Mediul de Afaceri Romanesc

7/21/2019 Mediul de Afaceri Romanesc

1/21

Lucrare de Licen a

Mediul de Afaceri din Romnia

Student- Voicu Bogdan Alexandru Universitatea Bucuresti

Profesor coordonator Facultatea de Administratie si Aface

Confuniv Viorel Cornescu Sectiunea Mar!eting


2/21

Cu"rins

Comer# exterior$

%nvesti#ii str&ine'

Politica economic&'

Fiscalitate'

Politica monetar&'

Politica (n domeniul %MM-urilor)

Politica vamal&*

+nregistrarea firmelor,

%nforma#ii statistice

.xisten#a unei concuren#e s"orite "e "lan glo/al01

2eteriorarea mediului (ncon3ur&tor00

4egli3area infrastructurii0'

%nvestitorii straini des"re mediul de afaceri romanesc0)

.volu#ia conce"tului de mic /usiness5 rolul 6i im"ortan#a lui (n economia de "ia#&0*

Criteriile de definire a micului /usiness0,

Plan opera ional......................................................................................................................19

Declara ie de venituri personale.............................................................................................20

7


3/21

Valoarea Planului de afaceri....................................................................................................20

Plan financiar..........................................................................................................................21

Vitorul870

Conclu9ii77

:


4/21

Politica ;uvernului Romniei (n ceea ce "rive6te mediul de afaceri este centrat& "e sus#inerea

(ntre"rin9&torilor "riva#i 6i "e stimularea li/erei ini#iative

Ac#iunile ;uvernului urm&resc consolidarea unui mediu de afaceri sta/il 6i "redicti/il5 eliminarea

mono"olurilor de stat ne3ustificate din "unct de vedere economic5 consolidarea li/erei com"eti#ii5 cre6terea

trans"aren#ei mediului de afaceri 6i a "oliticilor guvernamentale5 res"ectiv a "oliticii monetare5 "recum 6i

li/erali9area "ie#ei muncii

Comer# exterior

Pe "lan intern "rinci"ala institu#ie res"onsa/il& "entru ela/orarea 6i im"lementarea "oliticii comerciale este

structura de comer# exterior - 2e"artamentul de Comer# .xterior 6i Rela#ii %nterna#ionale - din cadrul

Ministerului .conomiei

Aceast& institu#ie asigur& 6i informarea re"re9entan#ilor mediului de afaceri5 (n leg&tur& cu o"ortunitile de

im"ort5 ex"ort "e ter#e "ie#e5 "recum 6i (n ceea ce "rive6te "rogramele de "artici"are a Romniei la trguri

6i ex"o9i#ii interna#ionale

Alte entiti cu res"onsa/iliti (n domeniul comer#ului?

Consiliul de .x"ort este o structur& organi9atoric& la nivel na#ional5 cu caracter "u/lic-"rivat5 f&r&"ersonalitate 3uridic&5 care func#ionea9& "e lng& Ministerul .conomiei 6i are ca o/iectiv armoni9area

strategiilor sectoriale5 intersectoriale 6i regionale cu Strategia 4a#ional& de .x"ort5 "recum 6i sta/ilirea

"rioritilor (n domeniul ex"ortului

.xim/an! Romnia @ institu#ie (nfiin#at& "entru sus#inerea cu instrumente financiar-

/ancare a ex"ortatorilor romni (n vederea facilit&rii accesului 6i men#inerii acestora "e "ie#ele externe5

inclusiv "e cele cu grad de risc crescut

$
http://www.dce.gov.ro/http://www.eximbank.ro/http://www.dce.gov.ro/http://www.eximbank.ro/


5/21

%nvesti#ii str&ine

2e"artamentul "entru "roiecte de infrastructur& 6i investi#ii str&ine - este organi9at 6i func#ionea9& ca organ

de s"ecialitate al administra#iei "u/lice centrale5 cu "ersonalitate 3uridic&5 (n cadrul a"aratului de lucru al

;uvernului Acesta asigur& coordonarea "roiectelor de infrastructura de interes na#ional5 "reg&tirea5

execu#ia 6i im"lementarea "roiectelor de infrastructur& desemnate (n com"eten#a sa "rin ot&rre a

;uvernului5 "recum 6i coordonarea a"lic&rii uniforme a "oliticii ;uvernului la nivel central 6i local (n

domeniul stimul&rii5 "romov&rii 6i im"lement&rii investi#iilor str&ine 6i al "arteneriatelor "u/lic-"rivat

Politica economic&

Ministerul .conomiei @ cu "ersonalitate 3uridic& - este organul de s"ecialitate al

administra#iei "u/lice centrale care reali9ea9& "olitica ;uvernului (n domeniile "rivind cre6terea

economic&5 industrie5 energie5 resurse minerale5 "roduc#ia de a"&rare5 integrare euro"ean&5 rela#ii

comerciale 6i economice externe

Fiscalitate

Politica fiscal& este centrat& "e asigurarea unui rol stimulativ 6i orientativ al im"o9itelor 6i taxelor5 (n

sco"ul cre6terii 6i de9volt&rii economice5 al consolid&rii fiscale 6i al de9volt&rii 6i (nt&ririi clasei de mi3loc

Ministerul Finan#elor Pu/lice este institu#ia cu rol de sinte9& (n desf&6urarea activitii structurilor

financiare 6i fiscale ale statului romn

Politica monetar&

.la/orarea 6i a"licarea "oliticii monetare5 inclusiv a "oliticii de curs de scim/5 este reali9at& de c&tre

/anca central& - Banca 4a#ional& a Romniei nstitu#ie "u/lic& inde"endent&5 unica autori9at& s&

emit& (nsemne monetare5 ca mi3loace legale de "lat& "e teritoriul Romniei'
http://www.minind.ro/http://www.minind.ro/


6/21

/iectivul fundamental al B4R este asigurarea 6i men#inerea sta/ilitii "re#urilor

Al&turi de atri/u#iile legate de "olitica monetar&5 B4R autori9ea9&5 reglementea9& 6i su"ravegea9&

"rudent institu#iile de credit5 "romovea9& 6i monitori9ea9& /una func#ionare a sistemelor de "li "entru

asigurarea sta/ilitii financiare5 sta/ile6te regimul valutar5 su"ravegea9& res"ectarea acestuia 6i

administrea9& re9ervele interna#ionale ale Romniei

2e asemenea5 B4R s"ri3in& "olitica economic& general& a statului5 f&r& "re3udicierea (nde"linirii

o/iectivului s&u fundamental "rivind asigurarea 6i men#inerea sta/ilitii "re#urilor

Politica (n domeniul %MM-urilor

Coordonarea5 monitori9area 6i s"ri3inirea im"lement&rii "rogramelor guvernamentale destinate sectorului

(ntre"rinderilor mici 6i mi3locii este asigurat& de c&tre 2irec#ia "entru %m"lementarea Proiectelor 6i

Programelor "entru %MM-uri 5 din cadrul Ministerului .conomiei

+n anul 710: s-a constituit 2e"artamentul "entru (ntre"rinderi mici 6i mi3locii5 mediu de afaceri 6i turism5

condus de un ministru delegat5 care asigur& ela/orarea 6i a"licarea "rogramelor de de9voltare (n sectoarele

economice ce (i sunt circumscrise

+ntre"rinderile mici 6i mi3locii constituie (n "re9ent cel mai im"ortant factor (n de9voltarea

sectorului "rivat 6i a "ie#ei li/ere din Romnia5 re"re9entnd5 totodat&5 sectorul cu cea mai mare a/sor/#ie a

for#ei de munc& %MM-urile dau dovad& de flexi/ilitate 6i mo/ilitate s"orit& (n ada"tarea la cerin#ele "ie#ei

6i la evolu#ia cadrului 3uridic 2in totalul num&rului de (ntre"rinderi romne6ti5 * sunt %MM-uri

Politica vamal&

Politica vamal& este (n concordan#& cu cea a Uniunii .uro"ene Autoritatea na#ional& cu atri/u#ii s"ecifice

(n domeniu este Autoritatea 4a#ional& a V&milor 5 aflat& (n su/ordinea Ministerului

Finan#elor Pu/lice

+nregistrarea firmelor

%nstitu#ia care asigur& (nregistrarea com"aniilor (n Romnia5 att "e cele cu ca"ital na#ional5 ct 6i "e cele

cu ca"ital str&in5 este ficiul 4a#ional al Registrului Comer#ului 5 aflat& (n su/ordinea

Ministerului Dusti#iei

Camera de Comer# 6i %ndustrie a Romniei - reune6te (ntreaga re#ea de camere de comer# 6i

)
http://www.aippimm.ro/http://www.customs.ro/http://www.onrc.ro/http://www.ccir.ro/http://www.aippimm.ro/http://www.customs.ro/http://www.onrc.ro/http://www.ccir.ro/


7/21

industrie teritorialeE3ude#ene5 camere de comer# /ilaterale 6i asocia#ii "rofesionale

CC%R ac#ionea9& "entru crearea unui mediu de afaceri sta/il5 coerent 6i "ro"ice de9volt&rii sectorului

"rivat5 unei economii de "ia#& reale5 dura/ile 6i descise s"re exterior

%nforma#ii statistice

Statistica oficial& (n Romnia este organi9at& 6i coordonat& de %nstitutul 4a#ional de Statistic&

5 organ de s"ecialitate al administra#iei "u/lice centrale5 cu "ersonalitate 3uridic&5 aflat

(n su/ordinea ;uvernului 6i finan#at de la /ugetul de stat

%4S "une la dis"o9i#ie informa#ii statistice o"erative necesare factorilor de deci9ie ai strategiei economico-

sociale5 asimilea9& indicatorii statistici s"ecifici economiei de "ia#&5 im"lementea9& metodologiile de

cercetare 6i calcul (n concordan#& cu standardele 6i "ractica euro"ean& 6i interna#ional&5 reali9ea9&

coo"erarea cu alte institute na#ionale de statistic&

.xisten#a unei concuren#e s"orite "e "lan glo/al

Firmele autotone "ot conta "e ocerere mult mai mare "entru /unurile 6i serviciile lor5 dar "artea

negativ& a lucrurilor este c&vor avea de (nfruntat mult mai mul#i concuren#i +n "lus5 multe din /unurile 6i

serviciile uneifirme de "e "ia#& intern& sunt un fel de i/ri9iG5 "roiectarea5 materiile "rime5

"roduc#ia 6iasam/larea lor reali9ndu-se (n diverse #&ri .le sunt tot mai "ronun#at o/ligate s&

forme9ealian#e strategice cu firme str&ine5 care le "ot fi? furni9ori5 distri/uitori5 "arteneri (n

domeniultenologiei5 "arteneri (n cadrul unor societi mixte sau ciar concuren#i 2e

aceea5 sea"recia9& c& firmele care vor reu6i (n afaceri (n viitor vor fi cele ce vor "une la "unct cele

maieficiente tenici de cercetare a "ie#ei la nivel glo/al5 regional sau na#ional />

2eteriorarea mediului (ncon3ur&tor

5 "roces ce generea9& "osi/iliti nelimitatefirmelor care "ot "une la "unct mi3loace eficiente de

ameliorare 6i "rote3are a acestuiac>

4egli3area infrastructurii

5 (n multe #&ri ale lumii5 "rile3uie6te oca9ii uria6e "entrufirmele din domeniul construc#iilor5

trans"orturilor 6i comunica#iilor s"re a-6i am"lificaafacerile5 contri/uind la de9voltarea segmentelor

cores"un9&toare ale "ie#ei

*
http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/


8/21

Stagnarea economic&5 recesiunea sunt "rocese care favori9ea9& firmele ce 6tiu s& "roduc& 6i s&

comerciali9e9e /unuri 6i servicii cu celtuieli mai mici

.xigen#ele mereu s"orite fa#& de "reg&tirea for#ei de munc&o/lig& firmele ce seocu"& de acest domeniu s&ela/ore9e "rograme mai eficiente (n acest sensg>

Modific&rile com"lexe 6i "ermanente la nivelul "ie#elor de consum


9/21

im/unatatirea mediului de afaceri din Romania

Consecventi acestui o/iectiv5 mem/rii F%C5 avand la /a9a ex"erienta lor internationala5 fac recomandari de

im/unatatire a mediului de afaceri si sunt "arteneri in dialogul institutionali9at atat cu autoritatile romane

cat si cu institutiile financiare internationale5 FM%5 U.5 Banca Mondiala

Anul trecut cri9a financiara internationala a atins economia romaneasca si a facut ca masurile ado"tate de;uvernul si Parlamentul Romaniei sa nu "oata evita recesiunea5 semnele deteriorarii situatiei financiare si

economice fiind re"ede vi9i/ile5 o scadere a economiei cu "este *

Ca ras"uns la aceste conditii5 mediul "rivat a reactionat5 in sensul ca5 fiecare com"anie si-a revi9uit

"rocesele interne in sco"ul de a reduce celtuielile si a isi eficienti9a activitatile Re9ultatul s-a concreti9at

in s"ecial in reducerea de "ersonal si a celtuielilor cu "ersonalul5 cresterea "roductivitatii si alocarea

resurselor financiare dis"oni/ile "entru investitii "roductive

Acum5 cand analistii sugerea9a ca este "osi/ila mutarea efectelor cri9ei din sectorul "rivat catre Stat5;uvernul si Parlamentul Romaniei vor tre/ui sa ai/a in vedere acelasi gen de masuri

.volu#ia conce"tului de mic /usiness5 rolul 6i im"ortan#a lui (n economia de "ia#&

+n teoria economic& nu exist& o defini#ie universal& a micului /usiness5 li"se6te criteriul unic acce"tat 6i (n"ractic&5 fiecare #ar& sta/ilindu-6i inde"endent standardele ce tre/uie s& le (nde"lineasc& o afacere "entru a

fi socotit& mixt& 2ifer& ciar 6i terminologia (n denumirea micii afaceri 2e exem"lu5 (n #&rile anglo-

saxone este utili9at termenul de Imic /usinessG5 (n Da"onia 6i #&rile .uro"ei ccidentale cel de

I(ntre"rindere mic& 6i mi3locieG5 (n tim" ce (n Federa#ia Rus& 6i Ucraina este a"licat termenul de

Iantre"renoriat micG +ns&5 indiferent de termenul utili9at5 dre"t criterii cantitative (n definirea micului

/usiness sunt a"licate? m&rimea activelor5 volumul "roduc#iei reali9ate "e domenii de activitate5 num&rul

anga3a#ilor5 sau o com/inare dintre criteriile enumerate Li"sa unui numitor comun5 "rivind terminareaindicatorului unic "entru definirea micului /usiness5 se ex"rima "rin fa"tul c& nici unul din criteriile

men#ionate nu "ermit definirea com"let& a acestuia


10/21

Criteriile de definire a micului /usiness

Cantitative Calitative

J 4um&rul de anga3a#i

J M&rimea activelor

J Volumul "roduc#ie reali9ate

J 4um&rul de anga3a#i "e domenii de

activitate

J 4um&rul de anga3a#i 6i volumul "roduc#iei

J Alte com/ina#ii ale indicatorilor enumera#i

J Conducerea unic&

J Aria de activitate

J %ntroducerea inova#iilor

J Rela#iile cu clien#ii

J Criteriul de inde"enden#&

J Alte criterii

+n unele domenii de activitate5 m&rimea activelor este unul dintre cei mai im"ortan#i indicatori5 deoarece

"re9int& "oten#ialul real "roductiv al (ntre"rinderii (ns&5 nu (ntotdeauna un astfel de indicator

caracteri9ea9& IadecvatG (ntre"rinderea5 deoarece exist& (ntre"rinderi valoarea activelor c&rora este

a"recia/il&5 datorit& folosirii noilor tenologii5 a unui eci"ament sofisticat5 (n acela6i tim" ele avnd un

num&r mic de anga3a#i 6i o cifr& redus& de afaceri 2e asemenea5 activele sunt su"use u9urii fi9ice 6i

morale5 "ermanent a"&rnd "ro/lema evalu&rii 6i actuali9&rii valorii acestora .viden#a numai a m&rimii

activelor (n definirea (ntre"rinderilor mici 6i mi3locii com"lic& efectuarea com"ara#iilor interna#ionale

Volumul "roduc#iei reali9ate sau cifra de afaceri este un alt criteriu frecvent utili9at (n literatura de

s"ecialitate .l caracteri9ea9& valoarea afacerii5 "e o anumit& "erioad& de tim"5 reflectnd cores"un9&tor

m&rimea ei (n ca9ul dat5 ca urmare a fluctua#iei monetare5 a "roceselor infla#ioniste etc5 a"ar unele

deform&ri (n a"recierea (ntre"rinderilor mici 6i mi3locii5 indicatorul men#ionat este mult influen#at de

domeniul de activitate5 dac& "entru un domeniu m&rimea cifrei de afaceri este mare5 aceea6i m&rime5 "entrualt domeniu5 "oate fi nesemnificativ&

01


11/21

%ndicatorul cel mai frecvent folosit (n definirea micului /usiness este num&rul anga3a#ilor .xclu9nd

nea3unsurile generate de indicatorii valorici5 ca fluctua#ia cursurilor de scim/5 a monedei na#ionale etc5

indicatorul numit asigur& continuitatea seriilor de date (n "ers"ectiva integr&rii economice euro"ene 6i

mondiale5 "recum 6i "ermite efectuarea unor com"ara#ii (n dinamic&

+n "ofida avanta3elor oferite de criteriul men#ionat5 mul#i cercet&tori5 "rintre care 6i P 2ruc!er5 consider& c&

num&rul anga3a#ilor Inu caracteri9ea9& dect un as"ect al /usinessului5 "entru a determina c(t de mare sau

de mic este com"ania e nevoie de a studia o totalitate de factori5 cei de /a9& fiind? num&rul anga3a#ilor5

volumul vn9&rilor5 valoarea ad&ugat&5 com"lexitatea 6i diversitatea "roduselor5 num&rul "ie#elor5

com"lexitatea tenologiilor etc . necesar de luat (n considera#ie 6i structura ramurii industriale5 cota

(ntre"rinderii "e "ia#&5 "recum 6i num&rul de al#i factori5 din care nici unul nefiind decisiv 6i im"osi/il de a

fi luat inde"endentG

Pe lng& criteriile cantitative (n teoria 6i "ractica economic& snt a"licate "aralel 6i o serie de criterii

calitative? conducerea unic&5 desf&6urarea activitii (n cadrul unor "ie#i-ni6e5 a"licarea "e larg a inova#iilor

etc

%ndicatorii o"timi folosi#i la definirea micului /usiness tre/uie anali9a#i (n contextul unei anumite ramuri 6i

al economie unei #&ri5 (n ansam/lu5 (ntr-o "erioad& concret& de tim"5 lundu-se (n considera#ie toate

avanta3ele 6i de9avanta3ele "e care le "re9int&

2efinirea micului /usiness "e "lan interna#ional?

(n Uniunea .uro"ean&5 indiferent de criteriile de clasificare a"licate de statele mem/re la nivel na#ional5

Biroul Statistic atri/uie toate (ntre"rinderile din #&rile Uniunii .uro"ene5 (n care lucrea9&

"n& la $ anga3a#i la categoria de (ntre"rinderi mici 6i mi3locii Acestea sunt gru"ate (n trei clase

de /a9&?

J micro (ntre"rinderi? 1- anga3a#iH

J (ntre"rinderi mici? 01- anga3a#iH

J (ntre"rinderi medii? 011-$ anga3a#i

Pentru mul#i antrenori conducerea inde"endent& a "ro"riei afaceri constituie Imodul de via#&G5 de aceea (n

Uniunea .uro"ean& este veiculat& 6i o defini#ie calitativ& a %MM5 ea define6te %MM ca o (ntre"rindere ce

a"ar#ine 6i este condus& de o "ersoan& fi9ic&5 o familie sau o gru"& de "ersoane Aceasta e o (ntre"rindere

care este su"us& unor riscuri mari A fi o %MM (nseamn& a solu#iona singur toate "ro/lemele 6i a su"orta

00


12/21

"rin ex"erien#a "ro"rie toate avanta3ele 6i de9avanta3ele inde"enden#ei 6i autonomiei %MM lucrea9&5 de

regul&5 cu resurse limitate 6i (ntr-un mediu5 mai mult sau mai "u#in5 nedeterminat5 (n care toate "ersoanele

sunt strns legate (ntre ele 4edeterminarea5

"ro/lemele curente 6i leg&tura strns& cu administra#ia local& constituie esen#a modului de via#& al

(ntre"rinderii Re#eaua rela#iilor de afaceri constituie mediul de trai social5 iar re"uta#ia (ntre"rin9&torului 6ires"ectul din societate de"inde de succesul sau insuccesul (n afaceri 2e9voltarea %MM (nseamn& evolu#ia

"ersonal& a "ro"rietarului-manager5 a eci"ei lui 6i a anga3a#ilor

+n SUA exist& mai multe defini#ii ale micului /usiness Small Business Act5 legea "u/lic& PL ,'-':) cu

"rivire la micul /usiness ado"tat& (n 0'$ 6i com"letat& "rin legea PL 01$-71, (n 0)5 define6te micul

/usiness ca o (ntre"rindere Iinde"endent "osedat&5 inde"endent condus& 6i nedominat& (n ramura sa de

activitateG5 o alt& defini#ie calitativ& este cea a"ro/at& de Committee for .conomic 2e"loment

Standards5 (n cores"undere cu care o afacere mic&5 dac& (nde"line6te cel "u#in 7 din urm&toarele tr&s&turi?

0 Managerul este inde"endent 2e o/icei5 managerii sunt 6i "ro"rietariH

7 Ca"italul este oferit de o "ersoan& sau de un gru" mic5 ace6tia fiind "ro"rietarii afaceriiH

0 Aria de activitate este5 de o/icei5 loial& Lucr&torii 6i "ro"rietarii fac "arte din aceea6i comunitate

Pie#ele nu sunt o/ligatoriu localeH

7 Businessul este mic5 cnd (n com"ara#ie cu cea mai mare (ntre"rindere din ramura dat& este mic

+n unele state americane sunt ado"tate "ro"riile criterii de definire a micului /usiness 2e exem"lu5 (n statul

Florida (ntre"rinderea "oate fi considerat& mic& dac& este condus& individual5 are maximum 7' de anga3a#i

6i cifra de afaceri nu de"&6e6te 15' mil dolari

+n Federa#ia Rus&5 la definirea micului /usiness se ia (n considera#ie num&rul anga3a#ilor "e domenii de

activitate Sunt considera#i su/iec#i ai antre"renoriatului mic (ntre"rinderile (n care num&rul mediu al

anga3a#ilor5 (n "erioada de dare de seam&5 nu de"&6e6te urm&toarele niveluri?

J industrie5 construc#ii 6i trans"ort? 011 anga3a#iH

J agricultur& 6i domeniul 6tiin#ifico-tenic? )1 anga3a#iH

J comer#ul cu ridicata? '1 anga3a#iH

J comer#ul cu am&nuntul 6i "restarea serviciilor "o"ula#iei? :1 anga3a#i

07


13/21

Un alt criteriu este cota de "artici"are5 (n ca"italul statutar5 a statului5 societilor o/6te6ti sau religioase5 a

(ntre"rinderilor mari ce nu tre/uie s& de"&6easc& 7' la sut& din m&rimea total&

+n Romnia5 "otrivit ILegii cu "rivire la sti"ularea (ntre"rin9&torilor "riva#i "entru (nfiin#area 6i de9voltarea

(ntre"rinderilor mici 6i mi3lociiG5 la definirea micului /usiness se utili9ea9& un singur criteriu - num&rul

anga3a#ilor Micro(ntre"rinderi sunt considerate (ntre"rinderile ce au un num&r "n& la 01 salaria#i5

(ntre"rinderi mici de la 01 "n& la $ salaria#i5 (ntre"rinderi medii de la '1 "n& la 7$ salaria#i

+n Re"u/lica Moldova (n calitate de criterii ale definirii micului /usiness num&rul mediu anual de anga3a#i

6i suma anual& a vn9&rilor nete Astfel5 ILegea cu "rivire la sus#inerea 6i "rotec#ia micului /usinessG

define6te micul /usiness ca o activitate antre"renorial& reali9at& de (ntre"rinderile micro 6i mici5 (n cadrul

c&rora activea9&5 res"ectiv5 de la 0 "n& la anga3a#i 6i suma anual& a vn9&rilor nete este "n& la : mii lei

6i de la 01 "n& la '1 anga3a#i 6i suma anual& a vn9&rilor nete "n& la 01 mii lei 4u se refer& la micul/usiness 6i nu se /ucur& de sus#inere din "artea statului (ntre"rinderile care de#in "o9i#ia dominat& "e "ia#a

intern& de /unuri 6i la care cota asocia#ilor5 ce nu sunt su/iec#i ai micului /usiness5 de"&6e6te :' la sut& din

ca"italul social al (ntre"rinderii

lung& "erioad& de tim" (n rndul economi6tilor 6i "racticienilor5 "redomina o"inia c& (n economia de

"ia#& 6i (n lu"ta de concuren#& au 6anse de de9voltare 6i reu6it& numai (ntre"rinderile mici5 care ofer& o

cantitate mare de "roduse standardi9ate5 dis"un de resurse financiare considera/ile5 au un num&r mare de

anga3a#i califica#i 6i "ot garanta o ofert& (n cre6tere (nce"nd cu anii N)15 mai (nti (n SUA5 a"oi (n .uro"a

ccidental& devine tot mai "o"ular& ideea de9volt&rii (ntre"rinderilor mici5 unul din "romotorii c&reia este

D Scumacer 6i care lansnd sloganul ISmall is BeautifulG 5 (n cartea sa cu acela6i

titlu5 a dat un im/old "uternic de9volt&rii acestor uniti economice (n "re9ent5 e im"osi/il de g&sit o #ar&

cu o economie de "ia#& (n care n-ar exista (ntre"rinderi mici 6i micro Re"re9entnd coloana verte/ral& a

economiei5 du"& informa#ia multor cercet&tori5 ele contri/uie esen#ial la reali9area o/iectivelor de /a9&5 ce

stau (n fa#a oric&rei societi Fiind o com"onent& numeric "onderent& 6i alc&tuind "e "lan mondial5 de la

,1 "n& la din num&rul (ntre"rinderilor existente5 )1 din num&rul total al anga3a#ilor 6i 3um&tatedin volumul total al vn9&rilor din sectorul "rivat5 micul /usiness ocu"& un loc im"ortant (n via#a

economic& 6i social& a societii

Avem nevoie s& ne motiv&m5 s& ne "om"&m5 s& credem c& orice este "osi/il i ce metod& mai /un& s&

facem asta dect s& ne uit&m la al i antre"renori de succes care au reali9at Gim"osi/ilulG8

G%m"osi/ilulG conform celor din 3urul lor care i-au descura3at5 "ro/a/il5 "entru c& num&rul mare de afaceri

de succes care au "ornit cu un ca"ital mic este foarte mare

0:


14/21

Cum sunt un mare fan al acestui gen de "ove ti5 le-am ales "e cele mai tari 005 una cte una5 i le-am

condensat "e ct am "utut de /ine5 "entru a nu lungi "rea mult articolulCe e dre"t5 acesta a tre/uit s& "un&

de la el (nc& 01111 de euro5 "e lng& cei da i de la stat +ns& "entru anul 710: 5 Sergiu estimea9& o cifr& de afacere de ),111 euro

%m"resionat este c& acest SRL-2 a fost (nce"ut (n Kimi oara5 un ora unde nu te-ai a te"ta s& reu e ti a a de

u or i de i cei ),111 de euro sunt doar o estimare i nu re"re9int& "rofitul5 (nce"utul este extrem5 extrem

de "romi &tor "entru Sergiu 4istor

2oru Catan&5 du"& ce a lucrat ca C. "entru o com"anie din industria farmaceutic&5 a decis s& fac& marele

"as s"re o afacere online5cum sugere9 i eu cititorilor mei de ani de 9ile 4u este vor/a des"re /logging ci

des"re un site de ti" Gcas /ac!G5 "rin care cei care fac cum"&r&turi online "rimesc (na"oi o anumit& sum&5

"e care o (m"art cu site-ul intermediar condus de 2oru idee care functionea9a (n str&in&tate i care (nce"e s& func ione9e i la noi

Aceste animale des"re care nu au9i foarte multe (n discu iile de 9i cu 9i se vnd foarte /ine5 conform

"ro"rietarului afacerii5 cu condi ia s& ai gri3& de eleCu minim 011 de exem"lare5 acest gen de afacere este

"e "rofit5 atta tim" ct ai la cine s& le vin9i mai de"arte 5 "entru /lana lor lucioas& i

m&t&soas&Conform unui articol de "e /9iro5 un asemenea exem"lar se vinde cu :1 de euro5 iar (ntre inerea

lor


15/21

(nc& "e-att iar succesul nu a fost de"arte %at& (nc& un exem"lu de afacere "ornit& (n acela i stil5 care aduce

vn9&ri de :111 de euro "e lun&5 conform ===9fro

.ste vor/a des"re o fa/ric& de lemn (n radea Poate c& :111 de euro "e lun& nu (nseamn& mult "entru

tine5 (ns& e foarte /ine "entru (nce"ut 2ac& vor reu i s& g&seasc& clien i 5 cu siguran & c& venitul se va du/la sau ciar tri"la

Sigur c& nimeni nu garantea9& c& se vor men ine la nivelul de a"roa"e un milion de euro "e an5 (ns&

investi ia ini ial& e extrem de mic&.ste vor/a de o firm& de consultan & %K cu 71 de anga3a i5 care ( i face

mare "arte din /ani a3utnd com"anii "e "arte de %K care nu au cuno tin e "rea multe (n acest domeniu

Vitorul8 Consultan & strategic& "e "arte de %K5 un lucru mai "u in c&utat la noi (ns&5 (n tim"5 vom "rinde i

noi acest trend venit5 evident5 din vest

2an Cor/5 din 3ude ul Bior5 tie asta C&tina este la mare c&utare "entru c& din ea se "ot face diferite

medicamente i ciar "roduse cosmeticeC&tina este un antioxidant extrem de "uternic5 con innd de 01 ori

mai mult& vitamina C dect citricele

doamn& din Canada a fost dintotdeauna "asionat& de cor"ul uman i de felul cum func ionea9&

Coaching-ul (n fitness a fost calea "e care a ales-o5 reu ind s& fac& o afacere de succes5 totul

onlineCeltuielile din "rimul an au fost de ,111 de dolari 2ac& ( i faci un site (n Romnia5 celtuielile cu

siguran & c& vor fi mult mai mici %ar dac& ai cuno tin ele tenice s& ( i faci singur site-ul5 acestea vor fi

minime

Cum merge acest gen de afacere8 Sim"lu Avnd un site "e care (l "romovea9& (n locurile unde cei

interesa i de sl&/it navigea9& "e net5 aceasta ofer& "osi/ilitatea de coacing Cu alte cuvinte5 ofer&

consulta ii "rivate cu clien ii s&i (n materie de sl&/itAvanta3ul acestui serviciu este c&5 din cau9& c& vor/e ti

direct cu clientul5 comunicarea este mult mai /un& dect dac& i-ai vinde5 s"re exem"lu5 o carte Astfel5

re9ultatele acestuia sunt mai /une iar tu (i "o i cere un "re destul de "i"erat


16/21

Com"ania care "roduce ceai organic a fost5 (n cele din urm&5 aci9i ionat& de 4estle 2e i Karte Cosmetics

a fost (nfiin at& cu o investi ie ini ial& de 7: 111 de dolari5 aceasta a a3uns s& fac& "este 01 milioane re

dolari (n venit anual Pro/a/il te-ai "rins de3a de fa"tul c& Qell Maureen a fost "asionat& de cosmetice

toat& via a

4emul umit& de "rodusele cosmetice existente "e "ia &5 aceasta i-a inventat "ro"riul "rodus i5 du"& cum

reiese din venitul (nregistrat5 re9ultatel au fost cu mult "este a te"t&ri Sau5 cine tie5 re9ultatele au fost su/

a te"t&ri

.rin Ba!er tie5 i5 (n momentul (n care s-a "rins c& "r&3iturile ei dietetice merg /ine la cei interesa i de

nutri ie5 afacerea sa a ex"lodat A a3uns ra"id la 011 de anga3a i i acum vinde aceste "r&3ituri (n toat&

America

Cele dou& secrete ale sale au fost o re et& de "r&3ituri /un& i5 evident5 mar!eting-ul

Sectorul turistic a fost afectat de li"sa unor "olitici generale5 "e termen lung5 de orientare i de9voltare a

sectorului 2in acest motiv nu au "utut fi valorificate resursele naturale5 culturale5 geografice5 de mediu5 de

"atrimoniu i etnografice

.xist& "oten ial de cre tere a eficien ei turismului5 a mediului de afaceri5 a %MM-urilor5 (n ceea ce "rive te

contri/u ia la P%B i la valoarea ad&ugat& Una din cau9ele "erforman ei mai sc&9ute


17/21

Cea mai "ronun at& (nr&ut& ire relativ& la situa ia din alte state a avut loc "e segmentul (nce"erii unei afaceri

< unde ne-am "lasat cu a"te locuri mai 3os>5 "e locul secund al evolu iei negative fiind situat& o/ inerea unui

"ermis de construire < "atru locuri su/ anul "recedent>Cte trei "o9i ii am "ierdut la o/ inerea unui credit5

"rotec ia investitorilor i la u urin a de a derula comer transfrontalier

+n ceea ce "rive te (nregistrarea "ro"riet& ii i ca"acitatea de a im"une res"ectarea contractelor comerciale

(nceiate5 s-au "&strat acelea i "o9i ii ca i (n anul 71075 situate "este sau la media general& a ratingului de ar&

.x"lica ia "rogresului "er total vine dintr-o "lasare semnificativ mai /un& < dar5 (n continuare5 a"roa"e cea mai

sla/& dintre toate domeniile anali9ate> la cel mai sla/ ca"itol5 i anume "lata taxelor

+n context5 r&mne greu de ex"licat cum se face c& ocu"&m locuri ru inoase la nivel mondial la dou& ca"itole la

care nu avem nici o scu9& Cu exce" ia /arierelor /irocratice5 strns legate de gru"uri de interese conectate

financiar la Glocurile (ngusteG "e care tre/uie s& le "arcurg& un (ntre"rin9&tor ar& mem/r& U. s& fie "e locul0), la racordarea la electricitate sau 07 la o/ inerea unui "ermis de construire este cel "u in /i9ar

2e re inut c& Romnia a marcat5 totu i5 (n 710:5 cea mai mic& distan & fa & de re"erul constituit de cele mai

/une "erforman e (nregistrate "e "lan glo/al (n ceea ce "rive te mediul de afaceri Cu ct a a-numitul indicator

2KF este mai a"roa"e de 0115 situa ia unei &ri este mai /un& iar mediul s&u de afaceri

are mai "u in de recu"erat "entru a fi "erformant

+n ca9ul economiei autotone5 datele %FC arat& o cre tere ra"id& (n "erioada 711) @ 711*5 o "lafonare (nintervalul 711, @ 7101 i o reducere survenit& (n "erioada de manifestare de"lin& a cri9ei5 7100-7107Atingerea

nivelului maxim istoric (n 710: ar fi un mare c tig5 dac& nu ar fi fost o/ inut& (n contextul (m/un&t& irii

generale a mediului de afaceri "e"lanmondial5 ceea ce ex"lic& i "&strarea locului *7

men iune s"ecial& se cuvine locului sla/ ocu"at (n ceea ce "rive te solu ionarea insolven elor < 017 la nivel

mondial> Aceasta este realmente o form& de eludare a "l& ilor i nu una de reorgani9are "rote3at& de lege a

activit& ilor5 fa"t consfin it (n "ro"or ia mai mic& de 0 a firmelor reorganni9ate i relansate "e aceast& cale

Procedura este relativ lung&5 media fiind de :5: ani5 costurile relativ (nalte iar rata medie de

recu"erare a datoriilor de/itorului de numai 7575 cea mai sc&9ut& din U. Acest fa"t grevea9& esen ial asu"ra

costurilor estimate de /&nci "entru creditare i afectea9& grav ma3oritatea firmelor5 cele care ( i acit& corect

o/liga iile Costul acestui risc locali9at dar ma3or re"re9int& a"roa"e 3um&tate din do/nda medie solicitat& de

/&nci .l este de "este trei ori mai mare dect costurile cu "ersonalul /ancar i o dat& i 3um&tate "este costul

resurselor financiare atrase "entru a fi "lasate "e "ia a creditelor .ste un exem"lu clar cum o singur& lege

deficitar&5 cea a insolven elor5 "oate greva asu"ra (ntregului mediu de afaceri

Planul de afaceri necesar finan rii de la sta t

0*
http://cronicaeuropeana.ro/http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/planhttp://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/planhttp://cronicaeuropeana.ro/http://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/planhttp://cursdeguvernare.ro/dictionar-economic/plan


18/21

2e multe ori rolul unui "lan de afaceri este i de su"ort (n o/ inerea unei finan &ri 2e la un investitor "rivat5 de

la o /anc& sau ciar de la statul romn Acesta din urm&5 derulea9& o serie de "rograme de finan are

neram/ursa/il& destinate %MM-urilor din Romnia5 o/ inerea finan &rii fiind condi ionat& de reali9area unui

"lan de afaceri Cele mai im"ortante "rograme ce necesit& un "lan de afaceri sunt Programele SRL-2 i

SKARK

Valoarea Planului de afaceri

Valoarea real& a cre&rii unui "lan de afaceri nu este de fiecare dat& "al"a/ilitatea "rodusului5 adic& aceea ca5 la

final5 vei sim i "rodusul in mana Adev&rata valoare este c& necesit& un "roces de cercetare si gndire des"re

ti"ul de afacere "e care vrei s&-l faci5 totul decurgnd (ntr-un mod sistematic +n tim" ce scrii un "lan de afaceri5

vei studia5 vei cerceta5 te vei gandi de mai multe ori (nainte sa- i r&s"un9i la (ntre/ari5 vei anali9a orice idee i

ct de /un& este ea "entru tine 4ecesit& tim" acum5 dar efectele viitoare sunt ct se "oate de "rofita/ile Li"saunui "lan de afaceri te "oate costa grav (n viitor si duce ciar la falimentul afacerii

Mai 3os ( i voi "re9enta un model de "lan de afaceri care te "oate a3uta (n construc ia "ro"riului t&u "lan de

afaceri Kot ceea ce tu tre/uie s& faci este s& de9vol i fiecare ca"itol din cele de mai 3os

O descriere general a afacerii

%n :1 de cuvinte tu tre/uie s& ex"lici (n ce ti" de afacere vrei s& intri i care este rolul t&u (n ea

Produse i servicii

2escrie (n detaliu "rodusul sau serviciul "e care vrei s& a3ungi s&-l vin9i

Care sunt factorii care ( i vor oferi avanta3e sau de9avanta3e fa a de com"eti ie8 .xem"lele tre/uie s& con in&

niveluri de calitate5 eviden ierea unicita ii sau m&rcii "ro"rietarului

Care este "re ul "rodusului sau serviciului8 .ste gratis5 su/ form& de leasing sau are un anumit nivel de3a

sta/ilit8

Plan de marketing

0,


19/21

4u contea9a ct de /un este "rodusul sau serviciul oferit5 o afacere nu "oate reu i f&r& o strategie de mar!eting

/ine "us& la "unct Aceasta eta"& (nce"e cu o anali9& sistematic& a "ie ei .ste foarte "ericulos s&- i asumi fa"tul

ca de3a tii ce se (ntm"l& "e "ia & i care sunt tendin ele ei5 f&r& un studiu (n "reala/il

Ku tre/uie s& faci acest studiu ca s& fii sigur c& te afli "e drumul cel /un Utili9a i "rocesul de "lanificare a

afacerii dre"t o o"ortunitate "entru a strnge date i r&s"unsuri la (ntre/&ri Kim"ul t&u va fi /ine folosit

Anali9a SK- restaurant

Puncte tari (Strents!"

- exteriorul restaurantului este curat si ingri3it

- "returile sunt mai mici decat cele ale com"etitorilor

- "rodusul vandut nu se afla in oferta altui restaurant

- exista un serviciu de livrare la domiciliu "entru clienti

- imagine de marca "uternica

- meniu variat

- "ersonal /ine "regatit

Sla#iciuni ($eaknesses!"

- restaurantul este nou infiintat si nu este recunoscut "e "iata

- restaurantul nu este dotat cu facilitati "entru "ersoanele andica"ate

- finantarea este limitata

- in oferta restaurantului se afla "roduse care sunt dis"oni/ile de3a "e "iata

- nu exista "romovare

- restaurantul nu are "arcare

- accesul clientilor este greoi

Oportunitati (Opportunities!"

- o cladire de /irouri noua se construieste in a"ro"iere

- un com"lex de a"artamente se construieste in a"ro"iere

0
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marketinghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marketing


20/21

- com"etitorul "rinci"al s-a retras de "e "iata

- cladirea s"atioasa de vis-a-vis este li/era "entru inciriere5 deci este "osi/ila o extindere a restaurantului

- "rimaria ofera su/ventii "entru o activitate "e care o desfasoara restaurantul

%menintari (&reats!"

- Un restaurant cu un /rand de "ro"ortii mari se descide in a"ro"iere

- Un com"etitor im"ortant a redus "returile la "rodusele din meniu

- Costurile o"erationale sunt in crestere

- Pretul ciriei a crescut

- Rata do/an9ii la credite a crescut

- Un alt restaurant a ince"ut sa ofere "roduse similare5 mai ieftine

Plan opera ional

.x"lic& foarte clar o"era iunile de 9i cu 9i ale afacerii Vor/e te des"re loca ie5 eci"amente5 "ersonal5 mediul

3uridic5 inventar5 a"rovi9ionare5 "olitici de credit i flux de numerar

'anagement i organiare

Cine va administra afacerea 9i de 9i8 Ce ex"erien a are aceast& "ersoan& i ce aduce nou afacerii8 Ce calita i

s"eciale i com"etitive are8 .xista un "lan de a continua afacerea dac& aceast& "ersoan& este "ierdut&8

2ac& ai mai mult de 01 anga3a i5 creea9& un ta/el organi9a ional (n care s& fie trecute o ierarie a lor si in

dre"tul fiecaruia "entru ce este res"onsa/il 2ac& (ntocme ti acest "lan "entru o/ inerea unui (m"rumut sau

"entru anumi i investitori este recomandat s& treci (n "lan anga3a ii ceie

Declara ie de venituri personale

%nclude (ntr-un ta/el "entru fiecare "ro"rietar sau ac ionar "ro"rieta ile active sau "asive5 ct i5 ca"italul net

de inut de ace tia Pro"rietarii vor a"rovi9iona de multe ori din "ro"riile lor re9erve afacerea5 iar acest ta/el te

va a3uta "entru a vedea ce este dis"o/il (n anumite situatii Bancerii i investitorii5 de cele mai multe ori5 vor

dori aceste informa ii

71


21/21

)osturi pentru *nceputul afacerii

Vei avea foarte multe costuri de (nce"ut5 ciar (nainte de a descide afacerea .ste foarte im"ortant s& estima i

aceste costuri foarte exact5 ca a"oi s& face i un "lan de unde lua i suficient ca"ital Acest lucru constituie un

"roces de cercetare Cu ct eforturile de cercetare sunt mai mari i mai exacte5 cu atat ansele sunt mai mici ca

s& omite i anumi i factori esen iali "entru (nce"erea i de9voltarea afacerii

Plan financiar

Un "lan financiar const& (ntr-un "lan "e 07 luni a "revi9iunilor "rivind "rofitul i "ierderile5 un "lan "e

"atru ani a "revi9iunilor "rivind "rofitul i "ierderile5 un "lan al fluxurilor de numerar5 o foaie cu /alanta

activelor i "asivelor5 i un calcul al "unctului de renta/ilitate

Viitorul8

Ricard Branson vor/este des"re o noua a/ordare catre care toate com"aniile tre/uie sa se indre"te5 fortate

de im"re3urari5 dar si de solicitarile oamenilor din intreaga lume

.ra social media face ca lucrurile sa ca"ete o trans"arenta tot mai mare5 iar interesul fata de oameni va tre/ui sa

"rime9e "entru tine5 mai mult decat "rofitul "e termen scurt

%n ultimele decenii5 "rofitul a fost catali9atorul "entru antre"renori si afaceri5 in general Asta a insemnat ca

interesul fata de oameni s-a aflat la sfarsitul listei de "rioritati

%ntr-un mod foarte trist5 a existat o intelegere mutuala5 intrucat in ca"italismul clasic succesul se masura in

castigul actionarilor5 nu al comunitatii sau la mediului in care o"erea9a5 a declarat Ricard Branson5 intr-un

interviu acordat For/es5 imediat du"a lansarea cartii Afacerile5 "entru oameniAntre"renorii si afacerile care

vor inflori sunt acelea care se vor ada"ta la noua generatie de oameni si care se vor asigura ca aduc /eneficii

tuturor actionarilor5 "rintre care se numara5 mai nou5 si natura5 com"letea9a acesta

70

Mediul de Afaceri Romanesc

Documents

Transcript of Mediul de Afaceri Romanesc