1. Enumerati si comentati etapele unei afaceri Afacerea reprezinta orice initiativa a unui intreprinzator, concretizata, de regula, intr-o relatie contractuala si avand o finalitate economico-financiara precizata, corespunzatoare unui anumit scop. Principalele etape ale unei afaceri, in viziunea unor specialisti, sunt: Prospectarea, care consta in detectarea unui client si a nevoilor acestuia Studiul afacerii anterioare, cu scopul de a raspunde cat mai complex si complet nevoilor clientilor prin intermediul unei oferte. Negocierea, consta in adaptarea nevoilor si intereselor ambelor parti contractante, in vederea ajungerii la o intelegere acceptata Realizarea, este reprezentata de utilizarea de catre furnizor a mijloacelor de care dispune pentru a ajunge la rezultatele prevazute in contractul incheiat cu un anumit client. Finalitatea (urmarea), respectiv intervalele de timp aferente receptiei si cele ulterioare acesteia, atunci cand se solutioneaza eventualele deficiente si/sau cand ambele parti se pregatesc pentru relizarea a noi contracte de afaceri.

2. Descrieti responsabilitaile ce revin unui ntreprinztor n etape de ( prospectare, studiu,negociere, realizare, urmrire, finalitate)

Responsabilitatile care revin oricarui intreprinzator profesionist in cadrul acestor etape,constau n: a) In etapa de prospectare: Analizarea rezultatelor afacerilor precedente; Cautarea unor oportunitati de afaceri si stabilirea de noi contracte; Definirea obiectivelor viitoarelor afaceri si stabilirea planurilor de actiune aferente, in functie de timp si costuri. b) In etapa de studiu: Identificarea structurilor decizionale ale clientului, precum si a tuturor doleantelor acestuia; vanzarea afacerii catre propriul anturaj i consultarea furnizorilor, in vederea redactarii ofertei; Elaborarea planului de afaceri; Participarea la stabilirea programului etapizat de productie; Antrenarea de noi parteneri in afacere, in functie de specificul activitatii acestora. c) In etapa negocierilor: Colaborarea activa cu clientul in vederea transformarii acestuia in partener, nu in adverdsar; Reducerea de preturi si /sau tarife ale ofertei. d) In etapa de realizare: Analizarea si negocierea fiecarei potentiale solicitari de modificari ale unor clauze contractuale; Obtinerea acordului clientului pentru lansarea in executie a comenzii; Urmarirea si controlul operativ al costurilor; Conducerea activitatii propriei echipe, pentru respectarea obligatiilor contractuale. e) In etapa de urmarire dupa realizare: Elaborarea bilantului operatiunilor si incheierea dosarului afacerii; Pregatirea cadrului favorabil deschiderii viitoarelor afaceri.

3. Enumerai caracteristicile unei afaceri i argumentai coninutul lor Caracteristicile unui afaceri: 1. Afacerea este un produs nou, care nu exista in momentul contractrii i cumprrii sale de ctre client, de aceea exista o serie de riscuri ce pot fi eliminate decat prin castigarea, reciproc, a credibilitatii. 2. Afacerea este un produs care se elaboreaza impreuna cu clientul, in functie de nevoile si doleantele exprimate de acesta.( de aceea o afacere este foarte rar reproductibila) 3. . De cele mai multe ori vanzarea unei afaceri se face de catre o persoana juridica. 4. Afacerea este o aventura care se deruleaza , de regula, pe termene medii si lungi. 5. Uneori afacerea apare mai scumpa decat produsul-standard existent pe piata. 4. Denumii i comentai funciile ntrerinztorului i responsabilitile principale ale acestuia. Indiferent de tipul organizatiei, intreprinzatorul poate indeplini doua functii: Inginer comercial. In acest context termenul de inginer se refera la aptitudinile intreprinzatoruluide a descoperi , de a iventa solutii pentru satisfacerea doleantelor clientului. 2. purtator de afaceri, respectiv acea persoana desemnata sa conduca afacerea incredintata sau o parte a acesteia pana la inchiderea totala a contractului incheiat cu clientul.In ambele cazuri , intreprinzatorul poate fi vanzator direct al afacerii, inginer de proiect sau de realizare a acesteia, revenindu-i urmatoarele responsabilitati principale: Initierea actiunilor de baza; Transpunerea in rolul de interlocutor agreabil al clientului; Asumarea riscurilor legate de una, de mai multe sau de toate etapele afacerii; Convingerea clientului ca a facut o alegere foarte buna.

5. Enumerai responsabilitile secondare ale ntreprinztorului n fiecare etap a afacerii i argumentai din punctual dmnv de vedere pe cea mai important.

Responsabilitati secundare: a) In etape de prospectare: Analizarea rezultatelor afacerilor precedente; Cautarea unor oportunitati de afaceri si stabilirea de noi contracte; Definirea obiectivelor viitoarelor afaceri si stabilirea planurilor de actiune aferente, in functie de timp si costuri. b) In etapa de studiu: Identificarea structurilor decizionale ale clientului, precum si a tuturor doleantelor acestuia; Identificarea cerintelor reale ale clientului; vanzarea afacerii catre propriul anturaj i consultarea furnizorilor, in vederea redactarii ofertei cat mai seducatoare; Determinarea necesarului de resurse aferente afacerii; Elaborarea planului de afaceri; Participarea la stabilirea programului etapizat de productie; Antrenarea de noi parteneri in afacere, in functie de specificul activitatii acestora. c) In etapa negocierilor: Colaborarea activa cu clientul in vederea transformarii acestuia in partener, nu in adverdsar; Comunicarea, cat mai operativ, catre client a tuturor propunerilor de modificare a unor clauze contractuale, mai ales cand acestea sunt generate de schimbarea doleantelor clientului; Reducerea de preturi si /sau tarife ale ofertei. d) In etapa de realizare: Analizarea si negocierea fiecarei potentiale solicitari de modificari ale unor clauze contractuale; Obtinerea acordului clientului pentru lansarea in executie a comenzii; Urmarirea si controlul operativ al costurilor; Conducerea activitatii propriei echipe, pentru respectarea obligatiilor contractuale. e) In etapa de urmarire dupa realizare: Elaborarea bilantului operatiunilor si incheierea dosarului afacerii; Exploatarea operativa a oricaror informatii comercile referitoare la potentiale afaceri; Urmarirea etapelor de utilizare stabilite de comun acord cu clientul; Pregatirea cadrului favorabil deschiderii viitoarelor afaceri.

6. Enumerai condiiile eseniale pentru a reui i comentai n max 5 rnduri pe cea mai important.Condiiile eseniale pentru a reui :

1. Sa aveti, in orice context foarte mult umor!...umorul este cel care de cele mai multe ori ne scoate din situatii delicate. In afaceri , pentru a reusi trebuie sa fim excelenti actori, insa nu de drama ,ci de comedie. 2. Sa stiti sa simplificati! 3. Fiti empatici! 4. Inferiorizati-va!..trebuie sa lasam interlocutorul sa ne souna Va inselati!, sa ne inferiorizam si sa le aratam ca suntem superiori. 5. Nu incepeti niciodata cu EU! Intoarceti cat mai abil frazele , incepand cu Dumneavoastra si continuand cu NOI. Cei care incep cu eu risca sa lase interlocutorului impresia unui individualism atroce, iar pentru a-i determina pe cleienti sa ne fie fideli nu trebuie sa ne pozitionam inaintea lor, ci sa-i convingem ca dorim sa ajungem la un parteneriat loial. 6. Nu fiti agresivi! Agresivitatea este o slabiciunea, de aceea nu trebuie sa lasam interlocutorul sa profite de eam la agresivitate nu trebuie sa raspundem niciodata cu agresivitate. 7. Adaptati-va! Cu cat stim sa ne adaptam mai repede, sa zambim, cu atat sansele noastre de reusita cresc. 8. Reformulati! Trebuie sa evitam prin a incepe sa spunem Nu, trebuie sa fim empatici si sa spunem cu eleganta Sunt perfect de acord cu ceea ce spuneti, dar

9. Clientul este REGELE!... nimeni si nimic nu este mai important decat cel aflat in fata noastra in postura de actual sau potential client. Este necesar sa constientizam ca pentru viitorul derularii oricaror relatii parteneriale de afaceri : a) clientul are, intotdeanuna, dreptate!( nu trebuei contrazis, deoarece il putem pierde); b) clientul nu este niciodata raspunzator de propriile-i greseli! 10. Comunicarea este o scoala a umilintei.

7. Enumerai i comentai elementele constitutive ale sistemului reuitei n afaceri .Elementele constitutive ale sistemului reusitei constau in : Potentialul psihologic al castigatorului si diferitele sale componente cognitive, afective, emotionale, relationale si comportamentale. Strategiile mentale ale reusitei, respectiv acele strategii care ii permit invingatorului atingerea scopului si/sau obiectivelor propuse: strategia vizualizarii, obiectivelor, schimbarilor rapide si eficiente, influentarii si strategia relationala, META. Mediul ambiant al reusite si influenta diferitilor agenti de intarire a propriei excelente in cadrul structurilor organizationale existente. In scopul ameliorarii randamentului unui anumit sistem al reusitei, pot fi realizate 3 actiuni perfect complementare si anume: Evaluarea potentialului care permite ameliorarea eficacitatii, recrutarii si selectiei personalului in functie de criterii precise si alese cu maximum de atentie. Invatarea si insusirea strategiilor mentale ale reusitei. Invingatorul aplica in practica strategii mentale caracteristice a caror utilizare este indispensabila pt reusita. Modificarea mediului ambiant. Aceasta este nu numai posibila, dar si realizabila prin unele actiuni specifice cum sunt: transpunerea in practica a conditiilor propice facilitarii si perfectionarii aplicarii strategiilor excelentei, stimularea aparitiei de noi invingatori, cresterea potentialului de a invinge a noilor castigatori. Invingatorul, performantele sale si mediul ambiant al reusitei se interconditioneaza reciproc. Experienta demonstreaza ca mediul ambiant al actiunilor invingatorului prezinta un nivel dublu: Cel a al structurii profesionale, in care invingatorul este operational si performant; Cel al unui spatiu social din ce in ce mai vast, in care structura comportamentala a invingatorului este complet integrata si adaptabila in functie de scopurile si/sau obiectivele vizate. 8. Descriei principalii factor ice caracterizeaz potenialul psihologic al nvingtorului. Principalii factori ce caracterizeaza potentialul psihologic al invingatorului sunt: A. Factorii cognitivi- indiferent de domeniu, invingatorii dispun de urmatoarele capacitati: capacitatea de constientizare a unor elemente conjucturale multiple; capacitatea de concentrare a atentiei in momentul intreprinderii actiunilor; capacitatea de tratare conica a informatiilor care presupune o dubla potentialitate a invingatorului: capacitatea de a lua in considerare multiple elemente ale fiecarei informatii in interconexiunea si interdependenta lor, capacitatea de a-si concentra atentia in momentele decisive ale tratarii cuantumului de informatii de care dispune; capacitatea de a comuta modul de tratare a informatiilor, capacitatea de organizare.

B. Factorii afectivi si emotionali Factorii stresanti pot intervenii in timpul diferitelor etape ale actiunilor initiate, inaintea si/sau dupa incheierea acestora si solicita din partea oricarui individ 3 aptitudini diferite: o Controlul anxietatii prin care invingatorul trebuie sa se pregateasca in vederea demararii actiunii pe care o va realiza, utilizand diferite tehnici de respiratie sau metode de relaxare. o Gestionarea stresului. Dispunand in mod constant de dorinta si vointa de a-si ameliora continuu performantele, invingatorul va cauta sa se confrunte cu situatii mai dificile expunandu-se la un stres din ce in ce mai mare. o Controlul suferintei. Suferinta constituie un factor mai automotivant decat stresul, iar depasirea sa, printr-o mobilizare psihologica desavarsita confera invingatorului un plus calitativ substantial in demersul sau spre reusita.

C. Factorii relationali Principalele capacitati relationale caracteristice invingatorului sunt: Deschiderea fata de semeni si disponibilitatea de a privi tot ce-l inconjoara. Acestea releva capacitatea invingatorului de a lua in calcul si de a tine in cont de multiplele elemente care apar in mediul sau ambiant si de a trata fiecare informatie receptata, in final fundamentandu-si deciziile si succesul. Capacitatea de a asculta total si aptitudinea de a percepe cat mai putin subiectiv si corect sentimentele semenilor Cooperarea. Capacitatea de a coopera consacra ultimul si cel mai inalt nivel al competenteleor relationale interpersonale

D. Factorii comportamentali Invingatorul este caracterizat adeseori pe plan comportamental printr-un extrem de puternic dinamism si o energie contestabila care il pun in miscare generandu-i: ambitia si dorinta de a reusii, combativitatea si competitivitatea si in mod deosebit dinamismul comportamental.

E. Crearea dezvoltare si impunerea propriei imagini Imaginea de sine, imaginea propriei personalitati constituie o caracteristica esentiala a fiecarui invingator. Crearea dezvoltarea si iimpunerea propriei imagini in mediul ambiant de apartenenta sunt considerabil stimulate la toti invingatorii de densitatea competitiilor la care participa si de asemenea de concurenti intalniti si de pericolele care se confrunta permanent. 9. Enumerai strategiile mentale ale reuitei i vorbii despre: strat vizualizrii/ strg obiectivelor i gestionrii eficiente a situaiei/strg schimbrilor rapide i eficiente/ strg influenrii/ strg relaional/ meta. De cele mai multe ori, experienta arata faptul ca orice invingator in drumul sau de a atinge perfectiunea, transpune in practica o gama de strategii mentale ale reusitei. Intre potentialul psihologic al invingatorului si strategiile mentale ale reusitei exista o relatie de interdependenta. Potentialul psihologic constituie baza stabile pe care strategiile mentale se pot dezvolta cu eficienta. De asemenea, strategiile mentale ale reusitei contribuie la dezvoltarea anumitor aspect ale potentialului psihologic, dar si la afirmarea personalitatii invingatorului.

Exista 7 strategii mentale ale reusitei: 1. Strategia vizualizarii presupune anticiparea succesului si se exprima prin protectia in viitor a scenariului acestuia. Prin intermediul acestei strategii invingatorul se transpune intr-un nou spatiu si intr-un timp diferit de cel actual. Aceasta ii permite invingatorului sa isi controleze foarte bine anxietatea, sa grabeasca procesul asimilarii si sa isi sporeasca abilitatea de a actiona.

2. Strategia obiectivelor conform careia orice invingator are capacitatea de a defini si a transpune in practica o serie de obiective intermediare si operationale. Aceasta este de fapt o strategie de programare a actiunilor ce se poate realize prin mijloace preactive/retroactive. Demersul preactiv urmareste cronologia obiectivelor de la starea prezenta si pana la cea dorita, iar cel retroactive apeleaza la o intoarcere in timp.

3. Strategia gestionarii eficace a situatiilor permite integrarea propriilor obiectiveintr-un demers perfect dinamic. Astfel, aceasta presupune actionarea in functie de articularea diferitelor etape ce conduc la succes. Strategia gestionarii eficiente a situatiilor se bazeaza pe trei elemente fundamentale: a) A invata din esecuri. Nu exista esecuri, ci numai lectii ( Nietzsche)

Tehnici personale necesare exploatarii erorilor generate de propriile esecuri: Analiza clara si detaliata a dimensiunilor esecului; Relevarea cauzelor reale ale esecului [ scuze intentionale, cauze neintentionale, cauze stabile, cauze instabile, cauze interne, cauze externe]; Identificarea precisa a erorilor comise, repetand ce trebuie schimbata; Identificarea a ceea ce a functionat bine si poate fi reutilizat intr-o situatie viitoare.

b) A stapani consecintele esecului si situatiile-limita. Presupune a nu demobilize niciodata si a avea convingerea ca intotdeauna mai exista cel putin o sansa! c) A invata din succese. Presupune parcurgerea unor etape: Analiza riguroasa a dimensiunilor succesului; Relevarea cauzelor stricte care au generat succesul; Identificarea tuturor aspectelor favorabile, in scopul obtinerii de noi succese; Identificarea, post factum, a tot ceea ce poate fi ameliorat si amplificat din punctual de vedere al eficacitatii succesului. Astfel un invingator poate gandi: - Daca am inregistrat un esec: Imi identific erorile; Descopar ce trebuie sa fac pentru a nu mai repeat erorile. - Daca am inregistrat un succes: Identific ceea ce este bine; Asimilez ceea ce am invatat pentru a deveni propriul meu model; Retin faptul ca a stapani situatiile inseamna a invata, dupa cum a invata inseamna a sti.

4. Strategia schimbarilor rapide si eficiente permite invingatorului sa treaca, foarte repede de la o stare mentala la alta (ex: de la admiratie la dispret). Pentru a apela la aceasta strategie invingatorul trebuie sad ea dovada de flexibilitate si adaptabilitate la mediul ambiant. 5. Strategia influentarii consta in determinarea interlocutorului sa adopte o stare mentala necesara obtinerii scopului propus. Strategia poate apela la unul dintre urmatoarele doua mijloace: Convingerea si mobilizarea interlocutorului, generandu-I o stare mentala pozitiva si favorabila vis-a-vis de propria persoana; Demobilizarea si destabilizarea interlocutorului, generandu-I o stare mental negativa. Primul mijloc aduce interlocutorul in stare de deshidere, disponibilitate sic el de-al doilea mijloc induce teama, confuzie, stres, etc.

6. Strategia relationala se bazeaza pe transmiterea propriilor capacitate asupra anturajuluidin mediul ambiant. Principiile de baza utilizate pot fi exprimate prin intermediul urmatoarelor doua postulate: 1) Am nevoie de altii pentru a reusi; 2) Nu pot reusi de unul singur. Strategia de invatare se bazeaza atat pe invatare, cat sip e comunicare. Invingatorul trebuie sa se cunoasca foarte bine sis a se poata evalua corect, astfel incat sa poata define clar ce vrea sa imprumute, sa imite sau sa modeleze la interlocutor. Pentru a putea progresa, invingatorul are la dispozitie doua mijloace: Stabilizarea, intarirea si dinamizarea punctelor sale forte, precum si a ceea ce stie sa faca; Acoperirea propriilor puncte slabe, modelandu-se in functie de ce interlocutorii poseda si invingatorul doreste sa castige de la ei

7. Strategia META permite ocuparea unei pozitii privilegiate in relatia sa cu mediul ambient, respectiv aceea de observator al propriului comportament. Aceasta strategie constituie o tehnica de gestionare a emotiilor, introducand o distant fata de propriile noastre actiuni. Strategia META presupune parcurgerea urmatoarelor faze: Declansarea se produce in momentul in care invingatorul isi da seama ca performanta sa poate fi si trebuie ameliorate. Analiza contextului in care se deruleaza actiunea, presupune detasarea celui ce desfasoara actiunea si transpunerea sa in rolul de spectator al desfasurarii evenimentelor. Identificarea si atribuirea, pe moment de desfasurare a actiunii, a cauzelor care pot genera sau care a creat disfunctionalitati. transpunerea instantanee in practica a masurilor de corectie impuse si reintegrareaindividului in rolul de actor. Strategia META ofera invingatorului posibilitatea de a trece rapid din central atentiei in afara actiunii. Scopul este ameliorarea propriilor performante in demersul catre reusita.

10. Criteriile care fac posibile reuita n afaceri

Reusita in afaceri este posibila daca se ia in considerare contextual utilizarii acestor 7 strategii. Acest demers poate varia in functie de urmatoarele criterii: A. momentul si durata actiunii: inainte de demararea actiunii: -strategia vizualizarii - strategia obiectivelor in timpul actiunii: - strategia schimbarilor rapide si eficiente - strategia META - strategia relationala - strategia influentarii dupa desfasurarea actiunii: - strategia gestionarii eficiente a situatiilor B. natura informatiilor care urmeaza a fi tratate: daca este vorba de informatii referitoare la propriul sau comportament: - strategia META - strategia gestionarii eficiente a situatiilor daca este vorba de informatii privind scopurile urmarite: - strategia obiectivelor - strategia schimbarilor rapide si eficiente daca este vorba de informatii privind concurenta: - strategia vizualizarii - strategia relationala - strategia confruntarii Martin Alexandru C. natura actiunilor intreprinse: strategia META sic ea a stapanirii situatiilor; strategia schimbarilor rapide si eficiente; strategia vizualizarii si cea a obiectivelor D. contextul relational: strategia relationala; strategia confruntarii. E. Potentialul propriu: Strategia relationala; Strategia influentarii F. Termenul de realizare a schimbarii: Strategia gestionarii eficace a situatiilor; Strategia schimbarilor rapide si eficiente G. Importanta schimbarii care urmeaza a fi efectuata: Strategia META; Strategia gestionarii eficiente a situatiilor H. Contextul social: Strategia vizualizarii, META, a obiectivelor; Strategia relationala si a influentarii 11. Tipologia clientului n afaceri . Enumerai/comentai i sintetizai comportamentul necesar. (rbdare, modestie i pruden)Orice client trebuie sa isi cunoasca perfect interesele sis a fie capabil sa aleaga ofertantul ce poate sa raspunda nevoilor sale. O afacere realizata de un ofertant poate raspunde sau nu nevoilor clientului, acesta riscand destul de mult. De multe ori clientul, nu cunoaste decat intr-o mica masura cum are sa reactioneze mediul ambient la proiectul sau. In fata ofertantului, clientul poate avea atitudini diferite in functie de nivelul cunostintelor, etc. Tipologia clintilor: a) Clientul care afirma: eu stiu tot (atotcunoscatorul). De multe ori clientii isi impugn propriile solutii, acesta fiind interest doar de aflarea pretului tranzactiei. Situatia este intalnita mai ales in industriile producatoare de automobile.

Motivele pentru care specialistii recomanda ca, in cazul intalnirii unui client de tipul atotcunoscatorului, atitudinea intreprinzatorului trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: - Modestie, rabdare si prudent; - agresivitate redusa b) Clientul care afirma: cred ca stiu despre ce este vorba, dar ramane sa mai discutam (neincrezatorul). Neincrezatorul este deschis, dar nu are suficienta incredere in el si incearca sa beneficieze de ceea ce exista deja, aplicand deviza: Nu cauta sa reinventezi ceea ce a fost deja descoperit de altii! In aceasta situatie, intreprinzatorul trebuie sa tina cont de: Clientul are deja propriile idei; Clientul poate adduce sau releva idei pe care intreprinzatorul nu le are; Nivelul elevat, sincer si deschis al unui dialog este important pentru ambele parti; In cele mai multe situatii riscul ca intreprinzatorul sa comunice propriile idei unor prsoane care se vor servi individual si gratuity de ele; Atata timp cat dialogul a fost acceptat de ambele parti, este preferabil sa se puna la punct toate detaliile afacerii. c) Clientul care afirma: eu nu cunosc mai nimic, eu sunt cel care cumpara rezultate! (nababul). Acesta este cazul cel mai atragator, mai ales atunci cand se cauta solutii originale. De obicei, acest gen de client este dificil de sesizat, pentru ca are aerul unui om foarte serios, bine pregatit si extrem de riguros. Se recomanda ca , in cazul intalnirii acestui gen de client, intreprinzatorul trebuie: Sa abordeze sis a analizeze toate problemele ridicate de client; Sa inceapa apropierea de client cat mai rapid posibil; Sa antreneze clientul in activitate, alaturi de si impreuna cu el; Sa creeze sis a mentina un contact strans si permanent cu responsabilul de proiect al clientului.

12. Etapele planului de afaceri Etapele elaborarii si continutul unui plan de afaceri Pentru realizarea unui plan de afaceri eficient trebuie sa avem in vedere istoricul domeniului/locului in care se va desfasura acesta. Intocmirea unui plan de afaceri pertinent presupune parcurgerea a doua etape: 1. Culegerea datelor si informatiilor necesare: se culeg informatii despre afacere, piata, managementul afacerii, fondurile financiare necesare. 2. Sistematizarea acestora: se realizeaza in functie de scopul pentru care se intocmeste planul de afaceri. Pentru prezentarea planului de afaceri trebuie avut in vedere: Planul de afaceri trebuie sa fie cuprinzator, simplu si concis; Planul de afaceri trebuie sa fie adaptat necesitatilor pentru care a fost elaborat; Obiectivele stabilite trebuie sa fie clare si convingatoare; Prezentarea structurala a ideilor,i in capitole distincte; Este foarte important modul in care este prezentata afacerea partenerilor de afaceri; Concentrarea eforturilor si atragerea resurselor disponibile pentru atingerea obiectivelor propuse 13. Indicatori economici 1. Volumul valoric al produciei = producia exerciiului (Qe)

2. Cifra de afaceri (CA) = total ncasri pentru produse i/sau servicii vndute

3. Venituri totale (V) = venituri din exploatare (Ve) + venituri financiare (Vf), unde: Ve rezultate din activitatea propriu-zis; Vf rezultate din activiti financiare (participaii i alte imobilizri financiare, inclusiv creane; provizioane; titluri de plasament; diferene de curs valutar; dobnzi; alte venituri financiare).

4. Cheltuieli totale (CT) = cheltuieli de exploatare (Ce) + cheltuieli financiare (Cf), unde: Ce cheltuieli cu desfurarea activitii propriu-zise; Cf cheltuieli financiare (pierderi generate de participaii, plata unor dobnzi, titluri de plasament, diferene de curs valutar etc.)

5. Cheltuieli totale la 1000 lei producie (C1000)

6. Profitul (p)

7. Productivitatea medie anual (Wa) 8. Numrul mediu de personal (Np)

9. Fondul mediu scriptic anual de salarii (Fs)

10. Rata profitului (rp)

11. Rata rentabilitii financiare (Rf)

12. Rata rentabilitii economice (Re)

13. Rata rentabilitii activelor (Ra)

14. Rata dividendelor (Rd)

15-31