 1991-2002, valoarea patrimonială a investiţiilor germane în străinătate a crescut de circa 4 ori, ajungând la circa 561 miliarde euro, în timp ce angajarea întreprinderilor străine în Germania a crescut de circa 5 ori, atingând un volum de circa 512 miliarde euro. Germania oferă străinilor interesaţi posibilităţi vaste de investiţii. Este de subliniat faptul că în Germania nu există o legislaţie specifică pentru investiţii. Investitorii străini sunt trataţi în mod egal cu cei germani. Pentru o angajare investiţională pot veni în considerare următoarele forme:- înfiinţarea/constituirea unei societăţi, proprietate a unui singur investitor sau a mai multor parteneri (germani şi străini),- achiziţionarea/cumpărarea unei societăţi existente,- cumpărarea de acţiuni/participarea cu capital la o societate,- înfiinţarea unei societăţi comune/mixte (Joint Venture),- aport de mijloace fixe sau financiare la o societate sau filială. Formele juridice de societăţi comerciale:- societăţi de capital: societate cu răspundere limitata (GmbH), societate pe acţiuni (AG), societate în comandită pe acţiuni (KGaA);- societăţi personale şi societăţi asociaţii de persoane: comerciant individual, societate în nume colectiv (OHG), societate în comandită simplă (KG), societate tacită (stille Gesellschaft). Forma juridică de societate cea mai frecventă în Germania este GmbH/SRL; capital social minim: 25.000 euro. Una sau mai multe persoane fizice sau juridice, autohtone sau străine, se asociază printr-un contract de societate, care trebuie semnat de către toţi asociaţii şi autentificat de notar. În cazul în care un asociat nu poate fi prezent personal, el poate fi

12

reprezentat de o altă persoană, însă numai cu o împuternicire autentificată notarial. Cererea de înregistrare se face la Registrul Comerţului de pe lângă judecătoria teritorială competentă. La sfârşitul anului 2003, conform ultimelor date statistice disponibile, situaţia investiţiilor se prezintă astfel:   Investiţii germane în

străinătateInvestiţii străine în Germania

Total investiţii, miliarde euro 665,8 306,0Număr de firme 22551 9314Număr angajaţi, mii persoane 4498 2130Cifră de afaceri, miliarde euro 1353 835 Principalele destinaţii ale investiţiilor germane în străinatate: SUA – 33,6%,    Marea Britanie – 9,6%, Belgia/Luxemburg – 8,2%, Olanda – 7,8%, Franţa – 6,2%,      Italia – 3,2%, Austria – 3,2%.Principalele ţări care au investit în Germania: Olanda – 19,0%, Franta – 14,8%, SUA – 13,7%, Belgia/Luxemburg – 12,3%, Marea Britanie – 11,4%, Elveţia – 7,6%, Japonia – 3,3%. Principalele ramuri economice care au beneficiat de investiţii:                                                                                                   în procente  Investiţii germane în

străinătateInvestiţii străine în Germania

- Industria prelucrătoare 25,0 36,3- Instituţii financiare 38,5   8,7- Comerţ 11,7 12,6- Participări la societăţi 10,8 22,6- Alte ramuri 14,0 19,8

 Evoluţia din anii 1999-2005 (transferuri nete, în miliarde euro)   1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005Investiţii străine directe în Germania

52,6 215,2 23,6 38,3 11,4 -35,1 16,7

Investiţii germane directe în străinătate

102,1 61,4 41,2 9,2 2,3 -5,5 -19,6

 Aceste investiţii constau din: noi instalaţii, lichidări, câştiguri reinvestite, credite financiare şi credite comerciale. 2.2.4. Bonitatea de ţară (conform Institutional Investor) - septembrie 2002: locul II pe plan mondial (indice de bonitate 92,8);- martie 2003: locul III pe plan mondial (indice de bonitate 94,1).Rating Standard & Poor’s (22 martie 2006): AAA/Stable/A- 1+. Rezerve valutare şi creanţe externe în 2005 (în miliarde euro): rezerve valutare şi creanţe externe 86,2 din care: rezerve în devize 33,7; rezerve în aur 47,9;  rezerve FMI şi DST 4,6. 2.2.5. Situaţia forţei de muncă În anul 2006, s-a îmbunătăţit situaţia forţei de muncă. Au fost create circa 300.000 noi locuri de muncă, în primul rând în comerţ, atât în legătură cu organizarea finalei Campionatului mondial de fotbal, cât şi ca urmare a interesului manifestat de populaţie de a cumpăra cât mai mult în anul respectiv, în perspectiva majorării cu 3% a TVA, începând de la 1 ianuarie 2007.

13

Un rol important l-au jucat programele de promovare a activităţilor independente – „Ich AG” sau „Ein-Euro-Jobs”. Pentru anul 2007, Guvernul federal va examina şi alte căi şi mijloace pentru ocuparea forţei de muncă, urmărind:-          o prezenţă mai redusă a statului în viaţa economică, în favoarea elementelor de piaţă funcţională;-          consolidarea bugetului şi reducerea cheltuielilor publice;-          crearea de facilităţi fiscale pentru întreprinderi şi reducerea impozitelor;-          îmbunătăţirea sistemului de asigurări sociale, prin eliminarea unor cheltuieli nejustificate.Pentru 2007, se prevede crearea unor noi locuri de muncă pentru circa 130.000 persoane.  

14

III EFICIENTA GUVERNAMENTALA

3.1. Organizarea politico-administrativă Conform Constituţiei, la baza ordinii de stat stau cinci principii:Germania este o republică (1), o democraţie (2), un stat federal (3), un stat de drept (4) şi un stat social (5).Statul: În constituţia germană, Germania este menţionată ca şi o Republică Federală, compusă din 16 landuri federale.Germania este constituţional o democraţie federală, a cărui sistem politic este menţionat în constituţia din 1949.Puterea legislativa este exercitata la nivel federal de un Parlament bicameral. Parlamentul, numit Bundestag, este ales la fiecare patru ani printr-un vot popular într-un sistem complex, care combină reprezentarea directă şi proporţională.Puterea executiva este exercitata de Guvernul Federal, condus de canceralur federal.Seful statului , presedintele federal este ales de Adunarea Federala pentru o perioada de 5 ani, iar cu majoritatea voturilor Adunarii fiind reeligibil o singura data.Aceasta adunare este un organ constitutional ce se reuneste numai in acest scop, fiind compus din deputatii Bundestag-ului(este adunarea nationala a Republicii Federale a Germaniei;este ales pe o perioada de 4 ani, iar principalele atributii sunt:votarea legilor, alegerea canceralului federal si controlul guvernului) si un numar egal de delegati alesi de parlamentele Land-urilor. Competenţele federale, referitoare la elaborarea legislaţiei şi la administraţie, se rezumă la acele domenii care, prin însemnătatea şi structura lor, necesită o reglementare unitară pentru întreaga republică. Printre acestea se numără: afacerile externe, apărarea, finanţele, comerţul, precum şi politica vamală şi, parţial, politica fiscală (inclusiv TVA şi accize), ultimele două fiind reglementate şi de jurisdicţia Uniunii Europene. În competenţele landurilor se află, printre altele, domeniile cultură, învăţământ, amenajarea şi gospodărirea teritoriului, gospodărirea apelor. Legea de bază proclamă ferm drepturile fundamentale ale omului şi cetăţeanului: intangibilitatea demnităţii umane (prima frază a Constituţiei) şi apărarea acesteia, garantarea dreptului la manifestarea liberă a personalităţii şi apărarea acesteia de abuzuri ale statului (libertatea individului, libertatea de credinţă şi conştiinţă, libertatea exprimării opiniilor, libertatea presei, garantarea proprietăţii, libertatea artei şi ştiinţei, libertatea de asociere, garantarea secretului corespondenţei şi a convorbirilor telefonice, dreptul la mişcare liberă, la exercitarea liberă a profesiei, interzicerea muncii forţate, inviolabilitatea domiciliului/locuinţei, dreptul de a refuza să participe la război din motive de conştiinţă), egalitatea în faţa legii, indiferent de sex, origine socială, rasă, limbă, confesiune, convingeri politice, ocrotirea şi garantarea instituţiilor şi comunităţilor sociale, precum familia şi biserica, dreptul la azil în Germania pentru cetăţenii străini urmăriţi în ţările lor. Organele constituţionale   de conducere a statului: - Preşedintele federal (în prezent, Prof. Dr. Horst Köhler), desemnat pentru o perioadă de 5 ani de Adunarea Federală, organ care se întruneşte numai cu ocazia alegerii preşedintelui, compus din deputaţii Bundestag-ului şi un număr egal de delegaţi aleşi de parlamentele landurilor.- Parlamentul Federal – Bundestag (compus, în actuala legislatură, din 614 deputaţi), ales de popor pentru o perioadă de 4 ani; ultimele alegeri (anticipate) au avut loc la 18 septembrie 2005.- Consiliul Federal – Bundesrat, compus din 69 de membri reprezentând cele 16 landuri (între 3-6 persoane din fiecare land, în funcţie de numărul populaţiei). Are atribuţii importante

15

în activitatea legislativă; mai mult de jumătate din legi nu pot fi adoptate fără votul Bundesrat-ului. Membrii Bundesrat-ului nu sunt aleşi, ci sunt desemnaţi de landuri, dintre membrii guvernelor lor.- Guvernul Federal, compus din miniştri federali, este condus de către Cancelarul federal (în prezent, Dr. Angela Merkel).- Curtea Constituţională, cu sediul la Karlsruhe: veghează la respectarea Constituţiei. Principalele partide politice şi reprezentarea lor în Bundestag, în urma alegerilor anticipate, din 18 septembrie 2005: 

Partide politice 

Pondere voturi Mandate

Uniunea Creştin Democrată – CDU  şiUniunea Creştin Socială – CSU

35,2% 226

Partidul Social Democrat – SPD 34,3% 222Partidul Liber Democrat – FDP (liberali)   9,8%   61Partidul de Stânga – PDS   8,7%   54Alianţa 90/Verzii   8,1%   51Alte partide   3,9%     - La guvernare se află o   coaliţie   formată din   CDU/CSU/SPD .  Apartenenţa Germaniei la instituţii şi organizaţii internaţionale: ONU, UE, OMC, NATO, BIRD, FMI, BERD, OCDE, OSCE şi altele.  3.2.Bugetul federal (în miliarde euro): 

  2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Cheltuieli 243,1 247,5 256,7 251,6 259,8 261,7 267,6+/–  în % -0,5 +1,8 +3,0 -0,2 +8,3 +0,7 +2,3Venituri 220,2 223,8 217,5 211,8 228,4 223,2 245,4+/–  în % -0,1 +1,6 +0,4 -2,6 +16,6 -2,3 +9,9Deficit de finanţat -22,9 -23,7 -39,2 -39,8 -31,4 -38,5 -22,2 Repartizarea bugetului federal pe sectoare, în 2006:

-          servicii generale (administraţia centrală, apărare, siguranţa publică, administraţia financiară) – 14,4%

-          ştiinţă, cercetare, învăţământ – 3,1%-          asigurări sociale (asigurări pentru şomaj, asigurări sociale, familie, sprijin pentru tineret,

piaţa muncii ) – 47,4 %-          sănătate şi sport – 1,8 %-          transporturi, telecomunicaţii şi amenajarea oraşelor – 9,0 %-          agricultură, păduri, alimentaţie – 1,9 %-          energie, tehnologii şi cooperare economică – 3,7 %-          alte cheltuieli – 18,7 %.        

 Datoria publică a statului (% din PIB): 2000/60,2; 2001/59,5; 2002/60,8;                        2003/64,2; 2004/66,0; 2005/68,6; 2006/70,0; Datoria publica : 64.9% of PIB(2007 est.) Balanţa de plăţi:  2001/ +2,7 miliarde euro (prima balanţă activă din anul 1990; în ciuda unei balanţe comerciale permanent excedentare, balanţa de plăţi a fost cronic pasivă, datorită deficitelor cumulate, mult mai mari, ale balanţelor operaţiunilor invizibile). Aceeaşi tendinţă s-a păstrat şi în perioada următoare (în miliarde euro): 2002/47,1; 2003/50,7; 2004/78,2; 2005/92,7; 2006/94,7.

16

 Datoria externă: Germania nu are datorii externe, fiind, dimpotrivă, unul dintre cei mai mari creditori pe plan mondial.Populatie sub linia saraciei :11% (2001)Investitii :18,5 % din PIBBuget :-intrari: $1.454 trillion -iesiri: $1.453 trillion (2007 est.)An fiscal :an calendaristicSalariul mediuÎn Germania in 2003 salariu mediu lunar era de 1.347 euro, In 2006, salariul mediu net pe luna era de 1.320,42 euro, nivelul este neschimbat din 1986, anul in care germanii din est, Germania nefiind inca reunificata, au castigat in medie echivalentul a 1.315,40 euro. Salariul net anual al germanilor a atins cel mai redus nivel de la reunificarea ţării, media pentru anul 2006 fiind de 15.845 euro, faţă de nivelul de 17.200 de euro înregistrat în 1992

Acest ritm ascendent a continuat şi în anul 2006, în special datorită măsurilor adoptate anterior, privind o politică salarială moderată, îmbunătăţirea sistemului de asigurări sociale şi altele.Prin „Acordul privind coaliţia” (CDU/CSU/SPD), Guvernul german a stabilit o serie de domenii de acţiune, care să conducă la consolidarea dezvoltării economice a ţării:

-          consolidarea bugetului federal, prin majorarea cotei TVA, reducerea subvenţionării unor sectoare economice, îmbunătăţirea condiţiilor de încasare a taxelor şi impozitelor, diminuarea cheltuielilor publice, reducerea cheltuielilor de şomaj şi altele;

-          reforma sistemului de impozitare a întreprinderilor, prin reducerea treptată a cotelor de impozitare, de la 39% la 30%, atragerea investitorilor din ţară şi din străinătate, tratamentul egal al investitorilor, o mai mare transparenţă la participarea tuturor întreprinderilor la licitaţiile publice;

-          reforma în domeniul sănătăţii, prin mărirea vârstei de pensionare, de la 65 la 67 de ani, reducerea contribuţiei lunare pentru pensie;

-          flexibilizarea pieţei muncii, prin identificarea unei formule adecvate pentru a îmbina munca celor tineri cu cea a celor în vârstă, crearea de condiţii cadru pentru îmbunătăţirea structurii demografice, restructurarea sistemului de salarizare, perfecţionarea pregătirii profesionale pentru reducerea şomajul, modificarea condiţiilor pentru intrarea în şomaj şi altele;

-          retragerea treptată a statului din economie, pentru diminuarea cheltuielilor de la bugetul federal şi reducerea subvenţiilor.

3.3. Reglementări în domeniul comerţului exterior al Germaniei Ca membră a Uniunii Europene, Germania aplică, în relaţiile comerciale cu ţările terţe, politicile şi reglementările acesteia. În relaţiile cu ţările asociate, candidate sau în curs de aderare, se aplică prevederile acordurilor de asociere, cunoscute în general de operatorii economici români. Baza juridică naţională pentru desfăşurarea relaţiilor economice externe/comerţului exterior/ ale Germaniei o constituie legislaţia privind comerţul exterior: -          Legea  privind  comerţul  exterior  (Aussenwirtschaftsgesetz  –  AWG)  din 28 aprilie 1969, cu modificările ulterioare, şi-          Ordonanţa privind comerţul exterior (Aussenwirtschaftsverordnung – AWV) din 18 decembrie 1986, cu modificările ulterioare.

17

 Comerţul exterior se mai supune şi reglementarilor ONU (în materie de embargo, interdicţii de export, reglementări speciale pentru anumite mărfuri şi ţări) şi ale Uniunii Europene, care au precădere faţă de legile şi reglementările naţionale. Astfel, în domeniul comerţului cu mărfuri având dublă posibilitate de utilizare, atât civilă, cât şi militară (Dual-use), sunt aplicate unitar, în toate statele membre, reglementările UE. AWV este actul normativ de aplicare/realizare a prevederilor AWG. Acesta conţine majoritatea reglementărilor referitoare la aspectele practice ale comerţului exterior şi este în concordanţă cu prevederile şi reglementările Uniunii Europene.    AWV are ca anexă "lista de export", care conţine restricţiile la export. Exportul german este, în principiu, liberalizat în întregime, nefiind necesare licenţe de export. Există însă şi câteva excepţii, privind mărfuri militare şi strategice, unele materii prime şi  produse din oţel, precum şi unele produse agricole. AWG are ca anexă "lista de import", în cadrul căreia este permis importul. Aceasta se împarte în liste de ţări şi liste de mărfuri. Importul german de produse industriale este practic liberalizat în întregime, fără să fie necesară licenţă sau declaraţie de import. Puţinele limitări şi restricţii servesc, în general, la protecţia ordinii publice, a mediului înconjurător, a sănătăţii populaţiei, faunei şi florei. Obligativitatea licenţei se limitează, de asemenea, la poziţii definite/denumite strict, cu precădere la cele pentru care sunt prevăzute restricţii/limitări la import (contingente),  cum sunt produsele metalurgice. Reglementările tehnice sunt elaborate de institute specializate, dintre care cel mai important este Institutul German pentru Normare – DIN (Deutsches Institut für Normung – DIN), având în structura sa şi Centrul German de Informaţii privind Reglementările Tehnice (Deutsches Informationszentrum für Technische Regeln – DITR). Norme şi reglementări tehnice pentru produse industriale elaborează şi Asociaţia Germană a Inginerilor  precum şi Uniunea Germană pentru Electrotehnică, Electronică şi Tehnică Informatică       Un rol şi o importanţă deosebită în supravegherea şi controlul/verificarea tehnică a produselor industriale îi revin Uniunii Germane pentru Verificare Tehnică Îndeplinirea formalităţilor vamale nu înseamnă automat că mărfurile importate sunt apte pentru comercializare pe piaţa germană. În principiu, produsele importate se supun aceloraşi prescripţii şi reglementări ca şi mărfurile produse în Germania, referitoare la  îndeplinirea condiţiilor de calitate şi a normelor tehnice de securitate. În cazul mărfurilor alimentare, acestea trebuie să corespundă legii germane privind produsele alimentare (Lebensmittelrecht); medicamentele se supun, de asemenea, unor prescripţii speciale referitoare la înregistrare; produsele tehnice (cum sunt maşini, aparate şi altele) pot fi puse în circulaţie numai dacă acestea corespund normelor şi reglementărilor privind protecţia muncii şi prevenirea accidentelor. Se recomandă ca exportatorii să solicite importatorilor germani informaţii în legătură cu condiţiile tehnice şi de calitate (inclusiv de declarare/etichetare) pe care trebuie sa le îndeplinească produsele exportate în Germania, dacă acestea nu au fost prevăzute în mod explicit în contract. 3.4 Alte aspecte legate de regimul de comerţ exterior

 3.4.1. Regimul vamalRegimul vamal aplicat în Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene, valabil pentru toate ţările membre. 3.4.2. Taxa pe valoarea adăugată este de 19% pentru produsele industriale şi de 7% pentru produsele agroalimentare. Taxa pe valoarea adăugată, în Germania se percepe pe producţia de bunuri şi servicii din ţară. Toate entităţile de afaceri sunt supuse la plata impozitului pe performante a proceselor de producţie din Germania

18

Rata actuală a TVA-ului în Germania este de 19%, pusa în aplicare de la 1 ianuarie, 2007. În Germania, un impozit redus de 7% e colectat din vânzarea de elemente speciale , cum ar fi produsele alimentare, cărţi şi reviste. Rata de TVA este stabilită în funcţie de parametrii sistemului Uniunii Europene Taxa pe Valoare Adăugată .Taxa pe valoarea adăugată în Germania câştigă în mod eficient venituri ridicate pentru ţară, sub formă de venituri prin impozitare.TVA-ul este, în general, cunoscut sub numele de Umsatzsteuer în Germania. Anterior, taxa pe valoarea adăugată era denumita Mehrwertsteuer. Acest termen inca predomina în anumite părţi ale ţării.Scutiri de la taxă Unele dintre produsele şi serviciile sunt scutite de la plata taxei pe valoarea adăugată, în Germania. Unele dintre acestea sunt prezentate mai jos:-închirieri imobiliare, pentru o perioadă de lungă durată - articole de export de peste mare-servicii de voluntariat sau onorifice-serviciile furnizate de către anumite grupuri profesionale, cum ar fi medici- instituţiile care oferă servicii suplimentare, cum ar fi învăţământul general sau de formare profesională  -servicii financiare (de exemplu, acordarea de credite)- serviciile culturale publice oferite de teatre, muzee şi grădini zoologice pentru public 3.4.3. Accize (impozitul pe consum) sunt percepute pentru produsele petroliere, alcool şi băuturi alcoolice, produse din tutun şi cafea prăjită (inclusiv extracte din aceasta). Nu există diferenţe între accizele percepute pentru mărfurile importate şi cele produse în Germania.3.4.4 Condiţii de livrare: conform regulilor INCOTERMS.

3.5 Domeniul bancarBanca germana( Deutsche Bank )este o bancă internaţională care face afaceri în aproximativ 75 naţiuni din întreaga lume, precum şi în procesul de ocupare a forţei de muncă pentru furnizarea de mai bine de 73 de mii de oameni ca pe ultimele rapoarte .În ceea ce priveşte veniturile şi profiturile obţinute, Deutsche Bank este foarte aproape de topul băncilor de investiţii din lume. Acest tip de performanţă se bazează pe firma banca şi pe profitabile francize compuse din clienti privati. Deutsche Bank este, în principiu, o societate de finanţe publice şi asigurări si printre principalele produse se includ banking comercial, de investiţii, precum şi banking personal , precum şi gestionarea activelor . Deutsche Bank are sediul în Frankfurt pe Main, Germania, unde Deutsche Bank Twin Towers are sediul central. CIB sau corporaţia de investiţii bancare, fiind cea mai mare secţiune financiare a sa are sediul central în Londra.

19

IV EFICIENTA AFACERILOR

4.1 Cum sa-ti deschizi o afacere in GermaniaDepartamentul pentru Muncă în Străinătate informează persoanele interesate cu privire la modul de exercitare al unei activităţi independente şi de înfiinţare a unei societăţi comerciale pe teritoriul R.F. Germania.În R.F. Germania oricine îşi poate deschide o afacere, indiferent de naţionalitate sau de locul de reşedinţă. Antreprenorii se împart în oameni de afaceri sau independenţi, fiind proceduri diferite pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale pentru cele două categorii.Un om de afaceri este orice persoană care are propria afacere în domeniul industriei sau al meşteşugurilor. La rândul său, o afacere este orice activitate desfăşurată pe propria cheltuială, având drept obiectiv strategic realizarea unui profit. Afacerea poate fi înregistrată la Oficiul de autorizare comercială, plătindu-se un impozit comercial pentru aceasta. În funcţie de cifra de afaceri, oamenii de afaceri sunt împărţiţi în oameni de afaceri cu activităţi reduse şi oameni de afaceri cu activităţi comerciale.Oamenii de afaceri cu activităţi reduse sunt persoanele care desfăşoară afaceri mici, adică au o cifră de afaceri anuală ce nu depăşeşte 250.000 Euro. Afacerile reduse se înscriu doar în Registrul comercial al Oficiului de autorizare comercială.În cazul în care o persoană derulează o activitate, ce are o cifră de afaceri care depăşeşte 250.000 Euro, este om de afaceri cu activităţi comerciale.Înregistrarea afacerii se realizează la Oficiul local de autorizare comercială.Cu excepţia oamenilor de afaceri cu activităţi reduse, toate companiile trebuie să se înscrie în registrul comercial.Înfiinţarea unei companii în domeniul meşteşugurilor presupune recunoaşterea din partea Camerei meşteşugurilor şi înscrierea în Registrul meşteşugarilor. Acest lucru presupune calificări profesionale corespunzătoare. Meşteşugarii din statele UE pot desfăşura activităţi pe cont propriu (independente), chiar dacă nu au calificarea profesională relevantă, dacă demonstrează că au lucrat în mod independent pentru câţiva ani.În ceea ce priveşte exercitarea de către o persoană a unei profesii liberale, aceasta trebuie să se înregistreze doar la autorităţile financiare şi, în funcţie de profesie, la asociaţia profesională competentă. Nu se aplică impozit comercial. În principiu, activităţile ştiinţifice, artistice, literare, de predare sau educaţionale independente sunt profesii liberale. Profesii liberale sunt şi cele de: doctor, avocat, notar, expert cadastru, inginer, arhitect, consultant chimist, auditor, consilier financiar, consultant economic, contabil autorizat, consultant în domeniul impozitelor, profesii medicale, dentist, fizioterapeut, jurnalist, fotograf de presă, interpret, translator sau pilot.

4.2Contacte de afaceri şi reţele de desfacere               Exportul de mărfuri pe piaţa germană se poate efectua pe următoarele canale:- importator specializat,- comerţ en-gros,- comerţul cu amănuntul (importator direct),- consumator/utilizator final, ca importator direct,- intermediar de vânzări (reprezentanţi comerciali, comisionari),- filiale proprii de comercializare ale exportatorului. Exportatorul străin trebuie să examineze, de la caz la caz, ce canale de distribuţie corespund produselor şi scopurilor sale. Din acest punct de vedere, se face deosebire între căile indirecte de desfacere a mărfurilor (import în scopul revânzării la comercianţi cu amănuntul) şi cele directe (import pentru uzul/consumul propriu).

20

Datorită complexităţii şi diversităţii pieţei, precum şi a cerinţelor din domeniul marketingului, este oportun ca ofertantul străin să realizeze relaţii comerciale de durată cu un importator german calificat şi competent. Firmele specializate în import, precum şi firmele de comerţ cu amănuntul sau en-gros care realizează direct importuri, cunosc legislaţia germană de import şi indică furnizorilor străini normele şi reglementările care trebuie respectate. De asemenea, astfel de parteneri germani preiau adesea sarcina de depozitare a mărfurilor importate şi dispun de reţele proprii de vânzare şi reprezentare. O societate care doreşte să exporte în Germania trebuie să acorde o mare atenţie cercetării pieţei şi alegerii corecte a partenerilor. Printre obiectivele cercetării de piaţă se numără: - analizarea potenţialului de piaţă pentru mărfurile care urmează să fi exportate (evaluarea statisticilor, vânzări de testare, sondaje etc.);- stabilirea condiţiilor specifice care trebuie îndeplinite de produs (prescripţii de import, norme tehnice, design, ambalare etc.);- planificarea strategiilor de marketing (distribuţie, structura preţului, ambalare, transport etc.). Există o mare diversitate de mijloace ajutătoare şi de posibilităţi pentru realizarea practică a cercetării pieţei, printre care: - iniţierea de contacte cu reprezentanţele economiei germane în străinătate - evaluarea statisticilor de import şi de producţie ale Germaniei;- analizarea studiilor de piaţă elaborate de diverse institute/instituţii germane şi internaţionale;- participarea la târguri şi expoziţii specializate, organizate în Germania.Rezultatul unor astfel de cercetări de piaţă va influenţa în final modul de întocmire a ofertei de mărfuri şi alegerea canalelor de distribuţie. Pe lângă acestea, la alegerea unui partener de afaceri trebuie avute în vedere, în mod deosebit, următoarele aspecte:- bonitatea financiară şi seriozitatea în afaceri;- poziţia/stabilitatea partenerului pe piaţă;- reţeaua de distribuţie de care acesta dispune.În cazul existenţei unor îndoieli, se pot obţine informaţii corespunzătoare de la camerele de industrie şi comerţ, de la asociaţiile de profil sau de la firme specializate în obţinerea şi furnizarea de astfel informaţii, precum Bürgel, Creditreform etc. (direct sau prin intermediul reprezentanţelor diplomatice ale României în Germania), contra cost.În ceea ce priveşte ofertantul, este necesar ca acesta să prezinte date amănunţite privind societatea sa şi produsele pe care doreşte să le exporte. După stabilirea contactelor, ele trebuie întreţinute cu grijă. O colaborare durabilă necesită încredere reciprocă între parteneri.Contractele de livrare se pot întocmi atât în conformitate cu dreptul german, cât şi cu cel al ţării partenerului sau al unei terţe ţări. În general, sunt valabile juridic şi comenzile de livrare  (transmise telefonic, prin fax, scrisoare) dar se recomandă vânzătorului ca în aceste cazuri să confirme cumpărătorului, în scris, acceptarea comenzii şi condiţiile negociate.   

4.3Date faptice-statisticiÎn Germania, în iunie 2007, minimul de cerinţe de capital pentru răspundere limitată a fost de 25,000 €, din care cel puţin 12500 € a fost plătit înainte de înregistrare. De plătit în capitalul minim înregistrat de Germania este, prin urmare, € 12500, sau 42,8% din venitul pe cap de locuitor.

21

Germania OECD:

Pornirea unei afaceri (rangul) 71 Comertul în afara graniţelor (rangul) 10 Proceduri (număr) 9 Proceduri (număr) 4 Documente de export (număr) 4 Timp (zile) 18 Timp (zile) 40 Timp de export (zile) 7 Cost (% din venitul pe cap de locuitor) 5.7 Cost (% din valoarea proprietatii) 5.2 Costul de export (US $ pe container) 740 Minime de capital (% din venitul pe cap de locuitor) 42,8 Documente de import (număr) 5 Noţiuni de bază de credit (rangul) 3   Timp de import (zile) 7 Se ocupă de licenţe (rangul) 16 Forţa de drepturile legale Index (0-10) 8   Costul de import (US $ pe container) 765 Proceduri (număr) 12 Adancime de credit, informaţii Index (0-6) 6 Timp (zile) 100 Registru public de acoperire (% dintre adulţi)0,7 Angajarea lucrătorilor (rangul) 137

Aplicarea contractelor (rangul) 15 Cost (% din venitul pe cap de locuitor) 63,1 Privata Biroul de acoperire (% dintre adulţi) 98,1   Proceduri (număr) 33 Timp (zile) 394 Protejarea investitorilor (rangul) 83 Cost (% din cerere) 11,8 Dificultatea de a angajarea Index (0-100) 33 Gradul de dezvaluire Index (0-10) 5 Rigiditate de ore Index (0-100) 60   Gradul de răspundere director Index (0-10) 5   Închiderea unei afaceri (rangul) 29 Dificultatea de a tragere Index (0-100) 40 Uşurinţa în acţionar costume Index (0-10) 5   Timp (ani) 1,2 Rigiditate de ocupare a forţei de muncă Index (0-100) 44 Forţa de protecţie a investitorilor Index (0-10) 5.0 Cost (% din pauza) 8 nonsalariu costul muncii (% din salariu) 19 Rata de recuperare (de centi pe dolar) 53,4 Trag de cost (săptămâni de salariu) 69 plata impozitelor (rangul) 67 Plăţi (număr pe an) 16 Timp (ore pe an) 196 Total rata de impozitare (% din profit) 50,8

Indicele de incredere in mediul de afaceri din Germania a ajuns, in iunie, la 106,8 puncte, valoare record pentru ultimii 15 ani, informeaza Bloomberg, citat de Rompres.Institutul de cercetare economica Ifo din Germania a anuntat o crestere a indicelui de incredere in mediul de afaceri la 106,8 puncte, in iunie, de la 105,7 puncte in mai, indicele fiind cel mai ridicat din ultimii 15 ani. Pentru luna mai, indicele de incredere in mediul de afaceri a scazut, dupa cinci luni de cresteri, ajungand la 105,7 puncte, de la 105,9 puncte, in aprilie, indica datele institutului Ifo.

22

V INFRASTRUCTURA

 

5.1. Suprafaţa şi populaţia Suprafaţa: 357.045 km.p. (locul III în Europa)Populaţia: 82,3 milioane locuitori (locul I în Europa, fără Federaţia Rusă)Densitatea populaţiei: 230,6 locuitori/km.p.Evoluţia populaţiei (2006): 82.367 mii locuitori, în scădere faţă de                                            82.464 mii locuitori, în 2005.Pentru anul 2010, se estimează că populaţia Germaniei va fi de circa 82,2 milioane locuitori, în 2020 de 80,8 milioane, iar pentru anul 2050, prognozele indică scăderea populaţiei la 69,7 milioane locuitori.Populaţia ocupată (2006):    39.081 mii persoane (51,5% din populaţie).Populaţie străină, în 2006: 7.289 mii persoane. Populatia: natalitatea=9,4%; mortalitate=10,5%; spor natural=1,1%; speranta de viata la nastere:74,3 ani(barbati); 80,7 ani(femei);Landul Renania de Nord-Westfalia este cel mai populat din Germania (18,08 milioane locuitori). Exceptând oraşele-land Berlin, Hamburg şi Bremen, acest land are cea mai mare densitate a populaţiei: circa 530 locuitori/km.p. Landul Saarland, cu 1,1 milioane locuitori are cea mai mică populaţie. Cea mai mică densitate a populaţiei, de circa 74 locuitori/km.p., o are landul Mecklenburg-Vorpommern, land cu un caracter predominant agricol.Berlin este cel mai mare oraş din Germania (3,4 milioane locuitori), urmat de Hamburg (1,7), München (1,3), Köln (1,0), Frankfurt/Main (0,651), Stuttgart (0,593), Dortmund (0,588), Essen (0,585), Düsseldorf (0,574), Bremen (0,547), Hanovra (0,516), Leipzig (0,503), Duisburg (0,501), şi altele.Landuri   (reşedinţă /suprafaţă km.p./populaţie mil.loc./principale oraşe) : în 2005Baden-Württemberg (Stuttgart / 35.752 / 10,7 / Mannheim, Karlsruhe, Freiburg, Heidelberg, Ulm, Heilbronn)Bavaria / Freistaat Bayern (München / 70.549 / 12,4 / Nürnberg, Regensburg, Würzburg, Ingolstadt, Passau)Berlin (891,8 / 3,4)Brandenburg (Potsdam / 29.478 / 2,57 / Cottbus, Frankfurt an der Oder)Bremen / Freie Hansestadt Bremen (404 / 0,663)Hamburg / Freie und Hansestadt Hamburg (755,2 / 1,74)Hessa / Hessen (Wiesbaden / 21.115 / 6,1 / Frankfurt am Main, Darmstadt, Kassel, Offenbach, Rüsselsheim)Mecklenburg-Vorpommern (Schwerin / 23.174 / 1,72 / Rostock, Wismar, Stralsund, Greifswald, Neubrandenburg)Saxonia Inferioară / Niedersachsen (Hanovra/Hannover, 47.618 / 8,0 / Braunschweig, Salzgitter, Hildesheim, Göttingen, Wolfsburg)Renania de Nord-Westfalia / Nordrhein-Westfalen (Düsseldorf / 34.043 / 18,08/ Köln, Essen, Dortmund, Duisburg, Bochum, Wuppertal, Bielefeld, Bonn, Gelsenkirchen, Mönchengladbach, Münster, Aachen, Krefeld, Mülheim a.d. Rhein)Renania-Palatinat / Rheinland-Pfalz (Mainz / 19.847 / 4,061 / Ludwigshafen, Koblenz, Kaiserslautern, Trier, Pirmasens, Worms, Speyer)Saarland (Saarbrücken / 2.569 / 1,06 / Völklingen)Saxonia/Freistaat Sachsen (Dresda/Dresden / 18.416 / 4,3 / Leipzig, Chemnitz, Zwickau)

23

Saxonia-Anhalt / Sachsen-Anhalt (Magdeburg / 20.445 / 2,5 / Halle, Dessau, Bitterfeld)Schleswig-Holstein (Kiel / 15.763 / 2,8 / Lübeck, Flensburg)Turingia/Freistaat Thüringen (Erfurt / 16.172 / 2,35 Gera, Jena, Weimar, Ilmenau). 

5.2 Târguri şi expoziţii internaţionale Germania este unul din cei mai mari organizatori de târguri şi expoziţii internaţionale din lume. Practic, în fiecare oraş mare există asigurată logistica necesară pentru organizarea unor asemenea manifestări promoţionale, la nivel naţional sau regional. Anual, se organizează peste 270 de acţiuni expoziţionale internaţionale, principalele centre fiind: Berlin, Frankfurt am Main, Düsseldorf, München, Köln, Stuttgart, Hanovra, Hamburg, Nürnberg, Offenbach, Leipzig şi altele.În întreaga lume, sunt cunoscute târgurile şi expoziţiile internaţionale organizate de Germania, specializate în diverse domenii, în cadrul cărora se prezintă tendinţe şi direcţii de dezvoltare, în perspectivă, a unor sectoare specifice, cum sunt: agricultură şi produse alimentare – Grüne Woche şi Anuga; industria uşoară – CPD, Heimtextil şi GDS; construcţii de maşini – HannoverMesse, Automechanika; chimie – Achema; metalurgie – Metav, Tube, Wire; comunicaţii şi tehnologia informaţiilor – CeBIT, SYSTEMS şi altele.

5.3 CulturăContribuţiile germane la cultura mondială sunt numeroase. Germania a fost locul de naştere al unor renumiţi compozitori precum Ludwig van Beethoven, Johann Sebastian Bach, Johannes Brahms, şi Richard Wagnr; poeţi precum Johann Wolfgang von Goethe şi Friedrich Schiller; filosofi ca şi Immanuel Kant, Georg Hegel, Karl Marx sau Friedrich Nietzsche; de asemenea, oameni de ştiinţă de calibrul lui Albert Einstein.

5.4 Transporturi si telecomunicatii O reţea densă şi eficientă de autostrăzi, căi ferate, linii aeriene şi căi fluviale fac posibil accesul rapid spre centrele economiei germane, precum şi spre ţările vecine.Transportul feroviarIn Europa Germania este cea mai dezvoltata tara din punct de vedere feroviar. Aceasta mare retea leaga marile orase de puternicele centre industriale : Hanovra-Wurburg;Mannheim Stuttgard;Berlin-Hamburg. -lungimea retelei de cai ferate : 48.833 km-densitatea(lungimea liniilor la 1000 km patrati)- 114,4 km-magistrala europeana principala : BerlinTransport fluvial si maritimCele mai importante porturi pentru marfuri sunt: Hamburg (45,9 mil. t), Bremen (23,4), Emden (12,4), Lubeck (5,6), Nordeham (3,4) Transportul aerian Germania a produs primul elicopter practic în 1936-10,2 miliarde calatori (in anul 1980).Cele mai importante aeroporturi sunt: Frankfurt am Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover.Transportul rutier Consta in 2139717 km de sosea, Germania avand 19 516 987 de autovehicule (in 1980).

24

Telecomunicatii (Infrastructura Technologica)

Telefoane - linii principale în utilizarea:

53.75 mil (2007)

Telefoane - celulare mobile : 

97.151 mil (2007)

Sistem de telefon:

Evaluare generala: Germania are unul dintre cele mai avansate sisteme de telecomunicaţii din p.d.v. tehnologic; ca urmare a cheltuielilor de capital intensive de dupa reunificare,fostul sistem inapoiat din partea de est a ţării, datând din al doilea război mondial, a fost modernizat şi integrat cu cel intern din partea de vest. Germania este deservită de un sistem extins de automate de telefon conectat prin schimburi moderne reţele de fibră optică-cablu, cablu coaxial, radio releu cu microunde, şi un sistem intern de satelit; telefoane celulare de serviciu sunt disponibile pe scară largă, în expansiune rapidă, şi includ serviciul de roaming in mai multe ţări străine internaţional: codul de ţară - 49; serviciul internaţional german este excelent la nivel mondial, format din teren şi pe scară largă prin cablu undersea facilităţi, precum şi staţii terestre în Inmarsat, INTELSAT, Eutelsat, Intersputnik prin satelit şi sisteme (2001)

Radio staţii de difuzare:

AM 51, FM 787, undascurta 4 (1998)

Radiouri 77.8 mil (1997)

Staţii de misiune de televiziune :

373 (plus 8,042repetoare) (1995)

Televiziuni 51.4 mil (1998)

Internet codul de ţară

.de

Gazde Internet 22.606 mil (2008)

Furnizori de servicii Internet (ISP): 

200 (2001)

Utilizatorilor de Internet:

42.5 mil (2007)

25

Transport Germania

Aeroporturi : 550 (2007)

Aeroporturi-cu piste pavate:

total: 331 peste 3,047 m: 14 2,438 la 3,047 m: 52 1,524 la 2,437 m: 58 914 la 1,523 m: 72 sub 914 m: 135 (2007)

Aeroporturi-cu piste nepavate:

total: 219 2,438 la 3,047 m: 1 1,524 la 2,437 m: 3 914 la 1,523 m: 34 sub 914 m: 181 (2007)

Heliporturi: 28 (2007)

Conducte : Condensat 37 km; gaz 25,094 km; petrol 3,546 km; produse rafinate 3,828 km (2007)

Caii ferate : total: 48,215 km ecartament standard 47,962 km 1.435-m ecartament (20,278 km electrificat ) ecartament îngust: 229 km 1.000-m ecartament (16 km electrificat); 24 km 0.750-m ecartament (2006)

Caii rutiere : total: 644,480 km pavat: 644,480 km (include 12,400 km of caii exprese) nota: include drumuri locale (2006)

Caii navigabile :

7,467 km nota: raul Rin transporta cele mai multe marfuri; Canalul Main-Dunăre leaga Marea Nordului cu Marea Neagră (2006)

Marina comerciala

total: 393  în funcţie de tipul: vrachier 2, transportul de marfă 43, tanc chimic 13, container 284, gaz lichefiat 5, de călători 5, pasageri / cargo 27, tanc petrolier 11, roll on / roll off 3 străine: 11 (China 2, Cipru 2, Danemarca 1, Finlanda 4, Olanda 1, Suedia 1)înmatriculate în alte ţări: 2998 (Antigua şi Barbuda 941, australia 2, Bahamas 44, Bermude 22, Brazilia 6, Bulgaria 63, Birmania 1, Canada 3, Insulele Cayman 15, Cipru 189, Danemarca 9, Danemarca 1, Estonia 1, Finlanda 1, Franţa 1, Georgia 2, Gibraltar 129, Hong Kong, 6, India, 2, Indonezia 1, Insula Man 56, Jamaica 4, Liberia 849, Luxemburg 5, Romania 1, Malta 91, Insulele Marshall 235, Mongolia 4, Maroc 2 , Olanda 75, Antilele Olandeze 43, Norvegia 1, NZ 1, Panama 44, Portugalia 2, Portugalia 18, Rusia 1, Saint Vincent şi Grenadinele 3, Singapore 24, Slovacia 3, Spania 1, 4 Spania, Sri Lanka 5, Suedia 5, Turcia

26

1, Marea Britanie 76, SUA, 5) (2008)

Porturi si terminale:

Bremen, Bremerhaven, Duisburg, Hamburg, Karlsruhe, Lubeck, Rostock, Wilhemshaven

Rata de creştere a producţiei industriale:

5.2% (2007 est.)

Electricitate- productie 594.7 mld kWh (2007 est.)Electricitate - consum: 549.1 mld kWh (2006 est.)Electricitate - export: 62.51 mld kWh (2007 est.)Electricitate - import: 46.13 mld kWh (2007 est.)Petrol productie 148,100 bbl/zi(2007 est.)Petrol consum: 2.456 mil bbl/zi (2007 est.)

Petrol export: 563,400 bbl/zi (2005)Petrol import: 3.026 mil bbl/zi (2005)petrol –rezerve dovedite: 367 mil bbl (1 January 2008

est.)Gaz nat - productie: 17.96 mld cu m (2007 est.)

Gaz nat - consum 97.44 mld cu m (2007 est.)

Gaz nat - export: 12.22 mld cu m (2007 est.)

Gaz nat - import: 88.35 mld cu m (2007 est.)

Gaz nat -: rezerve dovedite: 254.8 mld cu m (1 January 2008 est.)

27

BIBLIOGRAFIE

1.Oficiul Federal pentru Statistică al Germaniei, 22 februarie 2007(material prelucrat)2. Dragan, Gabriela, „Relatii economice internationale: politici comerciale si tranzactiiinternationale” Ed. ASE, Bucuresti, 2000;3. Bichiceanu, Gheorghe:”Germania astazi” 20034. Barbulescu, Iordan Gheorghe, „ Uniunea Europeana : de la economic la politic”Tritonic, Bucuresti , 2005 ;5. Steflea Nicolae, Gheorghiu Nicolae; Dumitrescu Victor -„Statele Lumii” Editura didactica si pedagogica6. Niculescu Maria, „Diagnostic global strategic”, Ed. Economică, Bucureşti, 19977. Anderson, P. J. The Global Politics of Power, Justice and Death,London and New York Routlege, , 1996.

Surse internet 1. http://www.bmwi.de2. http://www.bmz.de3. http://www.bfai.de4. http://www.iXPOS.de5. http://www.e-trade-center.com6. http:// www.bafa.de7. http:// www.ost-ausschuss.de 8. http://www.bdi-online.de9. http://www.rumaeninen-tourismus.de

28