Mediul de Afaceri European

U N I V E R S I T AT E A C O N S T AN T I N B R AN C U S I D I N T R G U J I U F AC U L T AT E A D E TI I N E E C O N O M I C E I G E S TI U N E A AF AC E R I L O R D E P AR T AM E N T U L P E N T R U N V M N T L A D I S T AN

Lect. univ. dr. DUDUIAL POPESCU LORENA

MEDIUL DE AFACERI EUROPEANpentru uzul studen ilor ID

Editura Academica Brncui Trgu Jiu, 2010

1

Referen i tiin ifici:

Prof. univ. dr. Dorel Dumitru Chiri escu Prof. univ. dr. Crnu Doru

2

CuprinsINTRODUCERE ................................................................................................................ 7

MODULUL 1UNITATEA 1:Mediul de afaceri i obiectivele firmeiU1.1. Scopul i obiectivele unit ii U1.2. Esen a teoriei economice a afacerilor U1.3. Concepte de baz n teoria economic a afacerilor U1.4. Test de autoevaluare U1.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare 12 12 13 13 20 21 22 22 24 24 24 26 28 32 34 34 35

UNITATEA 2: Corela ia competitivitate-mediu de afaceriU2.1. Scopul i obiectivele unit ii U2.2. Definirea competitivit ii U2.3. Factorii competitivit ii economice U2.4. Indici de msurare a competitivit ii U2.5. Test de autoevaluare U2.6. Rezumat ... Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

MODULUL 2UNITATEA 3: Mediul european al afacerilorU3.1. Scopul i obiectivele unit ii U3.2. DELIMITRI CONCEPTUALE U3.3. Componentele mediului de afaceri U3.4. Factorii care influen eaz mediul de afaceri U3.5. Test de autoevaluare U3.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare 37 37 37 39 39 44 46 46 47

UNITATEA 4:Pia a Unic asupra mediului de afaceri

European

i

implica iile48 48 48 49 50 51 53 54 54 55 55 55 61 63 65 65 65

U4.1. Scopul i obiectivele unit ii U4.2. Obiectivele i avantajele Pie ei Unice U4.3. Intrarea pe pie ele europene U4.4. Strategii de ptrundere pe pie e europene U4.5. Test de autoevaluare U4.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

U5.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U5.2. Conceptul de integrare U5.3. Formele integrrii U5.4. Test de autoevaluare . U5.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

UNITATEA europene

5:

Fundamentele

teoretice

ale

economiei

3

TEMA DE CONTROL NR. 1 ANALIZA FACTORILOR COMPETITIVIT II ECONOMICE

65

MODULUL 3UNITATEA 6: Politica comercial a Uniunii EuropeneU6.1. Scopul i obiectivele unit ii U6.2. Instrumentele politicii comerciale comune U6.3. Clauzele sau msurile de salvgardare U6.4. Test de autoevaluare U6.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare 67 67 67 68 69 72 72 72 73 73 73 74 75 76 78 79 79

UNITATEA 7: Conceptul de liber circula ie a mrfurilorU7.1. Scopul i obiectivele unit ii U7.2. Libera circula ie a mrfurilor ca motor al construc iei europene U7.3. Conceptul liberei circula ii a mrfurilor U7.4. Mrfurile beneficiare de drept ale liberei circula ii U7.5. Test de autoevaluare U7.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

UNITATEA 8: Rolul normelor tehnice n schimburile comerciale intra i extracomunitareU8.1. Scopul i obiectivele unit ii U8.2. Conceptul de norm tehnic U8.3. Conceptul de obstacol tehnic n calea schimburilor comerciale U8.4. Test de autoevaluare U8.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

80 80 80 81 82 83 83 83 84 84 84 85 88 90 91 91 91

UNITATEA 9: Libera circula ie a serviciilorU9.1. Scopul i obiectivele unit ii U9.2. Tratatul de la Roma i libera circula ie a serviciilor U9.3. Procesul integrrii pie ei serviciilor U9.4. Test de autoevaluare U9.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare TEMA DE CONTROL NR. 2 ANALIZA PRINCIPALELOR STRATEGII DE PTRUNDERE PE PIE ELE EUROPENE

4

MODULUL 4UNITATEA 10: Libera circula ie a capitaluluiU10.1. Scopul i obiectivele unit ii U10.2. Libera circula ie a capitaluilui. Concept. U10.3. Impactul introducerii euro asupra pie ei de capital U10.4. Liberalizarea sistemului bancar U10.5. Test de autoevaluare U10.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare 93 93 93 94 95 97 100 100 100 101 101 101 104 106 107 107

UNITATEA 11: Libera circula ie a persoanelorU11.1. Scopul i obiectivele unit ii U11.2. Libera circula ie a persoanelor U11.3. Test de autoevaluare U11.4. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

UNITATEA 12: Leadership interna ional de afaceriU12.1. Scopul i obiectivele unit ii U12.2. elemente definitorii U12.3. Ce se ateapt de la liderii viitorului? U12.4. Test de autoevaluare

i

provocrile

mediului108 108 108 111 114 116 117 117 117 117 118 119 121 125 127 127 127 129

U12.5. Rezumat ... Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare

UNITATEA 13: Organizarea corpora iilor europeneU13. 1. Scopul i obiectivele unit ii U13.2. Atribute ale sistemului managerial al firmelor U13.3. Structurile organizatorice ale companiilor europene U13.4. Strategia interna ional de marketing specificit i ale mediului economic european U13.5. Test de autoevaluare U13.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare TEMA DE CONTROL NR. 3 ANALIZA INSTRUMENTELOR POLITICII COMERCIALE COMUNE

MODULUL 5

5

UNITATEA 14: Tendin e de armonizare fiscal la nivelul Uniunii Europene. Provocri pentru RomniaU14.1. Scopul i obiectivele unit ii U14.2. Prezentare general a acquis-ului comunitar n domenil impozitrii U14.3. Probleme ale sistemelor na ionale de impozitare n contextul integrrii economice europene U14.4. IMM-urile- motorul economiei europene U14.5. Test de autoevaluare U14.6. Rezumat ... Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare TEMA DE CONTROL NR. 4 ANALIZA IMPACTULUI INTRODUCERII EURO ASUPRA PIE EI DE CAPITAL

130 130 130 132 134 136 138 138 138 138 138

Rspunsuri la aplica iile propuse

Bibliografie ..

139

6

IntroducereScopul cursului:Cursul Mediul de afaceri european realizeaz o prezentare a principalelor decizii pe care managerii unei firme sunt obliga i s le ia n activitatea lor curent: tipul de produs pe care trebuie s-l realizeze, pre ul de vnzare, tehnologia de produc ie.. Mediul de afaceri european este disciplin fundamental obligatorie n planurile de nv mnt la toate specializrile din domeniul fundamental tiin e economice, studii universitare de licen , avnd ca obiect de studiu definrea afacerilor europene. Volumul de fa se adreseaz cu precdere studen ilor de la forma de nv mnt la distan la Facultatea de tiin e Economice i Gestiunea Afacerilor din cadrul Universit ii Constantin Brncui Trgu Jiu, dar poate fi deosebit de util oricrui student indiferent de forma de nv mnt pe care o urmeaz avnd n vedere c n aceast lucrare sunt tratate principiile economice care stau la baza procesului de luare a deciziilor n toate domeniile n care este implicat managementul unei companii. Modul n care a fost gndit i pus n practic face din acest volum un suport metodologic pentru disciplina Mediul de afaceri european, dar i un instrument de lucru necesar att n n elegerea i nsuirea acestei discipline prin prezentarea concis a no iunilor, dar i pentru consolidarea acestora prin testele de autocontrol propuse. Con inutul lucrrii a fost structurat pe 5 module divizate n 14 unit i de studiu care cuprind obiectivele nv rii, sinteze de no iuni teoretice i exemple ilustrative, rezumate, concluzii i teste de autoevaluare. O unitate de nv are, acoperind n medie 2 ore de studiu individual, se constituie practic ca o succesiune de sarcini de nv are, n care un rol determinat revine autoevalurii, dorind astfel s dezvoltm capacitatea de studiu individual i s dm posibilitatea studentului ID ca, dei lipsit de explica iile profesorului, s dobndeasc cunotin e i competen e de aceeai calitate i n aceeai cantitate cu cele ale studen ilor de la forma de nv mnt zi. Parcurgnd prezentul material ne dorim s cunoate i etapele ce trebuie strbtute odat ce obiectivele manageriale au fost fixate. Aceste op iuni in nu nu att de nevoia nsuirii unei cantit i impresionante de informa ii, ct de capacitatea mnuirii ei, de aezarea min ii noastre n pozi ia cea mai favorabil n elegerii. Testele de autoevaluare care sunt incluse pe parcursul fiecrei unit i de studiu au rolul de a v testa atingerea obiectivele propuse. Aceste exerci ii de autotestare mpreun cu rspunsurile/rezolvrile/indica iile incluse la sfritul unit ii respective ncearc s v ajute n activitatea de autotestare, activitate prin care v pute i da seama dac a i atins obiectivele propuse la nceputul unit ii de studiu, sau nu. Finalizarea studiului unui modul, de regul, se concretizeaz prin rezolvarea unor teme de control, care vor fi transmise de ctre student tutorelui de disciplin care le va analiza, le va nota, va face comentarii individualizate i le va returna studentului. Temele de control sunt nso ite de instruc iuni privind redactarea lucrrii, constrngeri privind lungimea rspunsurilor, resursele suplimentare necesare elaborrii lucrrii, criterii de evaluare i notare a lucrrii astfel nct s atinge i 7

to i parametri necesari ob inerii notei maxime. Cursul de Economie monetar i financiar are prevzute 4 teme de control obligatorii.

Obiectivele cursului:Cursul intitulat Mediul de afaceri european are ca obiectiv principal formarea competen elor privind cunoaterea i n elegerea evolu iei conceptului de ban sau moned. n acest sens, la sfritul acestui curs, ve i fi capabili s: Prezenta i i s discuta i despre modul n care teoria economic se aplic n via a de zi cu zi a unei firme; Cunoate i deciziile pe care managerii unei firme sunt nevoi i s le ia n activitatea lor curent; analiza i opera iunile mediului de afaceri european; s previziona i fenomene economice cu un grad de complexitate sczut;; .

Timpul alocat:Durata medie de studiu individual a con inutul cursului - 28 ore(SI) Activit i tutoriale 8 ore (AT) Elaborarea temelor de control 20 ore(TC)

Evaluarea:Temele de control vor avea o pondere de 30% n nota final, restul reprezint 60% nota la testul de verificare a cunotin elor de la examenul programat n sesiunea de examene i 10% accesarea platformei e-learning.

8

MODULUL 1Mediul de afaceri i obiectivele firmei Corela ia competitivitate-mediu de afaceri

UNITATEA 1: UNITATEA 2:

MODULUL 2UNITATEA 3: UNITATEA 4: Mediul european al afacerilor Pia a Unic European i implica iile asupra mediului de afaceri Fundamentele teoretice ale economiei europene

UNITATEA 5:

TEMA DE CONTROL NR. 1

9

MODULUL 3UNITATEA 6: Politica comercial a Uniunii Europene de liber mrfurilor circula ie a

U N I T A T E A 7 : Conceptul

U N I T A T E A 8 : Rolul normelor tehnice n schimburile intra i extracomunitare U N I T A T E A 9 : Libera circula ie a serviciilor TEMA DE CONTROL NR. 2

MODULUL 4UNITATEA 10: UNITATEA 11: UNITATEA 12: UNITATEA 13:

Libera circula ie a capitalului Libera circula ie a persoanelor Leadership i provocrile mediului interna ional de afaceri

Organizarea corpora iilor europene


10

MODULUL 5UNITATEA 14:

Tendin e de armonizare fiscal la nivelul Uniunii europene. Provocri pentru Romnia


11

UNITATEA 1 Mediul de afaceri i obiectivele firmei

Durata medie de studiu individual - 2 ore

Cuprins:U1.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U1.2. Esen a teoriei economice a afacerilor U1.3. Concepte de baz n teoria economic a afacerilor U1.4. Test de autoevaluare . U1.5. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U1.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv areParcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - strategia de firm - teoria economic a afacerilor - mediul microeconomic - mediul macroeconomic

12

U1.2. Esen a teoriei economice a afacerilor

n prezent, mediul economic, politic i social se schimb ntr-un ritm mai rapid ca niciodat. De aceea, succesul unei afaceri depinde de capacitatea managerului de a anticipa i a lua decizii corecte n momentul apari iei modificrilor respective. Pentru a face aceasta, managerul trebuie s identifice mai nti caracteristicile mediului n care opereaz. Din aceast perspectiv, "lumea" poate fi analizat la dou niveluri: Mediul microeconomic; Mediul marcoeconomic Mediul microeconomiccaracterizeaz comportamentul firmei pe pia a pe care ac ioneaz aceasta. El implic deci modul de determinare a pre urilor, veniturilor, costurile, numrul de salaria i etc. Mediul macroeconomic ia n considerare condi iile generale economice i sociale existente ntr-un sistem mai larg, n cadrul cruia fiecare firm reprezint doar una dintre componente. Acest "sistem" mai larg este influen at de deciziile politice, economice sau legislative luate att la nivel na ional, ct i interna ional. Fiind doar o parte a acestui sistem mai larg, este de aceea mai pu in probabil ca o firm s exercite vreun control asupra mediului macroeconomic, aa cum - pe de alt parte - ea poate exercita asupra celui microeconomic (spre exemplu, n cazul unui monopol).

U1.3. Concepte de baz n teoria economic a afacerilorCele mai importante concepute n teoria economic a afacerilor sunt urmtoarele: alocarea resurselor costul de oportunitate; venituri marginale descresctoare; analiz marginal; obiectele afacerii; dimensiunea temporal; externalit i; discountingul (actualizare). Vom prezenta n continuare, pe scurt, relevan a fiecruia dintre acestea n cadrul teoriei economice a afacerii. Alocarea resurselor Un manager este implicat n procesul de alocare a resurelor ori de cte ori i cumpr materii prime, anagajeaz salaria i sau efectueaz investi ii. Dup cum se tie, societatea dispune de resurse limitate, ceea ce nseamn c - pentru a le ob ine - firma trebuie s plteasc. Din aceast perspectiv, deciziile se iau la trei niveluri: - ce bunuri i servicii se vor produce innd cont de resursele disponibile; - cum vor fi combinate aceste resurse pentru a produce diferitele bunuri i servicii; - pentru cine vor fi realizate bunurile i serviciile. Aceste decizii sunt uneori descrise ca fiind op iuni (i) alocative, (ii) productive i (iii) distributive pe care le are societatea la dispozi ie la un moment dat. n cadrul teoriei economice a afacerilor vom examina modul cum mecanismul pre urilor ac ioneaz n alegerea uneia sau alteia dintre aceste op iuni. n mod tradi ional, mecanismul pre urilor a fost interpretat ca fiind factorul esen ial n luarea decizilor cu privire la ce, cum i pentru cine se produce. Cu toate acestea, o dat cu trecerea timpului, firmele au crescut att din punctul de vedere al dimensiunilor, ct i din cel al importan ei lor. Acest fapt a fcut ca - n interiorul lor - alocarea resurselor s se realizeze att prin intermediul acestui mecanism, dar i prin metode de comand (vezi firme ca Microsoft, Shell, Toyota, IBM etc.). De exemplu, n cadrul unor astfel de firme, decizia asupra locului unde va fi amplasat o nou uzin poate s se bazeze fie pe studii aprofundate ale unor solu ii alternative, fie pur i simplu pe decizia arbitrar a managementului.

13

n acelai timp, structura pie elor este ntr-o continu micare; n loc numeroase fuziuni, achizi ii, cumprri de active, divizri etc. Aceasta deoarece, n permanen firmele trebuie s rspund la ntrebarea "f tu nsu i sau cumpr". n literatura de specialitate aceast decizie este cunoscut sub denumirea de "grani a firmei". Cu alte cuvinte, o firm trebuie s decid n legtur cu ce activit i rmn sub "puterea nemijlocita"(de comand) a managementului su i care vor intra sub inciden a mecanismelor de pia . Firma sau pia a este astfel o op iune ntre alocarea resurselor pe "pia " sau n cadrul unei "ierarhii". Uneori va fi mai eficient ca firma s cumpere de pe pia , iar alteori s realizeze ea nsi produsul sau serviciul respectiv. n termeni economici, factorul decisiv n luarea acestei decizii l constituie costurile relative. De aceea, managerul trebuie s fie contient nu numai n legtur cu costurile curente de produc ie, ci i cu costurile unor alternative posibile. Acestea reprezint conceputul economic de cost de oportunitate. Costul de oportunitate Orice decizie luat n conducerea unei afaceri sau - n general - n activitatea economic (fie ea la nivel micro sau macro) trebuie s in cont de faptul c resursele avute la dispozi ie sunt pu ine, insuficiente. Cnd spunem resurse avem n vedere att capitalul, materiile prime, resursele naturale, dar i resursele de mn de lucru, timp etc. Consecin a faptului c resursele sunt insuficiente este aceea c luarea oricrei decizii sau alegerea oricror alternative implic un anumit cost. Aceasta deoarece adoptarea deciziilor presupune compararea alternativelor posibile, alegerea uneia dintre ele i, implicit astfel renun area la celelalte. Costul alegerii este determinat de alternativele la care se renun . n limbajul economitilor, i nu numai al lor, costul de oportunitate al unei decizii este dat de cea mai avantajoas alternativ la care se renun . Din aceast perspectiv, abordarea economic a costului nu coincide cu cea contabil. Pentru economiti, costul unei afaceri este dat de ctigurile pe care capitalul atras n afacerea respectiv le-ar fi ob inut n utilizrile lui alternative. Un exemplu de astfel de utilizare alternativ l-ar putea constitui investi ia n titluri financiare avnd acelai grad de risc cu afacerea. Din aceast perspectiv, costul de oportunitate pentru afacere este reprezentat de ctigurile titlurilor financiare. Afacerea adaug valoare pentru ntreprinztor numai dac profitul ob inut este mai mare dect costul corespunztor de oportunitate. Dac profitul este mai mic dect ctigurile titlurilor financiare n care s-ar fi putut investi capitalul, atunci afacerea distruge valoare. n acest caz, alternativa plasamentului n titlurile financiare ar fi fost mai profitabil dect investirea capitalului n afaceri. O cunoscut metod de evaluare a unei afaceri - metoda valorii economice adugate1/ reprezint o aplicare direct a principiului costului de oportunitate. Aceasta evalueaz o afacere prin scderea din profitul net a costului capitalului utilizat. Dac rezultatul este pozitiv, atunci afacerea a creat valoare. Dac rezultatul este negativ, afacerea a distrus valoare. Din punct de vedere teoretic, metoda este foarte simpl. Aplicarea ei presupune ns stabilirea coresponden ei dintre indicatorii economici i sistemul de contabilitate n vigoare. Tabelul de mai jos prezint un exemplu simplificat pentru o societate comercial ipotetic2/: a/ Calcularea capitalului economic al societ ii comerciale Aceasta cuprinde, n principal, capitalurile proprii i datoriile totale ale societ ii comerciale. Creatorii metodei recomand extinderea capitalului economic prin includerea i a cheltuielilor de cercetare, pe considerentul c acestea vor genera ctiguri n viitor b/ Calcularea profitului net n accep iunea metodei, profitul net reprezint, n linii mari, rezultatul scderii impozitului pe profit din suma profitului brut contabil i a cheltuielilor cu dobnzile. c/ Determinarea costului economic ponderat al capitalului n cadrul acestui pas, costul capitalurilor proprii i costul datoriilor se pondereaz prin intermediul structurii capitalului economic total pe componentele respective. d/ Costul capitalurilor proprii se estimeaz pornind de la randamentul fr risc pe pie ele financiare, la care se daug prima pentru riscul afacerii. Dac datele de care se dispune nu sunt suficiente pentru aplicarea unor tehnici sofisticate (spre exemplu modelul pre ului activelor de capital), atunci ingeniozitatea n realizarea unor aproximri viabile trebuie s-i intre n rol. Identificarea costului datoriilor este simpl. Rata medie a dobnzii pentru societatea comercial respectiv reprezint chiar costul datoriilor.1/ 2/

Elaborat de firma de consultan Stern Stewart din New York Este preluat din: Cornel Trboac, "Rentoarcerea la bazele economiei", Ziarul Financiar, 1999.

14

n final, valoarea economic adugat se ob ine prin scderea din profitul net a rezultatului nmul irii dintre capitalul economic i costul ponderat al acestuia. Conceptul de cost de oportunitate poate fi ilustrat grafic cu ajutorul unei curbe a posibilit ilor de produc ie. Aceasta este reprezentarea grafic a produc iei maxime ce poate fi realizat din dou bunuri sau servicii, dat fiind nivelul resurselor disponibile, n condi iile realizrii unei eficien e maxime.

ProdusulY YA A

YB XA XB Produsul X B

Curba posibilit ilor de produc ie Presupunnd c o firm se gsete, la un moment dat n punctul A - unde produce cantit ile XA i, respectiv YA - se observ c pentru a produce mai mult din produsul X, ea va trebui s realizeze mai pu in din Y (pozi ia B). Forma concav a curbei sugereaz faptul c - de regul - pe msur ce resursele disponibile sunt transferate de la produc ia unui bun (Y) la a altuia (X), creterea volumului realizat din acesta din urm va fi din ce n ce mai mic. Aceast observa ie este cunoscut n teoria economic sub denumirea de legea veniturilor marginale descresctoare. Veniturile marginale descresctoare Conceputul de venituri marginale descresctoare se refer la situa ia cnd - prin folosirea unor cantit i din ce n ce mai mari dintr-o anumit resurs (de exemplu, munc), n combina ie cu o cantitate fix dintr-o alt resurs (de exemplu, capital) - rezultatul ob inut este o cretere a produc iei realizate, dar din ce n ce mai mic. Analiza marginal No iunea de cost de oportunitate pune n eviden faptul c firmele trebuie s ia o decizie n legtur cu ce s produc. Conceptul de marginal (margine) sugereaz c - de cele mai multe ori aceste decizii (op iuni) implic doar creteri sau scderi mici de produc ie. Desigur aceast caracterizare ca "mici" este doar relativ, ea trebuind judecat n contextul dimensiunii totale a activit ii. Conceptul de "marginal" st n centrul tuturor deciziilor economice, fie c acestea sunt luate de ctre consumatori, fie de ctre productori. Astfel, consumatorii evalueaz dac achizi ionarea a nc unei unit i dintr-un produs sau serviciu le va aduce un spor de utilitate (bunstare) mai mare dect pre ul pe care trebuie s l plteasc. Similar, productorii trebuie s rspund la ntrebarea dac o cretere oarecare a produc iei va determina o sporire a veniturilor superioar celei a costurior implicate. n acest fel ei vor trebui s identifice nivelul optim al produc iei. Obiectivele firmei n cele mai multe cazuri, analiza modului de luare a deciziilor se concentraz doar asupra obiectivului maximizrii profitului. Este ns evident c, n realitate, firmele pot urmri i atingerea unor alte obiective. Aceasta n special datorit faptului c - din ce n ce mai mult - se produce o diferen iere net ntre proprietarii unei firme i executivul acesteia (managerii). Din aceast perspectiv, maximizarea profitului (n folosul proprietarilor) poate fi doar unul dintre multiplele obiective avute n vedere de ctre manageri i, poate, nu cel mai important. Astfel, managerii pot avea n vedere realizarea unor scopuri personale (venituri personale, statutul lor, putere etc), atingerea unor anumite inute n dezvoltarea firmei (nivel de produc ie,

15

cot de pia , pia a georgrafic, numr de angaja i etc.) sau maximizarea cifrei de afaceri (n compara ie cu maximizarea volumului de vnzri). n alte situa ii, managerii pot ncerca atingerea mai multor obiective, dar doar la un nivel satisfctor, care s i liniteasc pe ac ionari (proprietari) i s nu le pun n pericol pozi ia actual. Ca o concluzie ns, pentru a putea judeca deciziile luate de managementul unei firme este necesar s cunoatem cu precizie obiectivele urmrite; cu titlu de exemplu, se poate ntmpla ca - n scopul maximizrii volumului de vnzri - nivelul produc iei realizate s trebuiasc s fie majorat, n vreme ce pentru a maximiza profitul s fie necesar o scdere a produc iei. De acum ncolo, vom presupune n cazul cnd nu este altfel precizat - c obiectivul urmrit este cel de maximizare a profitului. Dimensiunea temporal Aceasta joac un rol foarte important n luarea deciziilor de ctre o firm. Nu ntotdeauna - spre exemplu - maximizarea profitului pe termen scurt conduce i la asigurarea succesului pe termen lung al firmei respective: creterea intensit ii muncii sau pstrarea unor salarii sczute pot genera greve sau o scdere a calit ii produselor, astfel nct s creasc probabilitatea apari iei de noi concuren i pe pia . De regul, economitii folosesc dou perioade de timp: perioada pe termen scurt i, respectiv, cea pe termen lung. Perioada pe termen scurt este acea perioad de-a lungul creia cel pu in unul director factorii de produc ie rmne nemodificat. Aceasta nseamn c atunci cnd firma va ncerca s sporeasc produc ia prin folosirea unor cantit i suplimentare dintr-o anumit resurs (folosind ns aceeai cantitate dintr-o alt resurs), ea va avea de ntmpinat efectele legii veniturilor descresctoare. De regul, se consider c - per termen scurt - poate s varieze numrul de salaria i (cantitatea de munc) utiliza i. Perioada pe termen lung este acea perioad de-a lungul creia pot s se modifice cantit ile folosite din to i factorii de produc ie (mn de lucru, capital, pamnt). Externalit ile Analiza de pn acum a avut o abordare doar din punctul de vedere al firmei, fr a lua n considerare i aa - numitele costuri sociale sau, respectiv, beneficii sociale - no iuni pe care economitii le definesc cu termenul de externalit i. De exemplu, creterea volumului de produc ie poate s duc la o cretere a profiturilor firmei, dar i la o sporire a gradului de poluare, care n acest fel devine un cost extern. Construirea unui lac de acmulare, necesar unei hidrocentrale, poate constitui - pe de alt parte - un beneficiu extern, prin facilitarea agrementului, a practicrii sporturilor pe ap etc. Managerii rareori vor lua n considerare astfel de aspecte, fie deoarece nu le aduc nici un venit, fie - mai mult - impun costuri suplimentare asupra activit iilor. n prezent ns, din diferite motive, firmele trebuie din ce n ce mai mult s internalizeze aceste aspecte; astfel deciziile care se iau reflect att costurile i beneficiile interne, dar i pe cele externe care au un impact asupra societ ii n general. Actualizarea Atunci cnd sunt analizate costurile i beneficiile pe care un proiect le implic, trebuie avut n vedere - pe lng evaluarea eventualelor externalit i - i faptul c beneficiile - att cele interne, ct i cele externe - se realizeaz de-a lungul ntregii perioade de via a proiectului respectiv i, de aceea, trebuie actualizate . Conceputul de actualizare deriv din faptul c beneficiile i costurile ce vor apare n viitor valoareaz mai pu in - din punctul de vedere al firmei - dect cele care se concretizeaz n prezent. ntre a primi o sum de bani acum i a intra n posesia ei peste un an, oricine va alege prima variant, chiar i n condi iile de infla ie zero i 100% certitudine. Aceasta deoarece, suma respectiv poate s i aduc de intorului de-a lungul timpului o anumit dobnd. Rezult c, pentru a putea fi comparate cu valorile din prezent (curente), beneficiile i costurile viitoare trebuie actualizate, cu ajutorul unei rate a dobnzii numit i rat de actualizare. Importan a actualizrii este cu att mai mare atunci cnd trebuie fcut o alegere ntre mai multe proiecte (de exemplu, investi ii) care implic perioade de timp diferite i care aduc venituri probabile diferite. Evaluarea corect impune alegerea cu aten ie a unei rate de actualizare, innd cont de faptul c resursele vor fi cheltuite n prezent, n speran a ob inerii unui flux de venituri anuale n viitor. Cu excep ia cazului n care afacerea este lichidat, n rest, resursele sunt investite pentru ntreaga durat de via a proiectului respectiv. Valorile viitoare pot fi transformate n valori nete actualizate (VNA) prin adaptarea formulelor folosite pentru dobnda compus. De exemplu,

16

presupunnd o rat de actualizare de 10%, un venit de 1,1 milioane lei ob inut peste un an va fi echivalentul unuia de 1 milion realizat n prezent: X + 0,10X = 1,1 1,10X = 1,1 x = 1,1/1,1 = 1 Formula de actualizare este:

St VNA= (1+ r)tunde: VNA = valoare prezent a fluxului net de numerar realizat pe toat duarata de via a proiectului S = suma realizat n viitor r = rata de actualizare (sau rata dobnzii) t = numarul de ani pn la ob inerea respectivei sume n aceast formul, rata de actualizare (rata dobnzii) reprezint costul de oportunitate al fondurilor investite n proiect. Pentru exemplificare, s considerm cazul propietarului unui apartament care dorete s-l nchirieze pe urmtorii pentru ani. Venitul su va fi - s presupunem - de 5 milioane lei anual (net, adic minus repara iile i alte cheltuieli pe care le va avea de suportat). S mai presupunem c rata dobnzii la depozitele bancare este i va rmne de 10%. Valoarea net actualizat a veniturilor viitoare pe care le va ob ine proprietarul va fi de:

VNA =

5000000 5000000 5000000 5000000 + + + = 2 3 (1 + 0,10) (1 + 0,10) (1 + 0,10) (1 + 0,10) 4

=

5000000 5000000 5000000 5000000 + + + = 1,10 1,21 1,331 1,4641

= 4545454 + 4132231 + 3756574 + 3415067 = 15849326leiPentru a putea aprecia dac merit sau nu s nchirieze apartamentul respectiv, proprietarul va trebui s compare aceast valoare net actualizat cu veniturile pe care le-ar putea ob ine din utilizarea apartamentului respectiv n alte moduri alternative. Trebuie fcut precizarea c nu exist o unic rat de actualizare, care s fie corect n sens absolut. n plus, trebuie observate cteva chestiuni elementare: atta vreme ct ratele dobnzii sunt pozitive, o sum ob inut n viitor va fi ntotdeauna mai mic dect aceeai sum realizat n prezent; cu ct rata dobnzii ce poate fi ob inut de pe urma une investi ii lipsite de risc va fi mai mare, cu att mai mic va fi valoarea prezent a unei sume viitoare de bani. Cu alte cuvinte, exist o rela ie invers propor ional ntre rata dobnzii i valoarea prezent a unor ncasri viitoare; cu ct investi ia este mai riscant, cu att valoarea prezent a dreptului de a primi o sum n viitor va fi mai mic. Ca observa ie, valoarea prezent a unei sume viitoare este no iunea opus pentru valoarea viitoare a unei sume prezente. Atunci cnd ne referim la capacitatea unei sume de bani de care dispunem n prezent de a "aduce" al i bani de-a lungul unei anumite perioade, vorbim - de regul de rata dobnzii. Invers, cnd calculm valoarea prezent a unei sume viitoare, utilizm no iunea de rat de actualizare sau de rat a scontului (de scontare). Cu toate acestea, rata folosit este aceeai n ambele cazuri. S mai analizm un exemplu: dispunem de o sum de 1000 unit i monetare (u.m.), iar rata de actualizare poate fi fie 12%, fie 6%. Numr de ani 1 2 Valoarea la o rat de 12% 892,90 797,20 Valoarea la o rat de 6% 943,40 890,00

17

3 4 5 10 25 50 100

711,80 635,50 567,40 322,00 58,80 3,50 0,01

839,60 792,10 747,30 558,40 233,00 54,30 2,94

n ciuda clarit ii formulei de calcul, trebuie totui men ionat c valoarea net actualizat a unei sume viitoare depinde nu numai de mrimea ratei de actualizare, ci i de numrul subperioadelor care compun perioada total. Cu alte cuvinte, este necesar s tim dac dobnda se calculeaz lunar, trimestrial, anual sau pentru o alt perioad. n calculele de mai sus, s-a presupus ca dobnda se calculeaza anual. n cazul unor perioade scurte, periodicitatea calculrii dobnzii nu afecteaz rezultatele n mod semnificativ. Astfel, dac am considera o rat a dobnzii de 12%, calculat trimestrial, atunci rezultatul dup doi ani ar fi de 789,41 u.m. (rata dobnzii de 3% trimestrial, pentru o perioada de 8 trimestre). Se observ c o cretere a numrului de subperioade reduce valoarea prezent a unor ncasri viitoare. Abilitatea de a calcula valoarea prezent a unor ncasri viitoare i dovedete utilitatea n numeroase situa ii, n special atunci cnd trebuie fcut o alegere dintre dou sau mai multe strategii care implic pl i viitoare n diferite ipoteze. Pentru a evita ob inerea unor concluzii greite, prin compararea unor sume de bani ob inute n perioade diferite - fr a lua n considerare dimensiunea temporar a banilor - este necesar ca valorile viitoare s fie calculate cu valori curente. Fie urmtorul exemplu care analizeaz cazul unor pl i viitoare variabile. Un proprietar are trei oferte n legtur cu apartamentul su: a/ s-l vnd pentru 90000$, plata imediat; b/ s-l vnd, cu 10000$ imediat i 1000$ pe lun pentru urmtorii 10 ani; c/ s-l vnd, cu 25000$ plata imediat i 1200$ lunar n urmtorii 6 ani. La prima vedere, suma total de bani pe care proprietarul respectiv o va primi va fi de 90000$ n varianta a, 130000$ n varianta b I 11400$ n varanta c. O astfel de compara ie ne-ar conduce ns la o concluzie eronat, deoarece nu ar lua n considerare valoarea temporal a banilor. Astfel, presupunnd o rat a dobnzii de 9%, valoarea prezent a 1000$ pl i lunar n urmtoarele 1120 luni ar fi de 78941,69$3/; pe de alt parte, valoarea total a 1200$ lunar n urmtoarele 72 luni este de 66572,22$. Rezult c valorile prezente ale celor trei alternative sunt: a/ 90000$; b/ 88941,69$; c/ 91572,22$. Se observ c alternativa a doua - chiar dac reprezint suma cea mai mare -are cea mai mic valoare prezent. Aceasta deoarece plata ini ial este relativ mic, iar ratele se ntind pe o perioad de 10 ani i nu 6 ca n alternativa c. Pe de alt parte, deoarece valorile prezente ale celor trei alternative sunt suficient de apropiate, unii vor prefera varainta a. Concluziile vor diferite n cazul n care s-ar folosi o alt rat de actualizare. De exemplu, n cazul n care am calcula valoarea prezent utiliznd o rat de 6% (n loc de 9%), rezultatele ara fi urmtoarele: a/ 90000$; b/ 95366$; c/ 94990$. Se observ c alternativele ce implic plata de-a lungul unei anumite perioade au devenit mai atractive. Valoarea prezent a unor ncasri viitoare este cu att mai mare cu ct rata de actualizare este mai mic. Aceasta este rela ia de invers propor ionalitate men ionat mai nainte. Dup cum se poate vedea alegerea dimensiunii ratei de actualizare prezint o importan deosebit. Din pcate, nu exist o "re et" unic despre cum trebuie aceasta aleas n diverse 3/ Formula folosit pentru a ob ine valoarea prezent a unui flux de pl i constante (FP) de primit n viitor este: VNA =

FP (1 (1 + r ) N ) r 18

n cazul nostru, r=9/12=0,75% lunar i N=20. (1+r=1,0075 i r=0,0075)

situa ii. Factorii care vor trebui lua i n considerare vor fi natura proiectului, nivelul actual al dobnzilor pe pia , altervantivele disponibile de investi ii etc. De cele mai multe ori, n realitate, este aleas una dintre urmtoarele rate de actualizare: a/ Rata dobnzii la investi iile cu risc zero, cum ar fi - s zicem - obliga iunile gurvenamentale; b/ Rata cea mai mare a dobnzii pe care cineva o poate obtine la un depozit n conditiile existente; c/ Rata cea mai mic a dobnzii pe care o persoan ar trebui s o plteasc pentru a mprumuta suma echivalent tranzactiei implicate; d/ Rata bazat pe veniturile pe care persoana respectiv i le-a fixat ca obligatorii de ob inut pentru a lua decizia de a intra n tranzac ia implicat. Rata de actualizare va trebui majorat atunci cnd exist riscul ca pl ile viitoare s nu fie efectuate. Cu ct riscul va fi mai mare cu att rata de actualizare va fi mai mare i - n consecin valoare prezent va fi mai mic. n luarea deciziilor financiare n afaceri, firmele utilizeaz n prezent metode mult mai sofisticate dect cele descrise pn n prezent. Problema se pune n termenii urmtori: o firm se afl n fa a mai multor alternative de a investi, fiecare dintre acestea implicnd nite cheltuieli i, respectiv, nite venituri (cu alte cuvinte, nite ieiri i, respectiv, intrri de fonduri - fluxuri financiare). Dimensiunea intrrilor i ieirilor poate fi fix sau poate s existe un anumit grad de incertitudine (n acest caz, trebuie gsit o metod de cuantificare a incertitudinii). n cazul n care cheltuielile i veniturile se realizeaz pe o anumit perioad de timp, atunci calculul poate deveni deosebit de complex. Teoria care l fundamenteaz se bazeaz pe valoarea temporal a banilor, aa cum a fost ea prezentat mai sus. n general, sunt acceptate doua metode: a/ Metoda ratei interne de rentabilitate [RIR]. RIR este definit ca fiind rata de actualizare care egalizeaz cheltuielile anticipate cu veniturile anticipate. S presupunem, de exemplu, c o firm ar trebui s realizeze n prezent o cheltuial (investi ie) de 20 milioane lei, pentru a ob ine n fiecare din urmtorii cinci ani un venit de 6 milioane lei RIR este acea rat de actualizare care face ca valoarea prezent a veniturilor viitoare s fie egal cu valoare prezent a cheltuielilor. n exemplul de fa , este de 15%. n cazul mai multor alternative, se va alege aceea care are cea mai mare rat de revenire. Din punct de vedere tehnic, calculul RIR impune mai multe itera ii, fiind - din acest punct de vedere - destul de elaborat. Pentru a simplifica lucrurile, unele programe de calculator au inclus printre facilit ile lor, posibilitatea calculrii ratei de revenire4/. b/ Metoda valorii prezente nete (valorii nete actualizate) implic stabilirea unei rate minime de revenire din partea proiectelor pe care firma respectiv a decis s le realizeze. O dat stabilit aceast rat de revenire, toate veniturile i cheltuielile sunt actualizate la valoarea prezent, calculndu-se diferen a dintre acestea: dac valoarea net actualizat este pozitiv, atunci proiectul este atractiv din punctul de vedere al firmei.

ntrebri facultative 1. Care sunt obiectivele urmrite de firm pentru fiecare dintre produsele sale (de exemplu maximizarea profitului sau maximizarea vnzrilor, adic o cretere a cotei de pia ). 2. Sunt pre urile actuale la un nivel care s asigure realizarea obiectivului dorit? 3. Strategia actual a firmei urmrete ob inerea unor costuri mai reduse dect ale concuren ilor sau, mai degrab, o diferen iere a produselor ?

4/

De exemplu, Microsofot Excel (Insert, Function, Financial, IRR)

19

U1.4 Test de autoevaluare nr. 11. Mediul microeconomic presupune urmtoarele: 1. caracterizeaz comportamentul firmei pe pia a pe care ac ioneaz aceasta; Timp de lucru : 15 min 2. implic modul de determinare a pre urilor, a veniturilor, costurile, numrul de Punctaj 100p salaria i; 3. trecerea economiilor de la forma preponderent natural la economia de schimb; 4. abordarea evolu iei economiei i a func iilor ndeplinite de aceasta; 5. instrument de schimb; 6. marf de o anumit valoare proprie ntr-un volum mic. Alege i varianta corect a. 1,2,3,4,5 b. 1 2 c. 2,4,5,6 d. 4,5,6, e. 1,4,5,6 (10 puncte) 2. Mediul macroeconomic presupune urmtoarele: 1. ia n considerare condi iile generale economice i sociale existente ntr-un sistem mai larg 2. fiecare firm reprezint doar una dintre componente 3. este influen at de deciziile politice, economice sau legislative luate la nivel na ional i interna ional 4. unitatea etalon n care se exprim pre urile i obliga iile Alege i varianta corect a. 1,2,3 b. 1,2,3,4 c. 3,4 d. 2,3,4 e. Nici una (10 puncte) 3. Completa i: Succesul unei......depinde de capacitatea........ de a anticipa i a lua decizii corecte n momentul apari iei modificrilor respective (10 puncte) 4. Pentru a lua decizii corecte, managerul trebuie s identifice mai nti caracteristicile mediului n care opereaz.. Adevarat Fals (5 puncte)5. Cele mai importante concepte n teoria economic a afacerilor sunt: 1. alocarea resurselor

2. costul de oportunitate 3. analiza marginal 4. dimensiunea temporal 5. externalit i Alege i varianta corect a. 1,2

20

b. 1,2,3 c. 1,2,3,4,5 d. 3,4,5 e. Nici una (10 puncte) 6. Completa i: Un.....este implicat n procesul de....a resurselor ori de cte ori i cumpr.....angajeaz salaria i sau efectueaz investi ii (10 puncte) 7. Costul de oportunitate este unul din conceptele de baz n teoria economic a afacerilor Adevarat Fals (5 puncte) 8. Deciziile se ia la urmtoarele nivele: 1. ce bunuri i servicii se vor produce innd cont de resursele disponibile 2. cum vor fi combinate aceste resurse pentru a produce diferitele bunuri i servicii 3. pentru cine vor fi realizate bunurile i serviciile Alege i varianta corect a. 1,2 b. 1,2,3 c. 1 d. Nici una (10 puncte) 9. n mod tradi ional, mecanismul pre urilor a fost interpretat ca nefiind factorul esen ial n luarea deciziilor cu privire la ce, cum i pentru cine se produce. Adevarat Fals (15 puncte) 10. Completa i: n termeni economici, factorul decisiv n luarea deciziilor l

constituie....(15 puncte)

U1.5. RezumatScopul acestui capitol este de a veni n ntmpinarea necesit ilor pe care le are un manager n activitatea sa de zi cu zi. Deciziile pe care acesta le ia, pentru a fi eficiente, trebuie s se bazeze pe cunoaterea rela iilor economice fundamentale.

21

Bibliografie minimal1.Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 11. b; 2. a; 3- afaceri, manager ; 4- adevrat; 5-c; 6- manager, alocare,materii prime; 7-adevrat; 8-b; 9 - fals; 10 costurile relative;

22

23

UNITATEA 2 Corela ia competitivitate-mediu de afaceri


Cuprins:U2.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U2.2. Definirea competitivit ii U2.3. Factorii competitivit ii economice U2.4. Indici de msurare a competitivit ii U2.5. Test de autoevaluare . U2.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U2.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv areParcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita nv area unor concepte privind: - competitivitate economic - competitivitate interna ional - factorii competitivit ii economice - indici de msurare a competitivit ii

U2.2. Definirea competitivit iiDefinirea competitivitatii la nivel de firma este relativ usor de realizat dupa parerea profesorului Carbaugh de Washington University. In opinia sa, o firma este competititva daca produce bunuri si servicii de o calitate superioara sau la un pre mai scazut decat competitorii sai interni sau externi. Din punctul de vedere al unei natiuni insa, competitivitatea poate fi definita in multiple feluri. Toate aceste abordari si clasificari au un numitor comun acestea exprima capcitatea si abiliatea tarii respective de a utiliza in mod eficient oportunitatile de pe piata mondiala..

24

In conceptia clasicilor economiei politice, manifestarea cererii si a ofertei intemeiata pe libera ini iativa, generata de proprietatea privata, neglijeaza factoriii de timp si de loc. Prin insusi faptul ca echilibrul economic se asigur numai prin sistemul si mecanismul pietelor, agentii economici sunt condamnati la pasivitate, Acestia avand asigurat fie avantajul cornparativ absolut, fie pe cel re!ativ. In teoria moderna asa cum remarca economistul austriac Peter Schifico competitia coexista cu elemente monopolistice, ea este deci multiforma, caci nu se manifesta doar prin preturi, ci in egala masura, prin modul de a produce, prin calitatea produsului, prin politica de vanzari si poli/compatitie ( concurenta ) este imperfecta si, prin insusi acest caracter, ea este dinamica si efectiva Aceasta optica, specifica perioadei contemporane cu privire la competitivitate, ar putea fi considerata baza conceptului avantajului competitiv. Doua caracteristici ale competitivitatii aratate vor fi valorificate pentru definirea avantajului competitiv si al masurilor ce trebuie adoptate pentru ca o tara ( o economie) sa-l obtina : caracterul multifactorial si caracterul procesual, la interferenta dintre intern si extern, dintre productivitatea folosirii factorilor de productie disponibili in cadrul economiei de referinta si eficienta cu care se deruleaza relatiile comerciale intertari. O definitie a competitivitatii internationale, care corespunde stadiului actual, a fost mentionata economistul R. Carbaugh Competitivitatea internationala reprezinta capacitatea unei tari, in conditiile pietei libere si ale unei concurente corecte, de a concepe, produce si comercializa bunuri si servicii fie de o calitate superioara, fie la un pret inferior fata de produsele si serviciile oferite dea alte tari . Oferirea de bunuri si servicii de o calitate superioara este in mod clar o problema legata de competitivitate. Cu toate acestea, asupra ultimei parti a definitiei / aceea legata de pret / pot fi luate in consideratie si alte opinii. Astfel, exista parerea ca, dorinta unor tari de a obtine preturi mari la produsele comercializate pe piata mondiale reprezinta un obiectiv mult mai atractiv si, deci, o dovada mult mai evidenta a competitivitatii, decat vanzarea la preturi mici. Daca asociem un produs specific zilelor noastre, calculatorul, cu teoria lui Vernon. vom putea observa o serie de elemente care sustin caracterul multifactorial al compeititivitatii, ca si cel procesual. Astfcl, banalul calculator de buzunar. care a fost inventat a inceputul anilor 60 si care se vindea de ctre producatorii amoricani cu 1000 de dolari bucata, avea a inceputul anilor 70 un pret de aproximativ 400 USD, pentru ca apoi sa scada in urmtorii ani pana la un pret de 10-20 de dolari, ceea ce a fcut ca productia sa sa fie abandonata practic de cei care l-au lansat. Daca pentru un producator din .Asia de S-E, America Latina sau Europa Est., un pret al calculalorului de 10 USD, poate fi competitiv pentru companii precum Texas Instruments, Hewlett Packard sau Casio, acest nivel de pret este neremunerator. Avantajul competitiv al firmelor aflate in avangarda progresului tehnic, se afla in ramurile de varf, in care avansul tehnologic permite obtinerea de preturi pe masura si nu in ramurile. cu tehnologie standardizat. Pot fi distinse cel putin doua abordari principale ale conceptului de compctitivitate asa cum le defineste un alt economist anglofon, Kirsty Hugues : O prima abordare priveste competitivitatea ca o chestiune de eficienta relativa, static sau dinamica. Aceasta so poate cuantifica pe baza nivelurilor de perforananta (nivelul productivitatii. cresterea competitivitatii, etc.). A doua ahordare considera competitivitatea ca pe o reflectare a performantelor in comertul international (performant masurate sub forma cotelor detinute pe pietele de export, fie sub forma gradului de penetrare a a importului). Exista numeroase alte definiri ale competitivitatii. De pilda, OCDE o defineste astfel : capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor. Statelor sau organismelor supranationale, aflate in competie interntionala, de a asigura in nod sustinut un venit tridicat din valorficarea factorilor de productie, precum si venit superior din valorificarea fortei de munca. Aceasta definire, reliefeaza in mod clar impactul determinant pe care competitivitatea unei natiuni il are asupra nivelurilor veniturilor si implicit asupra nivelului de trai din tara in cauza. Deci se pune accent pe finalitatea sociala a cresterii cometitivitatii.

O alta definitie a fost data de Directia Generala pentru Probleme Economice si Financiare de pe lnga Comisia Europeana. Competitivitatea subliniaza specialistii Comisiei Europene - este capacitatea unei tari de a realiza coordonarea cresterii economice cu echilibrul extern ; la baza performantelor externe a tarilor industrializate sta importanta fundamentala pe care o are comertul international. Totusi, accentuand rolul pe care il detine diferientierea produselor in strategia conmpetitiv a firmelor, economia industriala a limitat acest tip de abordare, considerand ca el nu constituie o baza adecvata pentru o evaluare cuprinztoare a competitivitatii. Aceasta definitie pune accentul. in primul rand, pe largirea spectrului variabilelor ce trebuie luate in considerate in analiza 25

compctitivitatii (productivitatea, inovatia tehnologica. investitiile in calimtaul fizic si uman. politici structurale ...). In al doilea rand, aceasta dcfnitie privestc cumpetitivitatea prin prisma raportului dintre cresterea economic si echilibrul exten. Competitivitatea nu este insa un joc cu suma nula, in sensul ca natiunile beneficiaza de pe urma cresterii economice inregistrate de alte natiuni. Aceasta deoarce crcsterea econonic dintr-o annumita parte a lumii, determina deschiderea de noi piete de desfacere. pentru produsele si serviciile provenind din alte parti, precum si formarea surselor de aprovizionare ale acestora din urma Astfel, a fi competitiv nu inseamna a determina dezavantaje pentru ceilalti parteneri comerciali, ci a creste si utiliza pe deplin avantajul propriu.

U2.3. Factorii competitivit ii economiceIntelegerea modului de actiune a factorilor legati de competitivitate este legata, mai intai de evaluarea marimii si dinamicii competitivitatii economice a natiunilor. Aceasta a devenit o preocupare cu character general. Astefel, doua institutii inrternationale s-au preocupat in mod deosebit in acest sens. Este vorba de Forumul Economic Moadial (World Economic Forum WEF) care publica inca din 1979 Raportul asupra Competitivitatii Globale si de Institutul pentru Dezvoltarea Managementului ( International Institute for Management Developement IMD ) care editeaza Anuarul Competitivitatii Mondiale. In timp ce WEF defineste competitivitatea ca fiind abilitatea unei tari de a inregistra rate inalte de crestere ale PIB-ului pe un locuitor , in optica IMD competitivitatea consta in abilitatea unei tari de a crea valoare adaugata, sporindu-si astfel avutia nationala, prin administrarea eficienta a relatiilor bivalente : procese si produse ; atractivitate si agresivitate ; globalitate si proximitate ; coeziune sociala si asumarea riscurilor . O simpla comparatie arata ca metodologiile celor dou institutii se deosebesc intre ele prin factorii luati in calcul, precum si prin ponderile acordate diferitilor factori in cadrul indicilor calculati. Institutul International pentru Dezvoltarea Managementului elaboreaza anual un clasament al celor mai competitive natiunii ale lumii dup un set de criterii (care va fi prezentat mai in detaliu), Incercnd astfel pe de o parte s furnizeze informatii utile investitorilor interesati, iar pe de alta parte un material documentar de interes pentru analisti. Studiul analizeaz notiuna de competitivitate inclusiv din punct de vedere teoretic, Incercnd s explice modul in care criteriile principale care stau la baza studiului se inscriu in cadrul general de definire a ideii de competitivitate. Totodata, studiul respectiv contrapune o serie de elemente specifice considerate factori ai competitivitatii : atractivitate versus agresivitatete ; proximitate versus globalitate; active versus procese ; asumarea d riscuri individule versus coeziune social. Primul factor pereche este format de elementele atractivitate agresivitate este apreciat ca determina diferentierea natiunilor prin modul in care administrezarelatiile lor cu comunitatea internationala de afaceri. In mod traditional, competitivitatea este perceputa ca agresivitatea internationala a tarilor, materializata prin exporturi si investitii straine directe. Tari ca Germania, Japonia, China, Coreea de Sud au urmat cu succes o asemenea strategie.Alte tari (Irlanda, Singapore) administraeza competitivitatea stimuland investitiile si devenind, astfel, mai atractive. Agresivitatea genereaza venituri in tarile de origine, dar nu si locuri de munca. Atractivitatea creeaza locuri de muncain tarile receptoare de investitii straine directe, dar pot aduce venituri scazute datorita stimulentelor conferite. Iata deci, ca nici o tara, nici macar cele cu nivel ridicat de bunastare, nu poate igora atractivitatea, mai ales datorita impactului puternic asupra locurilor de munca. Chiar daca teoretic tarile lumii trebuie sa tina seama de ambii factori, pentru a concura cu succes pe piata internationala actuala, totusi multe sunt mai degraba orientate spre unul din ei. Astfel Irlanda nu este extrem de agresiva pe piata internationala, iar Coreea de Sud nu este atractiva la investitii : Marea Britanie, considerata o adepta agresivitatii, tinde sa devina preponderent atractiva, iar Elvetia urmeaza un trend exact opus. Singura tara care pare sa ramana , in continuare, la fel de agresiva, pe cat este de atractiva este SUA. A doua pereche de factori interconectati are in vedere faptul ca de obicei sistemul economic al unei tari nu este in general extrem de omogen. In multe. cazuri, natiunile trebuie sa se confrunte cu doua tipuri de economii : economia proximitatii (economy of proximity) si aceea

26

a globalitatii (economy of globality). Mai precis este vorba de doua categorii de activita i economie - Economia proximitatii cuprinde activitati traditionale: manufacturi, servicii sociale si personale (medicale, educationale), activitati administrative (guvernamentabe, justitie), si in final activitati de. sprijinire a consumatorilor (servicii post-vanzare). Economia proximitatii ofera vaboarea adaugata utilizatorilor fnali. Ea este in general protectionista si costisitoare. - Economia globalitatii este formata din companiile cu activitate la nivel mondial. Ea presupune ca productia nu este necesar sa fie neaparat adresata utilizatorului final. Beneficiile sale deriva din avantajul competitiv obtinut la nivelul pietei mondiale, in special, in ceea ce priveste costurile operationale. Aceasta economie este, in general, competitiva si efcienta, prin preturile bunurilor oferite. Proportia acestor doua tipuri de economii in asigurarea prosperitatii nationale, variaza in functie de marimea si nivelul dezvoltarii economice a tarilor. In medie, putem considera ca in Europa Occidentala 2/3 din PIB-ub insumat al tarilor, este este generat de economia proximitatii si numai 1/3 de economia globalitatii. Tarile mai mici sunt mai dependente dc economia globaba, in timp ce tarile mari, cum ar fi Statele Unite, se bizuie in continuare pe uriasa lor piat interna, desi tendinta lor catre globalizare este evident crescatoare. In ultimul sfert de veac, economia bazata pe globabizare a crescut mai mult dect semnificativ, invadand uneori terenul opusei sale (economia proximitatii). Aceasta s-a realizat prin mai multe metode cum ar fi : masurile de reducere a barierelor comerciale, acordurile comerciale, integrarea regionala, dereglementarea, privatizarea; etc. O consecinta importanta a gbobalizarii a fost aceea de a exercita puternice presiuni asupra pretunilor, marjelor de profit si salariilor. Tari cu un inalt nivel al standardelor de viata si costuri dc operare ridicate, cum ar fi Germania sau Elvetia au fost obligate la o dura adaptare a proceselor, la exigentele globalizarii. Cel de al treilea factor bivalent produse versus procese exprima tendita tarilor de a administra propriul mediu competitiv, bazandu-se, cu precadere, fie pe active fie pe procese, in raport de conditiile fiecareia. Unele natiuni (precum Brazilia, India san Rusia) pot excela din punctul de vedere al activelor (pamant, lucratori, resurse naturale), fara a fi in mod necesar competitive. Alte tari (cum ar fi Singapore, Japonia sau Elvetia) sunt sarace in resurse, dar s-au bazat in mod fundamental pe valonificarea unor procese sau procedee pe care le-au perfectionat in avans fata de concunenta. In general, tarile din cea de a doua grupa sunt mai competitive dect cele ce apartin primei categorii. Se poate considera ca infrastructura, puterea industniala si chiar educatia sau cunostintele detinute sunt active, care s-au acumulat de-a lungul mai multor generatii. Acestea pot determina o situatie de autosatisfactie in cadrul vechiror natiuni, care confund uneori bunastarea cu competitivitatea. A patra pereche de factori pereche interdependenti face distinctie intre sistemele care promoveaza asumarea riscurilor individuale si cele care urmaresc sa prezerve coeziunea sociala. Asa numitul model Anglo-Saxon este caracterizat de accentul pus pe asumarea riscului, dereglementare, privatizare si reponsabilizare la nivel individual si printr-o abordare minimalizatoare a sistemubui de asitenta sociala. Prin contrast cu acesta, Modelul Continental European pune accentul pe consensul social. Acesta duce o politica mai echitabila a venitunilor si promoveaza un sistem extins de asistenta sociala. Dupa ce ani la rand cele doua sisteme s-au concurat reciproc, in prezent pare sa fi devenit prevalent modelul Anglo-Saxon. Legislatia Uniunii Europene este concentrata ponderent pe dereglementare si privatizare. Inclusiv caderea fostului bloc comunist si optiunea pentru capitalism a unor state cu o orientare indelungata de alta factura (vezi China), pare sa confirime acest lucru. Un impact semnifcativ asupra competitivitatii tarilor il are sistemul de valori. La inceputul secolului al XX-lea, germanul Max Weber, a studiat relatia dintre cultura si dezvoltanea economica. Ca urmare el a relevat faptul ca natiunile nu concureaza doar prin produse sau servicii, ci deopotriva, prin educatie si sistemul de valori. Sistemul de valori preconizat de M. Weber, ar putea fi compus din urmatoarele elemente : - munca struitoare (grea) oamenii sunt total dedicati obiectivelor fundamentale nationale si bucreza din greu mai multe ore pe zi (cx. Coreea, sau chiar Japonia) - abundenta desi oamenii lucrcaza din greu ei aconda o atcntie din ce in ce mai mare cresterii veniturilor proprii (ex. Singapore). - participate sociala oamenii sunt mai putin interesati de o munca staruitoare si sunt implicati in special in formanea societatii din care fac parte (ex. SUA sau UE in deceniile 7-8 ale secolului trecut)

27

- autosatisfactie oamenii sunt mai interesati de evolutia vietii or particulare, decat de modificarile aparute la nivel de societate (ex. SUA si UE in prezent) . In alta ordine de idei, pot fi identificatc trei modele diferite de comportamente, care sintetizeaza diferit valorile de baza si institutiile care le slujesc. In cele ce urmeaza estesemnificativa delimitarea acestora : a) Modelul Sud-European este caracterizat printr-o infrastructura relativ putin dezvoltata, o usoara reativa reglementare a mediului de afaceri, o protectie sociala relativ ampla, precum si prin existenta unei economii paralele si prin costuri ale fortei dc munca mai reduse. Acest model favonizeaza spiritul creator, inventiv. Aceasta categorie este specifica Italiei, Spaniei, Pontugaliei, si chiar unora dintre tarile nou-industrializate. b) Modelul Nord European estc caracterizat de o puternica stabilitate, un consens social si de neglementari stricte. Acesta favonizeaza perspectiva pe tenmen lung. Din aceasta categoric se considera ca fac parte tari precum Germania, Olanda, Austria, Elvetia. Unii autori extind aceste caracteristici si la Japonia si chiar Taiwan. c) Modelul Anglo-Saxon se delimiteaza prin procesele de dereglementare, privatizare, prin flexibilitatca fortei dc munca si acceptarea unui nivel ridicat de risc. Acest tip de socictate cultiva spiritul antreprenorial. In ultimii ani, asa dupa cum s-a mcntionat anterior, a avut loc o permutare dinspre perceptele Modelului Nord-Eunropean catre cele ale Modelului Anglo- Saxon, dar se manifesta si pe mai departe o puternica rivalitate si competitie intre crearea unui mediu dc afaceri extrem de competitiv (element caractcristic celui de al doilea model) si responsabilitatea sociala crescuta, ce revine mcdiului local (fapt specific primului model). O intenesanta analiza comparativa a modelelor de economie dc piata functionala, a fost realizata de economistul francez Michel Albert. El compara si contrapune modelul anglo-saxon ( numit metaforic model texan ) cu modelul vest-european, pe care il numeste model roman. Alti specialisti, dupa multiple analize comparative au facut o selectie cu cele mai semnificative si de viitor. S-a ajuns, astfel la stabilirea unui asa numit decalogul regulilor de aur care contribuie la obtinerea si mentinerea competitivitatii unei tari. Acestea sunt considerate drept cai de asigurare a competitivitatii : - Crearea unui mediu legislativ stabil si predictibil - Construirea unei structuri economice flexibile si adaptabile - Investitii masive, atat in infrastructura nationala, cat si in cea informational-tehnologica - Stimularea acumularii private si a investitiilor interne - Dezvoltarea agresivitatii la nivelul pietei globale si, deopotriva, asigurarea atractivitatii interne pentru investitiile straine directe - Orientarea atentiei catre calitatea, rapiditatea si transparenta politicilor guvernamentale si administrative - Mentinerea unei corelatii economice (sanatoase) intre nivelul salariilor, productivitatea muncii si impozitare - Prezervarea unei structuri sociale moderne, prin reducerea disparitatilor salariale si consolidarea clasei de mijloc - Investirea masiva in educatie, in special in invatamantul universitar si post universitar, ca si in instruirea continua a fortei de munca, a populatiei in general. - Realizarea unui echilibru intre economia de proximitate si cea bazata pe globalizare pentru a se asigura crearea unui nivel substantial de bunastare si acumulare, concomitaent cu prezervarea sistemului de valori adecvat si agreat de membrii comunitatii nationale respective.

U2.4. Indici de msurare a competitivit iia ) Indicele de crestere a competitivitatii ( Growth Competitiveness Index G.C.I. ) In ultimele decenii, cuantificarea nivelului competitivitate al tarilor si a dinamicii acesteia a devenit obiect al preocuparilor permanente ale unor instititii si organizatii cu preocupari gbobale. S-au impus din acest punct de vedere, asa cum am subliniat anterior, Institutul International pentru Dezvoltarea Managementului si biecunoscutul Forum Economic Mondial. Institutul de Management de la Lausanne intocmeste anual, de peste un deceniu, un studiu ce are ca obiect stabilirea unui clasament al celor mai competitive tari ale lumii. Acest clasament se intocmeste pe baza a patru criterii principale : performanta economica; eficicnta politicii guvcnnamcntale, eficienta mediului de afaceri; infrastructura. Aceste critcerii subsumcaza un numar de 323 de indicii si indicatori.

28

Cu privire la primul criteriu - performanta economica - se considera ca aceasta trebuie abordata si analizata intr-o manienra foarte complexa. Iata, in continuare doar cteva din elementele de abondare ale acestui criteriu: prosperitatea actuala a unei tari reflcta si performantele sale economice din trecut; competitia guvernata de fortele pietei asigur performantele de durata ale unei natiuni ; cu cat competitia interna se manifesta mai acerb, cu att mai competitive vor fi firmele nationale atunci cand activeaza pe pietele externe; succesul unei tari la nivelul comertului exterior, arata competitivitatea companiilor sale (daca nu se tine cont de banierele comcrciale); deschiderea unei tari catre activitatile economice internationale conduce, de rcgula, la cresterea performantelor economicc interne ale acelei tari investitiile internationale detennina o alocare economica mai judicioasa a resunselor la nivcl mondial Referitor la cel de-al doilea criteriu - eficienta politicii guvernamentale elementele definitorii sunt : interventia statelor in activitatile de afaceri pot fi minimizate, partial, prin crearea de conditii pentru ca intre firme sa existe o concurenta loiala; guvernul, poate stabili totusi conditii macroeconomice si sociale care sunt predictibile, si, astfel, se minimizeaza riscul extern pentru intreprinderile economice; guvernele trebuie sa fie flexibile in activitatea lor, adaptndu-si politicile cconomice la schimbarile aparute in cadrul mediului international (mondial, global); administratiile publice au sarcina dc a oferi o structura a societatii bazata pe corectitudine, egalitate si justitie menite sa asigure securitatea populatiei. Al trcilca criteriu abordat in cadrul analizei eficienta mediului de afaceri presupune valorificarea ctorva elemente, cum sunt: eficienta optima, impruna cu abilitatea de adaptare la schimbarile in mediul concurential sunt atribute manageriale cruciale pentru competitivitatea firmelor ; facilitatile de ordin financiar-fiscal pot oferi sporuri dc competitivitate; un sistem financiar bine dezvoltat si integrat la nivel mondial sustine competitivitatea economiei nationale; mentinerea unui nivel dc trai ridicat necesita integarea economiei interne in economia mondiala; spiritul antreprenorial estc decisiv pentru activitatea economica, in special in faza sa de debut; crearea si mentinerea unei forte de munca instruite cotribuie din plin la cresterea competitivitatii; productivitatea se reflecta in nivelul valorii adaugate; atitudinea fata de munca afecteaza in sens pozitiv sau negativ competitivitatea unei natiuni. Ultimul criteriu luat in considerare infrastructura are un mare rol in asigurarea unei competitivitati interne si internationale. Aceasta, cel putin, in urmatoarele sensuri: o infrastructura bine dezvoltata include un sistem eficient de afaceri si sustine activitatea economica, de asemenea, o infrastructura moderna include tehnologia informatiei si protectia eficienta a mediului natural; avantajul competitiv poate fi obtinut prin intenmediul aplicatiilor inovative si eficiente, ale tehnologiilor existcnte; investitiile in cercetarea dc baza si activitatile inovative sunt cruciale pentru o tara, in oricare dintre stadiile dezvoltarii sale economice ; investitiile pe termen lung, in cercetare dezvoltare, sunt de natura sa sporeasca nivelul de competitivitate al firmelor; calitatea vietii neprezinta o parte esentiala a atractivitatii unei tari; resursele educationale adecvate si accesibile, ajuta la dzvoltarea unei economii bazate pe inovatie si creativitate. Valentele teoretico metodologice ale acestui indice (indicator) au fost puse in evidenta in baza studiului elaborat de IMD si dat publicitatii in 2005. In decursul ultimei recesiuni a economiei mondiale, (se subliniaza in studiu), a zecea de la cel de-al doilela razboi mondial, firmele nccompetitive au disparut sau au avut parte de restructurari drastice. Unele firme mari si-au consolidat pozitiile, increderea in mediul de afaceri din unele tari a fost sfaramata prin intermediul mai multor scandaluri cu impact, de multe ori mondial. In prezent, investitorii sunt din nou prezenti, in aceste tari, dar mult mai precauti. Consumatorii au o atitudine pozitiva, dar sunt indatorati, iar guvernele fac eforturi sa reformeze pe termen lung sistemele de pensii sau de santate. Incepnd cu 2004, lucrurile par sa fi revenit la normal deoarce semnalele pietelor internationale sunt mult mai optimiste, chiar daca structura economiei mondiale este acum oarecum diferita. In redresarea economiei mondiale un rol crucial l-au avut si politicile

29

promovate de bancile centrale, care au atenuat efectele recesiunii. Politica Sistemului Federal Reserve (FED), spre exemplu, care a adus nivelul dobanzii la cel mai scazut nivel din ultimii 40 de ani, cumulata cu optiunea unui dolar slab, pare s fi fost deosebit de inspirata, deoarece a ajutat economia americana - SUA se claseaza pe primul loc - sa-si nevina relativ rapid . Si in 2005, ca si in anii antriori, in acest elasament, SUA a fost considerata, in pofida neajunsurilor mentionate, drept cea mai compctitiva natiune a lumii. Cresteri1e PIB-ului in anii 2003 si 2004, au fost de peste 3%, dar dficitul balantei comcrciale a ajuns, pe rand, la valori record de 581,6 mld. USD si respectiv 686 mld USD. La aceste niveluri record ale deficitului contrbuie si faptul ca, multe companii americane prefera sa produca in alte tari bunurile necesare pietei interne si apoi sa le importe. In alta ordine dc idei, in timpul Administratiei Bush deficitul bugetar a ajuns la 3,6%, fata de un excedent de 1,4%, in anul 1998. A doua mare economie a lumii - economia Japoniei - cu o valoare a PIB de pestc 6000 mid. USD a fost aproape absenta din economia mondiala in ultimul de deceniu. In anii 80 si inceputul anilor 90 aceasta era considerata, de catre studiul mentionat, cea mai competitiva natiune a lumii. Cresterea economica a Japoniei a incetat insa, in momentul in care sistemul sau financiar a intrat in colaps. Firmele mici si mijlocii au sufenit pierderi considerabile, iar societatea japoneza a fost pusa in fata unor rcforme administrative dureroase. Totusi, ultimii ani, par sa readuca in prim plan aceasta tara, dupa o cresere a PIB in 2003 de 2,7%, Japonia ocupa in 2005 locul 21, dupa Indicele Cresterii Competitivitatii si se mentine pe pozitii apropiate anilor anteriori. Uniunea Europeana a cunoscut in 2004 cea mai semniflcativ transformare numeric din istoria a prin adearea a 10 noi membrii, toti acestia avnd insa, standarde de viata mult mai sczute decat tarile membre, dar si costuri operationale mult mai scazute. Astfl, spre exemplu, costul unei ore de munca ajungea in industria prelucratoare in Germania pana la 30USD, in Marea Britanie sau Franta la 20 - 25 USD. in aceIasi timp in tarile baltice, saIariul pe ora nu depesea 2 USD, iar in Ungaria sau Pobonia se apropia de 3 USD. Cu certitudine asistam acum, in aceste conditii, la o reorientare a investitiilor dinspre vest ctre est si se pare ca principalii perdanti vor fi tari precum Irlanda, Portugalia san Spania. Dintre tarile membre ale UE, cel mai bine pozitionate in clasament sunt Finlanda si Danemarca. Ele ocupau locurile 6 respectiv 7, dar ambele au ocupat in anii anteriori pozitii mai bune(Finlanda find in anii precedenti pe locul 3). Caderile Germaniei (locul 23), ale Marii Britanii (locul 22) si Frantei (locul 30), au reflectat din plin situatia de relativa stagnare, chiar de regres in unele cazuri, a Uniunii Europene. Dintre noii veniti in fmilia comunitara cea mai buna pozitie este ocupata de Estonia (locul 26), restul tarilor fiind undeva dupa locul 35. Romania ocupa locul 55 in clasamentul pe 2005. In alta ordine de idei, pe termen lung, Europa in ansamblul sau se confrunta si cu o alta problema care ii afecteaza competitivitatea. Populatia Europei, care era in 2000 de 729 milioane, va scadea la 632 milioan in 2050. In plus, populatia europeana va suferi un proces accentuat de imbatrnire, ajungandu-sc ca persoanele cu vnsta de peste 60 de ani, sa detina o pondere de 32% in 2050, in conditiile in care si speranta de viata va creste cam cu un an la fiecare deceniu. In acelasi timp populatia tnara sub 14 ani, va scadea in acceasi penioada de la 27% la 16%. Aceasta problema demografica explica de ce 2/3 din bugetele nationale ale tarilor europene sunt directionate catre educatie, santEe etc si sisteme dc pensii. Atunci cnd populatia imbatrneste, obiectivul mentinerii aceluiasi nivel de benficii in privinta sistemelor de sanatate si a celor de pensii inseamna de fapt, sporirea cheltuielilor statelor. Problemele demografiei si cele sociale par sa atarne greu in defavoarea competitivitatii. Specialistii Institutului International pentru Dezvoltarea Managementului considera dinamica inregistrata de competitivitatea la nivel mondial, in viitorul apropiat , pare sa depinda de cresterea acesteia in tarile din Asia, in special in cadrul marilor natiuni asiatice. Au fost deja conturate trei etape ale relatiilor dintre competitivitatea mondiala si cea a marilor natiuni din Asia . - Intr-o prima etapa, China, India si multe alte natiuni asiatice sunt considerate ca furnizori de imput-uri pentru firmele americane, japoneze si europene, ca urmare, China a devenit centrul industriei prelucratoare, al aconomiei globale, India furnizeaza echipamente de birou, Tailanda este tara care asambleaza componentele, etc. - In cea de a doua etapa, aceste natiuni vor castiga in privinta puterii de cumparare si isi vor crea o clasa de mijloc care dezvolta si acumuleaza bogatie. Ca urmare ele devin furnizori pe piata mondiala. China este tara cu cea mai mare crestere in domeniul telefoniei mobile, dar si pentru autoturisme, otel sau alte bunuri. India va fi preocupata sa descopere din ce in ce mai multe bunuri de consum, asa cum au facut anterior Malaezia sau Singapore. - In stadiul al treilea, Asia se va dezvolta devenind un competitor mondial. Asia isi va

30

crea propriile companii globale si vor incepe sa exporte si sa promoveze marci locale. Un trend asemanator a urmat Japonia imediat dupa al doilea razboi mondial, cand a devenit dintr-o natiune producatoare de bunuri ieftine, una detinatoare de marci de nivel international. Asa cum marci japoneze de renume, precum Sony, Toyota, Nissan ori Hitachi sunt binecunoscute in toata lumea si contribiue la cresterea competitivitatii tarii de origine, tot astfel Konka, Huawei,Haier, Midea _ marci chinezesti care nu sugereaza nimic astazi _ vor fi in viitorul apropiat, promotorii competitivitatii pentru China. Daca se analizeaza clasamentul in functie de cele patru criterii luate in considerare , conform primului criteriu primele locuri , din punct de vedere al performantelor economice se afla SUA, Luxemburg si China. Printre tarile europene care ocupa locuri relativ bine cotate sunt : Irlanda 6, Franta 9, Olanda 10, Marea Britanie 14. Dintre noii veniti in UE cele mai bine situate sunt : Estonia 16, in crestere de pe locul 29, Cehia 36, urmata de Slovenia _ 39. Referitor la termenii schimbului, care este unul din indicatorii pe baza caruia sunt apreciate performantele economice, cel mai bine sta Franta 3, Polonia 6, Germania 10. In privinta eficientei politicilor guvernamentale Hong Kong se afla pe primul loc, iar pe locurile urmtoare sunt Singapore si Finlanda. Dintre tarile europene, pozitii favorabile ocupa si: Danemarca - 4, Islanda - 6 si Eivetia - 7. Eficienta mediului de afaceri situcaza pe primul loc Hong Kong-ul. Mediul de afaceri cel mai bine cotat dintre tarile europene a fost cel din Islanda, locul 2, urmat de Danemarca 7 si Finlanda - 9, la nivel mondial. Din accasta pcrspectiva este intcresant faptul ca tari europene cu traditie, ocup in prezent pozitii destul de putin atractive in clasamentul mondial: Germania locul 36, Franta locul 45, Italia locul 53, find devansate din accasta penspcctiva de Estonia locul 29, sau Ungaria locul 33. Imaginea cxtcrna este un element indisolubil legat de atractivitatea mediului dc afaceri dintr-o tara, iar din aceasta perspectiva, cel mai bine la nivel european stau, Islanda, Elvetia si Danemanca. Ultimul criteriu - cel al infrastructurii - situcaza pe pnimul loc SUA, urmata de Elvetia si Japonia. Tarile membre UE, cel mai bine situate sunt: Finlanda - 4, Dancmarca - 5, Suedia - 8 si Germania - 11. B) Indicele Competitivitatii Afacenilor (Business Competitiveness Index B.C.I. ) Anual, sub patronajul Forumului Economic Mondial se Intocmeste Raportul Competitivitaii Gbobale (GCR), obiectivul fundamental al acestui Raport este acela de a evalua competitivitatea unui numar cat mai mare de tari. In mod traditional GCR isi orienteaza atentia, asupra celor doi indicatori compoziti cu care masoara nivelul de competitivitate, al conomiilor contemporane: Primul indicator luat in considenare este Indicele Competitivitatii Afacerilor (Business Competitiveness Index - BCI), creat de Michael Porter de Ia Harwand University si introdus pentru prima data in cadrul GCR din 2000. Al doilea se numeste Indicele de Crestene a Competitivitatii (Growth Competitiveness Index - GCI), care a fost formulat dc Jeffncy Sachs de Ia Columbia University si John McArthur de Ia The Eart Institute si prezentat pentru prima dat in GCR din 2001-2002. Cei doi indicatori combina datele disponibile din Executive Opinion Survey, un sondaj elaborat anual de Forumul Economic Mondial. Numarul de tari analizate pentru raportul pe 2005/2006 a fost de 117. De nemarcat ar fi si faptul ca tarile luate in discutie totalizeaza 97,8% din PNB-ul mondial, deci practic cvasitotalitatea economiei mondiale. Business Competitiveness Index (BCI) urmareste sa analizeze doua domenii esentiale la nivel microeconomic, pentru mediul de afaceri: gradul de cmplexitate al strategiilor si operatiunilor derulate de companii si calitatea mediului naional de afaceri in care acestea functioneaza. Variabila dependenta folosita, de regula, pentru dezvoltarea BCI este nivelul PIB/locuiton, ajustat insa la paritatea puterii de cumparare. PIB/locuiton estc unul dintre cei mai folositi si mai eficienti indicatori pentru reflctarea productivitatii nationale si totodata este strns legat in timp de standardul de viata de care dispune o natiune. El este un bun indicator de reflectare si masunare a competitivitatii microeconomice existente la nivcIul tuturor tanilor. Totodata, el reflecta fundamentele structurale ale unei tari. Totusi el poate fi influcentat de o scrie dc factori panticulari si cu influenta pe termen scurt cum an calamitatile naturale, socurile macroeconomice, modificarea preturilor, in special in cadrul industriibor cu pondere mare in export. Din acest punct de vedere, cea mai competitiva natiune ramane tot SUA, care a impartit in ultimii 7-8 ani primul si cel de-al doilea loc cu Finlanda. Pe cel de-al treilea loc a urcat Germania, urmata de Danemarca, Singapore si Marea Britanie. Remarcabil este faptul ca, din acest punct de vedere, sase din primele zece locuri la nivel mondial sunt ocupate de tari membre ale Uniunii Europene, iar Elvetia este pe locul 7, ceea ce dovdeste

31

relevant predominanta tarilor europene in cadrul acestei ierarhii ce cuprinde 116 tari. Nici noii mmbri UE nu stau foarte rau, acestia ocupand locuri realtiv bune, cel mai bine situate find tari precum Estonia - 26, Cehia - 27, Slovenia - 32 dar care mai au multe de facut pna vor atinge performantele leaderilor gruparii. Cu privire la calitatea mediului national (intern) de afaceri, aici Finianda este leader incontstabil, detronnd SUA locul 2 si devansand alte tari europene precum Danemarca locul 3, Gcermania !ocul 4, Marea Britanie locul 6, Elvetia locul 7, Olanda locul 8, Austria locul 9. Refenitor la tarile care au aderat la UE incepnd cu anul 2004, progresele acestora in materie de mediu intern de afaceri sunt remancabile, astfel Estonia ocupa locul 25, Cehia locul 27, Ungaria locul 32, S!ovenia locui 35, Cipru locul 36, Sbovacia locub 38, Lituania locul 41, Polonia locul 46. Interesant este si faptul ca unele dintre acestea sunt mai bine situate, din aceasta pcrspectiva, dect unele tari care sunt membre UE de mai mult timp, unele chiar de la constituirea CE Italia locul 39, Grecia locul 40; Referitor la Romnia, ea ocupa locul 67 per ansamblu, la feb si in ceea privceste calitatea mediului intern de afaecri si locul 69 cu privire la eficienta strategiilor si opcratiuni!or derulate de companii. Desigur, nici Bulgaria nu sta mai bine ea ocupand per ansamblu bocul 78, respectiv pozitiile 71 in privinta mediului de afaceri si 82 referitor la strategiile companiilor, dar accst lucru nu poate reprezenta un succes pentru Romnia, deoarcce nu Bulgaria este punctul nostru de reper. C) Indicele Cresterii Competitivitetii (Growth Competitiveness Index G.C.I.) Scopul essential al Growth Competitiveness Index este sa analizeze potentialul economiilor la nivel mondial, observand zonele de crestere economica snatoasa pe termen mcdiu sau chiar lung. Indicelc GCI este centrat pe trei elemente flindamentale: - cormpetitivitatea mediului macroeconomic din fiecare tara analizata - un prim element fundamental pentru cresterea economica - calitatea institutiilor publice si a politicilor promovate de acestea, cu impact asupra dezvlotarii pe terman lung - eficienta (pregatirea) tehnologica a fiecarei tari, progresul tehnologic fiind motorul cresterii economice. Din acest punct de vedere cele mai acompetitive economii sunt Finlanda, SUA,Danemarca,Taiwan, Islanda, Elvetia, Norvegia, Australia.

ntrebri facultative 1. Ce n elege i prin competitivitate? 2. Defini i competitivitatea n concep ia clasicilor economiei politice 3. Cum definete competitivitatea Peter Schifico? 4. Cum definete R. Carbaugh competitivitatea interna ional? 5. Cum definete competitivitatea Kristy Hugues? 6. Care este defini ia competitivit ii dat de OCDE? 7. Defini i primul factor pereche al competitivit ii 8. Care este a doua pereche de factori interconecta i? 9. Defini i economia proximit ii 10. Defini i economia globalit ii

U2.5 Test de autoevaluare nr. 2Competitivitatea are urmtoarele caracteristici: 1. caracter multifactorial; Timp de lucru : 15 min 2. caracter procesual; Punctaj 100p 3. mobilitatea factorilor de produc ie; 4. integrarea economic; 5. integrarea regional; 6. integrarea global. Alege i varianta corect 1.

32

a. 1,2 b. 1,2,3 c. 2,4,5,6 d. 4,5,6, e. 1,4,5,6 (10 puncte) 2. Kirsty Hugues definete competitivitatea astfel: 1. realizarea unei pie e comune pentru libera circula ie a bunurilor i serviciilor 2. aplicarea unor msuri comune privind liberalizarea achizi iilor guvernamentale 3. o chestiune de eficien relativ, static sau dinamic 4. o reflectare a performan elor n comer ul interna ional Alege i varianta corect a. 1,2 b. 1,2,3,4 c. 3,4 d. 2,3,4 e. Nici una (10 puncte) 3. Completa i: Competitivitatea interna ional reprezint......unei ri, n condi iile.....i ale unei......de a concepe, produce i comercializa bunuri i servicii, fie de o calitate......fie la un....inferior fa de produsele i serviciile oferite de alte ri. (10 puncte) 4. n concep ia clasicilor economiei politice, maanifestarea cerereii i a ofertei ntemeiat pe libera ini iativ neglijeaz factorii de timp i de loc Adevarat Fals (5 puncte)5. WEF definte competitivitatea ca fiind: 1. abilitatea unei ri de a nregistra rate nalte de cretere ale PIB-ului pe locuitor

2. procesul nedirec ionat de interac iuni economice i sociale stabilit ntre state sau regiuni situate n acelai spa iu geografic 3. drept un proces de formare a unor grupri interstatale pe baze regionale si static prin existen a unui numar limitat de state grupate dupa criteriul apropierii geografice si al interdependen elor comune 4. cooperare regional informal 5. o asocia ie european a liberului schimb 6. o zon de comer liber Alege i varianta corect a. 1 b. 1,2,3 c. 1,2,3,4 d. 4,5,6 e. Nici una (10 puncte)

33

6. Completa i: n elegerea modului de ac iune a....lega i de competitivitate este legat de.....mrimii i .....competitivit ii economice a na iunilor. (10 puncte) 7. OCDE definete competitivitatea astfel: capacitatea firmelor, sectoarelor, regiunilor, statelor sau organismelor suprana ionale aflate n competi ie interna ional de a asigura n mod sus inut un venit ridicat din valorificarea factorilor de produc ie. Adevarat Fals (5 puncte) 8. Agresivitatea genereaz: 1. creterea gradului de armonizare a politicilor economice na ionale 2. venituri n rile de origine 3. creeaz locuri de munc n rile receptoare de investi ii strine directe Alege i varianta corect a. 1,2 b. 1,2,3 c. 2,3 d. Nici una (10 puncte) 9. Primul factor pereche este format de elementele atractivitate-agresivitate Adevarat Fals (15 puncte) 10. Completa i: Economia....cuprinde activit i tradi ionale: manufacturi, servicii

sociale i personale, activit i administrative(15 puncte)

U2.6. RezumatCompetitivitatea este un concept complex, ndelung dezbtut de economitii din ntreaga lume. Fiind indisolubil legat de no iunea de competi ie, el exprim, la un nivel general, capacitatea persoanelor, firmelor, economiilor, regiunilor de a se men ine n competi ia derulat la un nivel intern sau interna ional i de a ob ine avantaje economice.

Bibliografie minimal1. Carp Radu, andru Simona Dreptul la intimitate i protec ia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul comunitar la legisla ia romneasc, Ed. All Beck, Bucureti, 2004 2. Crcan Mihaela, Cp n Marcel Libera circula ie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007 3. Darie Nicolae Uniunea European. Construc ie. Institu ii. Legisla ie. Politici comune. Dezvoltare, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2008

34

Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare nr. 21. a; 2. c; 3- capacitatea, pie ei libere, concutren ei corecte, superioar, pre ; 4adevrat; 5-a; 6-factorilor, evaluarea, dinamicii; 7-adevrat; 8-c; 9-adevrat; 10proximit ii;

35

MODULUL 2U N I T A T E A 3: U N I T A T E A 4: U N I T A T E A 5: Mediul european al afacerilor Pia a Unic European i implica iile asupra mediului de afaceri Sistemele monetare na ionale


36

UNITATEA 3 Mediul european al afacerilor


Cuprins:U3.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv are U3.2. Delimitri conceptuale U3.3. Componentele mediului de afaceri U3.4. Factorii care influen eaz mediul de afaceri U3.5. Test de autoevaluare . U3.6. Rezumat Bibliografie minimal Rspunsuri i comentarii la testul de autoevaluare ..

pag.

U3.1. Scopul i obiectivele unit ii de nv areParcurgerea acestei unit i de nv are v va facilita cunoaterea tratatelor astfel: - afaceri europene; - Modelul lui Michael Porte; - Mediul extern - Mediul intern

U3.2. Delimitri conceptualeAfacerile europene se refer la o varietate de activit i agricole, industriale sau din domeniul serviciilor i care implic agen i economici de pe tot cuprinsul Europei. Exemple pot fi: - companiile de telecomunica ii privatizate ca Deutsche Telekom din Germania sau Telecom Italia din Italia; - o ferm din Estul Angliei, puternic mecanizat;

37

- o firm transna ional cum este Volkswagen, cu fabrici n Germania (VW i Audi), Spania (Seat), Cehia (Skoda) i Marea Britanie (Bentley); - bnci japoneze sau americane care desfoar activit i n centrul financiar (City) al Londrei sau n Frankfurt, opernd 24 ore pe zi; - pie ele bursiere din Praga, Moscova sau Bruxelles; - o familie care locuiete n Creta, cultiv msline i vi de vie i are o barc de pescuit; - marii productori de bere cum e Carlsberg din Danemarca, sau productorii de haine ca Benetton din Italia; - un club de fotbal ca Manchester United, cotat la burs din 1991, i care are acum o valoare de pia /capitalizare bursier de 625 mil. lire; - consor iul Airbus de inut de firme din Marea Britanie, Germania, Fran a i Spania i care urmeaz s fie cotat la burs. O afacere european poate fi condus de o singur persoan, poate fi o firm mic sau mijlocie, sau poate fi o organiza ie care implic mii de persoane, cu un patrimoniu de sute de milioane de euro, cu baze de produc ie, distribu ie etc n mai multe ri. Nu este neaprat ca firma s fie de inut de cineva din Europa (de exemplu IBM International Business Machines este american). Poate fi o companie cotat pe o burs european (ABN-Amro din Olanda, BASF produse chimice din Germania), poate fi o firm privat nchis (necotat), poate fi nc n proprietatea statului (cum sunt multe firme nc neprivatizate din Europa Central i de Rsrit) Gazprom sau firme mari din Europa Occidental Credit Lyonnais i Air France din Fran a sau compania aerian Iberia din Spania. Aceste firme sunt considerate a fi creatoare de bog ie i de locuri de munc. Odat ce scopul principal, acela de maximizare a profitului, este ndeplinit, i celelalte obiective (minimizarea costurilor, folosirea mai eficient a resurselor) sunt realizate automat. Comportamentul firmelor nu are ns ca obiectiv doar maximizarea profitului. El este adaptat circumstan elor macroeconomice i fazelor ciclului economic prin care trec economiile europene. De exemplu, n fazele de recesiune ele vor cuta s-i asigure supravie uirea pe pia , n dauna profitabilit ii. De asemenea, uneori tenta ia maximizrii profitului este nlturat prin practicarea unei rate de profit considerat adecvat. Firmele care primesc subven ii de la stat nu sunt interesate neaprat de creterea eficien ei, supravie uirea fiind asigurat prin sprijinul financiar al autorit ilor (acesta este un argument pentru privatizare). Modelul lui Michael Porter Analiza mediului de afaceri ncepe de obicei cu investigarea acelor factori sau influen e care au o mai mare sau mai mic influen asupra capacit ii organiza iei de a se pozi iona pe pia . Scopul este de a oferi o imagine clar asupra mediului pentru o dezvoltare strategic i de a sintetiza informa iile diverse (important este i modul n care ele sunt prelucrate i interpretate). O modalitate de analizare a mediul concuren ial este folosirea modelului celor cinci for e dezvoltat de M. Porter (1980). Acest model, cu aplicabilitate larg n numeroase situa ii i ramuri economice, reuete s surprind cele mai importante elemente din dinamica unei industrii. Aceti factori sunt semnificativi pentru evolu ia ulterioar a firmei. For a i importan a fiecruia va varia de la pia la pia , dar to i sunt relevan i cnd analizm condi iile n care evolueaz o firm. Aceti factori sunt: - capacitatea de negociere a cumprtorilor - capacitatea de negociere a furnizorilor - produsele sau serviciile care pot substitui oferta firmei - poten ialii noi intra i pe pia - competitorii deja instala i pe pia Dup Porter, comportamentul firmei, costurile de produc ie, investi iile necesare etc. sunt determinate de aceti factori. Acest model poate fi utilizat att la scar local, regional, dar i na ional sau interna ional, n func ie de scopul propus. De asemenea, el poate fi folosit fie doar pentru un scop descriptiv, acela de a prezenta situa ia dintr-o anumit ramur la un moment dat, sau practic pentru a determina pozi ia unei firme n cadrul ramurii i lucrurile asupra crora ar trebui s i ndrept

Mediul de Afaceri European

Documents

Transcript of Mediul de Afaceri European