NESECRET

1/97 NESECRET

RAPORTUL ANUAL AL MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE

2014

1. Afaceri europene

1.1. Activitatea în cadrul UE

1.2. Relaţiile cu statele partenere europene

1.3. Aspecte juridice ale actelor de politică externă ale UE

1.4. Procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei

2. Parteneriatul strategic cu SUA

3. Politica de securitate

3.1. NATO

3.2. Politica europeană de securitate şi apărare

4. R. Moldova

5. Relaţiile cu statele din vecinătate

5.1. Cooperarea politică şi economică cu statele din Balcanii de Vest

5.2. Contactele politico-diplomatice cu statele din Europa de Est şi Asia Centrală

6. Relaţiile cu statele de pe alte continente

6.1. Relaţiile cu state din regiunea Asia-Pacific

6.2. Relaţiile cu Canada

6.3. Relaţiile cu statele din Orientul Mijlociu şi Africa

6.4. Relaţiile cu statele din America Latină

7. Diplomaţia multilaterală

7.1. ONU

7.2. Activitatea în Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa

7.3. Activitatea în domeniul drepturilor omului

NESECRET

2/97 NESECRET

7.4. Participarea la acţiunile comunităţii internaţionale de combatere a terorismului şi evitare a riscurilor asimetrice

7.5. Îndeplinirea obligaţiilor care decurg din instrumentele multilaterale în domeniile dezarmării şi neproliferării

7.6. Participarea la activitatea Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei

8. Diplomaţia economică

8.1 Securitatea energetică

8.2 Relaţiile cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

8.3 Relaţia cu mediul de afaceri şi instituţii publice

8.4 Conjunctură economică, relaţia cu instituţiile financiare internaţionale şi organisme cu vocaţie economică globală

8.5 Activitatea MAE în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare

8.6 Pregătirea participării României la Expoziţia Mondială de la Milano

9. Dezvoltarea cadrului juridic al relaţiilor externe

10. Serviciile consulare

11. Activitatea Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni

12. Oficiul pentru Românii din Străinătate

13. Activitatea de comunicare - purtătorul de cuvânt

14. Diplomaţia publică, culturală şi ştiinţifică

15. Unitatea Arhive Diplomatice

16. Relaţii interinstituţionale

17. Formare profesională

18. Resursele materiale ale MAE în 2014

Anexe

NESECRET

3/97 NESECRET

1. acţiuni diplomatice ale preşedintelui României la realizarea cărora a contribuit MAE

2. acţiuni diplomatice ale prim-ministrului la realizarea cărora a contribuit MAE

3. întâlniri ale ministrului de externe cu miniştrii de externe străini, în România şi în străinătate

4. acţiuni în cadrul Uniunii Europene la care a participat ministrul de externe

5. acţiuni în cadrul NATO la care a participat ministrul de externe

6. acţiuni în cadrul forurilor şi organizaţiilor internaţionale la care a participat ministrul de externe

7. alte acţiuni politico-diplomatice la care a participat ministrul de externe

NESECRET

4/97 NESECRET

În 2014, activitatea Ministerului Afacerilor Externe (MAE) s-a desfăşurat în conformitate cu obiectivele şi orientările politice stabilite în programul de guvernare.

În cursul anului, funcţia de ministru al afacerilor externe le-a revenit succesiv domnilor Titus Corlăţean (până la 11 noiembrie), Teodor Meleşcanu (de la 11 noiembrie până la 24 noiembrie) şi Bogdan Aurescu (de la 24 noiembrie).

MAE a urmărit în mod consecvent, şi în 2014, promovarea de acţiuni care să consolideze profilul României în familia europeană şi în cea euro-atlantică şi să întărească parteneriatele strategice.

Atenţie primordială s-a acordat Parteneriatului Strategic cu SUA. Prioritare au fost şi parteneriatele strategice cu state europene sau din afara Europei, precum şi parteneriatele de cooperare având ca obiectiv un domeniu sau altul al relaţiilor bilaterale.

Parteneriatului cu R. Moldova i s-a rezervat un loc special.

Diplomaţia română a avut permanent în vedere punerea în evidenţă a poziţiei strategice a României şi a însemnătăţii politicii sale externe, în special în condiţiile marcate de criza din Ucraina.

Pe planul relaţiilor regionale, a fost prioritară menţinerea parametrilor de securitate şi asigurarea stabilităţii, cu accent pe apărarea integrităţii teritoriale şi pe respectarea suveranităţii statelor din vecinătatea estică.

Activitatea diplomatică a inclus ca domeniu de interes deosebit evoluţia relaţiilor economice internaţionale, dat fiind că nu a fost încă depăşită complet criza economico-financiară şi ţinând seama de necesitatea identificării de posibilităţi noi de cooperare şi de obţinere de investiţii pe plan global mai larg.

1. AFACERI EUROPENE

În 2014, susţinerea activităţii României în plan european a continuat să aibă o pondere substanţială în ansamblul efortului diplomatic al MAE, având în vedere atât impactul semnificativ pe care calitatea de stat al UE îl implică asupra ansamblului politicilor în plan intern, cât şi calendarul european foarte alert în 2014, care a cuprins acţiuni şi evenimente de ordin politic şi economic cu implicaţii majore asupra funcţionării proiectului european.

1.1. În vederea participării efective a României la procesul decizional din UE, MAE a continuat să gestioneze activitatea de coordonare a afacerilor europene, în conformitate cu rolul său de coordonator unic al sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene (în baza HG 379/2013), prin organizarea semestrială de reuniuni la nivel politic (secretar de stat) cu reprezentanţii ministerelor şi autorităţilor administraţiei publice centrale cu responsabilităţi în sfera afacerilor europene. Totodată, a continuat organizarea de reuniuni de lucru săptămânale ale Comitetului de Coordonare al Afacerilor Europene cu reprezentanţii acestor instituţii în scopul pregătirii poziţiei României faţă de dosarele aflate în negociere.

NESECRET

5/97 NESECRET

Prin acţiunea sa de coordonare în plan intern, MAE a contribuit în mod direct şi activ la procesul de elaborare, adoptare şi promovare a poziţiilor României la negocierile din cadrul UE, fapt care s-a transpus într-o poziţionare rapidă, eficientă şi consistentă a României în privinţa principalelor dosare europene.

România a continuat să participe activ la procesul decizional din UE şi la promovarea agendei interne şi externe europene, cu reiterarea constantă a susţinerii pentru consolidarea procesului de integrare europeană, în baza metodei comunitare şi a respectului pentru principiile şi valorile europene.

Conform competenţelor sale pe fond, MAE a continuat să reprezinte România la reuniunile Consiliului Afaceri Generale şi Consiliului Afaceri Externe. De asemenea, a continuat dialogul bilateral cu reprezentanţii instituţiilor europene, în special ai Comisiei Europene şi ai Parlamentului European, şi cu cei ai statelor membre, pe aspectele de actualitate din agenda europeană. Totodată, MAE a continuat să îşi asume responsabilităţile, conform obligaţiilor menţionate în HG 379/2013, în ceea ce priveşte elaborarea materialelor necesare pentru pregătirea reuniunilor Consiliului European, precum şi cu privire la elaborarea poziţiilor României în cadrul reuniunilor ministeriale ale Consiliului UE.

Totodată, MAE a continuat dialogul activ, în domeniile politic şi tehnic, cu reprezentanţii preşedinţiilor-în-exerciţiu semestriale ale Consiliului UE, atât în pregătirea acestora, cât şi pe durata efectivă a mandatului. În context, s-a purtat un dialog susţinut cu preşedinţia-în-exerciţiu greacă (semestrul I 2014) şi preşedinţia-în-exerciţiu italiană (semestrul al II-lea 2014). Au avut loc consultări cu reprezentanţii Lituaniei şi Luxemburgului, state programate să deţină preşedinţia-în-exerciţiu în semestrul I, respectiv în semestrul al II-lea 2015.

O atenţie deosebită a continuat să fie acordată dialogului cu misiunile diplomatice la Bucureşti ale statelor UE, cu privire la relaţiile bilaterale şi la agenda europeană.

Pe parcursul anului 2014, MAE a continuat dialogul cu celelalte instituţii ale administraţiei publice centrale în vederea pregătirii preşedinţiei-în-exerciţiu române a Consiliului UE. Paralel, a continuat procesul de consultare cu alte state membre care au deţinut preşedinţia-în-exerciţiu a Consiliului UE, în vederea identificării modalităţilor de structurare a pregătirilor politice, organizatorice şi logistice. S-a acţionat pentru asigurarea coordonării acestor acţiuni cu alte iniţiative şi proiecte preconizate pentru 2019, precum participarea României la festivalul cultural Europalia.

În 2014, agenda europeană a fost marcată de schimbări instituţionale la vârf. A fost ales un nou preşedinte al Consiliului European, care şi-a început mandatul la 1 decembrie 2014. Au fost alese un nou Parlament European şi o nouă Comisie Europeană. Un nou înalt reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate şi-a preluat mandatul la 1 noiembrie.

S-a urmărit, în dezbaterile la nivel european şi în consultări bilaterale la toate nivelurile, ca ponderea României în Uniune să fie reflectată în noua arhitectură instituţională, în concordanţă cu angajamentul european al cetăţenilor români şi poziţionările constructive ale statului român în marile dosare aflate pe agenda

NESECRET

6/97 NESECRET

europeană, în funcţie şi de priorităţile strategice stabilite la nivelul Uniunii pentru următoarea perioadă. Astfel, România a obţinut o funcţie consistentă în cadrul noului colegiu al Comisiei Europene – politica regională, un portofoliu foarte important din perspectiva intereselor sale de dezvoltare. Prin natura şi responsabilităţile pe care le implică, acest portofoliu face parte din majoritatea grupurilor de coordonare pe orizontală în cadrul Comisiei, ceea ce îi conferă un grad sporit de influenţă şi vizibilitate la nivel european.

Totodată, MAE a continuat să pledeze constant pentru realizarea unei reprezentări echilibrate şi proporţionale în Serviciului European de Acţiune Externă a UE.

Diplomaţii români au participat activ la discuţiile în urma cărora, la reuniunea Consiliului European din iunie 2014, a fost adoptată Agenda strategică a Uniunii şi s-au implicat în discuţiile din Consiliul Afaceri Generale privind implementarea efectivă a prevederilor acesteia.

MAE a acţionat ca instituţiile române să participe activ la convorbirile din cadrul UE având ca scop identificarea măsurilor economico-financiare de stimulare a creşterii economice şi de promovare a investiţiilor, inclusiv din perspectiva propunerii noului preşedinte al Comisiei Europene, privind suplimentarea finanţării pentru economie în scopul stimulării investiţiilor. În plan intern, MAE a asigurat coordonarea procesului de formulare a poziţiei României cu privire la aceste aspecte.

Diplomaţia română a participat la elaborarea poziţiilor României în negocierea orientărilor strategice privind viitorul Spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, adoptate la 27 iunie 2014, în Consiliul European.

MAE a continuat să susţină activ, atât în dialogul cu preşedinţiile-în-exerciţiu semestriale (elenă şi italiană), cât şi cu restul partenerilor europeni, obiectivul formulării unei decizii privind aderarea României la spaţiul Schengen în baza compromisului agreat referitor la aderarea dublu-etapizată.

Pe fondul liberalizării complete a pieţei muncii a UE pentru cetăţenii români (1 ianuarie 2014), MAE a acţionat constant pentru menţinerea intactă a beneficiului liberei circulaţii a persoanelor, inclusiv a lucrătorilor, urmărind evoluţiile din statele-membre şi menţinând dialogul pe această temă, atât cu instituţiile europene, cât şi în plan bilateral. S-a acţionat totodată pentru contracararea discursului populist din anumite state-membre cu privire la aşa-zisul turism pentru beneficii sociale, în baza argumentelor furnizate de statistica raportată la acest subiect. Rolul MAE a fost unul consistent, mai ales întrucât anul 2014 a fost marcat de punerea în discuţie a principiului liberei circulaţii a persoanelor în unele state membre, în context electoral, mai ales al alegerilor pentru Parlamentul European, care au rezultat în consolidarea forţelor politice anti-europene şi respectiv într-o presiune suplimentară din partea acestora.

Incluziunea romilor a continuat să reprezinte o prioritate guvernamentală şi un subiect pe agenda UE şi în cea bilaterală, MAE sprijinind un dialog intensificat în anul 2014 pe această temă, inclusiv în plan bilateral.

NESECRET

7/97 NESECRET

MAE s-a implicat constant, în anul 2014, în acţiunile derulate la nivelul UE vizând crearea unei politici energetice comune şi a unei pieţe energetice europene. Totodată, MAE a susţinut priorităţile României în domeniul energiei şi eforturile de cooperare cu celelalte state-membre şi cu instituţiile europene în vederea creşterii securităţii energetice în Europa Centrală şi de Sud-Est, precum şi în întreaga Uniune Europeană. MAE a pledat, totodată, în dialogul diplomatic pe această temă, pentru recunoaşterea rolului Mării Negre pe harta energetică a UE şi pentru identificarea opţiunilor de conectare şi de export ale resurselor energetice potenţiale ale Mării Negre la piaţa regională a gazului.

Prin contribuţia activă a MAE (în calitate de coordonator al grupului interinstituţional constituit în plan intern), România a participat la finalizarea acordului realizat la Consiliul European din 23-24 octombrie 2014 privind cadrul până în 2030 în domeniul energiei şi schimbărilor climatice.

În calitatea sa de coordonator unic al afacerilor europene, MAE a întreprins demersuri în sensul ajungerii la un compromis în vederea formulării unei poziţii naţionale unitare în negocierile privind cultivarea organismelor modificate genetic.

În calitate de coordonator naţional şi punct tehnic de contact în problematica Strategiei Europa 2020, MAE a asigurat coordonarea elaborării şi monitorizării Programului Naţional de Reformă (PNR), care vizează atingerea obiectivelor naţionale derivate din Strategia Europa 2020. În această calitate, MAE a coordonat procesul de participare a instituţiilor româneşti la Semestrul European, asigurând coerenţa poziţiilor României la dezbaterile din Consiliu şi la reuniunile bilaterale cu Comisia Europeană pe teme privind strategia. De asemenea, MAE a asigurat coordonarea elaborării planurilor anuale de acţiuni pentru implementarea PNR şi a Recomandărilor Specifice de Ţară şi elaborarea rapoartelor de monitorizare a implementării acestora.

În calitate de coordonator naţional al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, MAE a avut o colaborare strânsă cu celelalte instituţii ale administraţiei centrale în perspectiva includerii obiectivelor Strategiei Dunării în Acordurile de parteneriat şi Programele operaţionale 2014-2020.

În plan european, România a fost un participant activ în procesul de reflecţie pentru revizuirea guvernanţei strategiilor macroregionale, susţinând, în reuniunile la nivel înalt, importanţa implicării palierului politic pentru dinamizarea mecanismelor de guvernanţă ale Strategiei Dunării şi asigurarea condiţiilor şi resurselor necesare pentru consolidarea acestora. În plan naţional, activităţile MAE de coordonare orizontală a Strategiei au fost intensificate în scopul consolidării reprezentării României în ariile prioritare ale Strategiei.

Au fost adoptate Strategia UE în materie de securitate maritimă (sem. I) şi Planul de acţiune aferent (sem. II), care includ numeroase aspecte relevante pentru mediul de securitate din bazinul Mării Negre (complementaritatea UE-NATO, securitatea energetică etc.), MAE a coordonat elaborarea mandatelor naţionale.

În cooperare cu instituţiile naţionale competente, au fost întreprinse demersurile necesare pe plan politico-diplomatic ca partenerii europeni să ia în considerare

NESECRET

8/97 NESECRET

obiectiv progresele României în domeniile reformei justiţiei şi combaterii corupţiei şi ca de acestea să se ţină seama în elaborarea rapoartelor de evaluare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Totodată, România a continuat să se implice de o maniera pozitivă şi constructivă în dezbaterile privind mecanismele generale, aplicabile tuturor statelor UE, în domeniile justiţiei, protecţiei valorilor fundamentale şi statului de drept, cu reiterarea constantă a obiectivului de asigurare a unui tratament echitabil şi nediscriminatoriu pentru toate statele.

În perioada în care României i-a revenit preşedinţia-în-exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), în intervalul iunie 2013-iunie 2014, MAE a acţionat pentru sincronizarea agendei SEECP cu priorităţile agendei europene.

România şi-a asumat pe deplin rolul de promotor activ în concretizarea unor rezultate ale iniţiativelor existente care vizează crearea unui spaţiu democratic, stabil şi prosper în vecinătatea UE. În context, România a continuat să sprijine Parteneriatul Estic ca instrument de cooperare şi de consolidare a parcursului european al partenerilor angajaţi în acest proces. Din perspectiva intereselor urmărite specific de România, se poate concluziona asupra unui bilanţ preponderent pozitiv. În acest sens, semnarea acordurilor de asociere cu R. Moldova, Georgia şi Ucraina a reprezentat un succes în anul 2014, la care România a contribuit, sprijinind activ în plan european şi bilateral demersurile R. Moldova şi participând la adoptarea deciziei europene cu privire la liberalizarea vizelor pentru cetăţenii R. Moldova.

Referitor la politica comercială a UE, MAE, în calitate de coordonator al afacerilor europene, a sprijinit Departamentul de Comerţ din cadrul Ministerului Economiei în coagularea şi promovarea poziţiei naţionale în eforturile UE de negociere de noi acorduri de liber schimb. România a promovat interesele sale specifice în negocierile Acordului de comerţ şi investiţii UE-SUA (TTIP).

În ceea ce priveşte acordul cu Canada (CETA), cu prilejul Summitului UE-Canada (26 septembrie 2014) a fost marcată public încheierea, după cinci ani, a negocierilor CETA, dar şi a celor privind Acordul de Parteneriat Strategic (SPA).

1.2 Anul 2014 s-a caracterizat prin dinamismul relaţiilor cu statele partenere europene. Aprofundarea dialogului bilateral cu acestea s-a realizat prin cele peste 20 de vizite efectuate în capitale şi primite la Bucureşti de ministrul de externe. Acestora li se adaugă convorbirile purtate în timpul participării oficialilor MAE la reuniuni multilaterale.

Un accent deosebit a fost pus pe consolidarea parteneriatelor strategice pe care România le are cu Franţa, Regatul Unit, Spania, Italia, Polonia şi Turcia. De asemenea, au fost urmărite, cu prioritate, dezvoltarea relaţiilor cu Germania şi Austria, precum şi cu statele Benelux, Europei Centrale (Cehia şi Slovacia), iberice (Spania şi Portugalia) şi sudice (Grecia, Cipru). A fost, de asemenea, continuată consolidarea relaţiilor cu ţările baltice, un exemplu în acest sens fiind, în relaţiile cu Estonia, convenirea deschiderii de ambasade la Bucureşti şi Tallinn.

NESECRET

9/97 NESECRET

O altă direcţie importantă de acţiune a reprezentat-o dezvoltarea relaţiilor cu statele vecine cu care România are de altfel încheiate parteneriate strategice – Bulgaria şi Ungaria, cu accent deosebit pe proiecte transfrontaliere şi circumscrise agendei europene, precum cele din cadrul SUERD. În acest context, se cuvine menţionată şedinţa comună de guvern româno-bulgară, desfăşurată la Ruse la 7 martie 2014.

1.3 Aspecte juridice ale actelor de politică externă ale UE

1.3.1 MAE a asigurat promovarea poziţiei României în acordurile în negociere la nivelul UE, în conformitate cu prevederile HG nr. 379/2013 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene şi pentru completarea art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe - având ca obiectiv general prezervarea competenţelor statelor-membre, deci inclusiv ale României, în domeniul acţiunii externe a UE.

Au fost urmărite cu atenţie şi au fost transmise contribuţii în ceea ce priveşte acordurile comerciale cu componentă de investiţii negociate la nivel UE (CETA, Acordul de comerţ liber cu Singapore), precum şi cele vizând exclusiv investiţiile (viitoarele acorduri cu China şi Myanmar).

De asemenea, tot în contextul Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene, au fost elaborate analize şi opinii juridice cu privire la aspecte din aceste acorduri cu implicaţii orizontale în ceea ce priveşte delimitarea de competenţe între UE şi statele-membre, precum şi cu privire la acţiunea UE în diverse organizaţii internaţionale cum ar fi Consiliul Europei, Organizaţia Internaţională a Muncii. Domeniile vizate ale relaţiilor externe UE au variat de la transporturi la evaluarea din perspectivă juridică a opţiunilor RO în demersurile la nivelul UE de a lărgi aria de acoperire a acordului INTERBUS.

Din perspectiva acordurilor finalizate la nivel UE, anul 2014 a adus cu sine semnarea acordurilor de asociere dintre Uniunea Europeană şi statele-membre, pe de o parte, şi R. Moldova, Ucraina şi Georgia, pe de altă parte. MAE a avut un rol important în iniţierea şi finalizarea procedurilor interne, în baza Legii nr. 276/2011 privind procedura prin care România devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană şi statele-membre, pe de o parte, şi state terţe sau organizaţii internaţionale, pe de altă parte. România a fost primul stat-membru al UE care a ratificat aceste acorduri.

În ceea ce priveşte cadrul juridic al relaţiilor bilaterale în domeniul investiţiilor străine directe, în baza autorizării prealabile de către Comisia Europeană, MAE a transmis partenerilor din Republica Algeriană Democratică, Republica Gabon, Republica Camerun, Republica Islamică Mauritania, Republica Senegal, Republica Federală Nigeria, Republica Mauritius, propunerea de continuare a negocierilor oficiale începute în perioada de pre-aderare pentru amendarea acordurilor bilaterale de investiţii în sensul armonizării acestora cu legislaţia europeană.

Au fost realizate evaluări privind competenţele naţionale în domeniul transporturilor maritime. S-a urmărit progresul demersurilor bilaterale pentru încheierea de acorduri

NESECRET

10/97 NESECRET

bilaterale cu Federaţia Rusă, India şi Albania şi asigurarea unui parcurs conform cu acquis-ul UE în domeniu.

A fost susţinut procesul de actualizare a cadrului juridic în domeniul utilizării paşnice a energiei nucleare cu Canada în contextul de demersuri paralele în plan bilateral şi la nivelul EURATOM pe aspecte identice – evaluare compatibilitate, opţiuni ale României, dialog cu partenerii, reuniuni interinstituţionale, pregătire şi avizare mandat.

1.3.2 În exercitarea atribuţiilor prevăzute la art.2 alin.(1) pct.30 din HG nr. 8/2013, până la 31.12.2014, MAE, prin Direcţia Armonizare Legislativă, a asigurat evaluarea compatibilităţii legislaţiei naţionale cu dreptul UE, prin examinarea şi verificarea fiecărui proiect de act normativ cu relevanţă europeană, promovate de membrii Parlamentului României şi transmise prin Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul. Au fost evaluate, astfel, în perioada de referinţă, un număr de 314 proiecte de acte normative1, fiind transmise iniţiatorilor observaţii şi recomandări de modificare din perspectiva dreptului Uniunii Europene, în vederea finalizării proiectelor respective. De asemenea, MAE a formulat răspuns în 68 de solicitări2 privind puncte de vedere asupra unor chestiuni referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu dreptul UE.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la art.2 alin. (1) pct. 34, MAE coordonează şi supraveghează fundamentarea, de către autorităţile şi instituţiile publice, a poziţiilor naţionale care urmează a fi comunicate Comisiei Europene, în cadrul solicitărilor de informaţii ale acesteia, transmise prin intermediul bazei de date electronice constituite în acest scop (EU Pilot)3.

La 31 decembrie 2014, numărul total de solicitări de informaţii transmise de Comisia Europeană (COM) în baza de date EU Pilot era de 217, din care 40 au fost introduse în 2014. Dintre dosarele gestionate în 2014, în număr de 134, 32 au fost închise cu aşteptarea răspunsului de către COM, 12 dosare au fost închise cu răspuns respins, iar 2 dosare sunt cu răspuns acceptat, fiind în continuare sub monitorizarea COM, pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de către autorităţile naţionale competente în răspunsurile comunicate COM.

De asemenea, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 35 din actul normativ menţionat, MAE, prin DAL, are şi atribuţia de coordonare a procesului de notificare electronică a legislaţiei naţionale care transpune dreptul Uniunii Europene. În perioada de raportare, s-a continuat procesul de notificare electronică în baza de date a Comisiei Europene, de la începutul anului fiind notificate aproximativ 386 de măsuri naţionale de transpunere aferente unui număr de 97 directive UE.

De asemenea, MAE informează periodic Guvernul, în cadrul sistemului de alertă timpurie, pe baza monitorizării sistematice a Programului Naţional pentru Transpunerea şi Notificarea Directivelor Europene, document ce conţine toate

1 37 proiecte de lege; 142 proiecte de hotărâri de guvern; 68 proiecte de ordonanţe şi ordonanţe de

urgenţă; 14 proiecte de ordine cu caracter normativ, 47 propuneri legislative; 6 memorandumuri; 2 Petiţii, interpelări, situaţii statistice;

3 Participarea efectivă a României în cadrul EU Pilot a început la data de 3 ianuarie 2011.

NESECRET

11/97 NESECRET

directivele cu termen de transpunere în anul în curs, instituţiile responsabile şi termenele de publicare a actelor interne în Monitorul Oficial al României.4

În temeiul art.2 alin. (1) pct. 39, MAE asigură şi gestionarea Centrului Naţional SOLVIT5. În perioada de referinţă, Centrul SOLVIT România a gestionat un număr total de 375 de petiţii introduse fie prin sistemul electronic, fie prin altă modalitate – e-mail sau telefon (de către alte state membre sau cetăţenii acestora, fie de cetăţeni români). Dintre acestea, 179 au fost respinse în urma evaluării, pentru neîndeplinirea criteriilor SOLVIT, iar 196 au fost acceptate spre soluţionare. Din totalul de 196 de cazuri acceptate spre soluţionare. 189 au fost soluţionate (51 de cazuri în calitate de centru de origine – Home Center şi 138 de cazuri în calitate de centru responsabil – Lead Center), 7 cazuri fiind închise ca nesoluţionate6.

În temeiul art.2 alin.(1) pct.38, MAE reprezintă punctul naţional de contact pentru Oficiul TAIEX al Comisiei Europene. În perioada de referinţă, punctul naţional de contact a participat la două reuniuni, cu punctele de contact ale statelor membre şi cu ansamblul punctelor de contact TAIEX, în contextul noului exerciţiu bugetar al Uniunii Europene 2014-2020 şi stabilirii orientărilor din perioada respectivă. De asemenea, punctul naţional de contact a gestionat 64 de solicitări privind organizarea acţiunilor TAIEX şi a comunicat 4 candidaturi ale experţilor români din cadrul administraţiei publice transmise în acest scop.

Potrivit art.2 alin.(1) pct.40 din HG nr.8/2013 şi HG nr. 931/2010 privind desemnarea coordonatorilor sistemului de informare al pieţei interne – IMI şi pentru aprobarea normelor şi procedurilor de cooperare administrativă prin intermediul IMI7, MAE este

4 Un asemenea mecanism este absolut necesar, în condiţiile intrării în vigoare a Tratatului de la

Lisabona, netranspunerea în termen a actelor europene putând determina consecinţe mult mai grave pentru statele membre decât anterior modificării Tratatelor. Astfel, în situaţia în care Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o acţiune pentru necomunicarea măsurilor interne de transpunere, potrivit art. 260 alin. 3 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, prin hotărârea pronunţată de instanţa europeană, statele membre pot fi supuse unor sancţiuni pecuniare, care pot atinge cuantumuri considerabile, dacă în acţiunea introductivă Comisia Europeană a indicat cuantumul sumei forfetare sau al penalităţii cu titlu cominatoriu care urmează a fi plătită de statul respectiv. 5 SOLVIT este o reţea dezvoltată de Comisia Europeană prin care statele membre UE colaborează

pentru soluţionarea problemelor cetăţenilor şi ale mediului de afaceri generate de neaplicarea ori aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei privind piaţa internă de către autorităţile publice. SOLVIT contribuie la identificarea de soluţii pentru cazurile în care petenţii nu au apelat anterior la proceduri juridice. Domeniile preponderente în care sunt semnalate cazuri SOLVIT vizează recunoaşterea calificărilor profesionale, securitatea socială, libera circulaţie a persoanelor, rambursarea TVA către contribuabilii nerezidenţi. 6 Raportul de activitate al Centrului SOLVIT România pentru anul 2014 poate fi vizualizat în întregime

la mae.ro/sites/default/files/file/2015/pdf/2015.03.02_raport_solvit2014.pdf 7 IMI este un sistem electronic de comunicare şi informare, disponibil tuturor administraţiilor din cele

28 de state membre ale UE dar şi AELS (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia), printr-o interfaţă unică., accesibilă în toate limbile oficiale UE, destinat să faciliteze cooperarea administrativă directă între autorităţile statelor membre, în vederea unei implementări eficiente a legislaţiei europene aferente Pieţei Interne. Cooperarea administrativă prin IMI este opţională/voluntară pentru modulul de calificări profesionale (Directiva 2005/36 CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale instituie doar obligaţia statelor membre de a coopera activ şi de a organiza un schimb de informaţii, fără a menţiona în mod expres modalitatea concretă de realizare a acesteia), dar este obligatorie pentru modul servicii (Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul Pieţei Interne instituie obligaţia juridică a statelor membre de a coopera prin intermediul unui sistem electronic dedicat realizării schimbului de informaţii între autorităţile competente din cadrul acestora), la fel şi pentru modul de detaşare a lucrătorilor

NESECRET

12/97 NESECRET

coordonator naţional al sistemului de informare al pieţei interne şi coordonator al ariei legislative servicii.

România a primit şi transmis prin IMI, din 2008 şi până în prezent, 4646 de cereri de informaţii, fiind statul membru cu cele mai multe cereri de gestionat în sistem8. Aria legislativă servicii totalizează 117 de cereri de informaţii9. Pentru această arie legislativă, în 2014, au fost transmise 10 cereri şi s-au primit 13, toate fiind în prezent soluţionate. Faţă de anul trecut, numărul de cereri primite a scăzut cu 56%10, iar cel al cererilor transmise a rămas stabil11. Cele mai multe cereri de informaţii sunt trimise de Germania (38%), ONRC fiind autoritatea competentă care primeşte cele mai multe cereri (peste 60%). Majoritatea cererilor primite sunt transmise în contextul stabilirii permanente (peste 50%).

Sinteză:

În perioada de referinţă, au fost îndeplinite următoarele obiective: - prevenirea încălcării legislaţiei UE prin următoarele măsuri: evaluarea a 314 proiecte de acte normative şi propuneri legislative, formulând observaţii şi recomandări de modificări ori de câte ori a fost cazul; comunicarea a 386 de măsuri naţionale de transpunere pentru 97 de directive UE, evitând declanşarea procedurii de infringement pentru necomunicarea acestora; gestionarea a 134 de dosare EU-Pilot, în colaborare cu autorităţile responsabile şi prin monitorizarea angajamentelor asumate de acestea; urmărirea aplicării regulilor Pieţei Interne prin gestionarea Centrului SOLVIT România şi prin gestionarea sistemului IMI. S-a contribuit la promovarea drepturilor cetăţenilor români din spaţiul UE prin soluţionarea, cu celeritate, a solicitărilor acestora venite prin sistemul SOLVIT.

1.3.3 Activitatea de reprezentare a României înaintea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a Tribunalului Uniunii Europene (TUE), precum şi a celorlalte instituţii ale UE

I. Reprezentarea în acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisia Europeană (Comisia) împotriva României12 A. Faza contencioasă Agentul Guvernamental pentru CJUE a gestionat 2 acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor:

Cauza C-405/13. Comisia Europeană împotriva României, acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2009/72/CE privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice;

(Directiva 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor, aflată în fază de pilot în IMI începând cu data de 16.05.2011 8 4434 primite/212 transmise

9 93 primite/24 transmise

10 23 primite în 2013 şi 13 în 2013

11 10 transmise atât în 2013 cât şi în 2014

12 În perioada 01.01.2007-31.12.2014 au fost declanşate 484 de acţiuni. Dintre acestea, 415 acţiuni

au fost clasate în fază precontencioasă. O acţiune a fost soluţionată de CJUE, care a dat câştig de cauză României, declarând acţiunea Comisiei inadmisibilă (cauza C-522/09, Comisia Europeană împotriva României). Aşadar, la data de 31.12.2014 erau în curs 68 de acţiuni (două în fază contencioasă şi 66 în fază precontencioasă).

NESECRET

13/97 NESECRET

Cauza C-406/13, Comisia Europeană împotriva României, acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2009/73/CE privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Cele două cauze au fost radiate de pe rolul Curţii la data de 17.10.2014 şi, respectiv, 11.11.2014, ca urmare a cererilor de desistare prezentate de Comisie.

B. Faza precontencioasă Agentul guvernamental pentru CJUE a gestionat 96 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (48 declanşate în perioada 26/06/2009-31/12/2013, procedura fiind încă în desfăşurare la 01.01.2014; 48 declanşate în anul 2014). Dintre cele 96 de acţiuni gestionate în anul 2014, 28 au fost clasate în cursul acestui an. Aşadar, la data de 31.12.2014, erau în curs 66 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, în fază precontencioasă. De la 01.01.2007 şi până la 31.12.2014, CJUE nu a pronunţat nicio hotărâre de condamnare a României. II. Reprezentarea în alte acţiuni aflate pe rolul Curţii de Justiţie şi al Tribunalului UE

Cereri având ca obiect pronunţarea unor hotărâri preliminare (cereri preliminare)13

În anul 2014, Agentul Guvernamental pentru CJUE a formulat observaţii scrise/susţinut pledoarii în 21 de cereri de decizii preliminare (20 formulate de instanţe naţionale şi una formulată de o instanţă din alt stat membru UE). Totodată, au fost pronunţate 11 hotărâri în cereri de decizii preliminare în care Agentul Guvernamental a depus observaţii.

Dintre cererile de decizii preliminare în care Agentul Guvernamental a depus observaţii de-a lungul timpului, la data de 31.12.2014 erau în curs 18.

Cereri de emitere a unui aviz de către CJUE (cereri de aviz)14

În anul 2014, Curtea s-a pronunţat în Avizul 2/13 privind compatibilitatea proiectului de Acord privind aderarea UE la convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în care Agentul Guvernamental pentru CJUE a depus observaţii scrise.

Acţiuni în anulare15

În anul 2014, Agentul Guvernamental pentru CJUE a declanşat cauza T-784/14- România împotriva Comisiei Europene, acţiune în anularea Scrisorii Comisiei Europene, DG Buget, BUDG/B3/MV D (2014).

Acţiuni în care România are calitate de intervenient16

În 2014, Agentul Guvernamental pentru CJUE a depus cereri de intervenţie în 4 cauze aflate pe rolul instanţelor UE.17

13

În perioada 01.01.2007-31.12.2014, România a formulat observaţii/susţinut pledoarii în 61 de cereri preliminare. 14

În perioada 01.01.2007 -31.12.2014, România a formulat observaţii/susţinut pledoarii în 4 cereri de aviz. 15

În perioada 01.01.2007-31.12.2014, România a avut calitatea de reclamant în 3 acţiuni de anulare declanşate împotriva Comisiei Europene, 2 dintre ele fiind radiate de pe rolul CJUE. 16

În perioada 01.01.2007-31.12.2014, România a avut calitatea de intervenient în 7 acţiuni pendinte în faţa instanţelor UE.

NESECRET

14/97 NESECRET

III. Cadrul instituţional al activităţii de reprezentare-cooperarea cu instituţiile publice

Agentul Guvernamental pentru CJUE a convocat 4 reuniuni ale Grupului de Lucru Contencios UE şi 51 de grupuri de lucru ad-hoc având caracter sectorial, în vederea pregătirii apărărilor României în cauzele aflate în curs de soluţionare.

IV. Reforma Tribunalului UE Agentul Guvernamental pentru CJUE a participat activ la reuniunile privind reforma Tribunalului UE organizate în cadrul Consiliului UE sau de către CJUE. V. Cooperarea cu agenţii guvernamentali ai altor state membre

Agentul Guvernamental pentru CJUE a participat la două reuniuni anuale ale agenţilor guvernamentali din statele membre UE, precum şi la două reuniuni bilaterale cu agenţi guvernamentali din Republica Cehă şi din Republica Croaţia.

1.4 Ministerul Afacerilor Externe a exercitat, şi în 2014, în numele Guvernului României, prerogativele de Agent Guvernamental în procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei. Agentul Guvernamental pentru CEDO a reprezentat Guvernul României în cadrul procedurilor contencioase din faţa CEDO, prezentând în mod detaliat, în cadrul observaţiilor transmise sau audierilor organizate de CEDO, poziţia statului cu privire la admisibilitatea, fondul şi solicitările privind satisfacţia echitabilă în cererile comunicate.

De asemenea, Agentul Guvernamental pentru CEDO a asigurat reprezentarea statului român în cadrul procesului de supraveghere a executării hotărârilor şi deciziilor CEDO, efectuat de Comitetul Miniştrilor din cadrul Consiliului Europei. În acest scop, a informat autorităţile şi instituţiile publice naţionale care au atribuţii în domeniile vizate de hotărârile sau deciziile CEDO cu privire la cerinţele ce decurg din jurisprudenţa CEDO în vederea executării, s-a consultat cu acestea în scopul stabilirii pachetului de măsuri de adoptat pentru executare şi a elaborat documentele de informare a Comitetului Miniştrilor cu privire la măsurile statului român pentru executare (planuri şi bilanţuri de acţiune).

În 2014, în ceea ce priveşte procedurile în faţa CEDO, au fost comunicate Guvernului român 869 de cauze în vederea formulării de către Agentul Guvernamental a observaţiilor cu privire la admisibilitate şi/sau fond (numărul dublându-se faţă de anul 2013). În principal, cauzele comunicate au avut ca obiect durata procedurilor judiciare (peste 275 de plângeri), neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (peste 70 de plângeri), condiţiile de detenţie (circa 80 de plângeri), efectivitatea anchetelor penale (199 dintre acestea privesc evenimentele revoluţionare din 1989), respectarea dreptului la libertate şi siguranţă, diverse aspecte referitoare la echitatea procedurilor judiciare, respectarea vieţii private sau a libertăţii de exprimare, tratamentul persoanelor care suferă sau sunt suspectate de

17 Cauza T-529/13, Izsak şi Dabis/Comisia. Cauza T-646/13, Minority SafePack, cauza C-358/14, Polonia/Parlamentul European şi Consiliul, cauza T-185/14 Jose Freitas/Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European.

NESECRET

15/97 NESECRET

afecţiuni psihice, îndeplinirea de către stat a obligaţiilor pozitive legate de asigurarea unui sistem medical eficient. Pentru aceste cauze, la un moment ulterior transmiterii observaţiilor cu privire la admisibilitate şi fond, sunt solicitate şi observaţii privind satisfacţia echitabilă.

Totodată, CEDO a pronunţat: 74 de hotărâri în care a constatat cel puţin o încălcare a unui drept prevăzut de Convenţie, 11 hotărâri în care s-a pronunţat exclusiv asupra satisfacţiei echitabile, 2 hotărâri şi 64 de decizii în care a constatat că nu există vreo încălcare a unui drept prevăzut de Convenţie, 160 de decizii de radiere a cauzelor ca urmare a soluţionării amiabile (52), declaraţiei unilaterale a Guvernului (64) sau a constatării absenţei interesului reclamantului de a menţine cererea pe rolul Curţii (44).

În ceea ce priveşte procedurile execuţionale, în anul 2014, Agentul Guvernamental a elaborat, în urma consultărilor constante cu autorităţile interne, note de informare sau planuri de acţiune în grupurile de cauze ce s-au aflat pe agenda reuniunilor Comitetului Miniştrilor dedicate executării hotărârilor CEDO (grupul Moldovan - privind discriminarea populaţiei rome, grupul Străin - privind restituirea proprietăţilor naţionalizate, grupul Ţicu - privind condiţiile de detenţie ale persoanelor ce suferă de afecţiuni psihice, grupul Asociaţia 21 Decembrie 1989 – privind efectivitatea anchetelor penale privind evenimentele revoluţionare şi postrevoluţionare).

În total, Agentul Guvernamental a transmis spre evaluare Comitetului Miniştrilor un număr important de planuri de acţiune (17), bilanţuri de acţiune (46) şi note de informare (14). Între cele mai importante din acestea sunt bilanţurile de acţiune din cauza Rotaru (privind deţinerea şi utilizarea de către serviciul Român de Informaţii de date privind viaţa privată preluate din arhivele fostei Securităţi), grupurile de cauze Beian (privind practica divergentă a instanţelor judiciare), Radovici şi Stănescu (privind restrângerile dreptului de proprietate determinate de legislaţia ce prevedea obligativitatea prelungirii contractelor de închiriere şi fixarea cuantumului chiriei), Şandru (privind durata excesivă a anchetelor privind evenimentele revoluţionare de la Timişoara şi Cluj-Napoca).

În anul 2014, prin 42 de rezoluţii finale, Comitetul Miniştrilor a constatat îndeplinirea de către autorităţile naţionale a măsurilor pentru executarea hotărârilor Curţii şi a decis în consecinţă închiderea supravegherii executării pentru 203 cauze.

În această perioadă, în cadrul colaborării cu organismele din cadrul Consiliului Europei, în vederea avansării executării în grupul de cauze privind condiţiile de detenţie, Agentul Guvernamental a facilitat organizarea unui seminar dedicat formării magistraţilor şi personalului care gestionează problematica executării măsurilor privative de libertate (în colaborare cu Institutul Naţional al Magistraturii şi Consiliul Europei, Bucureşti, martie 2014). De asemenea, Agentul Guvernamental a organizat participarea delegaţiei române la două reuniuni dedicate chestiunii condiţiilor de detenţie, derulate la Strasbourg (13-14 februarie şi 8-9 iulie).

Agentul Guvernamental a continuat participarea activă la dezbaterile din cadrul Consiliului Europei cu privire la reforma CEDO şi a sistemului Convenţiei.

NESECRET

16/97 NESECRET

În perioada 18-19 iunie 2014, a organizat Conferinţa aniversară dedicată împlinirii a 20 de ani de la ratificarea Convenţiei de statul român şi Seminarul dedicat executării hotărârilor Curţii în România.

2 PARTENERIATUL STRATEGIC CU SUA

Anul 2014 rămâne un an de referinţă în planul Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, fiind confirmat - prin traiectoria sa ascendentă, solidă, dinamismul atins de contactele politico-diplomatice şi substanţa, fără precedent, acumulată în planul cooperării bilaterale - caracterul de dimensiune vitală şi activă a politicii externe a României, alături de apartenenţa la UE şi NATO.

MAE a acordat prioritate aprofundării şi dezvoltării de o manieră echilibrată a Parteneriatului Strategic cu SUA pe toate palierele de interes comun, prin stimularea progreselor în implementarea prevederilor Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi Statele Unite ale Americii şi continuarea procesului de operaţionalizare a Task Force-ului România-SUA. În paralel cu aprofundarea excelentei cooperări politico-militare şi în planul securităţii, o atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării dimensiunii economice şi a contactelor interumane. În 2014, s-au realizat avansuri importante pe toate dimensiunile esenţiale ale relaţiei.

Totodată, ţinând seama de evoluţiile pe planul climatului regional de securitate, eforturile MAE s-au îndreptat spre valorificarea optimă a rolului şi relevanţei României ca aliat puternic al SUA în regiune. În acest context, MAE a contribuit la amplificarea cooperării bilaterale în domeniul politico-militar şi al securităţii, ca garanţie fermă pentru securitatea României şi pentru stabilitatea întregii regiuni, fiind relevant în acest context răspunsul substanţial al autorităţilor SUA, concretizat prin mesajele politice de susţinere şi măsurile de reasigurare adresate României şi altor aliaţi ai SUA.

Intensificarea dialogului politic bilateral, element de referinţă al relaţiilor bilaterale în 2014, a fost demonstrată de ritmul susţinut al vizitelor la Bucureşti ale oficialilor americani de rang înalt. A vizitat România vicepreşedintele SUA. Au avut contacte cu conducerea MAE şi cu conducerile altor instituţii ale administraţiei centrale: secretarul apărării, asistentul secretarului de stat pentru Afaceri Europene şi Euro-Asiatice, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru politică spaţială şi de apărare din cadrul Departamentului de Stat al SUA şi subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, senatori, co-preşedintele Caucus-ului pentru România din Congres, preşedintele Subcomitetului pentru Forţe Strategice.

Totodată, un rol pozitiv în aprofundarea relaţiilor bilaterale pe toate palierele l-au avut vizitele realizate de oficialii români la Washington, participarea ministrului afacerilor externe (29-30 aprilie) la conferinţa Toward a Europe Whole and Free, organizată de Atlantic Council, şi întrevederile cu vicepreşedintele SUA, secretarul de stat, secretarul energiei, consilierul pentru probleme de securitate naţională al vicepreşedintelui SUA, precum şi cu alţi înalţi membri şi lideri ai Congresului SUA (senatori, membri ai Grupului de Prieteni ai României din Congresul SUA).

NESECRET

17/97 NESECRET

Un moment important în planul relaţiilor bilaterale a fost reprezentat de seria de contacte bilaterale şi întrevederi avute de secretarul de stat pentru afaceri strategice la Washington, în perioada 7-12 aprilie, atât cu reprezentanţii Administraţiei SUA (subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, asistentul secretarului de stat pentru verificare şi conformitate, asistenta secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, senior-directorul asistent special al preşedintelui SUA pentru Rusia şi Asia Centrală în cadrul Echipei de securitate naţională şi asistentul pentru securitate internaţională al secretarului apărării), cât şi cu cei ai Congresului SUA (Comitetul pentru servicii armate din Camera Reprezentanţilor, Grupul de Prietenie cu România din Congresul SUA, preşedintele Subcomitetului pentru Europa al Comitetului pentru Relaţii Externe din cadrul Senatului SUA, Subcomitetul pentru Europa, vicepreşedintele Subcomitetului pentru Europa, Eurasia şi riscuri emergente şi preşedintele Subcomitetului pentru forţe strategice din cadrul Camerei Reprezentanţilor. Vizita a inclus o importantă dimensiune academică (prin participările la Conferinţa cu tema Relevanţa strategică a României în actualul context de securitate regional la Universitatea Johns Hopkins, Centrul pentru Relaţii Transatlantice al Institutului Paul H. Nitze pentru studii internaţionale avansate şi la dezbaterea cu tema Romanian Strategic Perspectives on the Regional Context in the Current Regional Security Context, organizată la Centrul pentru analiza politicilor europene), menită să conducă la o mai bună înţelegere în mediile politice şi de analiză de la Washington a însemnătăţii pe care o are România pentru SUA, îndeosebi din perspectiva evoluţiilor regionale pe planul securităţii.

S-a înregistrat, totodată, o dinamică sporită a contactelor bilaterale la vârf prilejuite de reuniunile multilaterale, fiind relevante în acest sens întrevederea prim-ministrului cu asistenta secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, în contextul participării la sesiunea anuală a Adunării Generale a ONU, şi întrevederile ministrului afacerilor externe cu asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia în marja conferinţei internaţionale Croaţia Forum, (11-12 iulie, Dubrovnik) şi cu secretarul de stat, în marja reuniunii ministeriale a NATO şi a Consiliului Ministerial OSCE de la Basel (2 şi 4 decembrie).

MAE a contribuit la dezvoltarea dimensiunii parlamentare a relaţiei bilaterale, sprijinind derularea în bune condiţii a vizitelor realizate la Washington de membrii Parlamentului României (vizita în SUA a preşedintelui Camerei Deputaţilor, 17-19 septembrie, vizita în SUA a preşedintelui Comisiei pentru politică externă a Senatului României, 7-14 iunie, vizita în SUA a preşedintelui Comisiei speciale comune a Parlamentului României pentru aderarea la Schengen, 3-12 februarie) şi a întrevederilor derulate la Bucureşti, oferind sprijin pentru materializarea contactelor şi reprezentanţilor altor instituţii ale administraţiei centrale şi locale.

În ceea ce priveşte demersurile privind consolidarea Task Force-ului - mecanismul bilateral de consultare şi cooperare creat pentru implementarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic, au fost înregistrate evoluţii pozitive în ceea ce priveşte nivelul de reprezentare, relevanţa şi substanţa dialogului. Sunt de reţinut drept momente semnificative pentru 2014: organizarea de către MAE, la 8 septembrie 2014, la Palatul Parlamentului, în parteneriat cu Ambasada SUA la Bucureşti, a celei de-a treia reuniuni a Task Force-ului România – SUA pentru implementarea „Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul

NESECRET

18/97 NESECRET

XXI între România şi Statele Unite ale Americii”, co-prezidată de secretarul de stat pentru afaceri strategice şi adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, cu participarea AMRO şi AmCham, precum şi a reuniunii Grupului de lucru pe probleme economice şi comerciale. Reuniunea Task Force a reprezentat un moment politic important în planul dialogului politic, fiind sincronizată cu o serie de alte evenimente de referinţă pe dimensiunea economică circumscrise Parteneriatului Strategic (Seminarul dedicat analizei impactului reglementărilor legislative asupra mediului de afaceri, cu participarea prim-ministrului României şi a adjunctului asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi euroasiatice).

Totodată, în marja vizitei la Bucureşti, în 29 aprilie 2014, a adjunctului secretarului de stat pentru afaceri europene şi euroasiatice, a fost organizată o sesiune de lucru pe teme politico-militare şi de securitate a Task Force-ului România-SUA pentru implementarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite.

Din perspectiva avansului înregistrat în transpunerea în realitate a prevederilor Declaraţiei Comune, anul 2014 a marcat progrese semnificative în special pe dimensiunea cooperării politico-militare şi de securitate. S-au făcut paşi importanţi în legătură cu dimensiunea economică şi cu dosarul vizelor.

Cooperarea bilaterală sporită a avut rezultate concrete în ceea ce priveşte intensificarea dialogului politic pe temele aflate pe agenda Parteneriatului Strategic.

S-a amplificat schimbul de vederi privind evoluţiile climatului de securitate regional, cu efecte în planul acordării unui sprijin sporit pentru statele partenere din vecinătate, dar şi al consolidării relaţiilor transatlantice. Au sporit exerciţiile militare comune şi consolidarea măsurilor politico-militare de reasigurare ale SUA faţă de România. S-a finalizat cadrul juridic de implementare a Acordului dintre România şi SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA. S-a amplificat cooperarea la Baza militară Mihail Kogălniceanu, punct de tranzit pentru militarii şi echipamentele SUA înspre şi dinspre Afganistan. S-a adoptat Planul de Acţiune pentru bună guvernanţă economică. S-au înregistrat progrese în vederea eliminării vizelor cât mai curând posibil pentru cetăţenii români.

În planul consolidării dimensiunii economice a Parteneriatului cu SUA, MAE a contribuit la promovarea României ca destinaţie atractivă pentru investitorii americani şi a sprijinit constant iniţiativele avansate de reprezentanţi ai mediului de afaceri american. În acest sens, a susţinut cea de-a treia misiune anuală de promovare economică a Consiliului de Afaceri Americano-Român / AMRO (8-9 septembrie 2014), fiind organizate cu acest prilej primiri la ministrul afacerilor externe şi la conducerea altor instituţii ale administraţiei centrale (preşedintele României, ministrul economiei, ministrul finanţelor publice, întrevederi la nivelul cabinetului prim-ministrului României). MAE a sprijinit vizitele preşedintelui executiv al AMRO la Bucureşti (25-26 februarie, 18 iunie 2014), care au inclus primiri la ministrul afacerilor externe şi secretarul de stat pentru afaceri strategice, precum şi organizarea meselor rotunde pe tema reformei sistemului de sănătate din România, propuse de AMRO (18 iunie 2014, la Ministerul Finanţelor, şi 9 septembrie 2014, organizată şi găzduită de MAE). De asemenea, a sprijinit amplificarea dialogului

NESECRET

19/97 NESECRET

bilateral şi iniţiativele menite să conducă la dezvoltarea unui mediu economic transparent, stabil şi predictibil, cu relevanţă pentru stimularea investiţiilor străine în România.

MAE a sprijinit procesul de avansare a negocierilor pe marginea TTIP, cu impact pozitiv asupra consolidării relaţiilor transatlantice şi a celor bilaterale, inclusiv includerea unui capitol dedicat energiei în cadrul acestui important acord. De asemenea, a contribuit la reflectarea în documentele politice relevante convenite în cadrul relaţiilor UE-SUA (Declaraţia Comună a Consiliului Energie SUA-UE, 3 decembrie 2014) a obiectivelor României pe această linie, inclusiv a importanţei strategice a Mării Negre pe linia securităţii energetice şi a contribuţiei semnificative a României în planul securităţii R. Moldova, prin intermediul interconectorului Iaşi-Ungheni.

O componentă importantă, cu o dinamică în creştere, a dimensiunii economice a fost reprezentată de intensificarea cooperării bilaterale pe dimensiunea de securitate energetică, fiind relevantă în acest sens activitatea Grupului de lucru privind pentru securitatea energetică, circumscris Task Force-ului, condus de reprezentantul special al Guvernului pentru securitate energetică. Vizita prim-ministrului României la Houston (vizită la Centrul tehnologic al ExxonMobil, întâlnire cu vicepreşedintele companiei ExxonMobil, cu preşedintele companiei Halliburton, precum şi cu alţi reprezentanţi ai companiilor americane din domeniul petrol şi gaze naturale; participare la evenimentul „România, poarta către un sector energetic sigur şi diversificat”, găzduit de World Affaires Council), precum şi dinamica sporită a contactelor oficialilor români la toate nivelurile cu partenerii americani, atât din mediul guvernamental, cât şi al companiilor energetice de profil din SUA, au contribuit la aprofundarea cooperării bilaterale pe această dimensiune.

O temă prioritară pe agenda bilaterală circumscrisă Parteneriatului strategic a fost reprezentată de dosarul vizelor. În vederea atingerii obiectivului eliminării obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români, au fost continuate, de o manieră intensificată, demersurile pentru accederea României în Programul Visa Waiver, prin demersuri politice sporite, atât la nivelul reprezentanţilor Administraţiei SUA şi ai Congresului SUA, inclusiv al Grupului de Prieteni ai României din legislativul american, cât şi al mediului de afaceri american. Totodată au fost înregistrate progrese importante în îndeplinirea cerinţelor privind includerea României în cadrul programului Visa Waiver şi întărirea cooperării bilaterale cu partea americană în cadrul Grupului de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor. Coordonat de MAE şi Ambasada SUA la Bucureşti, Grupul, cu participarea instituţiilor româneşti competente, a avut pe parcursul anului 2014 două reuniuni (16 ianuarie 2014 şi 17 iunie 2014). Pentru prima oară, în anul fiscal 2013-2014, a fost înregistrată o scădere a procentului ratei de refuz a solicitărilor de viză din partea cetăţenilor români sub pragul de 10% (9,8%). Această evoluţie consolidează trendul descrescător al ratei de refuz a solicitărilor de viză înregistrat în perioada 2010 – 2014 (24,8% în 2010, 22,4% în 2011, 17% în 2012, 11,5% în 2013).

NESECRET

20/97 NESECRET

3. POLITICA DE SECURITATE

3.1 În 2014, s-au marcat a 65-a aniversare a NATO, a 20-a aniversare a stabilirii Parteneriatului pentru Pace şi a 10-a aniversare a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică.

Ţinând seama de evoluţia securităţii regionale, diplomaţia română s-a manifestat activ în cadrul Alianţei, îndeosebi în domeniul consolidării dimensiunii apărării colective. Summitul NATO din Ţara Galilor, din septembrie 2014, a devenit un reper important, fiind adoptate decizii relevante legate de securitatea colectivă a Aliaţilor. Obiectivele fixate de România, inclusiv cele care vizează direct aspectele de securitate naţională, au fost atinse integral. MAE a depus eforturi considerabile, împreună cu alte instituţii din domeniul securităţii naţionale, pentru îndeplinirea, în totalitate, a mandatului României.

De asemenea, anterior reuniunii la vârf din Ţara Galilor, MAE a contribuit de o manieră semnificativă la elaborarea şi finalizarea Planului de Contingenţă al NATO pentru România.

Propunerile avansate de MAE cu privire la modalităţile şi căile de acţiune pentru România au constituit un sprijin real în proiectarea eficientă a intereselor naţionale atât în cadrul structurilor Aliate, cât şi în contextul internaţional de securitate. Substanţa demersurilor a fost validată prin reflectarea obiectivelor României în documentele aprobate la reuniunea Aliată de nivel înalt din Regatul Unit.

Şi în 2014, MAE a contribuit semnificativ la consolidarea dialogului politic de nivel înalt cu Alianţa. Au fost organizate întrevederea ministrului afacerilor externe cu secretarul general al NATO, la 3 decembrie 2014; vizita la sediul NATO şi întrevederea cu secretarul general al Alianţei a ministrului afacerilor externe, la 21 octombrie 2014; vizita oficială în România a secretarului general al NATO, în perioada 15-16 mai 2014; vizita secretarului de stat pentru afaceri strategice din MAE român la sediul NATO, 12-13 februarie 2014; vizita în România a comandantului suprem al Forţelor Aliate din Europa - SACEUR, în perioada 29–31 ianuarie 2014.

Demersurile MAE au vizat, în principal, obiectivele naţionale privind asigurarea unei prezenţe NATO pe teritoriul României în contextul consolidării apărării colective, reliefarea importanţei parteneriatelor - cu referire specifică la Republica Moldova, sublinierea importanţei politicii NATO a uşilor deschise, precum şi a creşterii atenţiei NATO asupra regiunii Mării Negre, cu atât mai necesară în lumina evoluţiilor de securitate din vecinătatea estică.

3.1.1 Pentru marcarea corespunzătoare a celei de-a X-a aniversări a aderării României la NATO, MAE a elaborat un proiect de diplomaţie publică, alcătuit dintr-o suită de manifestări şi evenimente specifice, expresie a unui efort conjugat al Ministerului Afacerilor Externe şi al celorlalte instituţii române implicate în acest eveniment aniversar.

Astfel, s-a organizat, în colaborare cu Parlamentul României – Camera Deputaţilor, la 2 aprilie 2014, conferinţa cu tema Profilul României în NATO la 10 ani după

NESECRET

21/97 NESECRET

integrare, organizată în trei sesiuni: sesiunea de deschidere, sesiunea I – Deceniul României în NATO, sesiunea II – NATO, o Alianţă pentru secolul XXI. Au participat circa 150 de persoane (reprezentanţi ai autorităţilor române, membri ai corpului diplomatic de la Bucureşti, ai cercurilor academice, ai unor organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul securităţii internaţionale, experţi şi comentatori politici, jurnalişti). Obiectivul principal al Conferinţei a fost evidenţierea activităţii României în cadrul NATO, priorităţile actuale, valoarea şi beneficiile dobândite prin statutul de membru al NATO, dar şi expunerea modalităţilor prin care România şi-a îndeplinit obiectivele în Alianţă. Au rostit alocuţiuni, printre alţii, foştii preşedinţi ai României din perioada 1990-2004, preşedintele Camerei Deputaţilor, prim-ministrul, ministrul de externe, ministrul de Interne, ministrul apărării naţionale, şeful Statului Major General, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii externe, secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul de externe, asistentul pentru riscuri emergente de securitate al secretarului general al NATO. Cu prilejul conferinţei, a fost lansată o ediţie filatelică tematică, în cadrul unei ceremonii, în care prim-ministrul, preşedintele Camerei Deputaţilor şi ministrul de externe au semnat timbrul aniversar. Ediţia filatelică sintetizează o filă memorabilă din istoria recentă a României şi a Alianţei Nord-Atlantice, punerea sa în circulaţie generând o mai bună cunoaştere a posturii actuale a României în cadrul NATO.

Cu o zi înaintea Conferinţei, la 1 aprilie 2014, Parlamentul României a organizat o sesiune solemnă dedicată aniversării a zece ani de la aderarea României la NATO. Cu acest prilej, forul legislativ al României a adoptat o Declaraţie solemnă în care a evidenţiat importanţa apartenenţei ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică, considerată drept un obiectiv major al politicii externe române, şi a subliniat contribuţia relevantă pe care România a adus-o, de-a lungul celor zece ani, la întărirea şi consolidarea NATO. Totodată, a fost reliefat rolul Parlamentului României în contextul activităţilor din cadrul Adunării Parlamentare a NATO. MAE a contribuit semnificativ cu elemente de mesaj şi cu fişe tematice.

Ministerul Afacerilor Externe a organizat, în parteneriat cu Divizia de Diplomaţie Publică a NATO, Expoziţia NATO în domeniul Apărării împotriva Rachetelor Balistice, care a fost deschisă publicului, în perioada 2-17 octombrie 2014, la Palatul Parlamentului, Centrul Internaţional de Conferinţe, sala Constantin Brâncuşi. Materialul expoziţional a fost pus la dispoziţie de Divizia de Diplomaţie Publică a NATO, fiind prezentat public şi cu prilejul reuniunii la vârf a Alianţei din Regatul Unit, în septembrie 2014. În esenţă, expoziţia a fost formată dintr-un sistem multimedia, compus din 16 panouri electronice (opt panouri în limba engleză şi opt panouri în limba franceză) care afişează informaţii despre sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. La inaugurare (2 octombrie 2014) au participat prim-ministrul României, ministrul de externe, ministrul apărării naţionale, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei SUA, alţi reprezentanţi ai corpului diplomatic, precum şi reprezentanţi ai cercurilor academice şi de cercetare din România, ai unor organizaţii neguvernamentale din domeniul securităţii şi ai mass-media.

3.1.2 Serviciul diplomatic a contribuit la pregătirea reuniunilor miniştrilor de externe din statele membre ale NATO din aprilie, iunie şi decembrie 2014, precum şi a Summit-ului NATO din Regatul Unit, în vederea cărora au fost monitorizate evoluţiile

NESECRET

22/97 NESECRET

în regiunea extinsă a Mării Negre, fiind întocmite, în mod constant, note de evaluare pentru factorii decidenţi.

MAE a acţionat pentru sprijinirea partenerilor estici, în special a R. Moldova, care a fost inclusă în două iniţiative importante Aliate, lansate cu prilejul Summitului NATO - Iniţiativa privind Platforma de interoperabilitate (Partnership Interoperability Initiative) şi Iniţiativa privind construirea capacităţii de apărare (Enhancing NATO’s Role in Defence and Related Security Capability Building).

România şi-a asumat rolul de naţiune-lider (lead nation) în ceea ce priveşte Fondul NATO de Sprijin pentru Ucraina în domeniul Apărării Cibernetice (Trust Fund Cyber Defence – TFCD). MAE a sprijinit Serviciul Român de Informaţii, instituţia principală din România responsabilă cu gestionarea acestei problematici, în demersurile pentru operaţionalizarea TFCD.

MAE a urmărit în mod constant echilibrarea măsurilor de reasigurare între dimensiunile nordică şi sudică a flancului estic al NATO, în cadrul măsurilor de apărare colective decise în condiţiile crizei de securitate din Ucraina şi după ce Rusia a anexat Crimeea.

În pregătirea Summit-ului NATO din Regatul Unit şi a adoptării Planului de acţiune al Alianţei pentru creşterea nivelului de reacţie (Readiness Action Plan/RAP), MAE a promovat, în colaborare cu alte instituţii din domeniul securităţii naţionale, în special cu Ministerul Apărării Naţionale, necesitatea asigurării unei prezenţe Aliate pe teritoriul ţării noastre, inclusiv prin crearea unui centru de Comandă şi Control. Demersurile MAE la NATO şi pe lângă alţi Aliaţi au dus la o viziune echilibrată despre RAP, principalul document care a fost adoptat la Summit-ul din Regatul Unit. Coordonarea MAE – MApN s-a efectuat atât la nivelul conducerii celor două instituţii, cât şi la nivelele decizionale inferioare, prin participarea la reuniunile tematice privind planificarea strategică şi informarea constantă asupra demersurilor reciproce întreprinse.

În ceea ce priveşte partenerii externi, MAE a efectuat, în principal, demersuri în capitalele principalilor aliaţi şi pe lângă misiunile diplomatice de la Bucureşti ale statelor aliate (în special ambasadele SUA, Marii Britanii, Canadei, Franţei, Germaniei) pentru sprijinirea explicită a obiectivelor din mandatul delegaţiei române. Serviciul diplomatic a acţionat în întrevederi cu responsabilii pe problematica NATO din diverse state aliate pentru susţinerea poziţiilor române. După Summit, MAE a monitorizat cu atenţie modalitatea de implementare a RAP, pentru a preveni renegocierea la nivel tehnic a deciziilor politice adoptate. În acest sens, a susţinut - prin demersuri diplomatice intense, atât la NATO şi în relaţiile bilaterale cu Aliaţii, cât şi în formatele regionale de cooperare pe teme de securitate - necesitatea asigurării coerenţei şi unităţii de abordare a măsurilor care vizează întreg flancul estic. Este de remarcat, în acest sens, găzduirea de către România, la 14 noiembrie 2014, a consultărilor regionale la nivel de director general pentru afaceri strategice din MAE, care au vizat asigurarea convergenţei de poziţii privind implementarea RAP a aliaţilor estici (statele baltice, grupul de la Vişegrad, România şi Bulgaria).

Tot ca urmare a demersurilor diplomatice intense, la Summit, s-au obţinut: menţionarea în Declaraţia finală că Marea Neagră este o componentă importantă a

NESECRET

23/97 NESECRET

securităţii euro-atlantice (o premieră în cadrul NATO); includerea Republicii Moldova atât în Iniţiativa privind Interoperabilitatea, cât şi în Iniţiativa privind Construirea Capacităţii de Apărare; reconfirmarea hotărârii aliate de a continua implementarea proiectului de apărare împotriva rachetelor balistice şi consemnarea explicită a contribuţiei României, prin Baza Deveselu; accentuarea importanţei pe care NATO o acordă principiului consimţământului statului-gazdă pentru accesul trupelor străine pe teritoriul naţional, cu semnificaţie deosebită pentru situaţia din Transnistria, printre altele; introducerea, în Declaraţia NATO-Ucraina, a unor prevederi referitoare la continuarea reformelor de către autorităţile ucrainene în domenii-cheie, cum ar fi drepturile omului, dar şi drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina; adoptarea unei politici întărite privind implicarea NATO în răspunsul la noile riscuri de securitate, cu accente pe apărarea cibernetică şi securitatea energetică, România fiind activă pe cele două dimensiuni (inclusiv ca naţiune-lider pentru Fondul NATO de sprijin pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice); evocarea participării României la misiunea NATO în Afganistan, cu menţionarea demersurilor vizând acordarea permisiunii de tranzit, pe teritoriul naţional, a forţelor şi mijloacelor.

3.1.3 Cooperarea politico-militară cu SUA a vizat continuarea implementării proiectului bilateral de nivel strategic de operaţionalizare, în cadrul Bazei Militare Deveselu, a instalaţiei antirachetă Aegis Ashore. Cadrul juridic de implementare a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost finalizat în iulie 2014, cu aproximativ şase luni înaintea calendarului agreat, reprezentând un important pas înainte şi stimul către operaţionalizarea facilităţii în 2015. MAE i-a revenit principala contribuţie cu elemente de mesaj şi repere documentare la pregătirea de acţiuni menite să susţină importanţa acordată de România apărării împotriva rachetelor balistice. Astfel, între 17 şi 19 noiembrie 2014, MAE a asigurat organizarea demersurilor de găzduire în România a Conferinţei Multinaţionale şi Expoziţiei în domeniul apărării împotriva rachetelor balistice, cel mai mare eveniment de profil al Statelor Unite ale Americii, organizat de Agenţia pentru Apărare împotriva rachetelor balistice a SUA. La Conferinţă au participat mai mulţi înalţi oficiali din SUA, din ţările aliate şi partenere. Implicarea României în proiectul antirachetă SUA/NATO a fost promovată inclusiv prin acţiuni precum: expoziţia privind capacitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (Bucureşti, octombrie 2014); participarea secretarului de stat pentru afaceri strategice la Conferinţe de profil sau forumuri pe teme de securitate în România şi în străinătate (ex. Conferinţa 3AF de la Mainz, Bucharest Forum, Forumul CEPA de la Bucureşti, luări de poziţie şi interviuri), prelegerea adjunctului asistentului pentru politica de apărare şi spaţială al secretarului de stat al SUA la Institutul Diplomatic Român (aprilie 2014), seminarul organizat în colaborare cu Universitatea Naţională de Apărare, la care a participat subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională din SUA şi adjunctul asistentului pentru politica de apărare şi spaţială al secretarului de stat al SUA (Bucureşti, 18 noiembrie 2014). Vizita vicepreşedintelui SUA (Bucureşti, mai 2014) a constituit un important prilej de reasigurare a României, pe fondul evoluţiilor de securitate din vecinătatea estică. Vizita secretarului apărării al SUA (Bucureşti, iunie 2014) a reconfirmat sprijinul SUA pentru România. Măsurile de reasigurare care au vizat şi România au presupus intensificarea şi diversificarea exerciţiilor militare cu SUA şi alţi Aliaţi.

NESECRET

24/97 NESECRET

MAE s-a implicat în realizarea proiectului desfăşurat cu Universitatea Naţională de Apărare a SUA şi coordonat de Departamentul Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, privind evaluarea riscurilor regionale de securitate.

3.1.4 MAE a contribuit la organizarea reuniunilor, precum şi la implementarea deciziilor adoptate în cadrul Trilateralei România-Polonia-Turcia.

În 2014, au avut loc două reuniuni ale Trilateralei România-Polonia-Turcia la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice, în mai 2014 la Varşovia şi în noiembrie 2014 la Bucureşti. La 7 mai 2014, şefii Comisiilor de politică externă din cele trei Parlamente naţionale au adoptat o Declaraţie comună, pentru elaborarea căreia MAE a contribuit cu elemente de mesaj şi repere documentare la toate acţiunile derulate. Serviciului diplomatic i-a revenit şi responsabilitatea pentru organizarea rundei de la Bucureşti.

Dialogul strategic structurat dintre România şi Polonia, purtat de MAE şi MApN, s-a desfăşurat la Bucureşti, în aprilie 2014.

La 19 noiembrie 2014, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, a avut loc o rundă a Dialogului strategic româno-turc, derulat sub egida Parteneriatului strategic dintre România şi Turcia.

3.2 Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) a reprezentat, alături de implicarea în NATO, un alt domeniu de prim-plan în activitatea MAE, atât în plan operaţional, cât şi conceptual.

Prin eforturile diplomatice române, în Concluziile din mai 2014 privind Abordarea cuprinzătoare a UE în materie de crize şi conflicte (Comprehensive Approach), a fost înscrisă şi o referire la Vecinătatea UE.

România s-a implicat activ şi în definirea Strategiei de securitate maritimă a UE, contribuind în mod nemijlocit la discuţiile pe marginea Planului de acţiuni vizând implementarea sa efectivă. La 24 iunie 2014, Strategia de Securitate Maritimă a UE a fost adoptată de către Consiliul Afaceri Generale, iar la 26-27 iunie 2014 documentul a fost andosat de către Consiliul European.

S-a participat activ la procesul de revizuire a Mecanismului Athena, prin care sunt finanţate o serie de costuri comune pentru operaţiile militare ale UE.

MAE a organizat vizitele la Bucureşti ale unor oficiali europeni din sfera PSAC, cum ar fi preşedintele Comitetului Militar al UE/EUMC, directorul executiv al Agenţiei Europene de Apărare/EDA, directorul Capacităţii de planificare şi conducere a misiunilor civile ale UE/CPCC şi directorul Centrului satelitar al UE/SATCEN.

Pe latura de dezvoltare de capacităţi militare, România s-a implicat în iniţiativa UE de partajare şi utilizare în comun/Pooling and Sharing.

La 5 decembrie 2014, România a preluat de la Franţa preşedinţia-rotativă a Forţei Europene de Jandarmerie/EUROGENDFOR. MAE a început să colaboreze cu Ministerul Afacerilor Interne, căruia îi revin atribuţiile principale în această privinţă.

NESECRET

25/97 NESECRET

4 R. MOLDOVA

În privinţa R. Moldova, în 2014, MAE a acordat atenţie prioritară progreselor substanţiale pe planul obiectivelor înscrise în agenda europeană a R. Moldova: (a) liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova posesori de paşapoarte biometrice (obiectiv îndeplinit la 28 aprilie 2014); (b) semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană şi a Acordului de liber-schimb. De asemenea, s-a avut în vedere mobilizarea sprijinului statelor UE pentru opţiunea europeană a administraţiei de la Chişinău. S-au organizat două reuniuni ale Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (Bruxelles, 11 februarie; Chişinău, 1 septembrie). S-a urmărit constant impulsionarea procesului decizional privind liberalizarea vizelor, semnarea integrală a Acordului de asociere şi aplicarea sa provizorie. S-a asigurat ratificarea rapidă în România a acordurilor de asociere cu R. Moldova, Georgia şi Ucraina (3 iulie 2014). S-au întreprins demersuri pentru obţinerea sprijinului european pentru R. Moldova confruntată cu embargoul rus. Au fost susţinute eforturile de comunicare pe teme europene ale administraţiei de la Chişinău. A fost organizată a doua reuniune a Comisiei interguvernamentale pentru integrare europeană (Chişinău, 31 martie 2014). Ministrul de externe de la Chişinău a participat la Reuniunea anuală a diplomaţiei române (Bucureşti, 28 august).

Dialogul politic dintre Bucureşti şi Chişinău s-a desfăşurat în ritm intens şi a fost marcat de: frecvenţa ridicată a vizitelor: patru contacte (Chişinău - 31 martie, 1 septembrie şi 1 decembrie, Bucureşti – 28 august); suplimentar, deplasări la Chişinău ale ministrului afacerilor externe, în delegaţia condusă de prim-ministru (20-21 februarie, 26-27 august, 10 octombrie); consultări la nivel de adjunct al ministrului de externe (Chişinău, 20 iunie şi 14 noiembrie); urmărirea constantă şi impulsionarea instituţiilor responsabile pentru inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni (27 august 2014); sprijinirea TVR pentru consolidarea prezenţei sale în spaţiul media de peste Prut.

În privinţa asistenţei oficiale pentru dezvoltare, gestionate de MAE, anul 2014 a fost marcat de majorarea semnificativă a fondurilor pentru R. Moldova, astfel: 3 mil. euro pentru proiecte dedicate instituţiilor de învăţământ preşcolar; 5,8 milioane euro, pentru cinci proiecte în domeniul îmbunătăţirii serviciilor medicale, susţinerii păturilor sociale vulnerabile, prezervării patrimoniului cultural; alte şase proiecte de asistenţă, totalizând 620.000 euro, în domeniile: sanitar-veterinar, afaceri interne, integritate, administraţie şi politici publice, agricultură.

Pe fondul evoluţiilor regionale, au fost depuse eforturi constante pentru consolidarea relaţiilor R. Moldova cu NATO, astfel că R. Moldova a fost inclusă ca stat-pilot în cadrul a două iniţiative NATO lansate cu ocazia summitului din Wales: Defence Capacity Building şi Partnership Interoperability Initiative.

În ceea ce priveşte dosarul transnistrean, România a semnalat constant comunităţii internaţionale problemele cu care se confruntă cele opt şcoli cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană şi a pledat ferm pentru menţinerea regimului de

NESECRET

26/97 NESECRET

sancţiuni al UE împotriva liderilor transnistreni, care de altfel a fost prelungit cu un an, până la 31 octombrie 2015, cu revizuire la şase luni (până la 30 aprilie 2015). În decursul anului, au fost organizate consultări cu reprezentantul special al preşedinţiei-în-exerciţiu a OSCE (Bucureşti, 28 martie) şi negociatorul-şef al R. Moldova (Chişinău, 20 iunie). Din asistenţa pentru dezvoltare s-au finanţat trei mese rotunde în cadrul proiectului Boosting confidence-building measures between Chisinau and Tiraspol, (buget: 29.700 euro), pe teme precum (1) dezvoltare regională, (2) educaţie, sănătate şi medicină, (3) standarde în context comercial. Totodată, România a donat 4 microbuze şcolilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană (liceelor „Lucian Blaga” din Tiraspol, „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Doroţcaia, „Mihai Eminescu” din Dubăsari şi gimnaziului din Corjova).

5 RELAŢIILE CU STATELE DIN VECINĂTATE

5.1 Au continuat demersurile de consolidare a cooperării bilaterale politice şi economice cu statele din Balcanii de Vest. Dialogul politic cu statele din regiune a fost dinamic, evidenţiind necesitatea aprofundării, în plan regional, a cooperării bilaterale politice, economice şi sectoriale.

În centrul agendei politice a cooperării multilaterale cu statele din zona Balcanilor de Vest s-au aflat acţiunile prin care au fost îndeplinite prerogativele României care a deţinut (iulie 2013 – iunie 2014) preşedinţia-în-exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP). Eforturile susţinute ale României s-au reflectat în Declaraţia finală adoptată la summitul SEECP (Bucureşti, 25 iunie 2014), care a fost precedat de reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre (Bucureşti, 20 iunie 2014).

Sub egida SEECP, s-au organizat la Bucureşti, în perioada preşedinţiei-în-exerciţiu, reuniuni ale miniştrilor turismului, justiţiei şi afacerilor interne; au avut loc, de asemenea: Conferinţa regională dedicată promovării bunelor practici în domeniul combaterii corupţiei şi recuperării bunurilor, Conferinţa regională a institutelor naţionale de statistică, Conferinţa regională dedicată securităţii cibernetice.

Au continuat eforturile pentru creşterea contribuţiei României la activitatea Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). S-a acordat sprijin participării reprezentanţilor României la reuniunile ministeriale organizate de preşedinţiile-în-exerciţiu ale Bulgariei şi Greciei (transporturi, tineret şi sport, sănătate, turism, ştiinţă şi tehnologie, vămi), precum şi reprezentarea corespunzătoare în grupurile de lucru. În domeniul transporturilor, a fost convenit traseul autostrăzii inelare a Mării Negre şi au început pregătirile pentru preluarea Secretariatului Tehnic al Magistralelor Maritime la Marea Neagră şi a coordonării Grupului de Lucru privind transporturile din cadrul OCEMN.

În 2014, dialogul politic bilateral a fost marcat de vizita la Tirana a prim-ministrului român (18 martie), în timpul căreia au avut loc convorbiri separate între miniştrii de externe şi ai economiei. La 18 aprilie, a avut loc vizita la Bucureşti a miniştrilor albanezi ai dezvoltării economice, comerţului şi antreprenoriatului şi energiei. A fost organizată a VIII-a sesiune a Comitetului mixt interguvernamental româno-albanez de colaborare economică, ştiinţifică şi tehnică (Bucureşti, 5-6 iunie 2014).

NESECRET

27/97 NESECRET

În iunie 2014, România a făcut parte din grupul de state care au susţinut activ ca Albaniei să i se acorde statutul de candidată la UE. Ca răspuns la solicitarea Albaniei, a fost organizată vizita la Bucureşti (aprilie 2014) a unei echipe de experţi albanezi, care să cunoască experienţa română în domeniul afacerilor interne.

Dialogul bilateral între România şi R. Serbia a continuat să se desfăşoare într-un ritm intens. La 17 iulie 2014 a avut loc vizita oficială la Belgrad a prim-ministrului român. Vizita a reconfirmat interesul comun pentru extinderea cooperării economice bilaterale şi pentru demararea de proiecte economice, transfrontaliere, în domeniul energiei şi infrastructurii. În cadrul vizitei, prim-ministrul a făcut o deplasare în Valea Timocului, unde, împreună cu prim-ministrul sârb şi cu miniştrii de externe, a avut o întrevedere cu reprezentanţii minorităţii române din zonă. Ministrul de externe român a participat la prima conferinţă interguvernamentală privind aderarea Serbiei la (21 ianuarie 2014), care a marcat deschiderea oficială a negocierilor de aderare. În perioada 9-10 iunie 2014 a avut loc prima vizită la Belgrad a fostului negociator-şef român cu UE. O contribuţie importantă în consolidarea dialogului bilateral a fost reuniunea în format trilateral Bulgaria-România-Serbia, la nivel de prim-ministru, care a avut loc la 7 martie 2014, la Varna.

La 17 februarie 2014 s-a desfăşurat vizita oficială în România a ministrului de externe din Muntenegru, urmată de participarea la reuniunea ministerială informală de la Bucureşti (18 februarie) organizată de preşedinţia-în-exerciţiu română a SEECP. În marja vizitei, a fost inaugurat sediul Ambasadei Muntenegrului la Bucureşti. La 18 iulie 2014, a avut loc vizita de lucru la Podgoriţa a ministrului de externe român. A fost consolidat cadrul juridic bilateral, prin semnarea a două programe de colaborare (educaţie, respectiv cultură). În septembrie 2014 s-au derulat consultări la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene. România a oferit Muntenegrului asistenţă tehnică în procesul de pregătire a aderării la UE şi NATO (consultări de probleme de securitate, mediu, cursuri de pregătire pentru experţi, program de training în domeniul informaţiilor militare şi de securitate etc.). În martie 2014, a fost iniţiat procesul de consultări pentru cooperarea între institutele diplomatice.

5.2 În general, în 2014, dinamica contactelor politico-diplomatice cu statele din Europa de Est şi Asia Centrală s-a menţinut sau a cunoscut o tendinţă ascendentă.

5.2.1 În 2014, criza din Ucraina a marcat puternic relaţiile româno-ucrainene. La 25 februarie 2014, la Bucureşti, ministrul afacerilor externe, a semnat în cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Ucrainei, exprimând în numele Guvernului României întreaga compasiune pentru victimele acţiunii de reprimare cu forţa a protestelor declanşate la Kiev, pe „euromaidan”. În contactele bilaterale, în forurile europene şi euro-atlantice, reprezentanţii României au reiterat imperativul respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, a drepturilor tuturor cetăţenilor săi, fără discriminare şi indiferent de origine etnică. La 10 martie 2014, ministrul afacerilor externe a efectuat o vizită de lucru la Kiev în timpul căreia s-a examinat evoluţia crizei ucrainene, a fost reiterată ferm condamnarea actului de agresiune împotriva Ucrainei suverane şi independente şi a fost exprimată decizia României de a susţine în continuare Ucraina în drumul său spre marea familie europeană. Ministrul de externe român a participat activ la reuniunea Grupului de prieteni ai Ucrainei (Bruxelles, 17 martie 2014), în cadrul căreia a fost pus în evidenţă sprijinul

NESECRET

28/97 NESECRET

clar pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, exprimând totodată solidaritate cu opţiunile politice liber exprimate de ucraineni. La 19 martie 2014, secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul de externe român a subliniat, într-o convorbire telefonică cu un adjunct al ministrului de externe ucrainean, poziţia României de condamnare a actului de anexare, contrar dreptului internaţional, a Crimeei, parte integrantă a Ucrainei suverane si independente.

La 1 aprilie 2014, la Bruxelles, ministrul afacerilor externe, a susţinut activ declaraţia comună a participanţilor la reuniunea Comisiei NATO - Ucraina. Ministrul de externe a exprimat sprijin pentru eforturile comunităţii internaţionale de identificare a unei soluţii politice pentru criza din Ucraina. La 1 aprilie 2014, la Bruxelles, ministrul de externe român şi ministrul de externe ucrainean au semnat ad referendum textul Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră. La 8 iulie 2014, la Bruxelles, secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul de externe român a participat la reuniunea la nivel înalt privind coordonarea sprijinului internaţional pentru Ucraina, organizată de Comisia Europeană.

5.2.2 Pe planul relaţiilor româno-georgiene, în 2014, un moment important l-a constituit vizita întreprinsă la 14 şi 15 martie la Tbilisi de prim-ministrul României, acţiune înscrisă în dialogul politic bilateral la cel mai înalt nivel, expresie a interesului de consolidare a cooperării, cu accent pe domeniile comercial, al energiei şi al transporturilor. În timpul vizitei, miniştrii de externe român şi georgian au avut o convorbire şi au semnat Acordul dintre cele două guverne privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate. În 2014, Ambasada României la Tbilisi a continuat să-şi desfăşoare activitatea ca Punct de Contact al NATO. Dinamica relaţiilor româno-georgiene a fost examinată şi în cadrul întâlnirii de la Bucureşti (11 februarie 2014) a ministrului de externe cu preşedintele Parlamentului Georgiei. Vizita în România a preşedintelui Parlamentului Georgiei a prilejuit dezbaterea cu tema "De la Vilnius la Riga", organizată de Ambasada Georgiei, Aspen Institute şi German Marshall Fund. La 30 ianuarie 2014, la Tbilisi, secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul de externe român a avut consultări cu prim-adjunctul ministrului de externe din Georgia şi cu prim-adjunctul ministrului de stat georgian pentru integrare europeană şi euro-atlantică şi a participat la deschiderea seminarului anual privind „Programul Naţional Anual 2014 al Georgiei de cooperare cu NATO”. La 3 octombrie 2014, la Bucureşti, a avut loc o întrevedere între secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul de externe român şi un adjunct al ministrului apărării din Georgia, care au constatat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-georgian. Diplomatul român a reiterat susţinerea pentru procesul de implementare a Acordului de asociere UE–Georgia şi a Acordului de liber schimb şi a reafirmat sprijinul deplin al României pentru continuarea şi consolidarea integrării euro-atlantice a Georgiei. La 16 octombrie 2014, la Constanţa, a avut loc ceremonia oficială de inaugurare a cursei de feribot între România, Georgia şi Ucraina pe ruta Constanţa - Batumi – Ilyichiovsky, la care a participat secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul de externe roman.

5.2.3 Pe planul relaţiilor româno-ruse, în 2014, s-au derulat acţiuni conforme intereselor statului român şi exigenţelor sale fundamentale legate de respectarea consecventă a normelor de drept internaţional. La 31 ianuarie 2014, la Moscova, secretarul de stat pentru analiză politică şi relaţia cu Parlamentul din ministerul de

NESECRET

29/97 NESECRET

externe român a participat la prezentarea volumului în limba română „Prizonieri români de război în Uniunea Sovietică. Documente (1941-1956)”. A felicitat colectivul de editori care a făcut posibilă materializarea proiectului de colaborare dintre Institutul Diplomatic Român şi Agenţia Arhivelor Federale ale Rusiei şi Arhivele Militare Ruse de Stat, al cărui obiectiv este să aducă în atenţia publicului larg şi a specialiştilor, deopotrivă români şi străini, complexa problematică referitoare la prizonierii de război. La 2 februarie 2014, secretarul de stat pentru analiză politică şi relaţia cu Parlamentul din ministerul de externe român a participat la inaugurarea monumentului comemorativ român de la Suzdal – Regiunea Vladimir (235 km nord-est de Moscova), organizată de Ambasada României în Federaţia Rusă şi dedicată memoriei celor 108 militari români, din care 12 ofiţeri şi 96 de gradaţi şi soldaţi, morţi în prizonierat în lagărul de la Suzdal. La 27 noiembrie 2014, la Moscova, a avut loc a VI-a sesiune a Comisiei mixte româno-ruse pentru aplicarea Acordului bilateral cu privire la regimul juridic al mormintelor militare. La 13 februarie 2014, la Bruxelles, secretarul de stat pentru afaceri strategice a participat, ca vorbitor principal, la deschiderea oficială a Conferinţei de lansare a proiectului NATO-Rusia în domeniul telemedicinei din cadrul Programului pentru ştiinţă, pace şi securitate al Alianţei Nord-Atlantice.

5.2.4. Stadiul şi perspectivele dialogului politic dintre România şi Azerbaidjan au fost discutate la întrevederea dintre miniştrii de externe ai celor două state (Bucureşti, 15 septembrie 2014), care s-au referit şi la cooperarea economică şi la realizarea Planului de acţiune pentru implementarea Parteneriatului strategic. La 14 martie 2014, la Baku, secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul de externe român a avut consultări politice cu prim-adjunctul ministrului de externe din Azerbaidjan şi cu un adjunct al ministrului de externe azer, cu care a semnat Planul de consultări între cele două ministere de externe.

5.2.5 La 22 aprilie 2014, la Bucureşti, ministrul de externe l-a primit pe un adjunct al ministrului de externe din Kazahstan, aflat în vizită în România pentru a participa la a doua rundă de consultări politico-diplomatice româno-kazahstaneze. Au fost abordate aspecte ale aprofundării dialogului bilateral la nivel înalt şi căile de extindere a ansamblului relaţiilor dintre România şi Kazahstan.

5.2.6 Consolidarea relaţiilor bilaterale româno-armene s-a aflat în atenţia miniştrilor de externe din România şi Armenia, care au avut o convorbire la New York, la 23 septembrie 2014, cu prilejul participării la sesiunea anuală a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Nivelul cooperării dintre România şi Armenia, reflectate atât în dialogul politic la înalt nivel, cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale, precum şi dorinţa de extindere şi aprofundare a acestuia au constituit temele consultărilor care au avut loc la Erevan, la 4 iulie 2014, între secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul de externe român şi un adjunct al ministrului de externe din Armenia.

5.2.7 Miniştrii de externe din România şi Turkmenistan au discutat la New York, la 23 septembrie 2014, cu prilejul participării la sesiunea anuală a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, despre atenţia acordată dezvoltării şi aprofundării relaţiilor bilaterale, necesitatea intensificării cooperării în vederea obţinerii de rezultate concrete, cu precădere în domeniul economic. A fost menţionată importanţa Proiectului de transport de marfă Marea Neagră - Marea Caspică, co-

NESECRET

30/97 NESECRET

iniţiat de România şi Turkmenistan, a cooperării dintre porturile Constanţa şi Turkmenbaşi, care ar facilita accesul resurselor energetice ale Turkmenistanului pe piaţa europeană. La 24 noiembrie 2014, la Bucureşti, secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul de externe român a avut o întâlnire cu membrii unei delegaţii a Parlamentului din Turkmenistan, aflate în vizită în România în cadrul programului de studiu în domeniul respectări drepturilor omului Strengthning the system to protect reproductive rights and gender equality, derulat de Fondul Naţiunilor Unite pentru populaţie, împreună cu Parlamentul din Turkmenistan şi Camera Deputaţilor din Parlamentul României.

5.2.8 Aprofundarea dialogului bilateral româno-uzbek la toate nivelurile şi căile de dezvoltare a ansamblului relaţiilor dintre România şi Republica Uzbekistan au fost discutate la 14 octombrie 2014, la Bucureşti, în cadrul întrevederii secretarului de stat pentru afaceri strategice din ministerul de externe român cu preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului din Uzbekistan.

6 RELAŢIILE CU STATELE DE PE ALTE CONTINENTE

6.1 Relaţiile cu state din regiunea Asia Pacific

Dezvoltarea relaţiilor tradiţionale cu puterile emergente din Asia a fost şi în 2014 o prioritate pentru politica externă a României.

6.1.1 O atenţie deosebită a fost acordată reconfirmării şi consolidării parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare cu China, consolidării acestuia cu relaţii economice echilibrate, inclusiv prin atragerea de investiţii chineze în România. Dialogul la cel mai înalt nivel guvernamental a reconfirmat tradiţia cooperării bilaterale, prietenia şi relaţiile solide dintre România şi China. Vizita prim-ministrului român la Beijing, în septembrie 2014, a evidenţiat interesul ambelor state pentru consolidarea relaţiilor bilaterale şi ridicarea acestora la nivelul unui parteneriat strategic. Segmentul oficial al vizitei a inclus: convorbiri între şefii celor două guverne; primirea prim-ministrului român de către preşedintele R. P. Chineze; convorbiri cu preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Poporului. În segmentul de afaceri al vizitei, au avut loc convorbiri separate ale prim-ministrului român cu membrii conducerii de la Industrial and Commercial Bank of China. S-a convenit: pregătirea conţinutului parteneriatului strategic dintre România şi R. P. Chineză, pentru situarea relaţiilor bilaterale la un nivel superior; însărcinarea ministerelor de externe din cele două state cu acest obiectiv; continuare a dialogului la nivel înalt în 2015; încurajarea companiilor chineze de a se implica mai intens în realizarea unor proiecte de investiţii şi afaceri în economia României şi accelerarea procedurilor interne de avizare/aprobare a soluţiilor de finanţare; înfiinţarea sucursalei unei bănci chineze în România, date fiind dimensiunile şi complexitatea obiectivelor de investiţii cu participare chineză şi care se află în stadii avansate de pregătire, mai cu seamă în domeniul energetic; realizarea trenului de mare viteză Bucureşti–Iaşi, cu extensie spre R. Moldova; demersuri pentru soluţionarea problemelor legate de proiectul liniei Constanţa-Bucureşti, confruntat cu rezerve ridicate de Comisia Europeană. A avut loc un schimb de vizite între vice-premierii român şi chinez, precum şi întâlnirea prim-ministrului României cu vice-premierul chinez, în marja participării la lucrările Adunării Generale a ONU. Pe parcursul anului 2014, s-a trecut la o nouă etapă în concretizarea interesului partenerilor chinezi pentru cooperarea cu România,

NESECRET

31/97 NESECRET

exprimat cu mai multă fermitate şi disponibilitate de implicare efectivă în dezvoltarea colaborării.

6.1.2 Cooperarea “16+1” a cunoscut progrese, prin punerea în aplicare a unui număr semnificativ de proiecte convenite cu prilejul celui de al doilea Summit China – Europa Centrală şi de Est, organizat la Bucureşti, la 26 noiembrie 2013. Domeniile prioritare de interes pentru România au rămas aceleaşi - în domeniile energiei, infrastructurii, agriculturii şi turismului.

6.1.2 În relaţiile cu celelalte state din Asia s-a urmărit consolidarea parteneriatul strategic cu Coreea de Sud, precum şi dezvoltarea parteneriatului cu Japonia şi implementarea celui cu India. A fost promovată o abordare de tip pozitiv-pragmatic, care să permită valorificarea la maximum a oportunităţilor comerciale şi investiţionale cu parteneri aflaţi în plină dezvoltare economică şi care sunt actori internaţionali relevanţi.

Relaţiile dintre România şi Republica Coreea au continuat să se dezvolte prin implementarea Planului comun de acţiune privind Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări. A continuat dialogul politic la nivel guvernamental şi parlamentar pentru sprijinirea dezvoltării relaţiilor comerciale, a cooperării economice şi schimburilor culturale bilaterale. La 29 ianuarie 2014, la Bucureşti, a avut loc cea de-a VII-a sesiune a Comitetului Mixt de Cooperare Industrială dintre România şi R. Coreea care a stabilit noi modalităţi de extindere şi diversificare a schimburilor comerciale, asigurarea unei prezenţe mai substanţiale a investiţiilor sud-coreene în economia românească, precum şi noi proiecte de cooperare în domeniile energeticii, cooperării industriale, cercetării, comunicaţiilor şi industriei de apărare. La 2 decembrie au avut loc la Bucureşti consultări bilaterale la nivel de director politic din MAE.

În relaţiile româno – nord-coreene s-a acţionat pentru menţinerea unui dialog între MAE şi ambasadele celor două state, la Bucureşti, respectiv, la Pyongyang, insistându-se pe necesitatea respectării de către Coreea de Nord a rezoluţiilor ONU privind neproliferarea şi drepturile omului. Au fost demarate pregătirile în vederea preluării de către România a mandatului de reprezentare locală a Uniunii Europene (RLUE) în Coreea de Nord, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2015.

A avut loc o întâlnire între miniştrii afacerilor externe din România şi Singapore, în marja Adunării Generale ONU (27 septembrie, New York). Au fost convenite elaborarea unui protocol privind consultările politice între ministerele de externe, intensificarea schimburilor comerciale şi de investiţii. S-au desfăşurat şi consultări la care a participat secretarul de stat pentru afaceri globale din MAE (Singapore, 2-3 septembrie).

Pe planul raporturilor cu India, a avut loc vizita la New Delhi a preşedintelui Camerei Deputaţilor a Parlamentului României (6-11 decembrie).

Relaţiile cu Indonezia au făcut obiectul consultărilor la nivel de secretar de stat pentru afaceri globale din MAE (Bali, 29-30 august).

Raporturile cu Malaysia s-au aflat pe ordinea de zi a consultărilor la nivel de secretar de stat pentru afaceri globale din MAE (Kuala Lumpur, 26-28 august).

NESECRET

32/97 NESECRET

Au fost organizate consultări bilaterale cu Filipine la nivel de director general al Departamentul Globalizare din MAE (Bucureşti, 5 mai).

Preşedintele României a participat la cel de-al 10-lea Summit al Asia-Europe Meeting (ASEM) (16-17 octombrie 2014, Milano). România a găzduit al III-lea seminar ASEM privind cooperarea Dunăre-Mekong (Water Management – Fostering Prosperity and Stability Through (Inter)Regional Cooperation, 2-3 iunie 2014, Tulcea), prima activitate cu vizibilitate a României în ASEM în ultimii cinci ani.

Ministrul afacerilor externe a participat la a 20-a reuniune ministerială UE-ASEAN (23 iulie 2014, Bruxelles), într-un context marcat de o creştere a angajamentelor UE faţă de ASEAN, fapt reflectat inclusiv la nivelul sprijinului financiar, care va fi dublu în exerciţiul bugetar 2014-2020 faţă de cel precedent. România a promovat şi în acest cadru cooperarea în domeniul managementului apei.

6.2 În 2014, s-a marcat a 95-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice cu Canada, prin relansarea legăturilor bilaterale, atât prin intensificarea dialogului şi a contactelor la nivel politico-diplomatic, cât şi prin dinamizarea cooperării bilaterale în dosare de interes maxim, precum cel al vizelor canadiene pentru cetăţenii români, dosar în care s-au înregistrat progrese. La 10 octombrie, Canada a anunţat includerea României pe Lista Ţărilor de Origine Desemnate, precum şi în programul Business Express Program, destinat facilitării obţinerii vizei de intrare în Canada pentru oamenii de afaceri reprezentând firme româneşti de încredere. Principalul moment politico-diplomatic al anului l-a constituit vizita la Bucureşti a ministrului de externe canadian, la 30 martie. Secretarul de stat pentru afaceri strategice a vizitat, împreună cu ambasadorul Canadei la Bucureşti, în data de 19 august 2014, Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, cu ocazia exerciţiului militar româno-canadian Dacian Flag, cu participarea aeronavelor CF-18 aparţinând Forţelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF). În 2014 a avut loc vizita la Bucureşti a fostei guvernatoare generale a Canadei, ca trimis special al UNESCO pentru Haiti, în cadrul turneului de prezentare a candidaturii sale la funcţia de secretar general al Francofoniei. Ministerul afacerilor externe a sprijinit organizarea vizitei în România a unei delegaţii parlamentare canadiene (13-14 octombrie), conduse de preşedintele Comisiei de politică externă şi dezvoltare internaţională din Camera Comunelor a Parlamentului canadian.

6.3 În 2014, relaţiile cu statele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au continuat să constituie o componentă foarte importantă a politicii externe.

Au avut loc vizita în Israel a preşedintelui României (19-21 ianuarie) şi aceea a prim-ministrului (22-23 iunie), în timpul căreia s-a desfăşurat o reuniune interguvernamentală bilaterală.

Preşedintele României a efectuat o vizită la Ramallah (21 ianuarie). Miniştrii de externe român şi palestinian au avut întrevederi la Ramallah (22 iunie) şi în timpul Adunării Generale a ONU (23 septembrie). La 12 februarie, la Bucureşti, a avut loc a doua reuniune a Comitetului interguvernamental româno-palestinian. Au fost semnate Acordul între Guvernul României şi Guvernul Palestinei cu privire la eliminarea obligaţiei vizei pentru titularii de paşapoarte diplomatice; Protocolul de cooperare dintre Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor

NESECRET

33/97 NESECRET

Externe al Palestinei; Memorandumul de înţelegere cu privire la cooperarea economică între Guvernul României şi Guvernul Palestinei, Memorandumul de înţelegere între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Federaţia Camerelor de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Palestina şi Acordul între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Federaţia Camerelor de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Palestina cu privire la constituirea Consiliului Oamenilor de Afaceri Români şi Palestinieni.

În perioada 9-12 decembrie, la Amman, s-au desfăşurat consultări politico-diplomatice româno-iordaniene la nivel de secretar de stat.

În perioada 17-20 august, la Teheran, au avut loc consultări politice româno-iraniene pe linia ministerelor de externe, la nivel de secretar de stat. A fost semnat Programul interguvernamental de schimburi în domeniile culturii, artelor, ştiinţei şi educaţiei în perioada 2014-2018.

La 14 februarie 2014 s-a marcat solemn, prin schimb de mesaje la nivel de şef de stat/prim-ministru/ministru de externe, a 40-a aniversare a relaţiilor diplomatice cu Libia.

La New York, în septembrie, a avut loc o întâlnire între miniştrii de externe român şi irakian.

În perioada 16-18 iulie, la Tunis, au avut loc consultări politico-diplomatice româno-tunisiene la nivel de secretar de stat.

La 7 aprilie, a avut loc vizita oficială la Bucureşti a ministrului de externe din Mauritania.

La 17 aprilie, a avut loc vizita oficială la Bucureşti a ministrului de externe din Senegal, care şi-au continuat dialogul şi la New York, în septembrie.

A 50-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice cu Tanzania a fost marcată de schimburilor de mesaje între şefii de state şi între miniştrii de externe.

6.4 În 2014, principalele coordonate ale acţiunii diplomatice în raport cu America Latină au fost asumarea unui rol activ în dialogul UE cu regiunea şi identificarea de domenii de nişă pentru cooperarea bilaterală a României cu statele latino-americane.

Şi în 2014, România şi-a menţinut sprijinul politic şi s-a implicat activ în includerea Republicii Peru şi a Republicii Columbia pe lista pozitivă a ţărilor ai căror cetăţeni sunt scutiţi de vizele de scurtă şedere (până la 90 de zile) pe teritoriul Uniunii Europene, în baza unei iniţiative lansate în 2013 de Spania.

Cadrul legal pentru extinderea cooperării a fost completat cu ratificarea în România a Acordului de Liber Schimb dintre UE şi Peru/Columbia.

Tot în virtutea rolului activ asumat de România în cadrul UE în favoarea cooperării cu America Latină, s-a acordat şi în 2014 sprijin pentru aprobarea directivelor de

NESECRET

34/97 NESECRET

negociere ale Acordului multisectorial de colaborare UE-Cuba şi începerea convorbirilor dintre Comisia Europeană şi SEAE cu guvernul Republicii Cuba, negocieri care să ducă la semnarea şi adoptarea acestui acord.

În mai 2014, România a găzduit reuniunea pregătitoare a celui de-al doilea summit academic Uniunea Europeană - Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene.

România a propus Columbiei şi Republicii Peru stabilirea de mecanisme de cooperare bilaterală pe linie de justiţie şi afaceri interne, pentru o mai bună conlucrare între poliţiile şi ministerele de interne în combaterea terorismului, traficului de droguri, traficului de persoane, fraudei bancare, migraţiei ilegale şi criminalităţii cibernetice. Au fost, de asemenea, demarate discuţii exploratorii pentru stabilirea unei cooperări cu cele două state pe linia industriei de apărare. Totodată, ministerele de resort din România şi Peru au semnat un Acord de cooperare în domeniile sănătăţii şi ştiinţelor medicale.

S-au făcut progrese pe linia demarării unei cooperări la nivelul administraţiei publice locale între România şi Uruguay, prin finalizarea Acordului de înfrăţire între oraşele Constanţa şi Montevideo, în noiembrie 2014, au fost finalizate negocierile Acordului de securitate socială, precum şi Aranjamentul administrativ de aplicare a Acordului.

În septembrie 2014, parlamentul uruguayan a ratificat Convenţia între România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti în 2012.

7 DIPLOMAŢIA MULTILATERALĂ

7.1 Organizaţia Naţiunilor Unite

România a continuat să acţioneze şi în anul 2014 pentru consolidarea echilibrată şi reciprocă a celor trei piloni principali interdependenţi ai sistemului ONU: pacea şi securitatea, dezvoltarea, drepturile omului şi democraţia.

Dialogul politic la nivel înalt a fost marcat de vizita în România, în iulie 2014, a preşedintelui celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la invitaţia ministrului afacerilor externe. A fost prima vizită la acest nivel din ultimii 24 de ani. Cu acest prilej au fost trecute în revistă priorităţile agendei Adunării Generale, reforma Consiliului de Securitate, criza din Ucraina, conflictele din Orientul Mijlociu, Agenda de dezvoltare post-2015.

În septembrie 2014, delegaţia României condusă de prim-ministru a participat la dezbaterile de politică generală ale sesiunii a 69-a a Adunării Generale a ONU şi a prezentat priorităţile de politică externă, precum şi poziţiile României faţă de principalele teme de pe agenda globală.

În domeniul păcii şi securităţii internaţionale, România a continuat să participe cu personal militar, de poliţie şi de protecţie la operaţiile de menţinere a păcii sub egida

NESECRET

35/97 NESECRET

ONU. România este primul stat care a asigurat protecţia înalţilor oficiali ai ONU în Siria şi Sudanul de Sud.

România şi-a consolidat rolul de protagonist în pregătirea personalului de specialitate ONU, într-un domeniu de nişă, prin continuarea cursurilor de pregătire din cadrul Centrului de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate al Serviciului de Protecţie şi Pază, de la Bucureşti. În primul semestru al anului 2014, a intrat în vigoare noul Memorandum de Înţelegere dintre România şi ONU, pe baza căruia ofiţerii de protecţie ONU se vor instrui în continuare în cadrul Centrului de Excelenţă şi în anii următori.

MAE a redactat şi co-iniţiat, alături de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul de Protecţie şi Pază, Memorandumul privind intensificarea participării României la operaţiile ONU de menţinere a păcii.

MAE a continuat acţiunile de coordonare şi armonizare a Obiectivelor naţionale privind dezvoltarea durabilă, aprobate de Guvernul României la 11 decembrie 2013, cu obiectivele globale negociate la ONU. Acest obiectiv a fost realizat pe plan intern prin organizarea reuniunilor Grupului de lucru interministerial pentru obiectivele de dezvoltare durabilă, precum şi prin dialogul cu organismele ONU din România şi cu organizaţiile neguvernamentale pe tema Agendei de dezvoltare post-2015, iar pe plan extern ca membru al Grupului de lucru al Adunării Generale a ONU pentru obiectivele dezvoltării durabile.

România a participat la Segmentul la nivel înalt al Consiliului Economic şi Social al ONU - ECOSOC (New York, 7-11 iulie 2014), consacrat Agendei de dezvoltare post-2015. MAE a fost reprezentat la nivel de secretar de stat. La a III-a Conferinţă Internaţională privind statele insulare mici în curs de dezvoltare, România a fost aleasă vicepreşedinte.

În cadrul dialogului comunitar, România s-a implicat în definirea liniilor de acţiune ale ONU în domeniul dezvoltării. România a participat activ la consultările cu celelalte state membre, având o contribuţie constructivă la definirea poziţiilor UE şi la promovarea acestora în cadrul proceselor de negociere. A contribuit la definirea priorităţilor UE în anumite domenii, pornind de la experienţa şi interesele sale naţionale, atât la Bruxelles, cât şi în capitalele diplomaţiei multilaterale a ONU: New York, Geneva, Viena, Nairobi, Roma şi Paris.

România a continuat să joace un rol activ şi vizibil în dezbaterile privind promovarea democraţiei, drepturilor omului şi statului de drept, dată fiind legătura acestora cu dezvoltarea, ca obiective interdependente ale ONU.

Totodată, România a contribuit în mod constant şi consistent la activităţile Comunităţii Democraţilor, în calitate de membru al Grupului de Lucru pentru Asistenţă Electorală şi Grupul de Lucru privind Educaţia pentru Democraţie. În 2014, România a demarat procesul de preluare a co-preşedinţiei Grupului de Lucru privind Ucraina, din cadrul Parteneriatului pentru Democraţie, demarat în 2011, la conferinţa ministerială a Comunităţii Democraţiilor, de la Vilnius.

NESECRET

36/97 NESECRET

România şi-a desemnat noii delegaţi de tineret la ONU pentru mandatul 2014-2015. Mandatul acestora presupune reprezentarea intereselor tinerilor din România în cadrul organizaţiei, la sesiunea Adunării Generale şi a Comisiei pentru Dezvoltare Socială. Delegaţii realizează consultări cu tinerii din ţară, pe problematici de tineret, şi organizează întâlniri pentru promovarea Agendei de Dezvoltare post-2015.

MAE a continuat campania de promovare a candidaturilor prioritare ale României pentru obţinerea unor noi mandate la două din organele principale ale ONU: Consiliul de Securitate (2019) şi ECOSOC (2016). În acelaşi timp, a acţionat pentru alegerea României pentru un nou mandat în organele de conducere ale următoarelor organizaţii: Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii / BIT (mandatul 2014-2017); Biroul Comitetului pentru Transporturi Interioare al CEE ONU (mandatul martie 2014 - mandatul martie 2016); Comitetul Permanent al Comitetului Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii / CPCR OMS (mandatul septembrie 2014 - septembrie 2017); Consiliul de Administraţie al Programului ONU pentru Aşezări Umane / UN-HABITAT (mandatul 2014-2016); Consiliul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor / UIT (mandatul 2014-2018).

MAE a acordat sprijin pentru promovarea unor candidaturi depuse de alte ministere sau organizaţii pentru obţinerea de mandate în organe de conducere. Astfel, România a fost realeasă pentru un nou mandat (2015-2018) în Consiliul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, la propunerea Ministerului Societăţii Informaţionale.

Adunarea Generală a aprobat propunerea secretarului general al ONU de a numi, din partea Grupului est-european, un candidat român pentru funcţia de inspector în cadrul Corpului Comun de Inspecţie pentru mandatul 2016-2020. Un expert român a fost ales membru al Comitetului Consultativ al Consiliului Drepturilor Omului.

În domeniul schimbărilor climatice, MAE a sprijinit, conform atribuţiilor sale, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice în elaborarea mandatelor naţionale şi participarea la reuniunile internaţionale de profil, printre care Conferinţa ONU la nivel înalt privind Schimbările Climatice (New York, 23 septembrie 2014), şi cea de-a 20-a reuniune a statelor părţi la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (Lima, decembrie 2014).

În ceea ce priveşte activitatea României în cadrul altor instituţii specializate din sistemul ONU, MAE a sprijinit participarea la negocierile de la Bangalore (India), în vederea promovării amendamentelor propuse de partea română la Convenţia Sericicolă Internaţională şi a proiectului de creare în România a unui centru în domeniul sericiculturii şi al promovării producţiei de mătase, în cadrul Comisiei Sericicole Internaţionale. Totodată, şi-a adus contribuţia la organizarea, la Bucureşti, a Conferinţei Regionale pentru Europa şi Asia Centrală a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură / FAO şi a Comisiei europene pentru agricultură a FAO.

Sub coordonarea MAE, România şi-a intensificat participarea la procesul de consolidare a dimensiunii politice a Alianţei Civilizaţiilor, iniţiativă a ONU destinată apropierii dintre culturi şi religii. Activitatea a fost jalonată de adoptarea, la nivelul prim-ministrului, a celui de-al treilea Plan cadru naţional al Alianţei Civilizaţiilor, pentru perioada 2014-2016. Documentul defineşte domeniile dialogului intercultural,

NESECRET

37/97 NESECRET

tineretului şi migraţiei ca arii prioritare. Accentul pe cooperarea regională reprezintă o importantă direcţie de acţiune înscrisă în Planul naţional. MAE a participat la Conferinţa Pregătitoare a celui de-al VI-lea Forum Global al Alianţei Civilizaţiilor (Doha, 29-30 aprilie 2014). Rezultatele Conferinţei, exprimate prin adoptarea Declaraţiei de la Doha, au marcat sporirea implicării României în acţiunile desfăşurate în cadrul strategiei regionale care vizează Europa de Sud – Est şi zona Dunării şi Mării Negre. Contribuţia de substanţă a României la activităţile Alianţei Civilizaţiilor a fost confirmată de participarea delegaţiei conduse de secretarul de stat pentru afaceri globale, la cel de-al şaselea Forum al Alianţei Civilizaţiilor (Bali, 29-30 august 2014). Din poziţia de membru al UE, România a participat activ la consultările cu celelalte state membre, având o contribuţie constructivă la definirea poziţiilor UE şi la reflectarea acestora în documentele finale ale Forumului.

7.2 Pe parcursul anului 2014, MAE a asigurat o prezenţă activă a României în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Diplomaţii români au susţinut şi au promovat rolul important asumat de OSCE în eforturile de soluţionare a crizei ucrainene, fără a se pierde din vedere obiectivul soluţionării conflictelor îngheţate din zona Mării Negre, cu respectarea principiilor fundamentale şi a normelor de drept internaţional. Au reafirmat importanţa prioritară pe care România o acordă soluţionării conflictului din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, solicitând continuarea eforturilor pentru obţinerea de progrese în procesul de negociere.

În condiţiile deteriorării securităţii regionale, MAE a continuat să susţină eforturile privind implementarea adecvată şi modernizarea instrumentelor existente în domeniul controlului armamentelor convenţionale şi măsurilor de creştere a încrederii şi securităţii (regimul de control al armamentelor convenţionale, Documentul de la Viena, Tratatul Cer Deschis, Codul de Conduită privind aspectele politico-militare ale securităţii).

În cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Basel (4-5 decembrie 2014), delegaţia României, condusă de ministrul afacerilor externe, a pledat pentru reflectarea asupra situaţiei de securitate din regiune, subliniind necesitatea reafirmării clare a principiilor fundamentale şi făcând un apel ca acestea să fie respectate pe deplin. Totodată, România a sprijinit adoptarea unei declaraţii de substanţă pe tema negocierilor pentru soluţionarea conflictului transnistrean, cu reiterarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii R. Moldova.

În 2014, MAE a susţinut eforturile Centrului pentru Cooperare în domeniul Securităţii (RACVIAC) vizând consolidarea cooperării în domeniul securităţii în regiunea Europei de Sud-Est şi a promovat o prezenţă activă a României în cadrul RACVIAC.

7.3 Activitatea în domeniul drepturilor omului

În cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, România a fost reprezentată la toate sesiunile regulate ale Consiliului Drepturilor Omului (CDO), respectiv ale Comisiei a 3-a. În cadrul sesiunii CDO 27, a fost adoptată rezoluţia promovată de România, privind dreptul copilului la joc şi activităţi recreative. La MAE a fost elaborat răspunsul la

NESECRET

38/97 NESECRET

setul de întrebări suplimentare adresate de Comitetul privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale.

În cadrul Uniunii Europene, diplomaţii români au participat la activitatea grupului de lucru privind drepturile omului.

Au fost transmise contribuţii naţionale la peste 15 studii şi cercetări efectuate de Agenţia UE pentru Drepturi Fundamentale, inclusiv la raportul de activitate al Agenţiei pentru 2013. S-a urmărit reflectarea în studiile acestei agenţii a eforturilor României în ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale şi au fost formulate, cu promptitudine, atunci când a fost cazul, amendamente care să permită o proiecţie corectă a realităţilor din România. MAE a asigurat şi menţinut relaţiile cu agenţii ale instituţiilor naţionale care au în portofoliu tematici incidente cu studiile acesteia.

Diplomaţia română a continuat să acţioneze pentru consolidarea dialogului politic cu Consiliul Europei şi a desfăşurat în acest scop un dialog intens ilustrat de participarea ministrului de externe la reuniunea ministerială (Viena, 5-6 mai 2014), vizitele la Bucureşti ale secretarului general al Consiliului Europei (29 mai 2014), preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (3-5 septembrie 2014), preşedintelui Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din cadrul Consiliului Europei (12-14 iunie 2014) şi comisarului pentru drepturile omului (31 martie-4 aprilie 2014).

Pe planul activităţii desfăşurate în cadrul OSCE, este de menţionat vizita la Bucureşti a Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale (25-27 februarie 2014). Doi diplomaţi români au făcut parte din Misiunea Specială de Monitorizare în Ucraina, stabilită de Consiliului Permanent al OSCE (21 martie 2014). 23 de diplomaţi români au luat parte la şapte misiuni ale Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) de observare a alegerilor.

În 2014, MAE a participat activ la finalizarea textului Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2014-2020. În cadrul UE, ONU, OSCE s-a urmărit reflectarea eforturilor României de incluziune a cetăţenilor români de etnie romă şi modul în care alte state au gestionat relaţiile cu grupurile de români de etnie romă. S-au formulat poziţiile României cu privire la dosarul înfiinţării Institutului European pentru Romi, formularea de poziţii naţionale pe această temă.

În 2014, s-a acţionat pentru ca România să obţină preşedinţia la International Holocaust and Remembrance Alliance (IHRA). Au avut loc consultări cu reprezentanţii SUA, Israelului, Regatului Unit, Franţei, Austriei, Suediei. La sesiunea plenară a IHRA de la Manchester (1-4 decembrie 2014) s-a decis ca României să-i revină preşedinţia pentru 2016.

Cu privire la libertatea ziariştilor, s-a menţinut constant dialogul cu reprezentantul OSCE în materie, cu precădere în legătură cu cazurile de violenţe împotriva jurnaliştilor români şi cele referitoare la dezincriminarea insultei şi a calomniei. A fost transmisă contribuţia naţională la Raportul cu privire la siguranţa ziariştilor al Oficiului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului al ONU. Au fost formulate observaţii şi a

NESECRET

39/97 NESECRET

fost monitorizat procesul de adoptare a Liniilor directoare ale UE privind libertatea de expresie online si offline.

Cu privire la libertatea de religie şi de credinţă, a fost transmisă contribuţia naţională la Raportul Oficiului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului al ONU privind eforturile şi măsurile adoptate de state pentru a combate intoleranţa, stereotipurile negative, stigmatizarea, discriminarea, incitarea la violenţă şi violenţa împotriva persoanelor, din motive legate de apartenenţă religioasă sau de credinţă. Au fost formulate observaţii şi a fost monitorizat procesul de adoptare a Liniilor directoare ale UE privind libertatea de religie şi credinţă. S-a participat la elaborarea contribuţiei naţionale la OSCE privind modul în care România a implementat Decizia Consiliului Ministerial de la Kiev privind libertatea de gândire, conştiinţă şi religie. S-au formulat observaţii la Raportul Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor şi libertăţilor religioase în România în 2013, publicat în 2014.

A fost elaborat raportul Departamentului de Stat privind situaţia drepturilor Omului în România în 2013 şi 2014.

S-a acordat sprijin Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în finalizarea raportului naţional la Convenţia privind persoanele cu dizabilităţi şi în vederea semnării Convenţiei Consiliului Europei împotriva violenţei domestice.

În cadrul MAE, au fost urmărite şi tematicile privind apărătorii drepturilor omului, discursul şi infracţiunile motivate de ură (inclusiv reflectarea în rapoartele OSCE a colectării de date la nivel naţional), libertatea de expresie, libertatea internetului, LGBTI, migraţie, trafic de persoane, refugiaţi (acţiunea de marcare a primirii la ETC Timişoara a celui de-al 1500-lea refugiat a fost pregătită în detaliu, însă a fost anulată cu câteva zile înainte de desfăşurare), drept umanitar, drepturile copilului. S-a menţinut dialogul în materie cu organizaţiile neguvernamentale. A fost asigurată o bună coordonare în plan intern pentru a finalizarea procedurilor necesare înfiinţării şi funcţionării Biroului Consiliului Europei pentru Combaterea Criminalităţii Cibernetice (C-PRoC) de la Bucureşti;

A fost transmisă contribuţia naţională la Raportul Oficiului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului al ONU asupra măsurilor legale precum şi a mecanismelor existente la nivel naţional în vederea asigurării respectului şi protejării dreptului la viaţă privată, inclusiv în contextul comunicaţiilor digitale.

7.4 În 2014, MAE a continuat eforturile în domeniul acţiunilor interne şi internaţionale vizând prevenirea şi combaterea terorismului şi a altor riscuri asimetrice, în contextul multiplicării focarelor de criză teroristă şi al acutizării fenomenului luptătorilor terorişti străini. MAE a participat, în limitele competenţelor sale, la procesul interinstituţional destinat consolidării cadrului instituţional şi normativ intern de acţiune antiteroristă. La ONU, România a sprijinit politic, alături de statele UE, adoptarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate 2178 (2014) privind luptătorii terorişti străini.

7.5 În 2014, României i-a revenit postul de vicepreşedinte al celui de-al treilea Comitet Pregătitor al Conferinţei de Evaluare din 2015 (PrepCom III) a Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT).

NESECRET

40/97 NESECRET

În 2014, România a continuat demersurile pentru participarea în calitate de stat membru la toate regimurile de neproliferare şi controlul exporturilor. S-a reînnoit candidatura română la Regimul de control al tehnologiilor pentru rachete.

MAE a participat la procesul de pregătire a Summitului privind securitatea nucleară (Haga, martie 2014) şi a coordonat, în colaborare cu instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniul securităţii nucleare, participarea României la acest eveniment la cel mai înalt nivel. Cu acest prilej, România a confirmat îndeplinirea angajamentelor asumate la Summit-ul de la Seul (2012) şi asumarea unor angajamente suplimentare, cu perspectivă de realizare până la următorul Summit, în 2016.

MAE a acţionat ca România să implementeze obligaţiile decurgând din instrumentele multilaterale în domeniul dezarmării şi neproliferării, controlului exporturilor, transferurilor de arme şi produse şi tehnologii cu dublă utilizare. România a ratificat Tratatul privind comerţul cu arme la 2 aprilie 2014 şi a asigurat, pentru o perioadă de un an, preşedinţia Grupului de lucru general din cadrul Aranjamentului de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme convenţionale şi de produse şi tehnologii cu dublă utilizare. Totodată, România şi-a menţinut un profil activ şi vizibil în cadrul Agenţiei Internaţionale privind Energia Atomică.

7.6 În septembrie 2014, a fost inaugurat la Bucureşti sediul Biroului regional al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (O.I.F) pentru Europa Centrală şi de Est. Prin angajamentul MAE în plan regional, a crescut nivelul de reprezentare a O.I.F. în România, de la Antenă la Birou regional. MAE a exercitat preşedinţia Grupului Corespondenţilor Naţionali pentru Francofonie din Europa Centrală şi de Est şi a coordonat realizarea celui de-al VII-lea Program de burse doctorale şi postdoctorale „Eugen Ionescu”, în cooperare cu Agenţia Universitară a Francofoniei, precum şi a Programului de formare în limba franceză a funcţionarilor români, în cooperare cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei, Franţa, Federaţia Wallonie-Bruxelles şi Luxemburg.

8 DIPLOMAŢIA ECONOMICĂ

8.1 Securitatea energetică

Activitatea diplomatică în materie de securitate energetică a rămas conectată la priorităţile, obiectivele şi provocările actuale, urmărind consolidarea relaţiilor cu statele cu rol cheie în ecuaţia energetică, cu o atenţie aparte acordată dimensiunii regionale la Marea Neagră.

România s-a aflat într-un proces de redefinire a cadrului energetic strategic şi de repoziţionare în plan regional, context în care au fost promovate activ proiectele strategice pentru asigurarea securităţii energetice la nivel naţional şi european: continuarea eforturilor de atragere a investiţiilor străine în domeniul producţiei energetice interne a României şi în vederea maximizării potenţialului de producător, respectiv posibil exportator al ţării noastre (inclusiv pe relaţia China – participarea la obiective majore cum ar fi reactoarele 3 şi 4 ale CN Cernavodă şi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti); aprofundarea cooperării cu statele din regiune în vederea identificării celor mai eficiente modalităţi de realizare a obiectivelor comune privind integrarea pieţei energetice a UE (implementare coridoare de transport energetic pe

NESECRET

41/97 NESECRET

direcţiile Nord-Sud şi Est-Vest); continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură cu importanţă strategică precum gazoductul Iaşi-Ungheni (finalizat în luna august 2014) şi avansarea semnificativă a celor cu Ungaria şi Bulgaria; menţinerea unui dialog constant cu partenerii din regiune în vederea identificării celor mai eficiente modalităţi de conectare la Coridorul Sudic.

S-au realizat, de asemenea, paşi importanţi în promovarea potenţialului de producţie de energie electrică, respectiv de amplificare a rolului statului român de exportator de energie electrică în regiune, pe direcţia Rep. Moldova şi Balcanii de Vest. S-au obţinut rezultate concrete în avansarea proiectului AGRI, al cărui studiu de fezabilitate a fost prezentat în luna decembrie.

MAE s-a implicat activ şi în 2014 în pregătirea discuţiilor oficiale cu statele partenere în proiectele energetice la care România este parte. Printre cele mai importante dintre acestea menţionăm vizitele oficiale ale reprezentanţilor români în regiunea extinsă a Asiei Centrale şi de Est (Azerbaidjan, Turcia, respectiv China), în statele membre UE (Bulgaria, Ungaria, Austria), vizitele întreprinse de numeroşi demnitari străini în România, precum şi pregătirea consultărilor şi reuniunilor cu specific energetic la nivelul instituţiilor UE.

MAE a asigurat, totodată, reprezentarea şi participarea României la evenimentele cu caracter regional din sfera energetică, dintre care se evidenţiază cooperarea în format extins Vişegrad (dialog consolidat în 2014 prin acţiuni în format V4+ la Budapesta, Bruxelles şi Sofia pe tema iniţiativelor coridoarelor M.Egee-M.Baltică, respectiv coridorul vertical EL-BG-RO-HU).

8.2 Relaţiile cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)

MAE a continuat demersurile oficiale şi informale privind apropierea de organizaţie şi dialogul cu Secretariatul OCDE şi cu statele membre, în vederea creării condiţiilor pentru materializarea, în perspectivă, a candidaturii României de aderare la organizaţie.

La 15 octombrie 2014, a avut loc vizita la Bucureşti a secretarului general adjunct al OCDE, ocazie cu care s-au definit mai clar stadiul actual şi direcţiile colaborării bilaterale. În cadrul discuţiilor cu prim-ministrul şi ministrul afacerilor externe, s-a convenit organizarea, în 2015, a unui seminar România-OCDE la Bucureşti şi realizarea unei vizite la nivel înalt la Paris.

Cele mai importante evoluţii din 2015 din perspectiva participării României la activitatea structurilor de lucru OCDE au fost următoarele: Consiliul Concurenţei a devenit membru asociat la Comitetul pentru Concurenţă şi a fost lansat un program de evaluare, în cooperare cu OCDE şi Cancelaria prim-ministrului, a impactului legislaţiei interne asupra mediului concurenţial în trei domenii economice relevante (procesarea alimentelor, construcţiile, transportul de marfa); au fost continuate demersurile pentru aderarea României la Convenţia OCDE privind lupta împotriva corupţiei în tranzacţiile internaţionale şi la grupul de lucru respectiv (aderarea urmează a avea loc în martie 2015); România a participat, pentru prima dată, la Forumul global pentru transparenţă şi schimb de informaţii în domeniul fiscal şi a

NESECRET

42/97 NESECRET

semnat Convenţia OCDE privind asistenţa reciprocă în domeniul administrării politicii fiscale.

În cadrul procesului de reevaluare internă şi repoziţionare în raport cu organizaţia au fost solicitate instituţiilor româneşti propuneri de domenii de interes în dialogul structurat cu OCDE (sectoare, dosare, teme de cercetare, participare la proiecte/studii, inclusiv propuneri privind modul de finanţare), ca si poziţia faţă de nivelul şi perspectivele participării la structurile/comitetele OCDE (participant ad-hoc, observator sau participant cu drepturi depline).

MAE a asigurat coordonarea inter-instituţională în relaţia cu OCDE şi a iniţiat demersuri pentru plata şi simplificarea cadrului legal de plată a cotizaţiilor la organizaţie.

8.3 Relaţiile cu mediul de afaceri şi instituţii publice

MAE a urmărit constant menţinerea unui dialog deschis şi activ cu reprezentanţii mediului privat, inclusiv prin întâlniri bilaterale cu noua conducere a Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi participarea la evenimente organizate de aceasta.

Prin misiunile diplomatice din străinătate, MAE a continuat să sprijine instituţiile române în promovarea intereselor economice ale actorilor publici şi privaţi din România, precum şi în atragerea investiţiilor străine şi consolidarea parteneriatelor economice strategice. Au continuat eforturile de promovare a acestor obiective în regiuni cu potenţial economic semnificativ, în vederea consolidării tendinţei de diversificare a schimburilor economice.

MAE a urmărit, direct sau prin misiunile sale diplomatice, consolidarea legăturilor cu structuri asociative semnificative pentru mediul de afaceri din ţările partenere. Un exemplu semnificativ este continuarea dialogului, în diferite formate, cu American-Romanian Business Council (AMRO) şi American Chamber (AmCham).

Centrala MAE şi misiunile diplomatice au sprijinit activ delegaţiile româneşti participante la diverse manifestări în străinătate (vizite oficiale la nivel, evenimente sectoriale, expoziţii, misiuni economice), ca şi soluţionarea unor probleme cu impact asupra relaţiilor economice bilaterale ce afectează prezenţa României pe diferite pieţe ori activitatea investitorilor şi companiilor străine în ţara noastră.

S-a participat la reuniunile Consiliului de Export, Consiliului Consultativ pentru IMM-uri şi Comisiei Interdepartamentale pentru avizarea modalităţilor de încasare a creanţelor României din activitatea de comerţ exterior şi alte activităţi externe derulate înainte de 31 decembrie 1989. În cadrul acestui ultim organism a fost discutat cu precădere dosarul creanţelor cubaneze, în legătură cu care au fost convenite linii de acţiune pe termen mediu. MAE, prin DDEc, a contribuit, totodată, la finalizarea textului Strategiei Naţionale de Export a României 2014-2020. În cadrul dialogului instituţional cu Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Economiei (MEc), MAE a contribuit la reconfigurarea mai eficientă a reţelei de consilieri economici din străinătate şi a sprijinit demersurile MEc de redimensionare a acesteia.

NESECRET

43/97 NESECRET

Tot pe linia demersurilor de diplomaţie economică, MAE a încheiat un protocol de colaborare cu Institutul de Economie Mondială din Academia Română şi a finalizat negocierile tehnice cu Camera de Comerţ şi Industrie a României asupra textului unui nou protocol de colaborare. Documentele extind cadrul de cooperare inter-instituţională în vederea promovării intereselor economice româneşti în plan internaţional.

8.4 Conjunctură economică, relaţia cu instituţiile financiare internaţionale şi organisme cu vocaţie economică globală

Pe palier financiar multilateral, activitatea MAE (în cooperare cu alte instituţii de linie, în special Ministerul Finanţelor Publice), s-a concentrat pe următoarele aspecte principale:

- susţinerea procesului de extindere a ariei de operaţiuni a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/BERD către spaţiul Mediteranei de Sud-Est, precum şi a reformei interne a BERD sub aspectul configurării constituentelor sale şi a susţinerii reprezentării României;

- implicarea în activitatea inter-instituţională de finalizare cu succes a tuturor etapelor intermediare ale acordului de finanţare de tip preventiv cu FMI şi Comisia europeană.

MAE a continuat să monitorizeze, atât la nivel geografic, cât şi tematic, elementele geostrategice cu manifestare economică globală (SUA, UE28, zona euro, BRICS, instituţiile financiare internaţionale, forumurile informale precum G20 şi G8), dezvoltarea economiilor emergente, pieţe bursiere (de capital şi de mărfuri). În plus, s-a insistat pe segmentul de analiză şi prognoză pentru a susţine activitatea MAE în efortul de reprezentare externă, într-un context global marcat de volatilitate economico-financiară.

8.5 Activitatea MAE în domeniul cooperării internaţionale pentru dezvoltare

Activitatea s-a desfăşurat pe trei linii principale: elaborarea cadrului legal în domeniului asistenţei oficiale pentru dezvoltare; întărirea infrastructurii instituţionale; îndeplinirea angajamentelor internaţionale în domeniu.

Cu privire la adaptarea cadrului legal, urmare eforturilor întreprinse de MAE începând cu anul 2012 pe această linie, o nouă lege privind cooperarea pentru dezvoltare şi ajutorul umanitar a fost elaborată şi se află în prezent în procedura aprobării guvernamentale. Noua lege, dezbătută cu partenerii din cadrul societăţii civile, dar şi cu reprezentanţii instituţiilor de linie membre în Consiliul Consultativ privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare, îşi propune să contribuie la ameliorarea cadrului normativ şi administrativ intern, contribuind la creşterea predictibilităţii asistenţei pentru dezvoltare şi la simplificarea procesului intern de implementare a politicii naţionale în domeniu.

În privinţa eforturilor de întărire a infrastructurii instituţionale, au fost continuate progresele înregistrate în sensul întăririi transparenţei în utilizarea fondurilor Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare (AOD) prin organizarea licitaţiilor de proiecte şi

NESECRET

44/97 NESECRET

publicarea informaţiilor relevante cu privire la utilizarea fondurilor MAE pe această linie. Totodată, MAE s-a implicat activ în 2014 în proiectul realizării unei baze de date privind cheltuielile AOD, care să întărească transparenţa cheltuirii fondurilor în domeniu la nivelul tuturor instituţiilor româneşti.

În 2014, au fost întreprinşi paşi importanţi în îndeplinirea angajamentelor pe care România şi le-a asumat, prin Consensul de la Monterrey, în domeniul cooperării pentru dezvoltare. A crescut bugetul alocat prin linia bugetară a MAE la aproximativ 10.000.000 Euro, sumă de patru ori mai mare decât cea alocată în 2013 pentru proiectele similare.

De asemenea, în 2014 a intrat în vigoare primul acord privind cadrul general şi condiţiile de cooperare în domeniul dezvoltării, semnat între Guvernul român şi cel al Republicii Moldova, document care stabileşte, pentru prima dată, termenii de bază ai cooperării în domeniu cu principalul stat beneficiar de fondurile de asistenţă externă oferite de România. În conformitate cu angajamentele asumate de guvernul român, Republica Moldova este în 2014 cel mai mare beneficiar de fonduri de asistenţă externă furnizate de la bugetul special dedicat al MAE.

Au fost, totodată, continuate proiectele tradiţionale, implementate în colaborare cu Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND), respectiv cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Institutul Diplomatic Român, printre care: Şcoala Română de Dezvoltare, eveniment anual de educaţie pentru dezvoltare care reuneşte principalii actori naţionali şi parteneri internaţionali activi în domeniu, Forumul Organizaţiilor Neguvernamentale la Marea Neagră, proiect menit a întări legăturile dintre ONG-urile reprezentative din regiune în vederea dezvoltării de proiecte comune, programele MAE-IDR pentru diplomaţii din Republica Moldova şi Cursul de Reconstrucţie Post Conflict adresate experţilor din statele partenere prioritare.

8.6 Pregătirea participării României la Expoziţia Mondială de la Milano

În perioada 2011-2015, României îi revine preşedinţia Biroului Internaţional pentru Expoziţii (BIE). Totodată, îi revin calitatea de membru al Comisiei pentru Regulamente a BIE (2013-2015) şi aceea de membru al Steering Committee al Colegiului Comisarilor Generali pentru Expo Milano 2015. România şi-a anunţat oficial participarea la Expo Milano 2015 încă din anul 2011, fiind al cincilea stat din cei 148 de participanţi care s-au înregistrat formal şi prima ţară din Uniunea Europeană. Cadrul juridic al participării României este prevăzut de H.G. nr. 115/2011 pentru aprobarea participării României la Expoziţia Mondială 2015 „Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”, Milano, Italia, cu modificările ulterioare (H.G. 896/2013). Prin Decizia prim-ministrului nr. 214 din 14 mai 2013, a fost numit comisarul general al Secţiunii române pentru Expo Milano 2015.

În iulie 2014 a fost înfiinţat un Comitet Consultativ al mediului de afaceri pentru sprijinirea participării României la Expo Milano 2015, care a avut o primă reuniune cu participarea a peste 50 de societăţi cu un rol activ pe piaţa internă şi internaţională, care pot sprijini parcurgerea etapelor viitoare ale organizării şi participării la expoziţia mondială, în calitate de parteneri, prin expertiză, susţinerea ideatică şi materială.

NESECRET

45/97 NESECRET

La 6 noiembrie 2014, Comisia de organizare a aprobat Strategia inter-instituţională pentru participarea României la Expo Milano 2015, document programatic care are rolul de a stabili obiectivele specifice, activităţile şi indicatorii de performanţă pentru pregătirea şi participarea la expoziţia mondială.

În perioada octombrie-decembrie 2014 au fost derulate procedurile de achiziţie publică pentru construirea şi amenajarea pavilionului naţional. La sfârşitul anului 2014 au fost finalizate lucrările la fundaţia pavilionului.

Bugetul MAE cuprinde un program bugetar multianual 2014-2016 pentru participarea României la Expo Milano 2015, în cuantum total de cca. 3,5 milioane euro.

9 DEZVOLTAREA CADRULUI JURIDIC AL RELAŢIILOR EXTERNE

În cursul anului 2014 au fost semnate două tratate bilaterale având o semnificaţie specială pentru relaţiile bilaterale româno-ucrainene, respectiv Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind măsuri de creştere a încrederii şi securităţii, semnat la Kiev, la 10 martie 2014, precum şi Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev, la 2 octombrie 2014.

A fost elaborat proiectul Legii pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie şi prezentat spre adoptare în Parlamentului României.

A continuat procesul de negocieri cu Bulgaria pentru soluţionarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră. O nouă întâlnire la nivel de experţi a avut loc la Sofia la 19 februarie 2014.

La 21 iulie 2014, Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Comisia Naţională de Drept Internaţional Umanitar şi cu Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, a organizat o reuniune dedicată Curţii Penale Internaţionale, prin care a fost celebrată ziua justiţiei penale internaţionale, cu participarea, în calitate de vorbitor principal, a procurorului Curţii Penale Internaţionale. Cu acest prilej, procurorul Curţii Penale Internaţionale a avut întrevederi bilaterale cu ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei şi procurorul general al României.

Cu prilejul celei de-a XIII-a sesiuni a Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (8-17 decembrie 2014), România a fost aleasă în Biroul Adunării Statelor Părţi, prin consens, pentru un mandat de trei ani. Recomandarea actualului Birou al Adunării Statelor Părţi reprezintă o recunoaştere a demersurilor consistente şi constante ale României de sprijinire a acestei instanţe penale internaţionale şi consolidează profilul României de susţinător activ al activităţii Curţii Penale Internaţionale.

În cursul anului 2014, Ministerul Afacerilor Externe a exercitat, la nivel de secretar de stat, preşedinţia Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar (CNDIU), organ consultativ al Guvernului cu atribuţii legate de îndeplinirea obligaţiilor ce revin României în baza tratatelor internaţionale din domeniul dreptului umanitar. În această calitate, MAE-DDIT a asigurat participarea în juriul ediţiei a VII-a a

NESECRET

46/97 NESECRET

concursului de Drept Umanitar şi Dreptul Refugiaţilor „Nicolae Titulescu”, CNDIU figurând printre organizatorii acestui concurs.

Au continuat demersurile bilaterale şi multilaterale pentru a determina Ucraina să nu treacă la implementarea fazei de dezvoltare completă a proiectului canalului de navigaţie realizat în Delta Dunării (proiectul „Bâstroe”), până la asigurarea conformităţii cu normele dreptului internaţional. „Dosarul Bâstroe” rămâne sub supravegherea Convenţiilor de la Berna, Espoo şi Aarhus.

Au fost susţinute intervenţii pe toate temele de interes aflate pe agenda Comisiei VI a Adunării Generale a ONU (raportul CPI, raportul CIJ, raportul CDI). S-a participat activ la întâlnirile experţilor în drept internaţional public din cadrul Consiliului Europei, respectiv din cadrul Secretariatului General al Consiliului European.

În cursul anului 2014, delegaţia României a participat la negocierea Convenţiei pentru aplicarea Regulilor privind transparenţa în arbitrajul investiţional în cadrul Comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional. Textul Convenţiei pentru aplicarea Regulilor privind transparenţa în arbitrajul investiţional a fost finalizat şi adoptat la cea de-a 69-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

A fost acordată asistenţă de specialitate ministerelor de resort în privinţa aspectelor de drept internaţional în procesul de negociere, semnare şi intrare în vigoare a tratatelor internaţionale bilaterale şi multilaterale din domeniul militar, economic, financiar, al muncii şi securităţii sociale, al justiţiei şi afacerilor interne, transporturi şi din alte de domenii.

În perioada 1 ianuarie 2014 – 5 decembrie 2014 au fost semnate pentru România şi Guvernul României 38 de tratate (din care 28 bilaterale, şase multilaterale şi patru în calitate de stat membru al UE), au fost îndeplinite procedurile pentru intrarea în vigoare a 61 de tratate (din care 40 bilaterale, 10 multilaterale şi 11 în calitate de stat membru UE) şi au intrat în vigoare pentru România şi Guvernul României 54 de tratate (din care 48 bilaterale şi 6 multilaterale).

10 SERVICIILE CONSULARE

În 2014, volumul şi complexitatea activităţii consulare, sub toate aspectele sale, s-a menţinut la un nivel la fel de ridicat ca şi cel constatat în cursul anului 2013.

Presiunea deosebită, exercitată atât asupra reţelei consulare, cât şi a Departamentului Consular, a dus la continuarea identificării de noi soluţii de îmbunătăţire a instrumentelor consulare, pe de o parte, cât şi la sporirea eforturilor de finalizare a proiectelor informatice aflate în implementare (componentele sistemului integrat E-Cons).

Au continuat demersurile de conştientizare a cetăţenilor români aflaţi în străinătate ca turişti sau rezidenţi. Prin acest mecanism la care Departamentul Consular a apelat în ultimii doi ani, se doreşte o concentrare a eforturilor şi pe latura preventivă, în acelaşi timp cu activitatea susţinută pentru soluţionarea multitudinii speţelor consulare.

NESECRET

47/97 NESECRET

Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate s-au confruntat cu o creştere continuă a numărului de servicii consulare solicitate de către cetăţenii români din străinătate, iar presiunea exercitată asupra diplomaţilor cu atribuţii consulare şi funcţionarilor consulari a fost din ce în ce mai accentuată, în condiţiile constrângerilor bugetare şi ale reducerii personalului survenite în ultima perioadă.

Pentru a veni în sprijinul numărului tot mai mare de cetăţeni români aflaţi în străinătate, dar şi pentru creşterea performanţei activităţii consulare, Ministerul Afacerilor Externe a trecut la implementarea proiectului informatic integrat, denumit generic E-Cons, care integrează mai multe sisteme informatice adecvate domeniului consular, care presupun modificarea substanţială a activităţii exercitate până în prezent.

Ca urmare a lansării proiectului, la 3 octombrie 2014, acesta a intrat în etapa de implementare. Începând din mai 2014, Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) a asigurat, în etape prestabilite, preluarea tuturor apelurilor telefonice destinate MDOC şi a răspuns solicitărilor cetăţenilor români prin asigurarea de ture operative, fără întrerupere. Prin intermediul CCSCRS, personalul specializat a asigurat 24 ore/7 zile asistenţă consulară atât în ceea ce priveşte informarea publicului asupra serviciilor consulare prestate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cât şi în cazul producerii unor situaţii de urgenţă în care au fost implicaţi cetăţeni români, în afara frontierelor (accidente, îmbolnăviri, decese, arestări, riscuri de securitate cauzate de acţiuni teroriste, acte furate ori pierdute sau alte situaţii de urgenţă).

Zilnic, la Direcţia Relaţii Consulare din MAE au fost înregistrate numeroase lucrări, care provin de la alte autorităţi publice, instituţii, organizaţii, asociaţii, de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare române în străinătate sau de la cele străine acreditate pe teritoriul României, alte persoane juridice, precum şi petiţii adresate de cetăţeni, pe diverse teme. În 2014, au fost procesate circa 40.000 de documente, prin Registrul Electronic al Documentelor (RED).

La 30 iunie 2014 a fost adoptată, prin ordin al ministrului de externe, o nouă metodologie de elaborare, aprobare şi actualizare a Manualului de proceduri consulare, prin care acest instrument de lucru să fie informatizat şi, astfel, actualizat în timp real. Prima etapă a constat în revizuirea Manualului de proceduri consulare, integrându-se în cuprinsul acestuia toate instrucţiunile adoptate între timp şi aplicabile în prezent. Pentru asigurarea publicităţii Manualului la nivelul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare din străinătate, forma sa consolidată a fost postată, în format electronic, în Sistemul Naţional de Informaţii privind Vizele (SNIV – platforma e-Learning).

După adoptarea noii proceduri, s-a trecut la realizarea în timp real a actualizării Manualului. Astfel, în paralel cu transmiterea de noi instrucţiuni prin circulare, s-au operat modificările şi completările corespunzătoare în textul Manualului, în varianta electronică afişată pe SNIV/E-Cons.

În vederea asigurării funcţionării la standarde maxime şi fără impedimente tehnice a tuturor sistemelor dezvoltate de către Departamentul Consular în anul 2014, ca

NESECRET

48/97 NESECRET

urmare a demersului amplu de modernizare şi adaptare a instrumentelor consulare la standardele tehnologice ale secolului al XXI-lea, a fost creat Biroul de monitorizare activitate consulară. Personalul specializat, desemnat să monitorizeze activitatea sistemelor informatice – Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetăţeni, Portalul pentru facilitarea solicitării vizelor - eViza, Sistemul Naţional de Informaţii privind Vizele – SNIV, Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate – CCSCRS, Registrul Electronic al Documentelor – RED – a trecut la utilizarea mijloacelor electronice de procesare pentru administrarea şi gestionarea operativă a situaţiilor care implică acordarea suportului tehnic de specialitate pentru funcţionarea eficientă a acestora. Biroul de monitorizare a fost echipat cu aparatură electronică de ultimă generaţie prin intermediul căreia este posibilă desfăşurarea activităţii, acest demers raliindu-se eforturilor iniţiate pe linia modernizării activităţii consulare.

Reprezentanţii Direcţiei Consulare au fost implicaţi în diverse proceduri având ca obiect elaborarea, avizarea sau dezbaterea unor proiecte de acte normative cu incidenţă în activitatea consulară. În 2014, au participat la dezbaterile din comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului României pe marginea unor proiecte de acte normative cu incidenţă în domeniul consular (în materia taxelor consulare, a procedurilor de supralegalizare / apostilare, de eliberare a documentelor de călătorie şi a procedurilor în materia cetăţeniei române).

În urma demersurilor Ministerului Afacerilor Externe a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2014 pentru modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. Principalele modificări operate prin actul normativ adoptat au vizat eliminarea taxelor consulare pentru o serie de servicii. Astfel au fost eliminate în totalitate taxele consulare pentru următoarele categorii de servicii: înscrierea certificatelor de naştere străine în registrele de stare civilă româneşti pentru minorii până la 6 ani, dacă cererea se depune în termen de 6 luni de la data înregistrării naşterii la autorităţile străine; eliberarea titlurilor de călătorie pentru minorii cu vârsta de până la 6 ani, dar şi pentru victimele traficului de persoane, pentru cetăţenii români evacuaţi din zone de conflict sau în urma atentatelor teroriste, a dezastrelor naturale precum şi a altor situaţii de criză. În actul normativ de modificare a Legii 198/2008, s-au prevăzut gratuităţi pentru cetăţenii români din afara graniţelor ţării aflaţi în situaţii deosebite, gratuităţi care vizează: eliberarea titlurilor de călătorie pentru cetăţenii români evacuaţi din regiunile afectate de conflicte armate, atentate teroriste, dezastre naturale şi alte situaţii de criză, precum şi pentru victimele traficului de persoane, înregistrarea decesului cetăţenilor români în străinătate, eliberarea paşapoartelor mortuare şi eliberarea titlurilor de călătorie necesare reîntoarcerii în ţară a minorilor neînsoţiţi, cât şi a victimelor traficului de persoane. Obiectivul principal al iniţiativei Ministerului Afacerilor Externe l-a constituit reducerea presiunii fiscale asupra cetăţenilor români din străinătate, în contextul crizei economice şi financiare globale din ultimii ani. În context, reamintim că reducerea taxelor consulare a reprezentat o preocupare permanentă şi constantă a Ministerului Afacerilor Externe.

MAE a continuat procesul de negociere pentru încheierea de acorduri privind scutirea de la obligativitatea obţinerii vizelor pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi/sau de serviciu cu următoarele state. În 2014, a intrat în vigoare acordul cu

NESECRET

49/97 NESECRET

Autoritatea Naţională Palestiniană cu privire la paşapoartele diplomatice. S-au parafat acorduri cu Emiratele Arabe Unite (paşapoarte diplomatice), Sultanatul Oman (paşapoarte diplomatice, de serviciu şi speciale), Kârgâstan (paşapoarte diplomatice şi de serviciu), Cuba (paşapoarte diplomatice, de serviciu şi oficiale). Au început negocierile pentru încheierea de acorduri cu Arabia Saudită (paşapoarte diplomatice), Qatar (paşapoarte diplomatice), Egipt (paşapoarte diplomatice), Kuweit (paşapoarte diplomatice, speciale şi de serviciu), Bahrain (paşapoarte diplomatice şi de serviciu/ speciale), Azerbaidjan (paşapoarte de serviciu), Indonezia (paşapoarte diplomatice), Siria (paşapoarte diplomatice), Sri Lanka (paşapoarte diplomatice).

În 2014 s-a semnat Acordului bilateral româno-ucrainean privind micul trafic de frontieră. Negocierile s-au încheiat la Kiev (7-11 martie 2014). La 1 aprilie 2014, acordul a fost semnat ad referendum de miniştrii de externe. La 2 octombrie 2014 a fost semnat la Kiev de prim-miniştrii României şi Ucrainei.

Reprezentanţii MAE au participat la lucrările din grupurile de lucru ale Consiliului UE şi Comisiei Europene pe teme consulare: reuniunea Comitetului privind documentele de călătorie constituit în baza Deciziei nr. 1105/2011 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind lista documentelor de călătorie care conferă titularului dreptul de trecere a frontierelor externe şi pe care se poate aplica o viză şi privind un mecanism de creare a acestei liste; reuniunile grupurilor de lucru COCON (cooperare consulară) - propunerea de Directivă privind protecţia consulară a cetăţenilor Uniunii în străinătate, prin care se intenţionează a se înlocui Decizia (CE) 553/1995 privind protecţia cetăţenilor Uniunii Europene prin reprezentanţele diplomatice şi consulare; reuniunile grupurilor de lucru ale Comisiei Europene în domeniul documentelor de călătorie (Reuniunea Comitetului privind formatul uniform de vize - Comitetul art. 6), diverse reuniuni şi consultări periodice, pe tematică de specialitate, organizate atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional cu omologii din celelalte state membre UE; reuniunea grupului de lucru VISA pentru monitorizarea modificărilor legislative privind politica uniformă de vize şi punerea în practică a acesteia. În cadrul grupului de lucru VISA s-a pregătit adoptarea Deciziei nr. 565/2014 privind introducerea unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoaşterea unilaterală de către Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naţionale ale acestora pentru tranzitul sau şederea preconizată pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depăşeşte 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile şi de abrogare a Deciziilor nr.895/2006/CE şi 582/2008/CE ale Parlamentului European şi Consiliului UE. Conform prevederilor acesteia, începând cu data de 11 iulie 2014, România a recunoscut ca echivalente cu vizele naţionale, pentru tranzit şi şederi care nu depăşesc 90 de zile în oricare 180 de zile, atât vizele Schengen, cât şi vizele (de scurtă şi lungă şedere) şi permisele de şedere eliberate de către autorităţile din Bulgaria, Cipru şi Croaţia.

La 6 februarie 2014, au fost notificate statele terţe aflate pe lista pozitivă a UE (Anexa II a Regulamentului 539/2001) care menţin cerinţa obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în aceste state: Australia, Canada, Japonia şi SUA.

S-a asigurat participarea constantă a României la reuniunile tripartite (până în prezent fiind organizate patru astfel de reuniuni) organizate la Bruxelles în formula

NESECRET

50/97 NESECRET

Comisia Europeană-statul terţ notificat-statul membru care a notificat situaţia de nereciprocitate. În cadrul acestor reuniuni s-au abordat subiecte de interes comun, precum descrierea criteriilor ce trebuie îndeplinite pentru a avea acces în programul Visa Waiver.

A fost întărită prezenţa României în străinătate prin extinderea reţelei consulare onorifice, prin inaugurarea a 10 consulate onorifice: Limasol (Cipru), Mombasa (Kenya), Klaipeda (Lituania), Venlo şi Rotterdam (Olanda), Peshawar (Pakistan), Eskisehir, Iskenderun şi Trabzon (Turcia) şi Kampala (Uganda)

Au fost întreprinse demersuri în legătură cu epidemia de febră virală hemoragică produsă de virusul Ebola (EVD), având în vedere alerta instituită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. S-au dispus măsuri pentru furnizarea de norme de protecţie pe termen scurt şi lung a personalului MAE aflat la misiunile diplomatice şi oficiile consulare şi pentru evaluarea riscului pe care îl pot reprezenta anumiţi cetăţeni terţi care solicită vize de intrare în România, şi care provin din zona de risc sau au călătorit în zona de epidemie cu 21 de zile înainte de solicitarea vizei române.

Departamentul Consular al MAE a participat activ la lucrările Comitetului Naţional Ebola, organism special creat pentru a preveni apariţia virusului Ebola pe teritoriul României. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României (MD/OC) au fost informate cu privire la zona/statele în care au fost confirmate cazuri de Ebola (conform paginii web a OMS: Guineea, Liberia, Sierra Leone şi Nigeria, dar şi R.D. Congo), la manifestările caracteristice ale EVD, precum şi cu privire la măsuri minimale de prevenire a infecţiei. A fost actualizată în permanenţă pagina oficială de internet (www.mae.ro) care conţine informaţii utile privind regimul de călătorie şi starea de securitate din diferite ţări ale lumii, precum şi asistenţa consulară care poate fi acordată cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite în străinătate. În acest sens, încă de la primele confirmări cu privire la riscul de infestare cu febră virală hemoragică (produsă de virusul Ebola), au fost postate atenţionări de călătorie adresate cetăţenilor români care călătoresc în străinătate. S-au înaintat adrese prin care se recomandă instituţiilor competente care asigură supravegherea punctelor de trecere a frontierei de stat a României să aibă în vedere efectuarea unor controale suplimentare în contextul răspândirii virusului Ebola. Misiunile diplomatice ale României din ţările afectate au transmis cu celeritate liste cu cetăţenii români aflaţi în evidenţele misiunilor, cât şi pe lângă ambasadele ţărilor afectate de ebola, în vederea obţinerii numărului de vize eliberate cetăţenilor români. În paralel, s-au contactat şi s-a menţinut în permanenţă legătura cu reprezentanţii firmelor româneşti care au personal cetăţeni români aflaţi în Africa de Vest, pentru monitorizarea sosirilor acestora în România.

MAE a lansat, la 14 mai 2014, la Aeroportul Henri Coandă, Terminalul Plecări Internaţionale, în zona de tranzit, primul Infochioşc cu informaţii de călătorie. Totodată a fost lansată aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă”, o aplicaţie pentru telefoane inteligente / tablete, destinată cetăţenilor români care călătoresc în străinătate – proiect înscris în strategia Ministerului de diversificare a serviciilor consulare şi a mijloacelor de comunicare cu cetăţenii români.

În cadrul unei campanii de informare demarate de MAE, au fost organizate evenimente sau acţiuni de promovare, în cadrul cărora s-au distribuit materiale

NESECRET

51/97 NESECRET

informative cetăţenilor români care se deplasează în străinătate. A continuat colaborarea cu Centrul Infoeuropa prin acţiuni de informare consulară destinate diseminării materialelor informative elaborate pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în străinătate.

S-a încheiat cu Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane un Protocol de Colaborare pentru implementarea unei campanii de informare a cetăţenilor români care doresc să lucreze în străinătate. Campania, care s-a desfăşurat în intervalul 2013-2014, a avut rolul de a atrage atenţia cetăţenilor români asupra fenomenului traficului de persoane, în general, şi a tendinţei de exploatare a victimelor traficului de persoane, îndeosebi prin muncă forţată. Planul comun de acţiune pentru implementarea campaniei de informare s-a concretizat prin distribuirea unor materiale de promovare: spot de prezentare menit să atragă atenţia cetăţenilor români asupra fenomenului traficului de persoane, în general, şi a tendinţei de exploatare a victimelor traficului de persoane îndeosebi prin muncă forţată; film de scurt metraj – expunerea unui caz real; pliant „Sfaturi utile pentru cetăţeanul român care doreşte să lucreze în străinătate”.

S-au organizat, în cadrul campaniei de informare, întâlniri la Colegiul Tehnic Traian, Colegiul Tehnic Petru Rareş, Colegiul Tehnologic Grigore Cerchez, Grupul Şcolar Industrial Dacia, Colegiul Naţional Matei Basarab, unde a fost abordată cazuistica diversă a activităţii consulare. Au fost distribuie materiale de promovare (flyere, pliante, creioane) referitoare la aceasta.

Pe planul utilizării fondurilor europene nerambursabile prin programele Facilitatea Schengen şi Fondul Frontierelor Externe, alocate implementării Acquis-ului Schengen în domeniul consular, pentru finanţarea unor proiecte de modernizare a activităţii consulare, în 2014 s-au derulat prin Fondul Frontierelor Externe – FFE (4.193.000 euro) proiecte de continuare a lucrărilor de reamenajare şi modernizare a oficiilor consulare; completarea şi modernizarea infrastructurii IT pentru sisteme tehnice specifice şi sisteme de emitere a vizei; achiziţionarea de echipamente de birotică, mobilier şi elemente de securitate; perfecţionarea pregătirii personalului tehnic de specialitate din MAE; implementarea unui sistem de gestionare centralizată şi evidenţă a alarmelor generate de echipamentele de comunicaţii şi de securitate instalate la oficiile consulare. Au fost finalizate lucrări de reamenajare la standarde Schengen, finanţate din FFE, pentru un număr de opt secţii consulare (Alger, New York, Ashabat, Beirut, Beijing, Minsk, New Delhi şi Vârşeţ), iar pentru alte unsprezece secţii consulare proiectele sunt în curs de iniţiere (Abuja, Rabat, Erevan, Cape Town, Pretoria, Cernăuţi, Washington, Hanoi, Teheran, Havana, Tripoli). Reamenajările au vizat executarea de lucrări de construcţii-montaj în spaţiile de lucru cu publicul, respectiv punctul de control acces şi zona de acces a publicului în clădirile consulare, sala de aşteptare, zona de ghişee şi birourile funcţionarilor consulari. Rezultatele utilizării fondurilor europene nerambursabile alocate prin FFE pentru implementarea acquis-ului Schengen în domeniul consular sunt următoarele: oficii consulare reamenajate conform acquis-ului Schengen: 8; oficii consulare dotate cu birotica, mobilier şi elemente de securitate: 24. Au fost, de asemenea derulate proiectele de perfecţionarea pregătirii personalului tehnic de specialitate din MAE, în domeniul întreţinerii funcţionării echipamentelor specifice de securitate, instalate la oficiile consulare (comunicaţii, supraveghere video, alarmare); implementarea unui sistem de gestionare centralizată şi evidenţă a alarmelor generate de echipamentele

NESECRET

52/97 NESECRET

de comunicaţii şi cele de securitate instalate la oficiile consulare; creşterea gradului de eficienţă a activităţii de emitere a vizelor şi crearea condiţiilor necesare pentru monitorizarea şi administrarea eficientă a activităţii din cadrul sistemelor SNIV şi E-Visa, prin achiziţionarea dotărilor IT&C necesare Comitetului Decizional din cadrul Departamentului Consular al MAE.

Prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacitaţii Administrative – PODCA (43.692.675,3 lei), s-au derulat proiectele: crearea unui Centru de contact şi suport pentru cetăţenii români din străinătate; înfiinţarea unui portal electronic pentru facilitarea procesului de obţinere a vizelor – E-Viza.

Prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice – POSCCE (31.500.000 lei, 18 luni) s-a derulat proiectul “Noi măsuri de modernizare şi management integrat al serviciilor pentru cetăţeni”, având ca obiectiv general implementarea unui sistem informatic integrat de eficientizare şi modernizare a serviciilor publice oferite cetăţenilor români, ce va garanta creşterea eficienţei, eficacităţii şi calităţii serviciilor asigurate de MAE, alături de accesul facil la serviciile administraţiei publice, inclusiv prin eficientizarea activităţilor interne ale instituţiei utilizând mijloace specifice tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei.

În cadrul Centrului de Instruire pentru Personalul Consular – CIPC au continuat programele de pregătire, dezvoltând patru module de perfecţionare în domeniul consular. Categoriile de personal cărora s-au adresat temele derulate au fost reprezentate de personalul diplomatic, consular şi de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum şi alte categorii de personal din cadrul unor instituţii cu care MAE a încheiat parteneriate de colaborare, într-un proces de actualizare continuă a informaţiilor consulare, ţinând cont de caracterul dinamic al domeniului de activitate. În egală măsură, personalul diplomatic şi consular aflat în procedură de trimitere în misiune permanentă sau temporară, calificat în urma concursului anual de ocupare a posturilor vacante din exterior, a beneficiat de un modul de pregătire intensivă în materie consulară. Tematicile dezvoltate pe parcursul modulelor au avut în vedere subiecte de studiu variate, pentru o acoperire largă a sferei consulare, şi au pus accent pe activitatea consulară de bază, prin includerea în curricula de studiu a aspectelor teoretice, dar mai cu seamă a unor sesiuni de instruire practică.

În 2014, Centrul de Instruire pentru Personalul Consular (CIPC), în colaborare cu Centrul Operaţional pentru Situaţii de Urgenţă şi Criză (COSUC), a organizat un nou modul de pregătire privind “Managementul situaţiilor de criză”. Caracterul continuu al seminarului de lucru a fost determinat, pe de o parte, de frecvenţa, amploarea, complexitatea şi diversificarea situaţiilor de criză din perioada recentă cu implicarea cetăţenilor din străinătate, iar pe de altă parte, de fluxul resurselor umane în rândul voluntarilor participanţi la curs.

Pe parcursul anului 2014, modulele de pregătire consulară au fost completate cu etape de pregătire, în format individual, dezvoltate de către reprezentanţii CIPC cu personalul diplomatic, consular şi de specialitate desemnat să preia atribuţii consulare în cadrul reprezentanţelor diplomatice ale României.

NESECRET

53/97 NESECRET

Au fost reluate sesiunile de analiză şi instruire pe parcursul desfăşurării concediilor de odihnă în România pentru personalul diplomatic/consular aflat în misiune permanentă în străinătate. Discuţiile au pus accent pe specificul activităţii oficiului consular sau al secţiei consulare unde îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză, precum şi pe elementele de noutate ale cadrului normativ în materie şi ultimele instrucţiuni în materie consulară.

Centrul de Instruire a continuat colaborarea cu experţi din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi cu lectori aparţinând instituţiilor din cadrul administraţiei publice sau organizaţiilor neguvernamentale. Au fost continuate şi programele de colaborare cu Institutul Diplomatic Român, precum şi cu alte instituţii de profil care gestionează domenii de interes pentru activitatea consulară. Centrul de Instruire pentru Personalul Consular a găzduit un grup de reprezentanţi diplomatici din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Afganistan, ca parte a unui program pilot de pregătire, desfăşurat în 2014, la Bucureşti, şi organizat de Ministerul Afacerilor Externe din România şi Institutul Diplomatic Român, în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare România. Au fost prezentate, detaliat, noile abordări legislative în materie consulară, precum şi principalele funcţii consulare ce guvernează activitatea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. Au fost redate structura, modul de organizare şi avantajele programelor de pregătire consulară în domenii de maximă relevanţă pentru România, având în vedere aderarea la spaţiul Schengen (Codul Comunitar de Vize, tehnici de interviu, organizarea secţiilor consulare la standarde Schengen etc.), fiind efectuată, cu aceeaşi ocazie, şi o scurtă vizită a secţiei consulare model din cadrul Centrului de Instruire pentru Personalul Consular, dotată la standarde Schengen, şi a facilităţilor sediului.

Pornind de la specificul activităţii Ministerului Afacerilor Externe şi atribuţiile instituţiei în domeniul accesului la informaţii publice, Centrul de Instruire pentru Personalul Consular a organizat, în decursul anului 2014, în strânsă cooperare cu Primăria Municipiului Bucureşti, un seminar de lucru cu tema „Comunicarea şi relaţiile publice în sistemul administrativ românesc”. Prin derularea seminarului, CIPC a extins schimbul de expertiză în materie în vederea unei informări conştiente şi prompte a publicului şi în special a solicitanţilor de servicii consulare, a unei încadrări corecte a informaţiilor de interes public, dar şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a relaţiilor interinstituţionale.

Promovarea activităţii CIPC şi a facilităţilor sediului său a fost încadrată cu caracter continuu, ca acţiuni de imagine, în cadrul proiectelor derulate de către MAE fie ca principal gestionar, fie în calitate de partener alături de alte instituţii, în varii domenii de interes, în special gestionarea migraţiei. Au fost avute în vedere, astfel, informaţii utile în pregătirea personalului diplomatic şi consular pentru spaţii cu specific regional, dezvoltare multiculturală şi aspecte tradiţionale din zone de interes cu potenţial migrator.

A fost organizată o reuniune pe teme consulare, sub genericul „Instrumente şi concepte de modernizare a activităţii consulare”, de preşedinţia-în-exerciţiu română a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP).

Au fost expuse proiectele finalizate sau aflate în curs de implementare la nivelul instituţiei, vizând modernizarea şi eficientizarea activităţii consulare, programele de

NESECRET

54/97 NESECRET

instruire şi formare continuă a personalului consular, precum şi vizite de lucru, inclusiv a sediului CIPC. Reprezentanţii CIPC şi-au adus contribuţia, alături de ceilalţi experţi ai Departamentului Consular, la actualizarea instrucţiunilor în materie consulară şi a principalului instrument de lucru, respectiv “Manualul de proceduri consulare”.

În 2014, au fost gestionate următoarele crize pe planul relaţiilor consulare: situaţia navei MT Kerala, dispărută pe ruta Angola-Nigeria, în ianuarie; accidentul rutier produs în Ungaria - 7 februarie 2014; asistenţa consulară acordată cetăţenilor români în urma inundaţiilor produse în Gökçeada, Turcia– 1-2 mai 2014; asistenţa consulară acordată cetăţenilor români în urma inundaţiilor produse în Bulgaria – 21 iunie 2014; accidentul rutier produs în apropierea oraşului Alicante, Spania – 22 iulie 2014; activarea celulei de criză la nivelul MAE ca urmare a catastrofei aviatice din estul Ucrainei – 17 iulie 2014; activarea celulei de criză la nivelul MAE pentru acordarea de asistenţă consulară cetăţenilor români aflaţi în Fâşia Gaza; prima operaţie de evacuare a cetăţenilor români şi a membrilor familiilor acestora din Fâşia Gaza -14 iulie 2014; a doua operaţie de evacuare a cetăţenilor români şi a membrilor familiilor acestora din Fâşia Gaza – 21 iulie 2014; a treia operaţiune de evacuare a cetăţenilor români şi a membrilor familiilor acestora din Fâşia Gaza – 8 august 2014; evacuări din Libia; gestionarea cazului pelerinilor români blocaţi în Cisiordania; accidentul aviatic Air Algérie – 24 iulie 2014; cetăţeni români surprinşi de inundaţii şi alunecări de teren în insula Thassos – 3 septembrie 2014; marinar român ostatic de pe nava King-Jesus din Nigeria – 19 septembrie 2014; evacuări din Siria.

În 2014, s-au prestat următoarele servicii consulare: documente de călătorie – 189727; vize – 89113; legalizări/acte notariale/autentificări – 298357; acte de stare civilă – 90231; procurare acte din România/clarificări cetăţenie – 25845; redobândirea cetăţeniei române – 55553.

În 2014, în cadrul Centrului Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu (CNPDS), a fost sprijinită realizarea unor proiecte de promovare a României: „Ambasadorii Turismului Românesc”; “România Promovată prin Valori” (în parteneriat cu Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism). Lansarea proiectului a avut loc cu ocazia galei “Ambasadori ai Turismului Românesc”. Personalităţi marcante româneşti au primit titulatura onorifică de “ambasadori ai turismului românesc” şi menirea de a promova imaginea României în lume, fără a primi o remuneraţie. În conformitate cu prevederile art.8 alin.1, lit. u), din Legea nr.248/2005, privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate cu modificările şi completările ulterioare, ministrul afacerilor externe a aprobat în anul 2014 eliberarea de paşapoarte diplomatice electronice „ambasadorilor turismului românesc”, documente de călătorie emise de MAE în scopul facilitării reprezentării de către aceştia a intereselor statului român, atunci când călătoresc în străinătate în misiuni oficiale. La prima Gală „Ambasadorii Turismului Românesc” au fost desemnaţi “ambasadori ai turismului românesc” Grigore Leşe, Elisabeta Lipă, Ilie Năstase, Ivan Patzaichin, Ştefan Popa Popas, Gabriela Szabo, Iolanda Balaş Soter şi Gheorghe Zamfir. Ceremonia de înmânare a paşapoartelor diplomatice româneşti a avut loc la MAE, la 17 ianuarie 2014. La a doua Gală „Ambasadorii Turismului Românesc”, au primit titlul de “ambasadori ai turismului românesc” Octavian Bellu, Mariana Bitang, Constantin Chiriac, Nadia Comăneci, Helmut Duckadam, Maia Morgenstern, Oana Pelea, Dumitru Prunariu, Dan Puric, Dinu Săraru, Ovidiu Lipan

NESECRET

55/97 NESECRET

Ţăndărică şi Nicolae Voiculeţ. Ceremonia de înmânare a paşapoartelor diplomatice româneşti a avut loc la Ministerul Afacerilor Externe, la 6 martie 2014. La a treia Gală „Ambasadorii Turismului Românesc”, Simona Halep, Horia Tecău, Alexandru Tomescu, Mihai Covaliu, Ionuţ Budişteanu şi Aninia Maria Ciuciu au devenit reprezentanţi de seamă ai spaţiului românesc pentru vizitatorii din afara ţării. Au primit şi titlul de „ambasadori ai turismului românesc”. Ceremonia de înmânare a paşapoartelor diplomatice a avut loc la Guvernul României, la 7 iulie 2014.

În 2014, CNPDS a continuat implementarea unei serii de modificări ale aplicaţiei e-Pass în procesul de preluare de date şi evidenţă a cererilor de eliberare a paşapoartelor simple electronice şi temporare de la misiunile diplomatice/oficiile consulare, în vederea fluidizării fluxurilor de preluare şi emitere a documentelor de călătorie şi a evidenţei cererilor din sistemul informatic integrat.

În perioada în care României i-a revenit preşedinţia în exerciţiu a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), a fost organizată o reuniune cu tema „Instrumente şi concepte de modernizare a activităţii consulare”, în cadrul căreia s-a făcut o prezentare a sistemului integrat de management al documentelor de călătorie (e-Pass). Au fost evidenţiate beneficiile aduse de introducerea sistemului e-Pass în cadrul activităţii consulare. De asemenea, au fost explicate fluxurile de preluare a cererilor şi eliberarea documentelor de călătorie desfăşurate la CNPDS (paşapoarte diplomatice şi de serviciu) şi al misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României din străinătate (paşapoarte simple electronice şi temporare, titluri de călătorie - atât pentru cetăţenii români, cât şi pentru cetăţenii străini).

În scopul eficientizării activităţii consulare şi pentru a veni în întâmpinarea cetăţenilor români din străinătate, a fost creat un sistem facil de verificare a sosirii paşapoartelor la sediul misiunii diplomatice/oficiului consular.

Pe pagina web a fiecărei misiuni diplomatice/oficiu consular a/al României în străinătate, a fost instalat modul de căutare online a paşapoartelor simple electronice direct pe site-ul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare – „Paşapoarte primite la secţia consulară”. Transmiterea prin poştă a paşapoartelor simple electronice este aplicabilă pentru misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. S-a instalat la nivelul aplicaţiei de emitere şi gestiune a paşapoartelor electronice modulul pentru trimiterea paşapoartelor simple electronice.

CNPDS a desfăşurat în anul 2014, o importantă activitate de pregătire a personalului diplomatic şi consular, în vederea plecării la post, în materie de documente de călătorie. De asemenea, a asigurat suportul metodologic şi tehnic al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din străinătate, în scopul utilizării optime şi eficiente a sistemului integrat de management al paşapoartelor (e-Pass) şi au fost transmise numeroase informări referitoare la aplicarea corectă a dispoziţiilor legale în domeniu. O atenţie deosebită a fost acordată unei corecte gestionări a cererilor de documente de călătorie preluate la sediul MD/OC precum şi acurateţea evidenţierii datelor înregistrate în sistemul e-Pass.

În baza cererilor formulate de către MApN şi conform dispoziţiilor Ordinului nr. 48 din 29 ianuarie 2010 al ministrului afacerilor externe, privind aprobarea normelor metodologice de funcţionare a Centrului Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de

NESECRET

56/97 NESECRET

Serviciu au fost organizate misiuni de preluare a cererilor de eliberare de paşapoarte de serviciu pentru militarii români care s-au alăturat forţelor armate multinaţionale din Afghanistan, în misiuni oficiale.

Reprezentanţii CNPDS au asigurat în mod constant participarea MAE la toate reuniunile grupurilor de lucru ale Comisiei Europene în format capitală (Comitetul art. 6) şi au participat la diverse reuniuni, seminarii şi consultări periodice pe tematică de specialitate organizate la nivel naţional, iar la nivel internaţional, cu omologii din celelalte state membre UE.

CNPDS a reprezentat Ministerul Afacerilor Externe la toate şedinţele grupului de lucru interinstituţional (Comitetul Tehnic pentru Implementarea Documentelor de Identitate (CTID) organizat de MAI (Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date -DEPABD) şi Compania Naţională „Imprimeria Naţională” S.A. referitor la proiectul “Cartea Electronică de Identitate”.

Reprezentanţii CNPDS au participat la toate cursurile de pregătire profesională organizate de Centrul de Instruire pentru Personalul Consular (CIPC) prin susţinerea de prezentări teoretice şi practice în materie de documente de călătorie.

CNPDS a asigurat pregătirea, conform atribuţiilor specifice, din cadrul sesiunilor de analiză şi instruire organizate de CIPC destinate personalului diplomatic cu atribuţii consulare de la misiuni pe perioada efectuării concediilor de odihnă în ţară.

Reprezentanţii CNPDS au participat la cursurile destinate programului de pregătire “Managementul situaţiilor de criză”, organizat de Centrul Consular de Criză în colaborare cu Centrul Operaţional pentru Situaţii de Urgenţă şi Criză (COSUC) pentru voluntarii din cadrul Unităţilor de lucru ale CCC (Unitatea de Reacţie Rapidă şi Unitatea de Alertă);

Pentru o formare continuă şi asigurarea unei pregătiri corespunzătoare, reprezentanţi ai CNPDS au participat la cursurile de perfecţionare organizate de Ministerul Afacerilor Interne, cu precădere în domeniul consular.

Biroul Corespondenţă Paşapoarte din cadrul Centrului Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu a trimis, în 2014, 105.412 de paşapoarte simple electronice misiunilor diplomatice/oficiilor în scopul eliberării acestora către solicitanţi. S-a înregistrat o creştere a numărului paşapoartelor simple electronice recepţionate de MAE pentru a fi trimise în străinătate la MD/OC în scopul eliberării documentelor către titulari.

În 2014 s-a înregistrat o creştere semnificativă a solicitărilor de identificare adresate Ministerului Afacerilor Externe. Au fost procesate şi transmise la misiunile României din străinătate prin sistemul informatic SNIV 4586 identificări de persoane şi verificări ale autenticităţii permiselor de conducere. Au fost soluţionate 47 de solicitări de clarificare a statutului juridic în raport cu statul român.

În urma evenimentelor deosebite şi a situaţiilor de criză cu care s-a confruntat Ministerul Afacerilor Externe, activitatea Biroului de Identificări a contribuit în mod substanţial la realizarea în condiţii optime a activităţii specifice pentru eliberarea

NESECRET

57/97 NESECRET

documentelor de călătorie româneşti şi pentru a clarifica dacă printre victimele accidentelor aviatice se aflau şi cetăţeni români.

Pornind de la importanţa pe care Guvernul României o acordă serviciului diplomatic şi consular în gestionarea problematicii comunităţilor româneşti stabilite în afara frontierei, ca interfaţă imediată a statului român în procesul de relaţionare cu acestea, MAE a urmărit ca principal obiectiv instituţional consolidarea, creşterea şi diversificarea capacităţii de gestionare a problematicii comunităţilor româneşti din străinătate la nivelul misiunilor diplomatice ale României.

11 ACTIVITATEA DEPARTAMENTULUI POLITICI PENTRU RELAŢIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI (DPRRP)

În anul 2014, DPRRP a promovat o politică activă, care a vizat asigurarea unei susţineri reale pentru afirmarea, păstrarea şi promovarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a românilor din afara ţării, cu respectarea standardelor europene în materie, atât prin intermediul sprijinului financiar direct destinat românilor de pretutindeni, cât şi la nivel politico-diplomatic.

S-a urmărit identificarea şi angajarea unor parteneriate care să confere consistenţă şi predictibilitate demersurilor Departamentului, creşterea capacităţii de a genera proiecte de succes, cu impact cert şi vizibilitate în cadrul comunităţilor româneşti de peste hotare, astfel încât să se permită crearea unui profil instituţional nou al DPRRP, precum şi o repoziţionare credibilă a domeniului în raport cu mediul asociativ.

11.1 Dezvoltarea unui parteneriat activ cu comunităţile româneşti din afara graniţelor prin iniţierea, organizarea sau sprijinirea de proiecte considerate necesare şi oportune pentru realizarea obiectivelor DPRRP. În acest context, Departamentul a implementat o serie de acţiuni proprii, după cum urmează:

11.1.1 Programul de tabere „ARC”

Aflat la cea de-a şasea ediţie, Programul „ARC” a reuşit să marcheze interesul special pe care România îl acordă promovării în rândul tinerilor români din afara graniţelor a conştiinţei naţionale româneşti şi a unei relaţii apropiate a acestora cu statul român, reunind în fiecare an 2000 de elevi, tineri, studenţi şi profesori însoţitori români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani: Republica Moldova, inclusiv regiunea Transnistreană, Ucraina (regiunea Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, dar şi din ţări precum Italia, Grecia, Canada şi din Orientul Mijlociu şi Africa etc.

11.1.2 Programul „Diaspora Estival”

Având în vedere ecourile pozitive primite în urma desfăşurării primei ediţii, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni a organizat o nouă sesiune de dezbateri, sub un nou format, mult mai complex. Evenimentul s-a desfăşurat la Eforie Nord, jud. Constanţa, în perioada 17 – 24 august a.c., cu participarea a peste 200 de reprezentanţi ai mediului asociativ românesc de

NESECRET

58/97 NESECRET

pretutindeni. Ca element de noutate, în cadrul programului de lucru a fost introdus un seminar de formare în domeniul managementului de proiect, accesare fonduri europene, transfrontaliere, publice şi nerambursabile.

11.1.3 Şcoala de vară „Cunoaşte-ţi vecinii!”

DPRRP a lansat, în luna septembrie 2013, programul pilot „Cunoaşte-ţi vecinii!”, menit a deveni un instrument util şi oportun de contact cu studenţii etnici români din vecinătate şi emigraţie.

Având în vedere succesul acestei prime iniţiative, DPRRP a organizat, în perioada 01 – 07 septembrie 2014, la Eforie Nord, judeţul Constanţa, cea de-a doua ediţie a Şcolii de vară „Cunoaşte-ţi vecinii!” pentru tinerii bursieri ai statului român. Cei 200 de participanţi au fost selectaţi în baza unor criterii de performanţă, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale şi a celor mai mari centre universitare din România, dar şi prin intermediul misiunilor diplomatice ale României şi ale mediului asociativ studenţesc. Evenimentul şi-a propus stimularea potenţialului creativ, a acţiunii proactive şi a spiritului civic, precum şi crearea unei reţele de tineri care să contribuie la promovarea valorilor europene, democraţiei participative şi cetăţeniei active în statele din jurul graniţelor.

11.2 Finanţarea proiectelor depuse de organizaţii şi asociaţii ale românilor din afara graniţelor ţării

În anul 2014, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni a finanţat 188 de proiecte. Proiectele au urmărit cu prioritate acordarea suportului necesar în vederea dezvoltării unor servicii educaţionale care să permită cultivarea limbii române ca mijloc de expresie identitară, creării unei noi solidarităţi a românilor de peste hotare, păstrării identităţii confesionale, precum şi pentru sublinierea rolului creator al patrimoniului cultural românesc care se exprimă deopotrivă pe versantul cultural al valorilor din ţară, cât şi prin dimensiunea românilor aflaţi în mediul internaţional.

12 OFICIUL PENTRU ROMÂNII DIN STRĂINĂTATE (ORS) - ca structură în cadrul MAE însărcinată să coordoneze activitatea misiunilor diplomatice ale României pe componenta de relaţionare cu comunităţile române din străinătate a transmis instrucţiuni către misiunile diplomatice, în baza liniilor de acţiune cuprinse în Strategia MAE pentru comunităţile române din străinătate, precum şi instrucţiuni punctuale referitoare la marcarea Zilei Limbii Române şi a Zilei Românilor de Pretutindeni (N4/1385/25.11.2014). Eforturile de întărire a capacităţii misiunilor diplomatice privind gestionarea problematicii românilor din străinătate au fost consemnate în rapoartele de etapă: în februarie 2014, a fost elaborat Raportul-analiză cuprinzând rezultatele în realizarea obiectivelor de consolidare identitară, de afirmare a profilului identitar şi de întărire a capacităţii organizatorice în cadrul comunităţilor române, obiective cuprinse în Strategie. Au fost monitorizate peste 110 misiuni diplomatice ale României (ambasade şi oficii consulare) din 72 de state unde sunt înregistrate comunităţi române, în baza informaţiilor transmise de oficii privind activitatea de sprijinire a comunităţilor. Raportul privind contribuţia MAE la Ziua Limbii Române (31 august 2014) a vizat monitorizarea acţiunilor derulate de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, în contextul marcării

NESECRET

59/97 NESECRET

Zilei Limbii Române de către autorităţile şi instituţiile publice româneşti, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2013.

MAE i-a revenit coordonarea Secretariatului tehnic al Consiliului Consultativ Interinstituţional privind problematica românilor din străinătate. Au fost organizate reuniuni ale acestui Consiliu (6 februarie 2014 şi 29 aprilie 2014). Reprezentanţii MAE au luat parte reuniunile de lucru ale Grupului de lucru interinstituţional privind problematica statisticilor de populaţie şi migraţiune, coordonat la nivelul Guvernului României. A fost elaborat punctul de vedere al MAE referitor la Proiectul de Lege privind statistica demografică în România.

13 ACTIVITATEA DE COMUNICARE - PURTĂTORUL DE CUVÂNT

În 2014, obiectivele de comunicare au vizat:

promovarea publică a proiectelor şi activităţilor ministerului, în acord cu obiectivele de politică externă stabilite în Programul de guvernare;

coordonarea de către purtătorul de cuvânt a comunicării în situaţii de criză, informarea în timp real a decidenţilor MAE cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile de comunicare şi formularea de propuneri de reacţii publice;

coordonarea de către purtătorul de cuvânt al MAE a activităţii DPCC în scopul gestionării relaţiei cu mass-media române şi străine acreditate la MAE, în sensul unei informări corecte şi în timp util despre activitatea instituţiei;

gestionarea relaţiei cu jurnaliştii în ceea ce priveşte accesul la informaţiile de interes public, conform Legii 544/2001;

organizarea de conferinţe, declaraţii de presă, interviuri, briefinguri ale ministrului, precum şi ale altor reprezentanţi ai MAE;

asigurarea acoperirii mediatice a deplasărilor sau vizitelor ministrului şi a secretarilor de stat în străinătate, în colaborare cu ataşaţii de presă din exterior;

susţinerea activităţilor de diplomaţie publică şi culturală prin asigurarea componentei de comunicare publică;

creşterea eficienţei comunicării publice a MAE, inclusiv prin dezvoltarea utilizării instrumentelor de social media – coordonator – purtătorul de cuvânt al MAE;

sprijin pentru misiunile diplomatice ale României pentru gestionarea solicitărilor venite din partea presei străine, precum şi promovarea evenimentelor realizate pe plan local;

cooperarea permanentă cu echipa de comunicare consulară, pentru dezvoltarea unei reacţii rapide a MAE în cazul gestionării crizelor consulare;

monitorizarea mass-media şi a apariţiilor publice ale ministrului şi demnitarilor MAE, inclusiv în regim de news alert, pe temele de interes pentru instituţie, în scopul realizării unor linii de mesaje şi avertizări în vederea prevenirii unor situaţii de criză instituţională.

În 2014, în cadrul MAE s-au desfăşurat următoarele acţiuni de comunicare publică:

promovarea publică a acţiunilor de politică externă, desfăşurate pe linie bilaterală şi multilaterală (declaraţii comune de presă ale ministrului cu diferiţi omologi, conferinţe de presă, vizite ale ministrului afacerilor externe, evenimente cu participarea secretarilor de stat şi a altor reprezentanţi MAE etc.);

NESECRET

60/97 NESECRET

transmiterea de către purtătorul de cuvânt a poziţiilor oficiale ale MAE, pe diferite subiecte de interes, reprezentanţilor presei române şi internaţionale, prin declaraţii de presă, briefinguri şi interviuri de presă (ex. interviuri acordate presei române şi britanice pe tema deschiderii pieţei muncii în ianuarie 2014/tema migraţiei abordată prioritar de presa din Regatul Unit, informaţii utile pe tema alegerilor europarlamentare, prezidenţiale, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, diferite cazuri consulare etc.;

organizarea de evenimente cu reprezentanţii presei acreditaţi la MAE şi moderarea acestora de către purtătorul de cuvânt al MAE (conferinţe de presă, briefinguri pe subiecte de politică externă şi consulare);

acoperirea componentei de comunicare publică pentru toate evenimentele organizate de MAE. Printre cele mai relevante menţionăm: aniversarea a 10 ani de la aderarea României la NATO (evenimente derulate pe parcursul anului 2014); Preşedinţia-în-Exerciţiu a SEECP (evenimente finalizate la sfârşitul lunii iunie), Cupa MAE (24 mai - 1 iunie); Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, inclusiv prin realizarea unei sesiuni de comunicare publică coordonată şi moderată de purtătorul de cuvânt, cu invitaţi străini reprezentanţi ai SHAPE/NATO şi conducerii Euronews (27-29 august); Cursurile Titulescu pentru tinerii diplomaţi, inclusiv cu o sesiune dedicată comunicării on-line a MAE coordonată şi susţinută de purtătorul de cuvânt (4-13 octombrie); participarea ministrului afacerilor externe la Adunarea Generală a ONU (22-26 septembrie); campania de informare publică privind organizarea alegerilor pentru Parlamentul European în străinătate (aprilie - mai 2014); campania de informare publică privind organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate (septembrie – noiembrie 2014);

asigurarea relaţiei cu presa în regim de permanenţă. În acest sens, în cursul anului 2014 au fost soluţionate aproximativ 500 de solicitări de presă în baza Legii 544/2001, fiind realizate rapoarte lunar şi anual;

gestionarea interviurilor acordate de ministrul de externe şi de către ceilalţi comunicatori ai MAE. În acest sens, în cursul anului 2014 au fost gestionate aproximativ 70 de interviuri ale ministrului afacerilor externe;

contribuţia la realizarea şi distribuirea comunicatelor de presă ale MAE. În cursul anului 2014 au fost distribuite peste 1200 de comunicate de presă către presa acreditată;

asigurarea activităţii de monitorizare de presă (3 buletine zilnice realizate intern), grupaje pe teme de interes – evenimente cu participarea ministrului afacerilor externe, subiecte politice de interes (ex. situaţia din Ucraina, Republica Moldova, Irak, Siria, UE, alegeri europarlamentare, prezidenţiale, Summitul NATO etc.), cazuri consulare sensibile, precum şi transmiterea de news alert pe subiecte de interes, în regim de permanenţă;

parte din toate celulele de criză pentru realizarea de linii de mesaj şi gestionarea relaţiei cu presa în cazul unor crize consulare de amploare (ex. criza din Ucraina, repatrieri Siria, Fâşia Gaza, accidente aviatice Malaysia Airlines, Air Algerie etc.);

conceperea de mesaje şi promovarea acţiunilor MAE pe canalele de social media ale MAE – Facebook şi Twitter.

Facebook: în cursul anului 2014 au fost postate aprox. 800 mesaje însoţite de fotografii pe pagina de Facebook. Profilul de Facebook al instituţiei a crescut de la 6000 la peste 9400 de like-uri. Având în vederea creşterea necesităţii

NESECRET

61/97 NESECRET

de a diversifica modalităţile de comunicare ale MAE, în spiritul tendinţei actuale în domeniu, de la începutul acestui an, DPCC a demarat un proces de comunicare pro-activă prin intermediul canelelor de social media. Acest demers a dus la revitalizarea acestor platforme de comunicare digitală, atât în ceea ce priveşte conţinutul mesajelor promovate, cât şi în ceea ce priveşte interesul generat.

Twitter: în cursul anului 2014 au fost postate aproximativ 1700 de mesaje pe contul de Twitter (care conţin şi o serie de retweet mesaje instituţii UE şi NATO). Profilul de Twitter a crescut în cursul anului 2014 cu aprox. 1400 followers, ajungând la aproximativ 3500 followers. Conform Studiului „Twiplomacy” 2014, contul de Twitter al MAE a devenit cel mai bine conectat cont din România (raportat inclusiv la cele al Preşedinţiei şi Guvernului).

concepere linii mesaj pentru diferite materiale de informare, broşuri, precum şi realizare evenimente de promovare, moderate de purtătorul de cuvânt al MAE (ex. conferinţa de finalizare a proiectului “E-VIZA – portal electronic pentru facilitarea procesului de obţinere a vizelor”, conferinţa de lansare a proiectului “Noi măsuri de modernizare şi management integrat al serviciilor pentru cetăţeni”, evenimentul de lansare a două noi servicii consulare: Infochioşcurile MAE cu informaţii de călătorie şi aplicaţia MAE pentru telefon mobil – “Călătoreşte în siguranţă” – lansare pe aeroportul Otopeni);

asigurarea formalităţilor de acreditare a presei române şi străine. În cursul anului 2014 au fost prelungite legitimaţiile pentru un număr de 32 jurnalişti străini şi au fost eliberate legitimaţii pentru un număr de 3 jurnalişti străini. De asemenea, au fost acreditaţi la MAE aprox. 100 jurnalişti din presa centrală şi locală;

negocierea contractelor de presă, întocmirea proceselor verbale lunare pentru furnizarea serviciilor de presă, precum şi realizarea procedurilor pentru asigurarea abonamentelor de presă solicitate de misiunile diplomatice;

gestionarea permanentă a relaţiei cu ataşaţii de presă de la misiunile diplomatice ale României pentru gestionarea solicitărilor de interviuri, răspunsuri presă, precum şi promovarea evenimentelor organizate în plan local.

14 DIPLOMAŢIA PUBLICĂ, CULTURALĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ

În 2014 activităţii de diplomaţie publică i-au fost stabilite patru axe prioritare, rezultate din momente de celebrare relevante pentru istoria României, cât şi pentru priorităţile de politică externă: a X-a aniversare a aderării României la NATO; împlinirea a 25 de ani de la căderea regimului comunist în România; trecerea unui secol de la începutul Primului Război Mondial; Anul Brâncoveanu. A fost marcată şi a 300-a aniversare a primirii lui Dimitrie Cantemir ca membru al Academiei din Berlin.

A continuat derularea celor două programe de promovare a unor lucrări reprezentative în domeniul diplomaţiei: „Cartea lunii la MAE” şi „Repere editoriale la MAE”. Au fost lansate: Dicţionarul de drepturile omului. Adnotat cu jurisprudenţă (1957-2013); Manual diplomatic şi consular, de Constantin Karadja, editat de dr. Stelian Obiziuc şi dr. Ottmar Traşcă, Itinerarii diplomatice – Stockholm – Skopje - Bucureşti, de Adrian Constantinescu, editura Expert, Răzbunarea Geografiei - Ce ne spune harta despre conflictele viitoare şi lupta împotriva destinului, autor Robert D. Kaplan.

NESECRET

62/97 NESECRET

În perioada 24 mai - 1 iunie 2014 s-a desfăşurat cea de-a XII-a ediţie a Cupei Ministerului Afacerilor Externe. S-a desfăşurat un tur ciclist în completarea altor şase competiţii la: fotbal, baschet, badminton, tenis de câmp, tenis de masă şi şah. Turul ciclist a adus laolaltă peste 130 de persoane din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, misiunilor diplomatice acreditate la Bucureşti, precum şi membri ai societăţii civile.

A fost marcată a 65-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice cu Republica Populară Chineză. În acest context, MAE a organizat participarea Corului naţional de cameră Madrigal la cea de-a XII-a ediţia a Festivalului Internaţional al Corurilor de la Beijing (29 iulie – 4 august 2014).

În 2014, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, în perioada 27-29 august. Au fost prezenţi, ca invitaţi speciali, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate şi miniştrii de externe din R. Moldova şi Georgia.

A XXI-a serie a Cursurilor Internaţionale „Nicolae Titulescu” pentru tineri diplomaţi s-a desfăşurat în perioada 4-12 octombrie 2014, la Poiana Braşov, având ca temă „Procese evolutive în spaţiul european - o perspectivă românească”. Lucrările s-au structurat pe două paliere, unul vizând repere de ordin istoric, celălalt vizând priorităţi ale momentului aflate pe agenda europeană: transformările majore din Europa ultimilor 25 de ani, respectiv provocările şi oportunităţile actuale la nivel european. Asumarea acestui cadru conceptual a permis abordarea unor teme cu o semnificaţie specială pentru parcursul şi interesele de politică externă ale României, reprezentând totodată subiecte de maximă relevanţă şi utilitate pentru cursanţi. Pe lângă prelegerile şi dezbaterile din cadrul sesiunilor de lucru, au fost organizate vizite de grup la obiective turistice din oraşele Braşov, Râşnov, Bran şi Sighişoara. S-au înregistrat 26 de diplomaţi străini şi 7 participanţi români, din 24 de state: Belgia, Bulgaria, Finlanda, Lituania, Letonia, Polonia, Slovenia, Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan, Turkmenistan, Egipt, Iran, Kuwait, Tunisia, Algeria, Nigeria, Indonezia, Malaysia, Cuba, Mexic, Venezuela şi România. În totalitate, au beneficiat de acest program de pregătire 591 de tineri diplomaţi, cea mai mare parte fiind cursanţi străini iar numărul de state participante s-a dublat comparativ cu ediţia anterioară.

În perioada 9-10 octombrie 2014, la Bucureşti, a avut loc conferinţa internaţională The Road to the „Unwanted” War of 1914, organizată în colaborare cu Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. S-a marcat, astfel, debutul programului multianual de diplomaţie publică dedicat Centenarului Primului Război Mondial, care va culmina în 2018, odată cu Centenarul Marii Uniri.

Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema „Legislaţie, religie şi libertate. O abordare în contextul globalizării” a fost organizată de Asociaţia pentru Promovarea şi Apărarea Libertăţii Religioase în parteneriat cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi probleme ale minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor (22 octombrie 2014, Palatul Parlamentului). MAE a coordonat şi elaborarea capitolului cuprinzând răspunsurile unor ambasadori români la un set de întrebări circumscrise temei evenimentului, care a fost inclus în volumul Jurnalul libertăţii de conştiinţă, dedicat lucrărilor sesiunii.

NESECRET

63/97 NESECRET

În 2014, pe agenda de diplomaţie publică a MAE s-au aflat: sprijinirea organizării în România, pe 30 ianuarie 2014, a unei conferinţe regionale privind politica maritimă integrată a Uniunii Europene, împreună cu Comisia Europeană, la care au participat reprezentanţi ai statelor din regiunea Mării Negre (Bulgaria, Federaţia Rusă, Turcia, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, atât din domeniul public, cât şi din cel privat; evenimentul Europe Day is Your Day, organizat pe 9 mai 2014 de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, în colaborare cu Metrorex, oficiile diplomatice ale statelor membre la Bucureşti, Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Ministerul Fondurilor Europene. Standul României a fost organizat de Centrul Infoeuropa împreună cu Direcţia Diplomaţie Publică, Culturală şi Ştiinţifică şi Direcţia Relaţii Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Ministerul Fondurilor Europene. Acesta a cuprins o expoziţie de artă populară realizată de MŢR şi două puncte de informare care au conţinut materiale de interes general privind Uniunea Europeană, precum şi materiale specifice MAE, de interes pentru cetăţenii români. Staţia de metrou corespunzătoare standului României a fost Piaţa Iancului; Produsele tradiţionale româneşti şi agricultura ecologică, pentru viitorul Uniunii Europene! (o expoziţie de produse tradiţionale şi ecologice, realizată la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu participarea membrilor Asociaţiei BIO - România şi ai Federaţiei Naţionale de Produse Tradiţionale, cu sprijinul MAE; vizita de informare şi documentare a şefilor misiunilor diplomatice în judeţele Vâlcea şi Gorj (16 - 18 mai 2014); patronaj pentru Fundaţia Scheherezade în organizarea unui bal diplomatic de caritate la data de 29 mai 2014, la salonul de recepţii din cadrul Palatului Parlamentului, în parteneriat cu Institutul Diplomatic Român, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi Federaţia de Scrimă; sprijinirea organizării în România a celui de al III-lea seminar ASEM privind cooperarea Dunăre-Mekong (Tulcea, 2-3 iunie 2014); organizarea pe 8 iulie 2014, la sediul Palatului Naţiunilor din Geneva, a concertului susţinut de corul Allegretto de la Palatul Copiilor din Bucureşti; eveniment dedicat Curţii Penale Internaţionale, în colaborare cu Comisia Naţională de Drept Internaţional Umanitar/CNDIU (a cărei preşedinţie a fost exercitată de MAE în anul 2014) şi cu Societatea Naţională de Cruce Roşie din România (21 iulie 2014); patronaj pentru „Balul Nataţiei”, organizat pe 19 noiembrie 2014 de Federaţia Română de Nataţie şi Pentatlon Modern; serbarea Pomului de Crăciun (18 decembrie 2014).

S-a acordat sprijin în organizarea şi desfăşurarea Reuniunii Informale a miniştrilor statelor SEECP (17-18 februarie 2014), precum şi a Summitului SEECP (25 iunie 2014), a Reuniunii Ministeriale SEECP (20 iunie 2014) şi evenimentelor care s-au desfăşurat premergător acţiunilor la nivel înalt.

Sub genericul „10 ani de NATO”, au avut loc:

2 aprilie 2014 - Conferinţa cu tema „Profilul României în NATO la 10 ani după integrare”, organizată de Camera Deputaţilor şi Ministerul Afacerilor Externe; evenimentul a inclus lansarea emisiunii filatelice prin care au fost aniversaţi 10 ani de când România a devenit stat aliat al NATO.

NESECRET

64/97 NESECRET

6 aprilie 2014 - Ziua NATO la Bucureşti - ceremonia depunerii de coroane la Monumentul eroilor căzuţi la datorie în teatrele de operaţii (Palatul Naţional al Copiilor – Parcul Tineretului). Evenimentul a fost organizat de MAE – MAPN, în colaborare cu Primăria Sectorului 4.

7 aprilie 2014 – lansarea concursului de desene online „Supereroii NATO”, pentru copii din 5 categorii de vârstă, între 4 şi 13 ani.

14 – 15 aprilie 2014 – Vizita la Bucureşti a asistentului secretarului general al NATO pentru diplomaţie publică, care a inclus susţinerea unei prelegeri în sesiunea cu tema „Viitorul NATO” din cadrul cursului organizat de Institutul Diplomatic Român, cu tema „NATO, 10 ani de la aderarea României” în perioada 2 – 16 aprilie 2014.

2 octombrie 2014 – inaugurarea expoziţiei NATO în domeniul apărării împotriva rachetelor balistice, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Divizia de Diplomaţie Publică a NATO. Expoziţia a fost deschisă publicului în perioada 2-17 octombrie 2014, la Palatul Parlamentului.

Pornind de la atribuţiile reglementate în Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, republicată şi în Hotărârea de Guvern nr.492/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea institutelor culturale româneşti, din străinătate cu modificările şi completările ulterioare, MAE a coordonat:

procedura de notificare a autorităţilor din statele de reşedinţă cu privire la reorganizarea fostelor centre culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu HG nr. 492/2004 cu modificările şi completările ulterioare şi actualizarea situaţiei privind statutul institutelor culturale româneşti din străinătate (ICRS) în ţările de reşedinţă, după zece ani de funcţionare;

corelarea programelor ICRS cu obiectivele de politică externă, cu priorităţile de diplomaţie publică ale MAE, asigurarea transmiterii unor linii unitare de mesaj în ţările de reşedinţă;

colaborarea ICRS cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare din ţările de reşedinţă;

asigurarea condiţiilor de deschidere a celor trei noi ICRS care au, în prezent, asigurat temeiul legal intern şi extern (ICR Beijing, ICR Moscova, ICR Kiev cu filială la Cernăuţi);

reglementarea statutului ICRS în statul de reşedinţă;

derularea procedurilor specifice, reglementate de Legea 356/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la trimiterea în misiune permanentă a directorilor, directorilor adjuncţi şi referenţilor principali relaţii la ICRS;

desfăşurarea programului de pregătire specifică în Centrala MAE în vederea trimiterii în misiune permanentă a persoanelor numite pe posturile menţionate,

NESECRET

65/97 NESECRET

efectuarea stagiului de pregătire specifică şi pentru membrii corpului diplomatic şi consular, indiferent de atribuţiile care le vor fi distribuite, în cadrul programului de pregătire pentru trimiterea în misiune permanentă;

stabilirea şi derularea de concedii, deplasări, cazări;

pregătirea participării reprezentantului MAE la şedinţele Consiliului de Conducere al ICR.

Din 2014, au continuat demersurile de afiliere a misiunilor diplomatice la EUNIC (European Union National Institutes for Culture) şi demersurile de evaluare a proiectelor de diplomaţie publică şi culturală transmise de misiunile diplomatice, în vederea analizării acestora – pe baza recomandării MAE – de către Comitetul Director al ICR, în vederea finanţării.

Conducerile MAE şi Institutului Cultural Român au decis susţinerea financiară, începând din 2014, a unor evenimente de impact organizate de misiunile diplomatice ale României, având prioritate cele care funcţionează în ţări unde nu activează institute culturale româneşti şi cele care sunt membre în clusterele naţionale EUNIC. De la începutul anului, această decizie a fost concretizată cu succes în cazul majorităţii proiectelor de diplomaţie publică şi culturală transmise de unele misiuni.

În acelaşi timp, s-a înregistrat o creştere semnificativă a activităţii altor misiuni în clusterele EUNIC din ţările de reşedinţă, precum şi noi candidaturi în acest sens. În anul 2014, cinci ambasade ale României au devenit membre ale clusterelor locale EUNIC – Chile, Malaysia, Grecia, Peru, Argentina. Ambasadele României sunt prezente în clusterele EUNIC din 13 ţări - Liban, Irlanda, Tunisia, Thailanda, Iran, Canada, Chile, Malaysia, Norvegia, Oslo, Grecia, Iordania, Argentina, Peru. Deşi nu sunt membre ale clusterelor EUNIC din ţările de reşedinţă, ambasadele României la Beijing, Erevan, Moscova au participat la proiecte reprezentând România în acest cadru de organizare.

În 2014, s-au întreprins procedurile privind negocierea, semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la înfiinţarea reciprocă a Institutului/Centrului Cultural (semnat la Bucureşti, la 25 noiembrie 2013 şi intrat în vigoare la 13 martie 2014). A fost identificat, ca sediu al ICR Beijing, un spaţiu modern, de maximă vizibilitate.

S-au derulat procedurile privind negocierea, semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind deschiderea şi condiţiile de funcţionare a Institutului Cultural Român în oraşul Moscova şi a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură în oraşul Bucureşti (semnat la Moscova, la 9 iulie 2013 şi intrat în vigoare la 11 noiembrie 2013).

A fost coordonat, în condiţiile crizei din Ucraina, procesul de reevaluare a oportunităţii deschiderii ICR Kiev cu filială la Cernăuţi. În 2014, au fost încheiate negocierile şi semnate Programele executive interguvernamentale cu Republica Austria, Statele Unite Mexicane, Statul Israel şi Republica Islamică Iran. Se află în lucru 11 Memorandumuri de Guvern pentru avizarea începerii negocierilor sau semnării unor documente de colaborare cu: Africa de Sud, Bolivia, Bulgaria, R.P.D.

NESECRET

66/97 NESECRET

Coreeană, El Salvador, Grecia, Luxemburg, Regatul Unit, Maroc, Palestina, Polonia. Continuă negocierea Acordurilor şi Programelor de colaborare în domeniu cu: Albania, Algeria, Angola, Argentina, Brazilia, Cambodgia, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Egipt, Georgia, Italia, Kenya, Liban, Malaysia, Nigeria, Peru, Portugalia, Senegal, Serbia, Spania, Sri Lanka, Thailanda, Tunisia. DDPCŞ a pregătit în vederea semnării documente bilaterale cu Cipru, Cambodgia, Mongolia şi a desfăşurat procedura de avizare pentru o serie de documente interministeriale de colaborare în domeniul educaţiei, culturii şi sportului.

A fost derulat programul „Bursele MAE” conform metodologiei în vigoare. A continuat promovarea, alături de Institutul Limbii Române, a cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească în unităţile de învăţământ din Italia, Belgia şi Spania şi a acordat sprijin lectoratelor de limba română din străinătate. În activitatea de înfiinţare şi desfăşurare a activităţii lectoratelor de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească - în prezent 44 - pe baza HG nr. 837 din 1 octombrie 2014, în martie 2014 a fost inaugurat lectoratul de la Tampere (Finlanda). În iunie 2014, s-a desfăşurat în Granada (Spania) Conferinţa lectorilor de limba română. În octombrie 2014 Institutul Limbii Române împreună cu lectoratul de limba română de la Universitatea de Stat din Arizona a organizat prima conferinţa „Limba română în lume”. S-a semnat Protocolul între ILR şi Universitatea din Guadalajara pentru deschiderea primului lectorat de limba română în America de Sud. Pentru prima dată s-au organizat în anul şcolar 2014-2015 cursuri de limba română ca pregătire paralelă pentru elevii de la liceul românesc din Gyula (Ungaria) pentru bacalaureatul în limba română. S-a deschis lectoratul de la Salamanca (Spania). A fost iniţiată procedura de acordare a acceptului de a studia în România pentru diplomaţii străini acreditaţi la Bucureşti şi membrii familiilor acestora, pe bază de reciprocitate, conform HG 288/1993. A continuat sprijinirea acţiunilor cultural-artistice organizate de sau în colaborare cu misiunile diplomatice, precum şi a prezenţei artiştilor români în străinătate. S-a asigurat participarea la festivaluri de film sau organizarea de zile ale filmului românesc, au fost puse la dispoziţia misiunilor expoziţii fotografice, s-au întreprins demersuri pe lângă Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român sau alte instituţii pentru asigurarea prezenţei artiştilor români în străinătate, s-au promovat informaţii despre manifestări culturale internaţionale către potenţialii interesaţi, a fost sprijinită organizarea manifestărilor de marcare a Zilei Naţionale, Zilei Europei, Zilei Internaţionale a Francofoniei, precum şi a aniversărilor relaţiilor diplomatice cu diverse state. S-a asigurat participarea la festivalurile de film european sau francofon din peste 50 de ţări. A fost sprijinită prezenţa unor muzicieni la Beijing, Buenos Aires, Tokyo, precum şi a unor trupe de teatru sau dans în Austria, Bulgaria, Irlanda, Turcia. Au fost redactate materiale de prezentare turistică şi culturală a României pentru publicarea în reviste din Belgia, Bulgaria, India, Sri Lanka, Vietnam. A fost promovat, prin intermediul misiunilor diplomatice, Concursul Internaţional de Muzică „George Enescu” din 2014 şi a început promovarea Festivalului „George Enescu” din 2015. Alături de Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România, MAE a coordonat participarea României la Bienala de Arhitectură de la Veneţia.

15 ACTIVITATEA UNITĂŢII ARHIVE DIPLOMATICE

În perioada ianuarie – noiembrie 2014, au fost organizate 10 expoziţii de documente diplomatice din arhiva MAE. Documentele au fost prezentate în cadrul expoziţiilor

NESECRET

67/97 NESECRET

organizate pentru a marca următoarele evenimente: a 75-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice cu Peru (octombrie 2014); a 80-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice cu Mexic (februarie 2014); a 50-a aniversare a reluării relaţiilor diplomatice cu Norvegia (noiembrie 2014); a 75-a aniversare a refugierii polonezilor în România (aprilie 2014); a 25-a aniversare Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi a căderii regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est; a 40-a aniversare a reluării relaţiilor diplomatice cu Portugalia şi marcarea activităţii lui Lucian Blaga la Lisabona (mai 2014).

S-a oferit sprijin documentar pentru realizarea, la Muzeul Naţional de Istorie al României, a unor expoziţii foto-documentare dedicate centenarului primului război mondial şi vizitei ţarului Nicolae al II-lea la Constanţa. Au fost pregătite expoziţii dedicate marcării a 65 de ani de la stabilirea relaţiilor româno-chineze, celei de-a 50-a aniversări a stabilirii relaţiilor româno-libaneze şi celei de-a 60-a aniversări a aderării României la ONU.

Pentru a marca centenarul Primului Război Mondial, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al României şi Arhivele Naţionale ale României, MAE a realizat o expoziţie intitulată „Marele război. Neutralitatea (1914-1916)”, care a cuprins documente diplomatice, articole de presă, fotografii, corespondenţă, precum şi scrisori şi documente aparţinând Casei Regale (vernisată la 31 iulie 2014 şi prezentată la inaugurarea lucrărilor conferinţei internaţionale The Road to the Unwanted War of 1914, 9-10 octombrie 2014). Au continuat relaţiile strânse de cooperare cu Arhivele Naţionale ale României şi Muzeul Naţional de Istorie al României. S-a furnizat suportul tehnic şi documentar solicitat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Oficiul de Cadastru, Ministerul Afacerilor Interne, Tribunalul Cluj, Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Piteşti, Primăria Iaşi, Inspectoratul de Poliţie al judeţului Maramureş, Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanţelor Publice.

La 24 martie 2014 a avut loc ceremonia semnării Memorandumului de Înţelegere dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii (USHMM).

S-a oferit sprijin permanent pentru activitatea de cercetare şi documentare arhivistică desfăşurată în arhiva MAE de către cercetători ai Institutului Diplomatic Român, în vederea elaborării colecţiei „Documente Diplomatice Române”.

În 2014, în cadrul programului Repere Editoriale la MAE, s-au lansat Manualul diplomatic şi consular de Constantin I. Karadja (1889-1950), volumul „Grigore Gafencu şi proiectul Europei unite. Documente (1944-1956)”.

S-a contribuit la realizarea unor studii şi materiale documentare cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, a 75 de ani de la refugiul polonez în România şi a 100 de ani de la izbucnirea primului război mondial, respectiv a situaţiei României în anii neutralităţii (1914-1916) etc.

S-au pregătit documente de arhivă propus spre declasificare Comisiei pentru selecţionarea şi declasificarea informaţiilor din cadrul MAE. A continuat activitatea de înregistrare, ordonare, inventariere şi gestionare a fondurilor documentare ale arhivei

NESECRET

68/97 NESECRET

curente a MAE, respectiv a documentelor predate în cursul 2013, care au totalizat 17 metri liniari.

S-au întreprins demersuri pentru actualizarea Nomenclatorului privind constituirea, predarea şi consultarea arhivei curente a MAE.

În baza HG nr. 1201/04.12.2012 privind declasificarea, menţinerea sau trecerea în altă clasă/nivel de secretizare a documentelor elaborate de MAE anterior datei de 12 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 851 din 17 decembrie 2012, au fost marcate 2.423 unităţi arhivistice, respectiv 123 metri liniari de arhivă din fondul Telegrame MAE între anii 1990 şi 2002. Au fost identificate 83 de instituţii emitente pentru perioada 1972-1977, a căror evidenţă s-a realizat separat. S-a aplicat ştampila de declasificare pe toate documentele de arhivă datând din anii 1972-1977 şi anul 1978 (parţial), totalizând 50 metri liniari şi 1.000 de unităţi arhivistice. A fost constituit un nou fond în cadrul arhivei MAE, fiind denumit fondul Funcţionari şi experţi internaţionali din România, având 4 metri liniari.

A fost tehnoredactat în format electronic inventarul documentelor din următoarele fonduri ale arhivei istorice a MAE: fond 71/ 1920-1944. România; fond 71/ 1920-1944. Franţa; fond 71/ 1900-1919. Dosare speciale; fond 71/ E9. Al doilea război mondial; fond 71/ 1935-1944 Anglia.

Au fost soluţionate 44 de petiţii pe teme diverse, în special privind identificarea unor documente menite să ateste dreptul unor cetăţeni români asupra unor bunuri şi proprietăţi confiscate abuziv de către regimul comunist sau asupra unor bunuri şi proprietăţi abandonate în Bulgaria (Cadrilater) în 1940, conform Legii 9/1998 şi al Legii 230/2003.

La solicitarea unor istorici străini de la universităţi din Polonia şi R.F. Germania, s-au elaborat şi a trimis acestora studii documentare privind relaţiile româno-germane, politica externă a României în perioada regimului comunist etc.

În 2014, la sala de studiu a Arhivei MAE au fost înregistraţi 157 de cercetători români şi 14 străini. Cercetările au vizat în special relaţiile României cu Ungaria, Italia, URSS, Anglia şi Turcia, precum şi problematica comunităţilor româneşti din afara graniţelor la începutul secolului XX, activitatea diplomaţilor români, relaţiile cu Vaticanul şi istoria Casei Regale.

Au fost reordonate peste 250 de cutii conţinând dosare din fondurile Problema 11, Legaţia Paris (1858-1945), Hotărâri ale Consiliului de Miniştri (1949-1969), Problema 48, Problema 67 (1876-1964).

16 RELAŢII INTERINSTITUŢIONALE

În 2014, s-au gestionat un număr de 177 de interpelări parlamentare, 3090 de petiţii (dintre care 62 de petiţii au fost pe baza Legii nr. 544/2001 şi 3028 petiţii au fost pe baza Legii nr. 233/2002). Au fost supuse dezbaterii publice 10 proiecte legislative şi s-au transmis către Departamentul Relaţia cu Parlamentul 81 de puncte de vedere ale MAE.

NESECRET

69/97 NESECRET

17 FORMARE PROFESIONALĂ

17.1 În cadrul proiectului “Fii proactiv. Învaţă permanent. Module de training privind îmbunătăţirea abilităţilor personalului MAE” - cod SMIS 31872, finanţat de Uniunea Europeană din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007 – 2013, în perioada ianuarie – iulie 2014 au fost instruite 465 de persoane în următoarele domenii:

program de formare managerială – 30 persoane; comunicare şi diplomaţie publică – 10 persoane; negocieri internaţionale – 50 persoane; ECDL – 135 persoane, din care 50 din Serviciul Exterior; relaţii internaţionale – 30 persoane din Serviciul Exterior; management de proiect – 12 persoane; achiziţii publice – 5 persoane; management financiar şi contabilitate – 27 persoane; formare de formatori – 15 persoane; managementul resurselor umane – 12 persoane; limbi străine – 139 persoane, din care 60 persoane din Serviciul Exterior pentru limba spaniolă, 50 limba engleză, 24 limba franceză şi 5 limba rusă.

17.2 Suplimentar, în cursul anului 2014, un număr de 227 angajaţi ai MAE au participat şi la alte forme de pregătire profesională organizate conform procedurii interne, respectiv la cursuri/seminarii organizate de MAE şi/sau IDR – 91 persoane, organizate de furnizori de servicii de formare acreditaţi şi suportate din bugetul MAE – 22 persoane sau oferite în regim de parteneriat de către institutele diplomatice din state terţe, SEAE, Colegiul European de Securitate şi Apărare, Institutul Clingendael, Centrul George C. Marshall, Organizaţia Internaţională a Francofoniei etc. – 114 persoane. Aceste persoane au fost instruite în domenii de tipul norme de conduită şi etică/formare inspectori de control, mediere, specializare înalţi funcţionari publici, reconstrucţie post-conflict, relaţii internaţionale, negocieri, politica de securitate şi apărare, politica energetică, limbi străine etc.

NESECRET

70/97 NESECRET

18 RESURSELE MATERIALE AFLATE LA DISPOZIŢIA MAE ÎN ANUL 2014

Activităţi şi Investiţii

» pentru ambasade şi consulate : echivalentul a 1.166.505 euro

continuarea şi finalizarea lucrărilor de reparaţie la Ambasada României la Varşovia (inclusiv amenajarea de spaţii destinate institutului cultural): 115.934 euro + 210.000 lei;

continuarea şi finalizarea lucrărilor de reparaţii la Ambasada României la Kiev: 18.586 USD + 24.000 lei;

deschiderea şi finalizarea lucrărilor de reparaţii la Ambasada României la Moscova (inclusiv amenajarea de spaţii destinate institutului cultural): 204.638 USD + 200.000 lei;

lucrări la instalaţiile de termoficare, electrică şi de gaze la clădirile Ambasadei României la Moscova: 52.900 USD;

lucrări de reparaţii interioare şi exterioare la clădirile Ambasadei României la Washington: 209.965 USD;

lucrări de reparaţii interioare şi instalaţii la clădirea Ambasadei României la Ciudad de Mexico : 33.898 USD;

lucrări de reparaţii exterioare la clădirile Ambasadei României la Roma: 75.000 euro;

lucrări de reparaţii interioare şi exterioare la Ambasada României la Lisabona : 63.674 euro;

lucrări de reparaţii interioare şi exterioare la Ambasada României la Madrid : 110.491 euro;

lucrări de reparaţii exterioare la Ambasada României la Berna: 14.000 euro;

lucrări de reparaţii instalaţii la Consulatul General Bonn : 34.500 euro

lucrări de reparaţii exterioare la Ambasada României la Haga: 10.500 euro;

lucrări de reparaţii interioare şi instalaţii la Reprezentanţa Permanentă

a României pe lângă UE: 68.291 euro;

» pentru institute culturale : 236.741 euro

Menţionăm, ca lucrări principale:

NESECRET

71/97 NESECRET

lucrări de reparaţii şi amenajări la clădirea ICR Bruxelles: 29.074 euro;

lucrări de reparaţii interioare şi exterioare la IRCCU Veneţia: 65.764 euro;

♦ demersuri în vederea unui nou sediu pentru ICR Berlin: lucrări de igienizare şi reparaţii ale sediului actual în vederea predării acestuia către proprietar în valoare de 9.200 euro. Lucrările vor fi continuate în anul 2015, suma totală a acestora fiind de 57.783 euro;

♦ readucerea în spaţiile ambasadelor a sediilor ICR Varşovia şi proiectul de reamenajare a ICR Praga;

♦ iniţierea demersurilor pentru achiziţionarea unui sediu pentru ICR Chişinău care să corespundă nevoilor obiective de funcţionare transmise către MAE de către Institutul Cultural Român (adresa nr.1839/25.02.2014).

» Ambasada României la Tokyo: realizarea unui studiu privind oportunitatea reconstruirii sediului în parteneriat cu o firmă locală, pe actualul teren al ambasadei (valoare: 20.000 euro). Prin acest studiu s-au analizat mai multe variante de reamenajare a imobilului şi mai multe posibilităţi de finanţare. În funcţie de concluziile studiului, se vor analiza la nivelul Centralei MAE şi cu implicarea misiunii diplomatice posibilităţile de finanţare şi de cooptare a unui operator economic astfel încât clădirea misiunii diplomatice să corespundă cerinţelor tehnice actuale şi necesităţilor desfasurarii activităţii diplomatice ;

» Ambasada României la Tel Aviv: realizarea unei expertize tehnice a clădirii (valoare: 17.000 USD);

Astfel, în conformitate cu prevederile legislaţiei române privind proiectarea lucrărilor de intervenţii la construcţii existente (HG 28/2008), la nivelul Ambasadei României la Tel Aviv s-a realizat o expertiză privind constatarea stării tehnice a clădirii ambasadei. În funcţie de concluziile expertizei tehnice se vor analiza, la nivelul Centralei MAE şi cu implicarea ambasadei, posibilităţile de finanţare pentru reabilitarea sediului misiunii diplomatice.

Investiţii publice pentru anul 2014: Facem precizarea că din totalul de 13.127.000 lei aprobaţi au fost cheltuiţi 12.419.348,93 lei reprezentând un procent de realizare a investiţiilor de 94,61 %, aceasta deoarece, din cauza anumitor condiţii neavantajoase referitoare la livrare, nu s-au mai achiziţionat următoarele produse a căror cumpărare se previzionează că se va face în anul 2015, în funcţie de fondurile financiare disponibile:

1. Microbuz - 203.000 lei

2. Sistem identificare, supraveghere, alarmare şi control acces - 92.500 lei

3. Sistem management chei - 3 buc – 106.500 lei

4. Clasa IP-uri - 27.900 lei,

NESECRET

72/97 NESECRET

Achiziţii 2014

• pentru Centrala MAE- în valoare de 1.806.000 lei (calculatoare – 144 buc., servere, laptop-uri, elemente de reţea, imprimante etc.);

• pentru misiunile diplomatice- în valoare totală de 2.685.000 lei (calculatoare – 655 buc., servere, laptop-uri, elemente de reţea, imprimante etc.);

♦ mobilier şi aparatură electrocasnică pentru misiunile diplomatice, în valoare totală de 1.683.000 lei;

Pentru achiziţionarea mobilierului şi aparaturii electrocasnice necesare misiunilor diplomatice, au fost transmise aprobări ale următoarelor sume pentru misiunile de la:

- Lisabona – 577.000 lei,

- Atena – 51.000 lei,

- Khartoum – 32.000 lei,

- Moscova – 35.000 lei,

- Praga – 22.000 lei,

- Sofia – 56.000 lei,

- Teheran – 71.000 lei,

- Tunis – 21.000 lei.

♦ autoturisme:

Pentru parcul auto intern al MAE au fost achiziţionate 12 autoturisme în valoare de 798.436,85 lei:

» 6 autoturisme de teren Dacia DUSTER 4X4, în valoare totală de 472.857,09 lei;

» 6 autoturisme Dacia Logan LAUREATE, în valoare totală 325.579,76 lei.

Pentru nevoile operative ale misiunilor dilpomatice s-au aprobat fonduri bugetare pentru achiziţionarea a 30 de autoturisme, achiziţie care s-a ridicat la suma de 2.198.000 lei; autoturismele au fost distribuite, în funcţie de nevoi, la următoarele misiuni:

» câte un autoturism la misiunile diplomatice de la Lima, Phenian, Bagdad, Milano, Istanbul, Camberra, Londra, New Delhi, Singapore, Brasilia, Ottawa, Shanghai, Nicosia, Alger, Bruxelles UE, Bruxelles NATO, Tel Aviv, Lisabona, Oslo, Viena MP, Geneva, Berlin, Ashgabat şi Haga.

NESECRET

73/97 NESECRET

» câte două autoturisme la misiunile diplomatice de la Washington, New York şi Roma.

Contracte

în cursul anului 2014 au fost încheiate 375 contracte şi comenzi în

valoare totală de 25.802.018,16 lei; lista cu operatorii economici cu care MAE a încheiat contracte a fost publicată pe site-ul instituţiei.

VII. Resursele materiale aflate la dispoziţia Ministerului Afacerilor Externe în anul 2014

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013 cu modificările şi completările ulterioare, Ministerului Afacerilor Externe i-au fost aprobate fonduri bugetare pe anul 2014, în sumă totală de 762.833 mii lei din care 704.563 mii lei la sursa „Buget de Stat”, 40 mii lei la sursa „Venituri proprii” şi 18.270 mii lei la sursa „Fonduri externe nerambursabile”.

Din fondurile aprobate au fost finanţate în principal următoarele categorii de cheltuieli:

o de întreţinere şi funcţionare a sediilor unde îşi desfăşoară activitatea centrala MAE, misiunile diplomatice ale României în străinătate;

o de întreţinere şi funcţionare a sediilor unde îşi desfăşoară activitatea institutele culturale ale României în străinătate;

o acţiuni de diplomaţie publică prin organizarea unor evenimente culturale aprobate pe agenda politico-diplomatică;

o acţiunile pentru gestionarea crizelor, alerte consulare şi reacţie rapidă;

o pregătirea organizării pavilionului naţional al României la expoziţie mondială de la Milano 2015;

o plata contribuţiilor şi cotizaţiilor la organismele internaţionale;

o asistenţa pentru dezvoltare acordată (ODA) în baza angajamentelor asumate de România;

o cofinanţarea derulării proiectelor din fonduri externe nerambursabile;

o activitatea următoarelor instituţii subordonate MAE:

- Institutul Diplomatic Român - ordonator terţiar de credite finanţat din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat;

NESECRET

74/97 NESECRET

- Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, instituţie publică cu personalitate juridică finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat;

- Comisia Fulbright îşi desfăşoară activitatea în coordonarea MAE, organizaţie binaţională nonprofit, finanţată de la bugetul de stat, care administrează schimburile educaţionale şi ştiinţifice dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii;

- Institutul European din România - ordonator terţiar de credite finanţat din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

NESECRET

75/97 NESECRET

Ponderea bugetului repartizat pe categorii de cheltuieli, se detaliează, astfel:

DENUMIRE INDICATORI BUGETUL 31.12.2014

mii lei

%

din total general

I. CHELTUIELI - BUGET DE STAT, din care:

704.563 92,36

CHELTUIELI DE PERSONAL 319.783 45,38

BUNURI ŞI SERVICII 207.903 29,50

TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE

5.500 0,78

ALTE TRANSFERURI 106.552 15,12

PROIECTE DIN FONDURI EXTERNE NERABURSABILE

33.191 4,71

ALTE CHELTUIELI 18.363 2,61

ACTIVE NEFINANCIARE 13.271 1,86

II. VENITURI PROPRII 40.000 5,25

III. FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE

18.270 2,39

TOTAL GENERAL 762.833 100

NESECRET

76/97 NESECRET

Anexa 1

În 2014, MAE a contribuit la realizarea acţiunilor diplomatice ale preşedintelui României:

16 ianuarie - Bucureşti, întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice străine

16 ianuarie - Bruxelles, preşedintele Consiliului European

19-21 ianuarie - Israel, Teritoriile Palestiniene

23 ianuarie - Bucureşti, delegaţie comună a Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale

23 ianuarie - Bucureşti, decorare a unor membri ai Parlamentului R. Moldova

23 ianuarie - Bucureşti, recepţia de Anul Nou organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană

30 ianuarie - Bucureşti, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa

30 ianuarie - Bucureşti, şeful Serviciului de Informaţii Externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - MI6

31 ianuarie - Berlin, München, convorbiri cu preşedintele Germaniei; convorbiri cu un fost preşedinte al Parlamentului European

31 ianuarie - 2 februarie - München, a 50-a Conferinţă cu privire la politicile de securitate

5-6 februarie - Ankara

10 februarie - Bucureşti, comisarul european pentru relaţii interinstituţionale şi administraţie

12 februarie - Bucureşti, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală

14 februarie - Bruxelles, preşedintele Consiliului European

13 martie - Bucureşti, directorul general al "Chevron Europe Exploration and Production"

13 martie - Bucureşti, delegaţie a companiilor "ExxonMobil" şi "OMV-Petrom"

19 martie - Iaşi, convorbiri între preşedintele României şi preşedintele R. Moldova

NESECRET

77/97 NESECRET

20-21 martie – Consiliul European, Semestrul European, creştere şi ocupare; evaluarea implementării Strategiei 2020; cadrul de politici pentru energie şi schimbare climatică în perspectiva anului 2030

24-25 martie – Haga – Summit cu privire la securitatea nucleară

2-3 aprilie - Bruxelles, al IV-lea Summit UE – Africa

4 aprilie - Bruxelles, a treia reuniune la nivel înalt a UE cu privire la romi

4 aprilie - Bruxelles, vicepreşedintele Comisiei Europene, comisar european pentru Justiţie, Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie

4 aprilie - Bucureşti, preşedinţii raioanelor din R. Moldova din Euroregiunea “Siret-Prut-Nistru”

14 aprilie - Constanţa, vizitarea distrugătorului american „USS Donald Cook”

30 aprilie - Bucureşti, adjunctul asistentului pentru politica de apărare şi spaţială al secretarului de stat al SUA

12 mai - Bucureşti, adjuncta directorului Agenţiei Centrale de Informaţii din SUA

15 mai - Bucureşti, analistul-geopolitic-şef al firmei de informare geopolitică Stratfor

15 mai - Bucureşti, preşedintele Partidului Liberal-Democrat din R. Moldova, fost prim-ministru

15-16 mai - Bucureşti, secretarul general al NATO

20-21 mai - Bucureşti, preşedintele Cehiei

21 mai - Bucureşti, vicepreşedintele SUA

22 mai - Bucureşti, preşedintele firmei de informare geopolitică Stratfor

23 mai - Constanţa, ceremonia de admitere oficială în Liga Navală a SUA a Consiliului Ligii Navale a SUA din România

25 mai - Bucureşti, liderul grupului republican din Comitetul pentru Relaţii Externe al Senatului SUA

27 mai - Bruxelles, reuniune informală (dineu) al şefilor de state şi guverne din UE

29 iunie - Bucureşti, secretarul general al Consiliului Europei

31 mai - Bucureşti, prinţul de Wales

NESECRET

78/97 NESECRET

2 iunie - Bucureşti, participanţii la programul de formare ”Securitatea în regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”, organizat de Academia Naţională de Informaţii ”Mihai Viteazul”, în parteneriat cu Universitatea Harvard şi cu participarea Universităţii Naţionale de Informaţii din SUA

3 iunie - Varşovia, dejun de lucru oferit de preşedintele SUA şi de preşedintele Poloniei; decernarea Premiului „Solidaritatea”

4 iunie - Varşovia, ceremonie oficială pentru sărbătorirea a 25 de ani de libertate în Polonia

7 iunie - Bucureşti, delegaţie a Congresului SUA, alcătuită din membri ai Comitetului pentru Relaţii Externe din Senatul SUA

25 iunie - Bucureşti, reuniunea şefilor de state sau guverne din statele Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est

26-27 iunie - Bruxelles, Consiliul European

22 iulie - Varşovia, reuniune a şefilor de stat din Polonia, România, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Bulgaria pentru pregătirea summitului NATO

4 august - Liège, ceremonia de comemorare a 100 de ani de la Primul Război Mondial

29 august - Bucureşti, participare la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române

30 august - Bruxelles, Consiliul European, reuniune specială

4-5 septembrie - Celtic Manor Resort, Newport, Ţara Galilor, acţiunile prilejuite de reuniunea la nivel înalt al Consiliului Nord-Atlantic

4 septembrie - Celtic Manor Resort, Newport, Ţara Galilor, reuniunea la nivel înalt cu privire la Afganistan

4 septembrie - Celtic Manor Resort, Newport, Ţara Galilor, reuniunea Consiliului NATO-Ucraina

4 septembrie - Celtic Manor Resort, Newport, Ţara Galilor, dineul oficial a şefilor de stat şi de guvern din statele reprezentate la acţiunile prilejuite de reuniunea la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic

5 septembrie - Celtic Manor Resort, Newport, Ţara Galilor, reuniunea la nivel înalt a Consiliului Nord-Atlantic

8 septembrie - Bucureşti, delegaţie a Consiliului de Afaceri Statele Unite ale Americii - România (American-Romanian Business Council)

15 septembrie - Bucureşti, ministrul de externe din Azerbaidjan

NESECRET

79/97 NESECRET

17 septembrie - Bucureşti, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag - parlamentul Germaniei

22 septembrie - Bucureşti, Forumul Forbes CEE cu tema „Reluarea creşterii economice sustenabile în pieţele emergente” organizat de Forbes România.

3 octombrie - Bucureşti, prim-ministrul din Ungaria

16-17 octombrie - Milano, summitul ASEM X

23-24 octombrie - Bruxelles, Consiliul European

25 octombrie - Bucureşti, patriarhul Ierusalimului

11 noiembrie - Bucureşti, preşedintele Partidului Popular European şi preşedinte al grupului parlamentar al Partidului Popular European din cadrul Parlamentului European.

26 noiembrie - Bucureşti, însărcinatul cu afaceri a.i al Ambasadei SUA

28 noiembrie - Bucureşti, Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient

18-19 decembrie - Consiliul European

NESECRET

80/97 NESECRET

Anexa 2

În 2014, MAE a contribuit la realizarea acţiunilor diplomatice ale prim-ministrului României:

27 ianuarie - Bucureşti, delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale

27 ianuarie - Bucureşti, preşedintele consiliului de administraţie al societăţii KazMunaiGaz

28 ianuarie - Bucureşti, ambasadorii statelor UE

30 ianuarie - (în România), conferinţa Sustainable developement of the blue economy of Black Sea

7 februarie - Soci, prim-ministrul Rusiei

21 februarie - Chişinău, convorbiri cu prim-ministrul R. Moldova; participare la Forumul 'Promovarea participării comune la programele europene în domeniul ştiinţei şi educaţiei', organizat de Academia de Ştiinţe a R. Moldovei şi Ministerul Educaţiei

27 februarie - 1 martie - Roma

5 martie - Bucureşti, ambasadorii statelor UE

7 martie - Ruse - reuniunea trilaterală a prim-miniştrilor din România, Bulgaria şi Serbia

7 martie - Ruse - şedinţa comună a guvernelor României şi Bulgariei

11 martie - Bucureşti, recepţie şi dineu oferite de Congresul European Evreiesc şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România cu prilejul reuniunii comunităţilor evreieşti din Europa

13 martie - Bucureşti, delegaţie a companiilor "ExxonMobil" şi "OMV-Petrom"

14-15 martie - Chişinău, Tbilisi

18 martie - Atena

18 martie - Tirana

4 aprilie - Bucureşti, preşedinţii raioanelor din R. Moldova din Euroregiunea “Siret-Prut-Nistru”

4 aprilie - Sebeş, inaugurarea construcţiei unei unităţi a societăţii „Star Assembly” componentă a concernului Daimler

NESECRET

81/97 NESECRET

7 aprilie - Bucureşti, a VII-a Conferinţă pentru Educaţie a Băncii Mondiale, regiunea Europa şi Asia Centrală tema „Consolidarea sistemelor de educaţie copiilor pentru asigurarea unui proces de învăţare eficient”, organizată în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, UNICEF şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă

7 aprilie - Bucureşti, simpozionul internaţional cu tema „Extinderea NATO în 2004: un deceniu de contribuţie robustă, responsabilitate şi angajament pentru o nouă Alianţă”, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică

17 aprilie - Câmpia Turzii, exerciţiul româno-american Dacian Viper 2014

25 aprilie - Bucureşti, comisarul european pentru energie

29 aprilie - Floreni, Sculeni, prim-miniştrii din România şi R. Moldova marchează liberalizarea regimului de vize europene pentru cetăţenii din R. Moldova; gazoductul Iaşi-Ungheni

12 mai - Bucureşti, adjuncta directorului Agenţiei Centrale de Informaţii din SUA

15-16 mai - Bucureşti, secretarul general al NATO

21 mai - Bucureşti, vicepreşedintele SUA

21 mai - Bucureşti, convorbire cu preşedintele din Cehia

27 mai - Bucureşti, lansarea Proiectului ”România - Punte între Est şi Vest, Nord şi Sud” (Romania Gateway)

2 iunie - Bucureşti prima sesiune plenară a programului Security in the Black Sea Region. Shared challenges, sustainable future

5 iunie - Constanţa, secretarul apărării din SUA

5 iunie - Bucureşti, marcarea la Ambasada Danemarcei a Zilei Constituţiei Daneze

6 iunie - Bucureşti, comisarul european pentru protecţia consumatorilor

6 iunie - Bucureşti, ministrul agriculturii din RP Chineză

12 iunie - Bucureşti, reprezentanţii delegaţiei comune a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale

16 iunie - Bucureşti, reprezentanţii companiei Exxon

20 iunie - Bucureşti, reuniunea ministerială a statelor participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est

NESECRET

82/97 NESECRET

21 iunie - Paris întâlnire între preşedintele Franţei şi prim-miniştrii din Austria, Belgia, Danemarca, Italia, România, Slovacia şi Cehia, precum şi vicecancelarul Germaniei, şi preşedintele Grupului socialiştilor din Parlamentul European

22 iunie - Tulcea, reuniune informală a prim-miniştrilor din România, R. Moldova, Georgia, Slovacia, Cehia şi Serbia

23-24 iunie - Ierusalim, şedinţa comună de guvern româno-israeliană (tip Government-to-Government – G2G)

25-26 iunie – Bălţi, participare împreună cu prim-ministrul din R. Moldova la forumul economic transfrontalier pentru impulsionarea relaţiilor economice la frontiera de est a UE, organizat de asociaţia ”Euroregiunea Siret-Prut-Nistru”

16-17 iulie - vizită în Serbia

12 august - platforma de foraj Ocean Endeavor din Marea Neagră - Exxon Mobil şi OMV Petrom

25 august - Bucureşti, Declaraţii de presă - Conferinţa de presă susţinută de prim-ministru şi de ministrul de externe

27 august - Chişinău

27 august - Bucureşti, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române

28 august - Ankara, ceremonia de învestire a preşedintelui Turciei

30 august - Paris, reuniune a liderilor social-democraţi europeni, prim-miniştrii din Italia, Danemarca, Belgia, Austria, Slovacia, Cehia

30 august - Beijing

31 august-2 septembrie - Beijing

23 septembrie - Bucureşti, Conferinţa privind libertatea presei, organizată de South East Europe Media Organisation

23-25 septembrie - New York, Sesiunea a 69-a a Adunării Generale a ONU

25 septembrie - New York, inaugurarea de spaţii noi la Consulatul General al României

30 septembrie - Bucureşti, Forumul de Afaceri Turco-Român

20 octombrie - Bucureşti, Summitului UE-Europa de Sud-Est, organizat de The Economist.

27 octombrie - Bucureşti, delegaţia Patriarhiei Ierusalimului, condusă de patriarh

NESECRET

83/97 NESECRET

28 octombrie - Bucureşti, participare la semnarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria în vederea implementării studiilor de fezabilitate privind construcţia de noi poduri peste fluviul Dunărea

13 noiembrie - Bucureşti, prim-ministrul din Italia

26 noiembrie - Bucureşti, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei SUA

5 decembrie - Bucureşti, emisarul Cvartetului (Rusia, Statele Unite, UE, ONU) pentru Orientul Mijlociu

16-17 decembrie - Belgrad, reuniunea statelor participante la cooperarea dintre China şi statele din Europa Centrală şi de Est

NESECRET

84/97 NESECRET

Anexa 3

În 2014, ministrul de externe a avut întâlniri bilaterale

la Bucureşti, unde au efectuat vizite miniştrii de externe din:

Olanda - 27 ianuarie

Teritoriile Palestiniene (a doua sesiune a Comitetului Interguvernamental Româno-Palestinian) - 12-13 februarie

Muntenegru - 17 februarie

Canada - 30 martie

Mauritania - 7 aprilie

Senegal – 17 aprilie

Norvegia – 25 mai

Italia – 28 iunie

Belgia – 14 iulie

Azerbaidjan – 15 septembrie

Cehia – 6 octombrie

precum şi la:

Basel Madrid

Berlin New York

Bratislava Podgoriţa

Bruxelles Ramallah

Budapesta Roma

Chişinău Salonic

Dubrovnik Tbilisi

Ierusalim Tirana

Kiev Varşovia

NESECRET

85/97 NESECRET

Lisabona Viena

Londra Washington

Luxemburg Zagreb

unde au avut loc întâlniri cu miniştrii de externe din:

Albania Germania Regatul Unit

Andora Grecia San Marino

Armenia Irak Sfântul Scaun

Austria Israel Singapore

Azerbaidjan Italia Slovacia

Bulgaria Luxemburg Spania

Cehia Muntenegru SUA

Columbia Noua Zeelandă Teritoriile Palestiniene

Croaţia Polonia Turkmenistan

Emiratele Arabe Unite Portugalia Ucraina

Franţa R. Moldova Ungaria

Georgia

A avut convorbiri telefonice cu miniştrii de externe din Ucraina, Israel, Teritoriile Palestiniene şi Iordania (14 iulie).

NESECRET

86/97 NESECRET

Anexa 4

În 2014, ministrul de externe a participat la următoarele acţiuni în cadrul Uniunii Europene:

8 ianuarie - Bucureşti, conferinţa de lansare a preşedinţiei Consiliului UE care revine Greciei

9-10 ianuarie - Trakai, Snow Meeting - reuniune informală a miniştrilor de externe din statele membre ale NATO şi UE

14 ianuarie - Bucureşti, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene

20 ianuarie - Bruxelles, CAE

21 ianuarie - Bruxelles, conferinţa interguvernamentală privind aderarea Serbiei la UE

30 ianuarie - (în România), comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit

3 februarie - Bucureşti, reuniunea Comitetului de coordonare a sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene

10 februarie - Bruxelles, CAE

10 februarie - Bruxelles, reuniune a Comisiei interguvernamentale pentru integrarea europeană a R. Moldova

17 februarie - Bucureşti, participare la conferinţa "Solidaritate socială şi oportunităţi pentru o Românie inclusivă" organizată la iniţiativa Grupului Alianţei Progresiste S and D din Parlamentul European din seria Relanching Europe

20 februarie - Bruxelles, reuniunea extraordinară privind situaţia din Ucraina a miniştrilor de externe din statele UE

3 martie - Bruxelles, reuniune extraordinară a miniştrilor de externe din statele UE cu privire la situaţia din Ucraina

17 martie - Bruxelles, CAE

17 martie - Bruxelles, reuniunea Grupului de Prieteni ai Ucrainei

21 martie - Bucureşti, preşedintele Comitetului Militar al UE

31 martie - Chişinău, Comisia mixtă pentru sprijinirea integrării europene a R. Moldova

NESECRET

87/97 NESECRET

1 aprilie - Bruxelles, reuniune ministerială de coordonare pentru pregătirea summitului UE-Africa

4 aprilie - Atena, reuniune informală de tip "Gymnich" a miniştrilor de externe din statele UE

14 aprilie – Luxemburg, CAE

23 aprilie - Bucureşti, întrevedere cu ambasadorii statelor Uniunii Europene

8 mai - Salonic, prima sesiune a conferinţei ministeriale UE-Balcanii de Vest, cu tema „2004-2014: 10 ani de extindere şi integrare europeană a Balcanilor de Vest”

12 mai - Bruxelles, CAE

26 mai - Bucureşti, deschiderea lucrărilor reuniunii pregătitoare a celui de-al doilea Summit Academic UE-Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibe, organizate de Institutul de Studii Latino-Americane din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

17 iunie - Bucureşti, delegaţia parlamentară din R. Moldova, participantă la reuniunea Comisiei Comune pentru Integrare Europeană între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova

18 iunie - Bucureşti, reuniunea internaţională organizată de Comisia pentru politică externă a Senatului României „Extinderea Uniunii Europene. Stadiu şi provocări pentru statele din Balcanii de Vest”

23 iunie - Luxemburg, CAE

26 iunie - Viena, deschiderea celui de-al treilea Forum Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării

2 iulie - Bucureşti, conferinţa de lansare a preşedinţiei italiene a Consiliului UE

2 iulie - Bucureşti, sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor dedicată ratificării Acordurilor de Asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova, Uniunea Europeană-Georgia, respectiv Uniunea Europeană-Ucraina

22 iulie - Bruxelles, CAE

22 iulie - Bruxelles, reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic

23 iulie - Bruxelles, reuniune informală a statelor care contribuie cu trupe la misiunea EUFOR Althea din Bosnia-Herţegovina

23 iulie, Bruxelles – sesiunea ministerială a Întâlnirii Asia Europa UE-ASEAN

NESECRET

88/97 NESECRET

29-30 august - Milano, reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele UE, după modelul Gymnich

31 august-1 septembrie - Chişinău, participare în calitate de copreşedinte la reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova

31 august-1 septembrie - Chişinău, participare în calitate de copreşedinte la reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova

23 septembrie - New York, reuniune a miniştrilor de externe din statele UE20 octombrie - Luxemburg, CAE

24 septembrie - New York, întâlnirea miniştrilor de externe din statele UE cu secretarul de stat al SUA, în cadrul unui dineu transatlantic

11 noiembrie - Bucureşti, reuniune cu ambasadorii statelor UE

25 noiembrie - convorbire telefonică cu înalta reprezentanta a UE pentru afaceri externe şi politica de securitate

15 decembrie - Bruxelles, CAE

NESECRET

89/97 NESECRET

Anexa 5

În 2014, ministrul de externe a participat la următoarele acţiuni în cadrul NATO:

30 ianuarie - Bucureşti, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa

3 martie - Bruxelles, secretarul general al NATO

1 aprilie - Bruxelles, reuniunea miniştrilor de externe din statele NATO

2 aprilie - Bucureşti, conferinţa cu tema „Profilul României în NATO la 10 ani după integrare”

7 aprilie - Bucureşti, simpozionul internaţional cu tema „Extinderea NATO în 2004: un deceniu de contribuţie robustă, responsabilitate şi angajament pentru o nouă Alianţă”, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică

15-16 mai - Bucureşti, secretarul general al NATO

24-25 iunie - Bruxelles, reuniunea miniştrilor de externe din statele NATO

25 iunie - Bruxelles, reuniunea ministerială a Comisiei NATO-Ucraina

25 iunie - Bruxelles, reuniune de lucru a miniştrilor statelor NATO cu privire la relaţiile cu Rusia

25 iunie - Bruxelles, reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele contribuitoare la misiunea ISAF din Afganistan

4 septembrie - Celtic Manor Resort, Newport - Ţara Galilor, reuniunea miniştrilor de externe din statele NATO

4 septembrie - Celtic Manor Resort, Newport - Ţara Galilor, dineu informal al miniştrilor de externe din statele NATO

5 septembrie - Celtic Manor Resort, Newport - Ţara Galilor, întâlnirea miniştrilor de externe din statele NATO cu conducerile Uniunii Europene, Consiliului Europei şi OSCE

17 septembrie - Bucureşti, dezbaterea Summit-ul NATO – rezultate şi perspective, organizată de Fundaţia Europeană Titulescu

2 octombrie - Bucureşti, inaugurarea Expoziţiei "NATO în domeniul Apărării împotriva Rachetelor Balistice" organizate pentru marcarea celei de-a X-a aniversări a aderării României la NATO

NESECRET

90/97 NESECRET

21 octombrie - Bruxelles, secretarul general al NATO

2 decembrie - Bruxelles, reuniunea ministerială a Consiliului Nord-Atlantic

2 decembrie - Bruxelles, Comisia NATO-Ucraina

2 decembrie - Bruxelles, reuniunea miniştrilor de externe din statele participante la misiunea Resolute Support, în Afganistan

3 decembrie - Bruxelles, secretarul general al NATO

3 decembrie - Bruxelles, întâlnirea ministerială informală a Coaliţiei internaţionale împotriva ISIL

NESECRET

91/97 NESECRET

Anexa 6

În 2014, ministrul de externe a participat la următoarele acţiuni în cadrul forurilor şi organizaţiilor internaţionale:

30 ianuarie - Bucureşti, secretarul general al Secretariatului Internaţional Permanent al OCEMN

3 februarie - Bucureşti, conferinţa internaţională „România şi Curtea Internaţională de Justiţie. 5 ani de la Hotărârea privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră”

17-18 februarie - Bucureşti, reuniunea miniştrilor de externe din statele Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est

26 februarie - Bucureşti, Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa

26 februarie - Bucureşti, secretarul general al Comunităţii Democraţiilor

3 aprilie - Bucureşti, comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei

3 aprilie - Bucureşti, directorul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură

5 mai - Viena, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică

5-6 mai - Viena, a 124-a reuniune a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei

5-6 mai - Viena, secretarul general al Consiliului Europei

7 mai - Salonic, întrevedere cu viceprim-ministrul şi ministrul de externe din Grecia, în cadrul consultărilor dintre preşedinţia-în-exerciţiu a Procesului Cooperării Sud-Est Europene şi preşedinţia semestrială a Consiliului UE

19 iunie - Varna, reuniunea Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe din statele Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră

19 iunie - Bucureşti, reuniunea anuală a Consiliului Cooperării Regionale

20 iunie - Bucureşti, reuniunea ministerială a statelor participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est

29 iunie - Bucureşti, secretarul general al Consiliului Europei

29 iunie - Bucureşti, deschiderea lucrărilor reuniunii miniştrilor justiţiei şi de interne din statele Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est

7 iulie - Bucureşti, inaugurarea sediului Centrului regional francofon de studii avansate în ştiinţe sociale – CeReFREA

NESECRET

92/97 NESECRET

21 iulie - Bucureşti, procurorul Curţii Penale Internaţionale

24 iulie - Bucureşti, preşedintele celei de a 68-a Sesiuni a Adunării Generale ONU

3-4 septembrie - Londra, sesiunea cu tema Safeguarding NATO’s Borders, a Conferinţei Returning Home? NATO and European Security, organizată sub egida Royal United Services Institute

22-27 septembrie - New York, Sesiunea a 69-a a Adunării Generale a ONU

24 septembrie - New York, Summitul Consiliului de Securitate al ONU privind ameninţările la adresa păcii şi securităţii cauzate de acte teroriste

25 septembrie - New York, reuniunea informala a miniştrilor de externe din statele OCEMN

25 septembrie - New York, reuniunea miniştrilor de externe din statele participante la SEECP

26 septembrie - New York, reuniunea miniştrilor de externe din statele OSCE, cu tema ”Abordarea crizei privind securitatea europeană: calea de urmat şi rolul OSCE"

4-5 decembrie - Basel, reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE

NESECRET

93/97 NESECRET

Anexa 7

În 2014, ministrul de externe a participat şi la următoarele acţiuni politico-diplomatice:

11 ianuarie - Bucureşti, asistenta pentru afaceri europene şi eurasiatice a secretarului de stat al SUA

17 ianuarie - Bucureşti, personalităţi marcante din România, cărora le-a fost decernat titlul de “Ambasadori ai Turismului Românesc”

30 ianuarie - Bucureşti, conferinţa Sustainable developement of the blue economy of Black Sea

13 februarie - Bucureşti, grup de cursanţi din cadrul programului CAPSTONE al Universităţii Naţionale de Apărare a SUA

18 februarie - Bucureşti, inaugurarea Ambasadei Muntenegrului

24 februarie - Budapesta, reuniunea miniştrilor de externe din statele Grupului de la Visegrad, din România, Bulgaria şi Grecia

24 februarie - Budapesta, vizită la Curţile Gojdu

24 februarie - Budapesta, preşedintele Camerei de Comerţ ungaro-române

25 februarie - Bucureşti, preşedintele executiv al Consiliului de Afaceri Româno-American

25 februarie - Bucureşti, semnătură în cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Ucrainei, în memoria victimelor exprimând în numele Guvernului României întreaga compasiune pentru victimele tragicelor evenimente care au marcat această ţară

19-20 martie - Berlin, consilierul pentru politică externă al cancelarului federal al Germaniei

20 martie - Berlin, coordonatorul acţiunilor Guvernului Federal al Germaniei de cooperare cu Rusia, Asia Centrală şi statele Parteneriatului Estic, membru al Bundestagului

20 martie - Berlin,preşedintele Comisiei de politică externă din Bundestagul Germaniei

25 martie - Bucureşti, delegaţie a Bundestagului german condusă de preşedinta grupului parlamentar al Uniunii Creştin-Sociale

25 martie - Bucureşti, delegaţie condusă de ministrul industriei din Irak

NESECRET

94/97 NESECRET

1 aprilie - Bruxelles, semnarea ad referendum împreună cu ministrul de externe ucrainean a textului Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră.

6 aprilie - Bucureşti, ceremonia de depunere de coroane de flori la Monument eroilor căzuţi în teatrele de operaţii

8 aprilie - Bucureşti, deschiderea Conferinţei regionale dedicate promovării bunelor practici în domeniul combaterii corupţiei şi recuperării bunurilor

9 aprilie - Bucureşti, ministrul sănătăţii din Administraţia Naţională Palestiniană

9 aprilie - Bucureşti, deschiderea celui de-al treilea congres medical româno-palestinian

15 aprilie - Bucureşti, prim-adjunctul ministrului de externe din Turkmenistan

17 aprilie - Bucureşti, participare, împreună cu ministrul de externe din Senegal, la o întâlnire pe tematică francofonă cu ambasadori şi alţi reprezentanţi din cadrul Grupului Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România

22 aprilie - Bucureşti, adjunct al ministrului din Kazahstan

28-29 aprilie - Washington, convorbiri cu reprezentanţi ai SUA; participare la conferinţa Toward a Europe whole and free

29 aprilie - Washington, preşedintele Comitetului pentru Apărare din Senatul SUA

29 aprilie - Washington, preşedintele Grupului de prietenie cu România, Romanian Caucus, din Congresul SUA

29 aprilie - Washington, secretarul pentru energie din SUA

30 aprilie - Washington, adjunctul asistentului pentru securitate al preşedintelui SUA şi consilier pentru securitate naţională al vicepreşedintelui SUA

30 aprilie - Washington, membri ai Caucus-ului (Grupului de prieteni) pentru România din Congresul SUA, alţi lideri din legislativul american - co-preşedinţii republican şi democrat ai Caucus-ului, preşedintele Comitetului pentru problemele veteranilor şi vicepreşedintele Delegaţiei Congresului SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, liderul democrat al Comitetului pentru Informaţii, un membru în Comitetul pentru servicii armate din Camera Reprezentanţilor

30 aprilie - Washington, membrii Congresului SUA - Comitetul pentru Relaţii Externe din Senat, Comitetul pentru Forţele Armate şi Comitetul pentru Informaţii

7 mai - Bucureşti, şeful Biroului naţional de securitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale a Poloniei

NESECRET

95/97 NESECRET

7 mai - Bucureşti, vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe din Senatul Poloniei

7 mai - Bucureşti, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Marea Adunare Naţională a Turciei

7 mai - Salonic, a noua reuniune trilaterală a miniştrilor de externe din România, Bulgaria şi Grecia

14 mai - Bucureşti, lansarea a două infochioşcuri ale MAE cu informaţii de călătorie şi aplicaţia MAE pentru telefon mobil, Călătoreşte în siguranţă - servicii consulare la Aeroportul Henri Coandă – Terminal Plecări Internaţionale

14 mai - Bucureşti, ministrul justiţiei din Spania

15 mai - Bucureşti, lansarea volumului Răzbunarea Geografiei - Ce ne spune harta despre conflictele viitoare şi lupta împotriva destinului, de Robert D. Kaplan, analist-geopolitic-şef al firmei de informare geopolitică Stratfor, în prezenţa autorului

25 mai - Bucureşti, liderul grupului republican din Comitetul pentru Relaţii Externe al Senatului SUA

30 mai - Bucureşti, grup de elevi libanezi care învaţă limba română la Liceul Amlieh din Beirut

3 iunie - Varşovia, dejun de lucru oferit de preşedintele SUA şi de preşedintele Poloniei; decernarea Premiului „Solidaritatea

4 iunie - Varşovia, ceremonie oficială pentru sărbătorirea a 25 de ani de libertate în Polonia

4 iunie - Varşovia, preşedintele Alianţei Stângii Democratice din Polonia, fost prim-ministru

8 iunie - Bucureşti, delegaţie a Congresului SUA, alcătuită din membri ai Comitetului pentru Relaţii Externe din Senatul SUA

11 iunie - Bucureşti, ministrul apărării din Grecia

14 iunie - Sibiu, conferinţa internaţională "Forum: diplomaţie culturală, media şi turism"

18 iunie - Bucureşti, preşedintele executiv al Consiliului de Afaceri Americano-Român

11-12 iulie - Dubrovnic, Croatia Forum

7 iulie - Bucureşti, reuniunea ataşaţilor români ai Apărării, dedicată provocărilor la adresa mediului internaţional de securitate

NESECRET

96/97 NESECRET

11-12 iulie - Dubrovnic, asistenta pentru Europa şi Eurasia a secretarului de stat al SUA

11-12 iulie - Dubrovnic, preşedinta Comitetului pentru afaceri externe al Parlamentului Republicii Populare Chineze

11-12 iulie - Dubrovnic, adjunctul ministrului pentru afaceri parlamentare din ministerul de externe din Japonia

18 iulie - Podgoriţa, convorbiri cu ministrul economiei din Muntenegru

18 iulie - Podgoriţa, inaugurarea sediului Ambasadei României

18 iulie - Podgoriţa, slujba de sfinţire a unei troiţe române ridicate în memoria victimelor accidentului rutier din 23 iunie 2013, din canionul Morača,

24 iulie - Bucureşti, directorul pentru programe arhivistice al Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington

27-29 august - Bucureşti, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române

8 septembrie - Bucureşti, delegaţia Consiliului de Afaceri Americano-Român, aflată în România pentru a treia misiune anuală de promovare economică

16 septembrie - Bucureşti, administratorul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei

16 septembrie - Bucureşti, inaugurarea noului sediu al Biroului regional pentru Europa Centrală şi de Est al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei

16 septembrie - Bucureşti, ministrul pentru infrastructură naţională, energie şi resurse de apă din Israel

17 septembrie - Bucureşti, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Bundestag-ului din Germania

25 septembrie - New York, inaugurarea de spaţii noi la Consulatul General al României

29 septembrie - Bucureşti, viceprim-ministru din Portugalia

30 septembrie - Bucureşti, ministrul economiei din Turcia

2 octombrie - Bucureşti, deschiderea lucrărilor Bucharest Forum 2014 cu tema Unleashing the Potential of Eurasia. Strategic Choices on the New Silk Road

3 octombrie - Bucureşti, deschiderea celui de-al V-lea “Summit al Mării Negre”, organizat de Adunarea Regiunilor Europene şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România

NESECRET

97/97 NESECRET

3 octombrie - Bucureşti, preşedintele German Marshall Fund

4 octombrie - Poiana Braşov, deschiderea Cursurilor Internaţionale „Nicolae Titulescu” pentru tineri diplomaţi

6 octombrie - Bucureşti, preşedintele Senatului din Polonia

6 octombrie - Bucureşti, preşedintele Academiei de Ştiinţe din Berlin-Brandeburg

7 octombrie - Craiova, manifestări prilejuite de a 75-a aniversare a începutului celui de-al Doilea Război Mondial şi a primirii în România a refugiaţilor polonezi

8 octombrie - Bucureşti, comemorarea Holocaustului

13 octombrie - Bucureşti, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe şi dezvoltare internaţională din Camera Comunelor a Parlamentului din Canada

21 octombrie - Bruxelles, ceremonia dezvelirea bustului lui Dimitrie Cantemir

22 octombrie - Bucureşti, deschiderea sesiunii internaţionale de cercetări ştiinţifice cu tema „Legislaţie, religie şi libertate. O abordare în contextul globalizării”

11 decembrie - Bucureşti, delegaţia organizaţiei Europalia International