Mecanisme Si Tehnici de Acordare a Creditelor

7/28/2019 Mecanisme Si Tehnici de Acordare a Creditelor

1/63

MECANISME SI TEHNICI DE ACORDARE A CREDITELOR

2.1.Principiile de creditare

2.2.Analiza activitatii clientilor bancii

2.3.Studiu de caz privind acordarea unui credit pentru finantarea stocurilor

temporare societatii comerciale SC APROTRANS SA

2.3.1.Privire de ansamblu asupra societatii SC APROTRANS SA

2.3.2.Analiza performantelor economico-financiare ale societatii2.3.3.Analiza manageriala a societatii

2.3.4.Incadrarea clientului intr-o categorie folosind metoda credit

scoring

2.4.Studiu de caz privind acordarea unui credit de investitii societatii comerciale SC

X SRL

2.4.1.Prezentarea generala a societatii SC X SRL

2.4.2.Analiza performantelor economico-financiare ale societatii

2.4.3.Analiza manageriala a societatii

2.4.4.Incadrarea societatii intr-o categorie folosind metoda credit

scoring

2.5.Propunere de imbunatatire a modelului credit-scoring folosit de BCR

2.5.Garantii si riscuri in procesul creditarii

2.1 . Principiile de creditare


2/63

Multe decizii de creditare par bune atunci cnd sunt luate, dar n timp, seconstat c unele din creditele acordate nu sunt rambursabile, de aceea trebuie sse in cont de unele norme (principii) de creditare. Aceast idee este ntrit i de

faptul c, creditarea nu este o tiin exact care s in cont de reguli saureglementri care s conduc automat la o decizie corect. Totui exist principiide baz care trebuiesc aplicate atunci cnd se studiaz cererile de creditare. Fiecarehotrre de mprumut comercial trebuie s se bazeze pe o cercetare detaliat a propunerii, lund n considerare att aspectele financiare ct i cele nefinanciare iaplicnd principiile de creditare n mod sistematic.

n analiza principiilor de creditare exist nou elemente cheie:

1. persoana2. capacitatea3. garaniile4. scopul5. perioada6. suma

7. rentabilitatea8. avantajele9. perspectivele

1. Persoana

Atunci cnd se face o cerere de fonduri, creditorul trebuie mai nti s ian considerare persoana (conducerea) dup patru criterii:

caracter - integritatea i cinstea sunt fundamentale

- bunvoina de a rambursa- antecedente


3/63

- prezentare potrivit i referine de caracter pentru clienii noi

competena - experiena n domeniul de munca

- capacitatea de a munci din greu- entuziasm-priceperea managerial i discernmntulfinanciar

capacitate - capacitate juridic

capital - participare, att iniial ct i ulterior

- sursa propriei participri, care poate indica,capacitatea de management financiar

2. Capacitatea de rambursare

Principala preocupare a creditorului n asigurarea mprumutului este aceeade a identifica i cunoate capacitile de rambursare ale persoanei (fizice / juridice) care va fi creditat. Pentru a cunoate aceast capacitate de rambursarevor trebui identificate fluxurile de numerar din care va fi rambursat creditul, lundn considerare capitalul de lucru, precum i obligaiile de pli din capital ifezabilitatea proiectelor / planurilor.

Creditorii trebuie s cerceteze realismul cererilor de creditare, deoarece pot exista supraevaluri ale posibilitilor de succes din partea clientului, rezultndo supraestimare a posibilitii de rambursare a creditului dorit. Astfel, creditorultrebuie s in seama n evaluarea capacitii de rambursare de urmtoarele:

-analiza performanelor anterioare, pentru a determina istoricul capacitiide generare de capital-utilizarea analizei performanelor anterioare ca baz n prevederile

performanelor viitoare.


4/63

-utilizarea analizelor susmenionate pentru a evalua prognozele prezentatede solicitantul mprumutului.

- realismul rentabilitii viitoare.

- managementul corespunztor al viitorului flux de fonduri.-asigurarea corespunztoare de fonduri de capital de lucru.-elaborarea de planuri de cheltuieli de capital viitoare.-suma, natura i programul de rambursare pentru celelalte obligaii ale

solicitantului de mprumut.-n situaii de nceput de activitate, tehnica utilizat, cunotinele i

experiena acestuia, pentru a testa valabilitatea prognozelor.

-asigurarea lurii n calcul a tuturor angajamentelor.-istoric pe scara extins a conformrii cu bunele practici i regulamente de

mediu, i impactul unor obligaii poteniale de clean-up.

3. Garanii

Orict ar fi de bine capitalizat un agent economic, orict de bine s-ar administra fondurile i lichiditile, acesta trebuie s prezinte garanii creditorului

pentru a i se acorda mprumutul. Aceste garanii sunt o msur de protecie acreditorului, n momentul cnd cel creditat nu are posibilitatea de a mai rambursacreditul.

Pot constitui garanii ale creditului urmtoarele:a. Garania bancar.

Reprezint un nscris prin care o banc (garant) se angajeaznecondiionat i irevocabil ca, n cazul n care un debitor nu va executa obligaia

de a plti la o data bine stabilit o sum de bani determinat, s plteasc ea sumaneachitat, n favoarea creditorului.

b. Depozitul bancar


5/63

Reprezint o garanie material sub forma unei sume de bani de pus dedebitor la banc n favoarea beneficiarului n anumite condiii stabilite icomunicate bncii de ctre debitor.

c. Gajul fr depozitare

Reprezint un contract consensual, n cazul cruia, bunul care constituiegajul rmne n continuare n posesia debitorului.

d. Ipoteca

Este o garanie imobiliar real ce se constituie n baza art. 1746-1815 din

Codul Civil, care nu implic deposedarea celui creditat.

e. Cesiunea de crean

Este o convenie scris prin care un creditor transmite o crean a sa uneialte persoane.

f. Gajul cu deposedare (Amanetul)

Se constituie n situaii mai deosebite, asupra bunurilor mobiliare cuvaloare mare i volum mic (metale preioase, tablouri i alte obiecte de art, hrtiide valoare etc.), pe baz de contract de gaj ncheiat cu proprietarul bunurilor gajatei nregistrate la notariat.

4. Scopul

Scopul creditului trebuie s fie foarte clar, astfel nct creditorul s fieconvins c proiectul va reui i riscul pe care l implic este minim. Scrisoarea desolicitare a creditului trebuie s conin descrierea clar a scopului creditului pentru ca s nu apar posibilitatea folosirii acestuia n alte scopuri.


6/63

5. Perioada

Durata acordrii mprumutului trebuie s fie n direct legtur cu scopulacestuia i cu capacitatea beneficiarului de al rambursa.

Termenele de acordare a mprumutului pot fi :- pentru activitatea curent , trebuie s fie prin natura sa, pe termen

scurt;- pentru active fixe , trebuie s fie pe o perioada lung, dar nu trebuie

s depeasc durata previzionat a activului care este finanat.Graficul de rambursare trebuie n mod normal desfurat pe toat durata

de creditare.

6.Rentabilitatea

Sursa principal a creditorului este dobnda obinut n urma acordriicreditului i ca urmare dobnda trebuie s acopere costurile i riscurile implicate.Ratele dobnzilor pot fi mrite pentru a reflecta un risc mai mare i incertitudiniimplicate de o anumit propunere.

Creditorul trebuie s realizeze un echilibru ntre marja cea mai mare posibil i riscul de a pierde contractul. Creditorul trebuie s in cont c dei ncondiiile unei creteri a costurilor i a presiunilor asupra sa, marjele derentabilitate adecvate sunt n mod evident eseniale, n condiiile concurenei i alenecesitii de a reine sau de a mri segmentul de pia, de multe ori trebuieacceptate marje limitate.

7. Suma

n legtur cu suma unui credit, trebuie luate n considerare urmtoarele puncte:


7/63

*0 suficiena -suma solicitat este suficient pentru proiect /afacere i alte eventualiti;

- toate costurile (directe i indirecte) sunt luate n

considerare n detaliu;*1 participarea -n mod obinuit creditorul nu asigur 100% dinfinanare;

-n mod normal beneficiarul trebuie s participe n modsubstanial la fondurile totale necesare. Aceasta minimalizeaz riscul financiar.

8. AvantajeOrice solicitare de credit trebuie s fie avantajoas att pentru creditor ct

i pentru beneficiarul creditului.a. avantajele creditorului

- marja de profit realizat- potenialul afacerilor n perspectiv cu mprumutul, cu familia, prietenii

sau pe baza relaiilor comerciale ale acestuia

- extinderea i diversificarea portofoliului de creditare trebuie s aib unefect pozitiv asupra riscului de mprumut n ansamblu.

b. avantajele beneficiarului

- obine fondurile necesare pentru a ncepe / continua activitateacomercial

- va avea la dispoziie o gam larg de servicii de creditare i consultann domeniu, datorit legturii cu creditorul prin credit.

9. Perspective

Creditorul trebuie s ia n cosiderare factorii externi care pot influenasuccesul sau eecul firmei ntr-un mediu economic instabil. Creditorul trebuie sin seama de aceti factori, cum ar fi:


8/63

- dimensiunea total a pieei i nivelul concurenei existente, mpreun cufora financiar a concurenei

- dac ramura / sectorul este n dezvoltare, este n staionare sau declin

- dac ramura se caracterizeaz prin:- niveluri nalte sau sczute de cheltuieli- ieirea din uz rapid a produselor sau produse cu durat devia lung- costuri fixe mari sau reduse- schimbri tehnologice i gradul acestora- stabilirea ramurii

- dac produsele vndute sunt de baz sau sunt produse de lux- ntotdeauna exist cerere de produse de baz- vnzarea de produse de lux este afectat n perioada derecesiune

- tendine- condiiile i perspectivele economice care afecteaz nivelul de

ocupare al forei de munc, volumul de bani care circul ncadrul economiei, fondurile disponibile pentru investiii,inflaia, etc.- tendine sociale care pot influena cererea pentru anumite produse i servicii (de exemplu: produse cu coninut sczut degrsimi i produse cu coninut ridicat de grsimi)- legislative, cum ar fi legislaia de mediu, de protecie

- concurena nou n curs de apariie pe pia.Creditorul trebuie s ia n considerare efectul schimbtor din mediul

extern asupra firmei i s estimeze capacitatea reprezentanilor / conduceriiacesteia de a controla impactul schimbrilor.


9/63

2.2.ANALIZA ACTIVITATII CLIENTILOR BANCII

Activitatea de creditare, ca orice activitate care implica un avans prezent defonduri contra unei viitoare remuneratii, implica riscuri mari.Contra acestor riscuri banca se protejeaza inca din faza incipienta neacordand credite clientilor care aufost incadrati in urma analizei bonitatii clientului in categoriile cele mai riscante,adica in clasa de risc D si E.

Astfel, prin activitatea de analiza a performantelor clientilor bancii siimplicit a creditelor acordate lor, banca isi prezice viitorul creditelor avansate,

anume daca poate sa le mai recupereze si ce pozitie sa ia fata de clientul aflat intr-o situatie apreciata ca nefavorabila pentru banca.

Analiza calitatii clientilor si a creditelor acordate are ca punct de pornireCererea de credit pe care clientul o intocmeste la solicitarea deschiderii unuicredit .

In ceea ce priveste clasificarea clientilor bancii, bancile comerciale dinRomania utilizeaza metodologii de clasificare consacrate pe plan international, pe

care le considera cel mai bine adaptabile la clientela lor.O analiza a dosarului decredit al unui credit bancar cuprinde doua componente ale investigatiei:

-analiza manageriala privind motivarea personalului, inclinatia spre inovaresi creativitate, calitatea gestiunii financiare, a gestiunii productiei si comercializarii produselor si serviciilor, integritatea personala, flexibilitatea,etc (asa cum reiese sidin tabelul nr. 2.2.1.):


10/63

ANALIZA MANAGERIALATabelul nr.2.2.1.

NR

CRITERIUL CALIFICATIVUL PUNCTE

1 Calitateaorganizarii

-buna-medie-slaba

10.50

2 Calitatea pietei

-buna-medie-slaba

10.50

3 Sectorul deactivitate

-perspectiva de dezvoltare buna-perspectiva slaba

-sector neviabil

10.5

04 Pozitia unitatii

In ramira-capacitate mare de influentare a pietei-capacitate medie-capecitate redusa

1

0.50

5 Calitateaconducerii

-foarte buna-buna-satisfacatoare

10.50

6 Perspectivafirmei

-activitate viabila-activitate slaba-fara perspective

10.50

-analiza performantelor economico-financiare privind lichiditatea,solvabilitatea,rentabilitatea,rotatia activelor circulante,dependenta fata de pietelede aprovizionare (din tara=At, din import=Ai) si desfacere (in tara=Dt, laexport=De), garantii,etc.(dupa cum reiese din tabelul 2.2.2):

CALIFICAREA FIRMELOR


11/63

Tabelul 2.2.2..a.1)Lichiditate 2)Solvabilitate 3)Rentabilitate

Lp


12/63

Tabelul 2.2.3.Categ A Firme cu activitate rentabila,care pot rambursa creditele si pot plati

dobanzile.Categ B Firme cu activitate economica buna in prezent, dar in perspectiva pot sa

apara efecte negative.Categ C Firmele respective sunt amenntate de inrautatirea situatiei lor economiceCateg D Firmele in cauza au indicatori economici si financiari oscilanti intre

satisfacator si nesatisfacator.Categ E Aceste firme inregistreaza pierderi si nu este certa rambursarea creditului

si plata dobanzilor.

In continuare, pentru incadrare se se folosesc grile specifice pentru cele

doua componente ale analizei creditului, urmand ca incadrarea finala sa reprezinteo medie a celor doua categorii rezultate de mai sus (vezi tabelul 2.2.4.):Tabelul 2.2.4.

CATEGORIE DE RISC ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARASI MANAGERIALA

A

B

C

D

E

Peste 23 puncteIntre 17 si 22 pcteIntre 11 si 16 pcte

Intre 6 si 10 pcteIntre 0 si 5 pcte

Daca clientii bancii au deja un portofoliu de credite angajate in perioadeleanterioare,analiza solicitarii unui nou credit se combina cu analiza serviciuluidatoriei.Aceasta ultima analiza foloseste indicatori privind acoperirea dobanzii,creditele restante, plati restante, etc., acordandu-se trei calificative in functie de

rezultatul obtinut:calitate buna,calitate slaba, calitate necorespunzatoare.In urma combinarii celor cinci categorii de risc (A,B,C,D,E) cu cele treicalitati ale serviciului datoriei rezulta o matrice a incadrarii intreprinderii(indatorate)intr-una din 15 clase de risc (vezi tabelul 2.2.5).pentru fiecare dinaceste clase de risc exista o majorare specifica a dobanzii,cu o prima


13/63

corespunzatoare gradului de risc asumat de banca in acordarea creditului solicitatde intreprindere.

Tabelul 2.2.5.CALITATEA PORTOFOLIULUI

SERVICIUL DATORIEIPERFORMFIRMEI

Buna Slaba Necorespunzatoare

Categ A Risc minim In observatie Substandard

Categ B In observatie Substandard Incert

CategC Substandard Incert Risc major

Categ D Incert Risc major Risc major Categ E Risc major Risc major Risc major

2.3.STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT

PENTRU FINANTAREA STOCURILOR TEMPORARE

SOCIETATII SC APROTRANS S.A.

2.3.1.PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA SOCIETATII S.C. APROTRANS SA


14/63

A.AFACEREA, RISCUL DE RAMURA SI DE TARA

Societatea are ca obiect de activitate comercializarea de piese auto siefectuarea de transporturi interne de marfuri destinate pietei interne si populatiei.

Societatea este cunoscuta atat in Bucuresti ca unul dintre principaliifurnizori de piese auto la preturi avantajoase cat si in alte localitati-Brasov,Orastie,Alba-Iulia.

Principalul concurent al societatii este Tofan Grup (anvelope auto).Valoara contractelor de desfacere incheiate in vederea rambursarii

creditului si provenita din valorificarea stocurilor achizitionate din credit este de180 milioane de lei.

Avand in vedere cererea mare de astfel de marfuri (anvelope, uleiuri auto)se considera ca acestea au o desfacere asigurata si ca urmare nu exista riscuri inrecuperarea creditului acordat.

B.CONDUCEREA, FORMA DE PROPRIETATE,STRUCTURA

ORGANIZATORICA

S.C. APROTRANS S.A. este organizata ca o societate cu raspundere

limitata, fiind infiintata in 1991 inregistrata la Registrul Comertului subnr.J/40/259/1991.

Capitalul social este de 186 milioane lei si este detinut in proportie de 59%de FPP Muntenia, 39,8% de FPS , 0,1% de Mihale Ioan si 0,02% de Aprotrans.

Conducerea societatii este asigurata de :-Ioan Mihale-director general-Doina Pitu-director economic

Numarul total de angajati inregistrati in prezent este de 20 persoane dincare 14 direct productivi si 6 indirect productivi.


15/63

C.STRUCTURA CREDITULUI,RISCUL GARANTIEI

Obiectul creditului solicitat:credit pentru stocuri constituite temporar insuma de 100 milioane lei in vederea valorificarii acestora in functie de care s-au

stabilit termenele de rambursare.Situatia creditelor angajate:beneficiaza de trei credite in valoare de 210

milioane lei.Situatia dobanzilor restante:nu este cazul.Garantii pentru creditul solicitat-cesiune de creanta in valoare de

187,5milioane lei (dupa deducerea marjei de risc de 25%) si gaj fara deposedare invaloare de 36 milioane de lei.

-bilete la ordin la valoarea creditului

D.RISCUL FINANCIAR

Referitor la situatia patrimoniala se mentioneaza urmatoarele:-stocurile la 31.03.1998 sunt de 861milioane lei si inregistreaza o tendinta de

crestere in total patrimoniu (de la 21% in 1996 la 35% in martie 1998) si suntalcatuite in totalitate din marfuri a caror durata medie de stationare este de 58 de

zile fiind in crestere fata de 31.12.1997 de la 35 de zile la stationare relativ mareavand in vedere ca in lunile de iarna vanzarile de anvelope si piese auto au scazutca urmare a scaderii puterii de cumparare a populatiei si concurentei.

-creantele cu scadenta


16/63

-datoriile nefinanciare cu scadenta < 1 an sunt alcatuite din:-furnizori 765 milioane lei

-alte datorii 349 milioane lei-reprezinta taxe,salarii si alte cheltuieli curentecu datoriile la bugetul statului

Durata medie de plata a furnizorilor de marfuri este de 47 zile, aceasta efectuindu-se de regula dupa vanzarea marfurilor.

Prezentat sintetic, contul de profit si pierdere al SC APROTRANS SA obtinut la31.03.1998 se prezinta astfel: -milioane lei-

Nivel Cheltuieli Venituri

I Exploatare Cheltuieli de exploatare 1290 Venituri exploatare 1452II Financiar Cheltuieli financiare 113 Venituri financiare 2III Exceptional Cheltuieli exceptionale 26 Venituri exceptionale 22

Principalii indicatori financiari au avut o evolutie favorabila, dupa cum urmeaza:-milioane lei-

31.12.1996 31.12.1997 31.03.1998

-Cifra de afaceri 6548 7793 1452-productia exercitiului 1309 1596 233-productia exercitiului+vanzari de marfuri 6548 7793 1452-marja industriala 273 75 96-excedentul brut dinexploatare 635 476 191-rezultat din exploatare 594 362 162-rezultat inaintea dobanzilor si impozitului pe profit 265 295 96-venituri financiare 165 365 2-venituri totale 6746 8333 1476-cheltuieli totale 6665 8290 1429


17/63

-rezultat net exercitiu 29 43 47-capacitatea de autofinantare 60 114 55

Cifra de afaceri, unul din cei mai importanti indicatori econimico-financiari, a inregistrat o scadere fata de anul 1997 datorita scaderii vanzarilor in prima parte a acestui an si datorita scaderii puterii de cumparare a populatieiconcomitent cu preturile concurentiale.

Valoarea indicatorului productia exercitiului + vanzari de marfuri estemai mica decat cea medie a anului trecut cu aproximativ 40%.

Per total, valoarea rezultatului este de 47 miliane lei (influentat de pierderea

financiara de 110 milioane lei, si de cea exceptionala de 4 milioane lei).Indicatorii de bonitate inregistreaza in cele trei perioade urmatoarele valori:

1996 1997 1998

-lichiditate curenta 81 104 75-lichiditate imediata 40 49 37-solvabilitate curenta 77 122 106

Nivelul scazut al lichiditatii este datorat ponderii relativ reduse a activelor circulante fata de cea a datoriilor totale reprezentate de volumul facturilor neachitate fatade furnizori si fata de creditul acordat de BANCOREX in baza unei linii externe credit defurnizor) prin Bank Lyonnais.

Indicatorul solvabilitatii are de asemenea valori bune, desi in regres, ca urmare acresterii datoriilor totale.

E.RELATII CU BCR

Societatea are cont deschis numai la B.C.R.-Agentia Dr. Felix, anterior derulandu-si operatiunile de incasari si plati la B.C.R.-Sucursala Sector 1.

2.3.2.ANALIZA PERFORMANTELOR ECONOMICO-FINANCIARE

ALE SOCIETATII APROTRANS S.A.


18/63

Pentru a face analiza situatiei economico-financiare a clientului am prezentat pe pagina anterioara un tabel ce s-a obtinut cu ajutorul unui programspecial conceput in vederea realizarii acestei analize.Deoarece tabelul contine un

numar mare de indicatori, ne vom ocupa in continuare doar de acei indicatori caresunt neaparat necesari in vederea efectuarii acestei analize.

-Se remarca evolutia destul de buna aCifrei de afaceri , care a crescut in 1997cu 19,01% fata de anul anterior ajungand la un volum de 7793 milioane lei, insa pe trimestrul I din 1998 se remarca o realizare a cifrei de afaceri a afaceri a anului precedent doar in proportie de 18,63%.

-Ritmul de crestere alVeniturilor totale a fost de 23,52% in 1997 fata de 1996,

fapt care se apreciaza pozitiv.-In ceea ce privesteFondul de rulment ,sau sursele permanente de finantare a

activelor circulante:

se remarca un fond e rulment negativ de 518 milioane lei datorita existenteiinsuficientei pasivelor pe termen lung fata de activele imobilizate.-Necesarul de fond de rulment pentru a finanta activele circulante are o valoare pozitiva la 31.03.1998 de 376 milioane lei deoarece activele realizabile suntsuperioare datoriilor curente cu scadenta


19/63

unde Ac-active circulante

Sn -stocuri Ci -clienti incerti

D


20/63

-Solvabilitatea, reprezinta capacitatea intreprinderii de a achita toateobligatiile banesti imediate si indepartate fata de toti tertii .

O intreprindere este solvabila atunci cand suma activelor circulante, fixe sifinanciare este mai mare sau cel putin egala cu totalul datoriilor sau obligatiilor.

Totodata o intreprindere poate fi solvabila chiar daca la un moment dat dinlipsa de lichiditati nu prezinta capacitate de plata.

Solvabilitatea are la baza o activitate eficienta, care se soldeaza cu beneficii.Pierderile atrag dupa sine starea de insolvabilitate.

Indicatorul de solvabilitate reflecta capacitatea agentului economic de agaranta cu activele sale creditele contractate, precum si posibilitatea de a-si onoraobligatiile fata de terti, din activele sale totale.

In cazul societatii SC APROTRANS SA valoarea acestui indicator areurmatoarele valori:

100 x pasivTotal

propriiCapitaluriSp =

%95,131003028468

4225761996

== xSp

Lichiditatea curenta

0

20

40

60

80

100

120

1996 1997 31.03.1998

Anul

%


21/63

-Gradul de indatorare generala

Banca urmareste prin acest indicator raportul intre datoriile totale alesocietatii si volumul activelor totale,anume va intelege cat la suta din volumul totalal activeloreste acoperit din creditele bancare si de datoriile fata de terti si cat lasuta e acoperit din capitalurile proprii ale societatii.Se calculeaza cu ajutorul

formulei:

Unde Dt-datorii totaleCpns-capitaluri proprii nete in sens strict

In anul 1996 :

In anul 1997:

In trimestrul I din anul 1998:

Preferabil pentru banca si pentru imaginea clientului este ca indicatorul satinda spre 0, exprimand prin aceasta ca datoriile sunt minime sau

100 xCpns

Dt Gi =

%12,453100573077

2605892=

= xGi

%03,449100453968

2085542== xGi

%81,1557100144785

2255482== xGi

%17,1810025487734632311997 == xSp

%97,71002446216190734

1998== xtrimI Sp


22/63

inexistente.Banca admite totusi ca acest indicator sa fie mai mic de 100%, anume jumatate din activele societatii sa fie finantate din surse atrase.

Inrautatirea acestui indicator in cazul societatii APROTRANS a fost

determinata de cresterea datoriilor totale intr-un ritm mult mai rapid fata de cea acresterii activelor, avand in vedere plata furnizorilor la intervale de 47 de zile,tinand cont si de circuitul marfurilor aprovizionate din diverse localitati din tara.

-Viteza de rotatie a activelor circulante (numar rotatii)Se calculeaza cu ajutorul formulei:

Unde CA-cifra de afaceriAc-active circulante

Un nivel optim al acestui indicator apare in situatia cand acesta depaseste valoarea10.In cazul in care valoarea acestuia este sub 5 se considera o situatie mai putin buna.

-Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiara) , se calculeaza cu

ajutorul formulei:

Ac

CA Rac =

rotatii Rac 09,512855346548773

1996== rotatii Rac 69,4

16631277793321

1997==

rotatiitrimi Rac 86,01691746

14517281998

==

100Re

x strict sensinnete propriiCapitaluri

uiexercitiul zultatul Rcp =


23/63

Un nivel optim al acestui indicator apare in situatia cand acesta depaseste valoarea de30%.Valoarea minima acceptabila a lui este evident 0.

Remarcam un nivel foarte bun al acestui indicator in primul trimestru al anului 1998.

-Acoperirea dobanzii

Banca urmareste prin acest indicator capacitatea intreprinderii de a-si plati dobanzile

la creditele primite:

Unde R-rezultatul inaintea platii dobanzilor si impozitului pe profitCh-cheltuielile cu dobanzile

In cei trei ani analizati acest indicator are urmatoarele valori:

Acest indicator inregistreaza un nivel destul de redus, fapt pentru care banca acorda un punct.

-Dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere

%48,3210014478547020

1998 == x I trim Rcp

100 xCh

R Ad =

%44,1100184018

2652451996

==

x Ad

%17,1100251712

2947981997

== x Ad

%97,11004868095690

1998== x I trim Ad


24/63

Societatea se aprovizioneaza si isi desface produsele in exclusivitate pe planintern.Deci, in acest caz avem At>50,1% si Dt>50,1%.

In acest caz,banca va plasa societatea pe o pozitie buna.

-Garantii:

-cesiune de creanta in valoare de 187,5 milioane lei (conform contractuluide cesiune nr.3B din 13.05.1998, aflat la anexe): societatea SC APROTRANS SAcesioneaza Bancii Comerciale Romane creantele sale in suma de 250 milioane leice le are de primit de la debitorii sai :

-SC ORASTIETRANS SA ORASTIE 125000000 LEI-SC TRANSTEC SA TECUCI-125000000 LEI

Banca calculeaza valoarea efectiva a valorii acestei garantii deducand omarja de risc de 25%: 250000000-250000000x0,25=187500000 LEI.

-gaj mobiliar in valoare de 36613667 lei,conform contractului de gaj faradeposedare nr.3A din 13.05.1998, aflat in anexe.

-ca garantie suplimentara s-au intocmit 6 bilete la ordin, in valoare totala de100 milioane de lei , cu scadenta conform graficului de rambursare.

Total garantii:286613667lei.


25/63

2.3.3.ANALIZA MANAGERIALA

Intreprinderea care solicita un credit trebuie sa vina in fata bancii cu oactivitate economica care sa nu prezinte mari riscuri pe perioada de acordare acreditului.

Banca analizeaza in acest sens situatia intreprinderii din punct de vederecalitativ evidentiindu-se calitatea resurselor umane, referinte privind dotareatehnica, piata clientului-comercialitatea-, produse fabricate, puncte tari, puncte

slabe ale clientului in cauza.Criteriile calitative se refera la:

-date generale despre intreprindere;-resurse umane: calitatea personalului,vointa de a respecta clauzele contractuale,managerii, metode folosite in management,relatiile cu sindicatele;-dotarea tehnica:echipamente, capacitatea de inovare, creativitate;-piata clientului:-de aprovizionare:principalele materii prime, principalii furnizori;

-de desfacere:cererea actuala, principalii clienti, segmentul de piata;

-produse si servicii, concurenti;-puncte tari, puncte slabe ale clientului.

Particularizand pentru SC APROTRANS SA, putem trage urmatoareleconcluzii privind criteriile calitative ale analizei de credit:

La SC APROTRANS SA, managementul societatii se apreciaza ca fiind

bun, cu perspective de imbunatatire.Cei doi directori care conduc societatea au datdovada de o calitate morala si profesionala foarte buna, avand multa experienta inactivitatea de transport intern si comercializareade piese auto.


26/63

Astfel dl. Ioan Mihale-directorul general are o reputatie manageriala buna,el detinand functia de director adjunct in perioada 1985-1991 la SC AUTOSTARTBRASOV.Are un simt al afacerilor foarte bun.

Atat dl.Ioan Mihale cat si doamna Doina Pitu care indeplineste functia dedirector economic sunt foarte buni cunoscatori ai lucrului cu PC-ul, utilizandu-limpreuna cu celelalte persoane ale serviciului TESA in procesul managerial invederea adoptarii operative a deciziilor ce privesc activitatea curenta.

Din punct de vedere al cantitatii, functionalitatii si calitatii personalului seremarca un numar redus al acestuia, conducerea societatii optand pentrumentinerea unui numar optim de personal cu o calificare foarte buna si cu

experienta in domeniu.Structura personalului unitatii se prezinta astfel:

-direct productivi 14-indirect productivi 6

TOTAL 20Calificarea personalului se prezinta in 1998 procentual astfel:

-36% cu studii superioare (12 persoane)

-64% cu liceu, scoala profesionalaSe constata un numar important al personalului cu studii superioare, fapt

care se apreciaza pozitiv. Analiza dotarii cu echipamente la SC APROTRANS SA releva ca

situatia e mai putin favorabila, anume parcul auto de care dispune societatea pentru a efectua transporturi interne are un grad de uzura fizica de 29%.Cu toateacestea putem aprecia performantele unitatii ca fiind destul de bune in ramura incare functioneaza.Pana la sfarsitul anului se doreste achizitionarea de patru tiruridin import in vederea inlocuirii acelora care prezinta un grad inalt de uzura.

Mai mentionam ca societatea e cunoscuta atat in Bucuresti ca unul dintre principalii furnizori de piese auto la preturi avantajoase cat si in alte localitati caBrasov, Orastie, Alba-Iulia.


27/63

Principalul concurent al societatii este Tofan Group (anvelope auto).

ANALIZA CRITERIILOR NECUANTIFICABILE

Nr. Criteriul Comentarii Rezultatulanalizei

Pcte

1 Calitatea conducerii Conducerea societatii e bine pregatita profesional si areindelungata experienta in domeniu

BUNA 0,5

2 Calitatea pietei Exista o cerere mare de anvelope,uleiuri auto, deci produselecomercializate de firma audesfacere asigurata

BUNA 0,5

3 Sectorul in care isidesfasoara activitatea

Societatea isi desfasoaraactivitatea in domeniul serviciilor (transporturi interne) si alcomercializarii de piese auto

PERSP.BUNA

1

4 Pozitia unitatii inramura Societatea detine o pozitie destulde buna in cadrul ramuriirespective

CAPAC.MEDIE DEINFLUENTARE A P-TEI

0,5

5 Strategii de dezvoltare Firma are in vedere imbunatatirea parcului auto existent prinachizitionare de masini detransport din import

BUNA 0,5

6 Perspectiva unitatii Unitatea, prin produsele pe care le

comercializeaza are o desfacereasigurata

ACTIVIT.

VIABILA 1

TOTAL 4


28/63

2.3.4.INCADRAREA CLIENTULUI APROTRANS SA INTR-O

CATEGORIE FOLOSIND METODA CREDIT SCORING

la 31.03.1998

Nr.

crt

DENUMIRE

INDICATOR

VALOARE NR.

PCTE1 Lichiditate

curenta

Lc=(Ac-Sn-Ci) / (D50,1% , Dt>50,1% 2

8 Garantii -cesionarea creantelor -gaj

13

PUNCTAJ CRITERII

NECUANTIFICABILE X 4TOTAL PUNCTAJ 14 pctePERFORMANTA

FINANCIARA

CATEGORIA CSERVICIUL DATORIE BUN

Performanta economico-financiara finala a imprumutatului rezultata in urmacoroborarii criteriilor cuantificabile, cu criteriile de analiza necuantificabile:

CALITATEA PORTOFOLIULUI


29/63

SERVICIUL DATORIEI

Performfirmei

BUNA SLABA NECORESPUNZATOARE

A Risc minim In observatie Substandard

B In observatie substandard Incert

C Substandard Incert Risc major

D Incert Risc major Risc major

E Risc major Risc major Risc major

Agentul economic se incadreaza in grupa C de performanta, serviciuldatoriei este BUN, creditul fiind clasificat in categoria SUBSTANDARD.

Mentionam ca creditele substandard sunt acele credite care prezintadeficiente si riscuri care pericliteaza lichidarea datoriei, fiind insuficient protejatede valoarea neta a capitalului si/sau capacitatii de plata a beneficiarului deimprumut

Creditele substandard sunt caracterizate prin posibilitatea reala ca banca sa

preia partial unele pierderi, ca urmare a imposibilitatii recuperarii integrale aimprumutului, daca deficientele creditului nu sunt corectate pe parcurs.

Termenele de rambursare ale acestui credit solicitat pentru constitiurea sestocuri temporare ,in valoare de 100 milioane lei sunt urmatoarele:

25.5.1998 3 milioane lei10.06.1998 7 milioane lei02.07.1998 10 milioane lei

05.08.1998 20 milioane lei16.09.1998 20 milioane lei07.10.1998 20 milioane lei12.11.1998 20 milioane lei


30/63

Mai mentionam ca banca acorda acest credit percepand o dobanda de 55% pe an.Creditul va fi utilizat numai pentru aprovizionarea cu piese auto de laUNITRADE Sibiu, SC TELMOND Baia mare si IPSO Bucuresti.

In anexe am adaugat atat Situatia stocurilor pentru care se solicita creditulcat si Situatia contractelor de desfacere a marfurilor achizitionate din creditullunii mai-1998.

2.4. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA DE CATRE BCR A

UNUI CREDIT DE INVESTITII SOCIETATII


31/63

SC X SRL

2.4.1.PREZENTARE GENERALA A S.C. X SRL

SC X SRL este o societate cu capital mixt, romano-italian, gestionata in prezent de patru asociati:AA,BB,CC (cetateni romani) si DD (cetatean italian).

Societatea a fost fondata in Bucuresti in 1993 si are sediul in strada IoanPalade nr. 13A.Capitalul social subscris in numerar de catre asociati este de130616 mii lei.Din statutul societatii rezulta urmatoarea cota a participariiasociatilor la beneficiile si pierderile societatii, cu acordul partilor:

-AA 25%-BB 25%-CC 25%-DD 25%

Activitatea principala a SC X SRL este distribuirea de utilaje si instalatii,masini si accesorii pentru industria confectiilor textile.

Pentru a realiza o crestere a eficientei ciclului productiv este necesara oimbunatatire a metodelor de lucru, precum si retehnologizarea factorilor.

In acest scop, firma a hotarat sa recurga la o cerere de creditare in suma de350 milioane lei, suma care ar folosi cumpararii unui sediu administrativ adecvat,impreuna cu toate anexele necesare:spatii de depozitare si administrative mai bune,posibilitatea echiparii unui atelier de service in garantie si post-garantie, ocamera de mostre si prezentare a produselor executate in sistem lohn, un spatiu deoperatii demonstrative ale posibilitatilor tehnice ale masinilor si utilajelor vandute,etc.

Activitati si servicii

Activitate SC X SRL este compusa din doua linii de afaceri complementareintre ele :


32/63

-distribuirea unei game complete de accesorii si utilaje pentru industriaconfectiilor textile-asistenta clientilor italieni pentru lucrarile in sistem lohn in fabricile din Romania.

SC X SRL este singura fabrica din Romania in masura de a acoperi toatefazele caracteristice ciclului de lucrari al unui produs de imbracaminte (croit,cusut, calcat).

Numarul de angajati :11 angajati cu contract de munca.

Asociatii firmei au o bogata experienta in domeniul textil.D-na AA esteresponsabil-administrator al societatii si se ocupa cu derularea contractelor cuintreprinzatorii din domeniul privat al industriei textile si cu dezvoltarea

contractelor cu partenerii din strainatate.D-l DD este italian si locuieste la Biella,in cea mai importanta zona textila a Italiei.Se ocupa cu contractele cu clientiiitalieni si cu firmele pe care SC X SRL le reprezinta in Romania.

Structura organizatorica :SC X SRL are activitatea structurata pe mai

multe compartimente: import, marketing, contabilitate, vanzari, administrativ, etc. Obiectul de activitate al SC X SRL consta in:

-distribuirea unei game complete de accesorii si utilaje pentru industriaconfectiilor textile;-asistenta clientilor italieni pentru lucrarile in sistem lohn in fabricile din Romania;-productie de confectii metalice, lemn, sticla;-productie de decoratiuni interioare, mobilier, mochete de orice fel, ambalaje;-productie de confectii, marochinarie, incaltaminte.

Cu toate ca sunt prezente pe piata romaneasca foarte multe societatidistribuitoare de utilaje pentru industria confectiilor textile, SC X SRL este singuracare acopera toate fazele caracteristice ciclului de productie al unui produs deimbracaminte.In afara de aceasta, SC X SRL este singura societate care distribuie pe piata romaneasca accesorii pentru industria confectiilor textile.


33/63

Principalele firme reprezentate de SC X SRL in Romania, cu indicareafazelor de lucru sunt:

croit:-Virax Borghi-Italia (pentru hartie de croit,materiale de

consum:-Segrate-Italia creta, lame pentru masini de croit,

etichete)

cusut:-Rimoldi Necchi SRL (comercializarea de masini

-Alcelle-Italia de cusut industriale)-Cuccirini Tre Stelle (ata pentru confectii textile)

calcat-Vigevano-Italia (instalatii de calcat)

In afara de aceasta, SC X SRL reprezinta pe piata romaneasca firma Conti-Florenta, specializata in productia de masini pentru ciorapi sport.

Piata-principalii clienti si furnizori

SC X SRL intentioneaza sa promoveze vanzarea propriilor produse prin participarea la targuri si manifestari specifice industriei de confectii textile,accentuand prezentarea avantajelor tehnice ale utilajelor si prin demonstratii practice ale posibilitatilor de utilizare, prin crearea unei retele de agenti si depozitesecundare in punctele importante din tara (Bucuresti, Bacau, Braila, Iasi, Aradetc).

SC X SRL vinde pe piata in moneda locala, clientii nefiind obligati sa-si procure valuta pentru achitarea facturilor.

Principaliiclienti interni sunt:-fabrici de confectii pentru executarea contractelor lohn:-ASCO-Bacau

-Leotex-Cluj-Confectii Vaslui-Romanita-Caracal,etc.


34/63

-Calipso-Constanta-Cozamin-Galati

-fabrici de confectii, ateliere, alti parteneri pentru comercializarea de masini,

utilaje si accesorii necesare industriei confectiilor textile:-Alexander Style-Bucuresti

-Serconf Botosani-Secuiana-Targu-Secuiesc, etc.

Principalii furnizori -externi-Rim Service (Italia)-Virax Borghi (Italia)-Construzioni (Italia)

-Schmetz (Germania)-interni-Romprix (Bucuresti), etc.

Piata la care se adreseaza SC X SRL este cea a industriei confectiilor textile-de stat si cea privata- care din an in an decide investitii majore.

SC X SRL a functionat cu sediuln social in str. Ioan campineanu nr.24, intr-un apartament proprietate personala a unuia dintre asociati, sediu care a fostinstrainat prin contract de vanzare-cumparare in luna aprilie a anului 1996.Sediul

administrativ al societatii este in prezent in stada Ioan Palade nr 13.A, sediuinchiriat cu contract de la o persoana fizica pana in luna octombrie a anului 1996,data la care acesta a expirat.

Tinand cont de permanenta dezvoltare a firmei si de pozitia crescanda pecare o ocupa pe piata, asociatii au hotarat cumpararea unui sediu nou, cu o mai buna amplasare si care sa corespunda atat din punct de vedere al cerintelor dedezvoltare cat si al functionalitatii, actualele birouri si anexe fiind deja

neincapatoare.Astfel, imprumutul de 350 milioane lei solicitat de catre societate este

destinat achitarii ultimei rate din valoarea de cumparare a imobilului.


35/63

Imobilul prezinta posibilitati de diversificare si dezvoltare a activitatii, prinamenajarea de birouri corespunzatoare din punct de vedere al spatiului si dotarilor,amenajarea unui atelier, depozite spatioase, camera de mostre etc.

Relatia cu bancaSC X SRL are conturi in lei si valuta deschise la BCRdin anul 1993 (de la

data infiintarii), deruland toate operatiile de incasari si plati numai prin BCR.Mentionam faptul ca SC X SRL este un bun client al bancii, derularea

operatiunilor de incasari si plati prin virament facandu-se intru-un numar mare(aproape zilnic),cu o medie zilnica a incasarilor de 16130 mii lei.

In anul 1996 i s-au eliberat societatii SC X SRL 14 scrisori de garantie, din

care:-5 scrisori de garantie cu un depozit colateral, in valoare de 120300

mii lei;-9 scrisori bancare garantate cu ipoteca de rang I in valoare de 51200

mii lei.Scrisorile de garantie pentru plata taxelor vamale au fost necesare pentru

derularea unor operatii de import temporar in regim lohn cu firme din Italia.


36/63

2.4.2.ANALIZA PERFORMANTELOR ECONOMICO-FINANCIARE

ALE SOCIETATII SC X SRL

Tabelul prezentat pe pagina anterioara a fost intocmit cu ajutorul unui program special conceput in vederea acestei analize.Deoarece tabelul contine unnumar mare de indicatori, ne vom ocupa in continuare doar de acei indicatori caresunt neaparat necesari in vederea efectuarii analizei performantelor economico-financiare.

Cifra de afaceri a societatii inregistreaza o dinamica buna .Ea a crescut dela valoarea de 55414 milioane lei in 1994, la 59076 milioane lei in 1995 ,adica cu

6,6 %, pentru ca la 31.06. 1996 sa inregistreze valoarea de 32385 milioane lei,adica o realizare de 54,8 % din cifra de afaceri a anului anterior, asa cum reiese sidin graficul prezentat in continuare:

Din contul de profit si pierdere anexat desprindem faptul ca societatea arecapacitatea de a obtineprofit din activitatea proprie.Profitul inregistrat desocietate este de 2913 milioane lei pentru 1994 si de 3773 milioane lei pentru1995.Nivelul profitului este afectat in special de nivelul rezultatului exceptional,

Cifra de afaceri

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

1994 1995 31.06.1996

M i l l e i


37/63

veniturile exceptionale fiind de 6 ori mai mici decat cheltuielile exceptionale si denivelul rezultatului financiar, veniturile financiare fiind de 2,5 ori mai mici decatcheltuielile financiare.

In ceea ce privesteFondul de rulment, acesta a inregistrat valori pozitivede la an la an si in crestere, aceasta insemnand faptul ca pasivele pe termen lungfinanteaza activele pe termen lung (imobilizate) si o parte din activele realizabile:

FOND DE RULMENT=PASIVE PE TERMEN LUNG-ACTIVE IMOBILIZATE

FR=148181-130207=17974 milioane lei (la 31.12.1994)FR=172419-139315=33104 milioane lei (la 30.06. 1996)FR=162902-139502=23400 milioane lei (la 31.12.1995)

Necesarul de fond de rulment pentru a finanta activele circulante are ovaloare pozitiva deoarece activele realizabile sunt superioare datoriilor curente cuscadenta < 1 an:

NFR=ACTIVE REALIZABILE-DATORII CURENTE CU SCADENTA


38/63

TN=33104-37176= -4072 milioane lei (la 30.06. 1996)

Societatea poate utiliza fondul de rulment disponibil pentru finantarea activelor curente si, doar in completare apeleaza la credite bancare asa cum rezulta si din trezorerianegativa a primului semestru din anul1996.

Elemente care se verifica in vederea acordarii creditului:

-Lichiditatea patrimoniala , e data de formula:Studiul lichiditatii are drept scop aprecierea capacitatii unei intreprinderi de a face

fata datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea continua si progresiva a activelor sale circulante in trezorerie.

100 xtotale Datorii

circulante Active Lp =

67,1711007167,11002178137393

1994=== x x Lp

%98,11210051793

585171995

== x Lp

%46,1221006528779952

1996== x Lp I semestr

Trezoreria neta

-6000

-4000

-2000

0

2000

4000

6000

8000

1994 1995 31.06.1996 M

i l l e i


39/63

Observam ca la data de 30.06.1996, data la care se face analiza lichiditatea patrimoniala inregistreaza valoarea de 122,46%, pentru care banca acorda 2 puncte.

Se poate calcula si Lichiditatea imediata (sau testul acid):

Unde, Ac-active circulanteS-stocuriCi-clienti incertiDecont-decontari cu asociatii privind capitalulD


40/63

Intreprinderea prezinta o solvabilitate buna ,ea fiind mai mare de 50% in toatecele trei perioade.

-Gradul de indatorare financiara se determina astfel:

unde,Dt-datorii financiare totaleCpns-capitaluri proprii nete in sens strict

Cu cat acest indicator este mai mare, cu atat societatea este mai indatoratasi deci este mai vulnerabila la o scadere a profitului sau o crestere a ratei dobanzii.

Preferabil pentru banca si imaginea clientului este ca indicatorul sa tindaspre zero, exprimand prin aceasta ca datoriile sunt minime sau inexistente.

Exemplu de calcul:

%62,68100206293141574

1995== xSp

%44,64100219796141657

1996== xSp semI

100 xCpns

Dt Gi =

Solvabilitatea patrimoniala

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1994 1995 31.06.1996

%


41/63

Exista posibilitati certe de transformare a intregului patrimoniu inlichiditati, societatea desfasurand o activitate comerciala cu un volum relativ redusal datoriilor: gradul de indatorare financiara este de 1,09% pentru 1994 si (increstere) de 7,20% pentru 1995.

-Viteza de rotatie a activelor circulante (nr. rotatii)Se calculeaza cu ajutorul formulei:

Un nivel optim al acestui indicator apare in situatia in care acesta depasestevaloarea 10.In cazul in care valoarea acestuia este sub 5 se considera o situatie mai putin buna.

circulante ActiveafacerideCifra

Rac =

)(48,137393554141994 rotatii Rac==

)(01,15851759076

1995rotatii Rac ==

%09,1100138941

15211994

== xGi

%20,7100137795

152184021995

=+

= xGi

%15,18100140995

)768417910(1996

=+

= x I semGi


42/63

Societatea are capaciatea de a-si transforma activele sale circulante in cash, pentrua-si achita datoriile sale pe termen scurt , dar, desfasurand o activitate comerciala cu oviteza de rotatie de 1,48 rotatii in 1994, si in scadere pentru 1995 la 1,01 rotatii ar puteaavea unele probleme in transformarea imediata a stocurilor in lichiditati.

Pentru valoarea acestui indicator, banca acorda 1 punct.

-Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiara):Se calculeaza cu ajutorul formulei:

Valoarea acestui indicator este:

Remarcam o valoare destul de redusa a acestui indicator, drept pentru care bancava acorda 1 punct.-Acoperirea dobanzii

Banca urmareste prin acest indicator capacitatea intreprinderii de a-si platidobanzile la creditele primite:

Unde Rez-rezultatul inaintea platii dobanzilor si impozitului pe profitCh-cheltuielile cu dobanzile

)(41,079952

323851996 rotatii I sem Rac

==

100Re x strict sensin propriiCapitaluri

uiexercitiul zultatul Rcp =

%09,2100138941

29131994

== x Rcp

100137793

37731995

= x Rcp

100140976

661996

== x I sem Rcp

100Re xCh

z Ad =


43/63

Se considera ca un nivel al acestui indicator mai mare de 3 reflecta o bunacapacitate a agentului economic de a-si achita dobanda.

Observam ca societatea are o buna capacitate de a-si achita dobanda deoareceindicatorul de analiza al riscului financiar acoperirea dobazii inregistreaza un nivel

ridicat de 74,77% pentru 1994 si de 6,74% pentru 1995.-Dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere

Societatea SC X SRL se aprovizioneaza cu materii prime din import si aredesfacere la export. Avem deci Ai>50,1% si De>50,1%.-Garantii

Societatea garanteaza creditul cu ipoteca de rang I asupra imobilului pe carevrea sa-l achizitioneze.Valoarea imobilului este de 734670 mii lei, din care se

deduce marja de risc de 146934 mii lei, rezultand o valoare totala luata in garantiede 587736 mii lei, suma care acopera creditul si dobanda pe un an.:

Credit-350 milioane leiDobanda pe un an=350000000x53/100=185500000 lei (rata

dob=53%).Total:535500000 lei.

Valoarea totala a cladirii, conform contractului de vanzare-cumparare estede 734670 mii lei, din care SC X SRL a achitat deja suma de 384670 mii lei(contributia societatii este de 52%).Creditul e solicitat pentru achitarea ultimei ratedin valoarea de cumparare a imobilului, adica 350 milioane lei.

%77,7410053

39631994

== x Ad

%74,6100812

54691995

== x Ad

%04,110016441710

1996== x I sem Ad


44/63

2.4.3.ANALIZA MANAGERIALA A SOCIETATII SC X SRL

Nr.crt

CRITERIUL COMENTARII REZULT.ANALIZEI

PUNCTE

1 Calitatea

organizarii

SC X SRL are activitatea structurata pe

mai multe compartimente:import,marketing, contabilitate, vanzari,administrativ.Societatea are 11 salariati cucontract de munca.

BUNA 1


45/63

2 Sectorul in careisi desfasoaraactivitatea

Cu toate ca sunt prezente pe piataromaneasca foarte multe societatidistribuitoare de utilaje pentru industriaconfectiilor textile, SC X SRL estesingura care acopera toate fazele

caracteristice ciclului de lucrari al unui produs de imbracaminte.

PERSP.BUNA ADEZVOLTSECTORULUI

1

3 Pozitia unitatiiin ramura

SC X SRL este singura societate caredistribuie pe piata romaneasca accesorii pentru industria confectiilor textile.

CAPACMEDIEDE INFL.A PIETEI

0,5

4 Calitateaconducerii

Asociatii firmei au o bogata experientamanageriala in domeniultextil.Conducerea firmei isi propunecrearea unei structuri operative in masurasa ofere o gama completa de accesorii,masini si utilaje pentru industria textila.

FOARTEBUNA

1

5 Perspectivaunitatii (progr.de actiune)

SC X SRL intentioneaza sa promovezevanzarea propriilor produse prin participarea la targuri si expozitii specificeindustriei confectiilor textile, prin creareaunei retele de agenti si depozite secundarein punctele cele mai importante din tara.

ACTIVIT.VIABILA

1

TOTAL PUNCTAJ CRITERII NECUANTIFICABILE 4,5

2.4.4.INCADRAREA CLIENTULUI SC X SRL INTR-O CATEGORIEFOLOSIND METODA CREDIT SCORING

(la 30.06.1996)

Nr.crt

DENUMIRE

INDICATOR VALOARE NR.

PUNCTE1 Lichiditate

patrimonialaLp=(Active circul./Dat. Totale)x 100=122,46% 2

2 Solvabilitate Sp=(Capitaluri proprii/Total pasiv)x100=64,44% 4


46/63

patrimoniala3 Rentabilitatea

capitalurilor proprii Rcp=(Rez.exerc/Capit proprii)x100=0,046% 1

4 Viteza de rotatie aactivelor circulante Rac=(Cifra de afaceri/Active circul)=0,41 1

5 Acoperireadobanzii Ad=(Rez/Ch cu dob)x100=1,04% 1

6 Dependenta de pietele de aprov sidesfacere

Ai>50,1% si De>50,1% 3

7 Garantii ipoteca 3PUNCTAJ CRITERII

NECUANTIFICABILE X 4,5TOTAL PUNCTAJ 19,5PERFORMANTAFINANCIARA CATEGORIA BSERVICIUL DATORIEI BUN

Performanta economico-financiara finala a imprumutatului este urmatoarea:

CALITATEA PORTOFOLIULUI

SERVICIUL DATORIEI

PERFORMFIRMEI

BUNA SLABA NECORESPUNZA

TOAREA Risc minim In observatie Substandard

B In observatie Standard IncertC Substandard Incert Risc major

D Incert Risc major Risc major

E Risc major Risc major Risc major


47/63

Analizand criteriilor cuantificabile si necuantificabile a rezultat incadrareasocietatii in categoria B de performanta economico-financiara, care corelata cuserviciul datoriei Bun rezulta o incadrare in categoria de credite INOBSERVATIE.

CATEGORIA B-imprumutatul are o buna situatie economico-financiara in prezent, isi realizeaza indicatorii de bonitate la un nivel superior, dar pentru perioada urmatoare nu sunt perspective privid mentinerea performantelor financiare la acelasi nivel, existand fie probleme de natura organizatorica,tehnologica, de personal, fie probleme legate de natura si obiectul activitatii.

CREDITE IN OBSERVATIE-sunt acele plasamente acordate unor clienticu rezultate economico-financiare bune, dar care in anumite perioade scurte detimp intampina greutati in rambursarea ratelor scadente si a dobanzilor aferente.

Mai mentionam ca banca percepe la creditul acordat o dobanda de 53% pean.Termenul de rambursare este de trei ani, iar scadentele potrivit carora se varambursa creditul se afla in anexe, in cadru documentului numit Plafon decredite.


48/63

2.5.PROPUNERE DE IMBUNATATIRE A MODELULUI CREDIT-

SCORING FOLOSIT DE BCR

Consideram ca modelul credit-scoring utilizat de BCR poate fi imbunatatitin sensul cuantificarii mai detailate a elementelor calitative incluse in analizamanageriala si introducerea si in acest caz a unor categorii de tipul A,B,C,D,E incare sa fie clasificata intreprinderea;cele care nu obtin un rezultat corespunzator nusunt admise mai departe.

Cuantificarea detailata a elementelor calitative incluse in analiza manageriala

Propunem spre cuantificare detailata urmatoarele elemente:1.Calitatea organizarii , pe care o putem aprecia conform punctajului stabilitastfel:

-daca este buna:4 puncte;


49/63

-daca este medie, dar sunt tendinte de a deveni mai buna:3 puncte;-medie:2 puncte;-medie, dar cu tendinta de a se destrama, de a deveni slaba:1punct;

-slaba:0 puncte.2.Sectorul de activitate

La acest indicator se poate aprecia energo-intensivitatea consumariiresurselor, precum si din privinta calitatii sectorului respectiv in conditii deconcurenta interna si internationala.Astfel:

-daca sectorul este apreciat ca de varf:4 puncte;-daca are perspective bune de dezvoltare si de crestere a competitivitatii :3

puncte;-daca sectorul este apreciat ca mediu ca importanta si dezvoltare:2 puncte;-daca sunt perspective slabe de imbunatatire a competitivitatii sectorului:1

punct;-sector nevandabil:0 puncte;

3.Pozitia in ramura a unitatii economice:

Pentru banca, renumele clientilor poate duce la cresterea renumelui bancii,

si totusi e important si riscul de sector la care va fi supusa banca.-daca detine peste 50% din productia, desfacerea din ramura respestiva:4

puncte;-daca detine intre 21%-49%: 3 puncte;-daca detine intre 6%-20%: 2 puncte;-daca detine intre 2%-5%: 1 punct;-daca detine sub 2%:0 puncte;

4.Perspectivele firmei:

-daca se apreciaza activitate viabila:4 puncte;-daca se remarca posibilitatea de crestere a competitivitatii produselor:3

puncte;-daca sunt posibilitati de mentinere a situatiei:2 puncte;


50/63

-daca prezinta activitate slaba:1 punct;-daca e fara perspective:0 puncte;

5.Factorul uman, calitatea conducerii pot fi cuantificate in functie de tipul de

management folosit.Astfel:-calitatea conducerii:foarte buna, management curent, operativ, foarte

eficient:4 p.-calitatea conducerii buna, management cu perspective de imbunatatire:3

puncte;-calitatea conducerii nesatisfacatoare, management apreciat ca mediocru, cu

perspective mici de schimbare:2 puncte;

-calitate medie, management fara perspective de progres:1punct;-calitate slaba, management slab sau inexistent:0 puncte;La acesti indicatori se va determina clasa de incadrare A,B,C,D, E, folosind

media ponderata cu gradul de importanta al indicatorului, astfel:

Indicatori Pondere A B C D ECalitatea

organizariiSector de activitatePozitia in ramuraPerspectivelefirmeiCalitateaconducerii

15%

15%40%15%15%

0,6

0,60,60,60,6

0,45

0,451,20,450,45

0,3

0,30,80,30,3

0,15

0,150,40,150,15

0

0000

Total 100% 4-3,6 3-0,45 2-1,3 1-0,15 0

Pentru o societate care nu realizeaza minimum 1 punct nu se mai continuacu analiza indicatorilor de performanta economico-financiara, economisindu-se inacest fel timp si efort financiar din partea bancii.


51/63

Prin acestea am acordat analizei manageriale o atentie mai mare, in acest felatribuindu-I acesteia puterea de influenta a unui indicator al performanteieconomico-financiare.

2.6.GARANTII SI RISCURI IN PROCESUL CREDITARII

Garania principal a creditorului este consacrat n legislaie subdenumirea de drept de gaj general asupra tuturor bunurilor mobile sau imobile aledebitorului. Dreptul de gaj general nu presupune indisponibilizarea bunurilor ceconstituie patrimoniul debitorului.

Pentru banc, garania principal a creditorului presupune, cel puin douriscuri:

primul risc, deriv din dreptul de gaj de care se bucur toi creditorii unui

debitor. Astfel n cazul n care obligaiile de plat asumate de debitori suntde valori mari i fa de mai muli debitori (ex. debitorul bncii a luatcredite i din alte pri) patrimoniul poate deveni insuficient pentru aacoperi toate sumele datorate.


52/63

al doilea risc, deriv din faptul c debitorul poate oricnd nstrina o parte,

sau ntregul su patrimoniu, iar banca (creditorul) nu mai poate s-irecupereze creanele.

La aceste dezavantaje se mai poate aduga i faptul c n cazul n caredebitorul refuz s plteasc, este necesar acionarea sa n judecat. Acest demers poate presupune cheltuieli nsemnate i perioad ndelungat pn la recuperarea banilor de ctre creditor; n acest timp, debitorul dispune n continuare de patrimoniul su.

Garania principal a creditorului poate fi luat n considerare de ctrecreditori numai n cazul clienilor cu integritate i situaie financiar foarte bun i

cunoscut de acetia.Riscurile insolvabilitii debitorului pot fi evitate prin sistemul garaniilor, carecuprinde: depozitul bancar, ipoteca, gajul.

Depozitul bancar la prima vedere, este o garanie ideal. Cu toateacestea clienii care ofer drept garanie un depozit bancar, nu sunt debitorii dorii

de creditori.Depozitul bancar ndeplinete cele mai multe din cerinele unei garanii:

este accesibil oricnd

se constituie sub forma unei sume fixe, cunoscute de banc

n cazul n care depozitul este constituit n alt moned dect cea n care

s-a dat mprumutul, la stabilirea nivelului depozitului drept garanie,creditorul trebuie s aib n vedere riscurile rezultate din fluctuaiilecursului de schimb ale celor dou monede.

Dezavantajul depozitului bancar este legat de faptul c o banc nu poate lua caangajament de plat, n favoarea unui ter, propriile sale pasive. Aceasta ar putea prea oafirmaie care nu are legtur cu problema constituirii unui depozit bancar drept garanie,dar trebuie reamintit faptul c numerarul depozitat n banc este reflectat din punct de


53/63

vedere contabil n pasivul bilanului su. Acest neajuns poate fi evitat dac depozitul esteconstituit la alt banc. Banca la care exist acel depozit poate emite o garanie nfavoarea bncii care acorda mprumutul. Acest proces este dificil i costisitor.

Avantaje:

n cazul n care depozitul se constituie la o alt banc n vederea emiteriide ctre aceasta a unui angajament de plat n favoarea bncii creditoare suntutilizate de fapt dou garanii:

1. garania real, depozitul bancar constituit la o ter banc n vedereaasumrii angajamentului de plat fa de banca creditoare

2. garania personal, respectiv garania de plat, documentul prin care banca depozitar se angajeaz s plteasc bncii creditoare n cazul ncare debitorul respectiv nu va rambursa creditul. Aceast garanie de plat se regsete sub forma scrisorii de garanie bancar de rambursare acreditului.

Dezavantaje:n evaluarea cheltuielilor bancare asociate constituirii depozitului i

emiterii garaniei, pot apare dificulti care conduc la creterea costurilor creditului.

Ipoteca este una din formele de garantare cele mai utilizate. Ipotecaservete la garantarea obligailor debitorului fa de creditorul su printr-un bunimobil din propriul su patrimoniu anume desemnat pe cale legal n acest scop.

Ipoteca se materializeaz printr-un contract de ipotec, care este un

contract accesoriu la contractul de creditare.Garantarea plii prin ipotec const n aceea c dac la scaden debitorul

nu ramburseaz ratele i obligaiile aferente creditorul n favoarea cruia a fostconstituit ipoteca poate cere vnzarea bunului ipotecat, iar din suma obinut s-iacopere creana. n timp ce preluarea unei proprieti, derivat din garania


54/63

principal a creditorului, este un proces lent procedura pe care o presupuneexecutarea ipotecii este relativ simpl i direct.

De regul proprietile i menin valoarea n timp dei uneori, preurile

pot fluctua foarte mult ntr-o perioad scurt. Un astfel de fenomen s-a ntmplatn Marea Britanie n ultimii ani ai deceniului 8 cnd dup o perioad de ascensiune pe piaa imobiliar a urmat o reducere brusc a preurilor odat cu restrngerea pieei. n acel context creditorii erau n posesia unor garanii a cror valoare erasub valoarea sumei datorate, iar unii clieni au rmas debitori bncilor caredepeau semnificativ valoarea caselor lor n noua conjunctur a pieei.

Aceast situaie explic dou din cele mai importante probleme ce trebuie

luate n considerare n cazul folosirii proprietilor drept garanii.Prima este modul de evaluare. Chiar dac se obine o evaluare

profesional, evenimente neateptate (cum ar fi cutremurele sau modificrile preurilor) pot modifica valoarea real a garaniilor ntr-un sens nedorit (deivaloarea nominal rmne aceeai). Pentru a se evita pierderile care ar rezulta din producerea unor evenimente nedorite bunurile ipotecate se asigur la o societate deasigurare, iar polia de asigurare este andosat la ordinul creditorului.

Cealalt dificultate const n timpul considerabil necesar vnzrii proprietii mai ales pe piaa imobiliar n stagnare sau pe care se manifest osupraofert de imobile i o cerere sczut.

Alte elemente ce trebuie analizate sunt: evoluia costurilor de ntreinere a proprietilor, drepturile ocupanilor, proprietile nchiriate n sistem leasing carelimiteaz folosirea proprietii i reduc posibilitatea de vnzare.

Avantaje:Procesul prelurii n garanie este bine cunoscut; creditorul este protejat;

proprietatea este ipotecat n favoarea creditorului; nu poate fi vndut; garaniaeste uor de identificat.


55/63

Dezavantaje:Pot exista dificulti n evaluarea garaniei i ntrzieri n executarea

ipotecii (vnzarea i ncasarea banilor). Repunerea n posesia proprietii poate

implica responsabiliti i costuri substaniale pentru creditor.

Gajul , spre deosebire de ipotec, presupune nstrinarea bunului i constn remiterea de ctre debitor n favoarea creditorului a unui bun mobil care, ncazul n care datoria nu va fi achitat la scaden, va fi vndut i din banii obinuise va achita datoria debitorului.

Contractul de gaj, este un contract accesoriu pentru c implic o obligaie

principal pe care o garanteaz, el urmnd soarta acestuia n ceea ce priveteexistenta i stingerea sa. Tot odat este un contract unilateral deoarece creeazobligaii numai n sarcina creditorului gajist, respectiv de a pstra bunul i de a-lrestitui dup ce a fost pltit real, ntruct nu ia natere dect dup remiterea bunului dat n gaj.

Alturi de gajul cu deposedare, legislaia din ara noastr permite gajulfr deposedare. n ultimul caz bunurile rmn n posesia debitorului. Contractul

de gaj fr deposedare este un contract consensual, remiterea bunuluinemaiconstituind o condiie a existenei contractului.

n principiu, orice bun poate fi folosit drept gaj. Pentru a accepta un bundrept gaj acesta trebuie s ndeplineasc anumite condiii, i anume :

bunul gajat s aib o valoare ndestultoare n raport cu creana garantat

valoarea s fie constant sau cresctoare n timp

n cazul unui bun material, acesta s fie asigurat la o societate de asigurare

sau depozitat spre pstrare la instituii specializate.Ca i n cazul ipotecii, bunurile gajate i pot modifica valoarea n timp.

Din acest motiv, la preluarea unui bun drept gaj, se stabilete un anumit procentdin valoarea sa pentru acoperirea garaniei (practic ntre 10 - 60 %) i se


56/63

procedeaz la verificarea i evaluarea lunar a garaniei, mai ales n cazul gajuluifr depozitare.

Avantaje:Acest tip de garanie este uor de preluat de ctre banc; are un cadru

legislativ stabilit i cunoscut de prile implicate; clienii l pot folosi dreptgaranie a mprumutului prin gajarea bunurilor investite n afacere.

Dezavantaje:Evaluarea gajului este uneori dificil, mai ales din punctul de vedere al

evoluiei viitoare; bunurile pot dispare (de exemplu cnd s-a gajat un stoc demateriale); dificultatea vnzrilor pe pia (de exemplu datorit evoluiei preurilor, a lipsei cumprtorilor interesai).

Gajul asupra titlurilor de credit (cambii, bilete la ordin) se face prin gir sau andosare, cu clauza valoare n garanie sau alt clauz din care s rezulteclar c transmiterea nscrisului respectiv s-a fcut cu titlu de gaj i nu n scopul

transmiterii titlului de credit noului deintor.Titlurile de credit pot fi gajate i prin redactarea unui nscris separat,

nsoit de remiterea titlurilor, procedura transmiterii prin gir nefiind obligatorie.Acceptarea titlurilor de credit drept gaj, pentru a fi asiguratorii, impune

avalizarea lor de ctre un garant (de preferin alt creditor). Astfel n cazul n caredebitorul (trasul) nu pltete, avalistul va plti n locul primului. n cazul avalului,o garanie real, gajul, este dublat de o garanie personal, adic avalul dat de un

ter.

Gajul asupra creanelor i drepturilor necorporale Adesea, debitoriidein nscrisuri care evideniaz dreptul lor de a ncasa o sum, documente care nu pot fi transmise prin gir. Astfel de exemple sunt acreditivele documentare


57/63

irevocabile deschise n favoarea lor. Utilizarea lor drept gaj presupunetransmiterea dreptului de ncasare prin cesiune. Cesiunea se face n favoarea bnciicreditoare, cu meniunea c a fost fcut cu titlu de gaj: dac debitorul nu pltete

la scaden, banca, n baza titlului cesionat, este n msur s ncasezecontravaloarea acestuia n baza documentelor depuse de vnztor pentru marfalivrat. Exist riscul ca documentele prezentate la ncasare prin acreditiv s nu fien ordine i deci s nu se ncaseze banii.

Gajul asupra titlurilor de valoare Att obligaiunile ct i aciuniledeinute de client pot fi gajate. Procedura gajului este diferit n funcie de tipul

acestora: aciunile i obligaiunile nominative ale firmei pot fi gajate prin transfer,

nscrise n registrele firmei respective cu meniunea pentru cauza degaranie.

titlurile de valoare la purttor se pot gaja prin simpla lor remitere de la

debitor la creditor.n practic ns, n ambele cazuri se ntocmete un act scris cu precizarea

prilor implicate (debitorul, creditorul sau un ter) denumirea titlului i anumrului de identificare al fiecrui titlu, valoarea nominal a titlului valoareagarantat, valoarea de pia a titlurilor. Problema gajului asupra titlurilor devaloare este legat de pstrarea valorii n timp, valoare care este determinat decursul lor pe piaa financiar.

Gajul asupra bunurilor mobile Bunurile debitorului (ex. stocuri) pot figajate direct, n sensul gajrii efective a acestora n favoarea creditorului saugajarea lor se poate face prin transmiterea de ctre debitor a titlului ce reprezintmarfa (ex. conosamentul, recipisa warant sau alt titlu de depozit). n cazulconosamentului, care este un titlu de proprietate asupra mrfii, andosarea lui n alb


58/63

sau la ordinul bncii, d dreptul acesteia ca la scadena creditului, dac debitorulnu pltete s vnd marfa la care conosamentul face referire.

Codul comercial romn, prevede posibilitatea constituirii gajului asupra

produselor solului, asupra materiilor prime industriale, a produselor n curs defabricaie sau finite i pstrate n fabrici sau depozite. Gajul se consider constituitdin singurul efect al contractului de gaj, la data ntocmirii actului, n care se va preciza numrul, natura, calitatea i locul n care se afl gajul, fr a se lua din posesia debitorului. i n aceste cazuri se pstreaz riscurile pentru creditor privind: pstrarea valorii n timp a bunurilor, dificultatea transformrii rapide nlichiditi.


59/63

Riscuri bancare in procesul creditarii

Scopul final al activitatii bancare este obtinerea profitului, dar exista un riscconcretizat in toate neajinsurile si primejdiile ce rezulta din operatiile pe care banca le desfasoara.Intre aceste operatiuni alocarea resurselor sub forma de crediteeste cea mai insemnata, fiind totodata si principala operatiune generatoare deriscuri.Nu se poate imagina o operatiune de creditare care sa nu comporte unminim de risc de natura sa rastoarne calculele efectuate anterior in momentulaprobarii si acordarii creditului.

Cauzele riscurilor se regasesc fie in administrarea intamplatoare acreditelor, fie in plasamentele gresite ale bancii care le-a acordat fie in convulsiileeconomiei nationale.

Bancile trebuie sa manifeste prudenta si prevedere in acordarea creditelor,sa preintampine aparitia riscurilor, iar in cazul producerii lor sa utilizeze aceleinstrumente ce asigura acoperirea pagubelor.Este important ca evaluarea riscurilor sa se efectueze la nivelul unitatilor operative ale bancii de catre un personal cu un

nivel de pregatire ridicat.Riscurile generate de operatiunile bancare pot lua forme diverse.Dintre

acestea vom analiza urmatoarele:-riscul de imobilizare-riscul de rambursare-riscul de variatie a ratei dobanzii-riscul de tara.

1.Riscul de imobilizare apare la banca sau la detinatorul de depozite caurmare a nesatisfacerii cererii titularilor de depozite.Acest fapt isi gasesteexplicatia in gestionarea defectuasa a creditelor acordate.


60/63

Pentru a inlatura acest risc, trebuie avuta in vedere administrarea eficientasi judicioasa a depozitelor si creditelor de ctre banci, angajarea de credite pe bazade titluri de valoare, mobilizarea efectelor la piata monetara prin rescont si

operatiuni.

2.Riscul de rambursare consta in posibila intarziere a platii datoritadeficientelor debitorului.Aceste deficiente au la baza mai multemotive:conjunctura economico-sociala, blocaj financiar, etc.

Pentru ca gradul de risc in acordarea unor credite indoielnice sa fie cat

maimic trebuie sa se realizeze o analiza riguroasa a debitorului care sa atinga

toti factorii influentabili ai raportului de creditare: factori umani: competenta, moralitate;

factori economici: situatia internationala si nationala, cadrul profesional;

factori financiari:situatia financiara, indatorarea existenta, capacitatea de

rambursare; factori juridici:forma juridica, legaturile juridice cu alte societati comerciale;

3.Riscul de variatie a ratei dobanzii se defineste ca fiind impactul negativ pe care-l poate suferi banca in urma unei evolutii crescatoare sau descrescatoare aratei dobanzii pe piata care nu a fost anticipata corect.

Bancile sunt componente ale sistemului financiar al caror scop este obtinerea de profit.Deoarece principala componenta a activitatii bancare este atragerea si plasarearesurselor disponibile, cea mai mare parte a veniturilor sale provin din diferenta intredobanda incasata si dobanda platita.De aceea orice modificare a ratei dobanzii exercita

influente directe asupra indicatorilor din bilantul bancii.Tinand cont de diversitatea situatiilor existente, in practica bancara s-a

impus folosirea mai multor categorii de dobanzi:fixe (cand sumele achitate incontul dobanzilor au aceeasi dimensiune pe toata durata de rambursare), variabile


61/63

(situatie in care in contul dobanzilor se achita sume anuale diferite ca marime), preferentiale si dobanda pietei.

Practicarea unor dobanzi fixe determina un efort financiar relativ echilibratdin partea debitorului, comparativ cu sistemul dobanzilor variabile care presupuneun efort mai mare in primii ani ai raportului de creditare.

In conditiile in care procesul inflationist a devenit o permanenta a vietiieconomice, prin sistemul dobanzilor variabile riscul scaderii puterii de cumparareeste transferat debitorilor.

In concluzie, dobanda bancara este puternic dependenta de dobanda pe

piata.Variatia sa determina reactii adverse din partea bancii concretizate inrealizarea anumitor proportii intre componentele activului si pasivului.Astfel, incazul cresterii dobanzii pe piata, banca are patru modalitati de interventie constandin:-cresterea dobanzii pentru creditele acordate si mentinerea dobanzii ladepozite.Acest demers determina diminuarea resurselor de creditare, detinatorii dedisponibilitati nemaifiind atrasi de efectuarea unor plasamente in banci.

-mentinerea la acelasi nivel al dobanzilor pentru depozite si a celei pentru crediteleacordate (cu aceleasi consecinte ca si in primul caz).-majorarea dobanzilor la depozite (astfel incat sa depaseasca dobanda pe piata) dincare sa poata fi acoperita cererea de credite ce va inregistra o tendinta ascendenta.-cresterea dobanzii la depozite dar si a celei pentru creditele acordate.

Principalul efect al acestor masuri va fi modificarea raportului intredobanzile incasate si cele platite ( a marjei dobanzii), in sensul urmarit de

banca.Dar, pentru a stabili amploarea interventiei asupra elementelor structurale, banca trebuie sa cunoasca expunerea la risc data de dimensiunea activelor si pasivelor sensibile la variatia ratei dobanzii.Pentru aceasta fluxul ulterior de platiasociat variaza in acelasi sens si cu aceeasi amplitudine cu miscarea ratei dobanzii pe piata.Dintre acestea, capitalul si fondurile proprii sunt elemente relativ


62/63

insensibile, deoarece daca rentabilitatea oferita de banca nu este satisfacatoare,detinatorii lor se orienteaza catre alte plasamente.

De aceea este necesar ca banca sa aiba o politica de dividende stimulativa.

4.Riscul de tara este definit ca probabilitate a aparitiei incapacitatii de plata a unui debitor datorita unor cauze legate de localizarea sa geografica.

In procesul de creditare, riscul de tara poate fi un risc suplimentar atuncicand beneficiarul creditului este o persoana fizica sau un agent economic dinstrainatate, sau specific, cand creditul se acorda unei institutii guvernamentale sau publice.

Astfel, pot exista situatii in care, desi firmele au un potential economic ,financiar bun, un comportament de mare corectitudine in relatiile de creditare, suntdeficitare in raporturile de credit internationale datorita situatiei economico-financiare sau valutare a tarii in care se afla.

De aceea, in raporturile cu firmele din strainatate, bancile trebuie sa-si iamasuri suplimentare de protectie, efectuind studii asupra mediului intern al celor ce solicita credite, dar si asupra celui extern.Un rol deosebit in stabilirea normelor

de comportament bancar au avut Banca Internationala pentru Reconstructie siDezvoltare, Banca Europeana pentru Reconstructie si bancile zonale.Normelerezultate sunt utilizate pentru aprecierea riscului de tara pe baza unor punctaje.

Din punct de vedere al dimensiunii, acest risc apare ca:-risc politic si poate determina modificarea atitudinii oficiale fata de iesirile decapital, investitiile straine, dreptul de proprietate, neonorarea unor angajamenteanterioare;

-risc econimic in acest caz riscul de tara se modifica in raport cu valutele in careau loc transformarile bancare (daca moneda nationala este sau nu convertibila) pentru ca autoritatile din tara respectiva sa poata onora platile.

Evaluarea riscului de tara se desfasoara fie pe baza valorii capitalizate, fiecu ajutoul metodei Delphi.


63/63

In primul caz se realizeaza venituri la nivel de tara, tinandu-se seama deevolutia anterioara si cea estimata a principalelor elemente din balanta de platiexterne.

Metoda Delphi presupune:-stabilirea unor criterii de apreciere(politice, economice, financiare);-poderea diferentiata a criteriilor;-stabilirea punctajului pentru fiecare criteriu;-determinarea punctajului final (prin calcularea mediei aritmetice).

Mecanisme Si Tehnici de Acordare a Creditelor

Documents

Transcript of Mecanisme Si Tehnici de Acordare a Creditelor