Gestionarea Creditelor Bancare

download Gestionarea Creditelor Bancare

of 78

Transcript of Gestionarea Creditelor Bancare

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    1/78

    CAPITOLUL I

    BANCILE VIITORULUI

    Analiza istorica a permis distingerea a trei factori esentiali ai evolutieisistemului bancar: mijloacele de plata, activitatea economica si, indeosebicomerciala. La fel, si viitorul bancilor trebuie analizat pornind de la acestifactori determinanti. Dezvoltarea telematicii (totalitatea serviciilorinformatice furnizate printr-o retea de telecomunicatii) si a cartelei cumemorie (cartela in grosimea careia sunt inserate un microprocesor si omemorie electronica), desemnate cu termenul general de memorieelectronica, poate sa reprezinte pentru banci o revolutie asemanatoareinventiei cambieie in secolul al XIV-lea sau a monedei fiduciare in secolul alXIX-lea.

    Bancile se si pregatesc sa profite de aceasta pentru cresterea rolului

    lor in economie, dar nimic nu garanteaza faptul ca moneda electronica nu vaconduce, dimpotriva, la o debancarizare a operatiunilo de plata.MUTATIILE TEHNOLOGICE CATRE MONEDA ELECTRONICADupa inventia cecului in secolul al XIX-lea, banca nu a cunoscut, spre

    deosebirede celelalte activitati economice, o evolutie tehnica semnificativa.Informatica nu a patruns efectiv in banci decat incepand cu anii 70. In loc safie tinute manual sau pe masini electromecanice, conturile clientelei sioperatiunile contabile corespunzatoare au fost informatizate. Dar, acestemodificari nu au influentat decat activitatea interna a bancilor; mutatiiletehnologice in curs vor avea, desigur, consecinte mai profunde, intrucat sevor extinde la relatiile bancii cu clientela sa.

    NOILE TEHNICILa inceput, schimbarile au fost nesemnificative in ochii clientilor; a

    fost vorba, in principal, despre existenta cartelelor si de posibilitatea de ascoate bani prin distribuitoare automate de bancnote. Cresterea numaruiacestor automate a fost impresionanta.

    1

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    2/78

    Cartela respectiva nu a facut altceva decat sa prefigureze pasulurmator. Banda sa magnetica nu continea decat informatiile necesare pentrua identifica posesorul, precum si data si suma ultimei retrageri de numerar.In continuare a aparut cartela inteligenta, adica dotata cu microprocesor

    (cartela cu microprocesor a fost inventata in 1974 de un inginer francez, M.Moreno, care a fondat societatea Innovatron) care-I va permite sa identificecumparatorul (prin codul sau secret) si sa inregistreze operatiunile. Oasemenea cartela poate fi incarcata regulat de la banca si apoi descarcata regulat la utilizare. Ea ar deveni, astfel, un inlocuitor al monedei fiduciare sideci un adevarat portofoliu electronic.

    Dar principalele modificari au in vedere, nu atat cartela, cat mai alesinstalatia care o utilizeaza. Ea este in permanenta conectata la calculatoarele

    bancii (on line); permite, deci, efectuarea unui numar mai mare deoperatiuni: consultarea soldului contului, ordin de virament, retragerea de

    numerar determinata de soldul contuluiInformatica patrunde si in magazine, unde casele de inregistrareclasice devin si ele terminale de calculator (terminale la punctele devanzare), capabile sa efectueze citirea cartelelor, autentificarea platiifacandu-se prin imprimarea codului secret de catre utilizator.

    Ceea ce este, insa, si mai novator, este faptul ca banca se instaleazadirect la utilizator. Astfel, intreprinderile pot sa dispuna de calculatoare caresa le asigure un contact permanent cu contul lor si pe care pot efectuaoperatiuni (viramente, ordine de bursa ), analize ale contului lor sau pot

    obtine diverse informatii. Banca la domiciliu (home banking) nu esteapanajul intreprinderilor, persoanele particulare putand sa recurga la acestsistem.

    Moneda electronica sau mai degraba, circulatia electronica a monedeieste deja pregatita.

    CONSECINTELEPrima consecinta a unei banci fara bancher se situeaza, evident, la

    nivelul personalului. Efectele informaticii se fac deja simtite intrucat,efectivele se mentin relativ stabile, desi volumul de munca a crescut simtitor.

    Deci, perspectivele deschise de mutatiile tehnologice nu mai pun

    problema mentinerii efectivelor, ci pe aceea a diminuarii acestora.Dar, daca intr-un fel sau altul, salariatii vor fi cei care vor suporta

    consecintele acestor sporuri de productivitate, invers, cine le va culegeroadele? Reducerea costurilor intermedierii bancare si ale gestiuniimijloacelor de plata poate sa fie profitabila fie bancilor cresterea

    beneficiilor acestora-, fie beneficiarilor de credite (in principalintreprinderile) prin diminuarea dobanzilor, fie posesorilor de depozite (in

    2

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    3/78

    principal persoane fizice) printr-o dobanda mai ridicata pentru economiilelor. Dar mutatia tehnologica este perceputa de bancheri ca o ocazie istorica,cum nu va mai fi alta in curand, de resezare a costului gestiunii mijloacelorde plata si al intermedierii bancare.

    Bancile, sau mai degraba conducerile acestora, inteleg sa profite deocazie pentru a-si mari beneficiile. Ele invoca ineficienta capitalurilorproprii, riscurile pe care si le asuma prin acordarea de credite si garantiiasiguratorii, dezvoltarea cecurilor si a altor mijloace de plata pe care leadministreaza in mod gratuit, toate acestea pentru a revendica o crestere a

    profiturilor.SPRE O DEZINTERMEDIERE?Desi, dupa sfarsitul ultimului razboi mondial, tendinta de bancarizare

    a fost semnificativa, unele indicii lasa sa se intrevada o inversare a acesteitendinte intr-un viitor apropiat.

    Intr-adevar, functia de intermediere a bancilor tinde sa se diminuezein favoarea dezvoltarii unor circuite scurte, in cadrul carora posesorii demoneda o incredinteaza direct celor care fac imprumuturile, fara satranziteze printr-o institutie de credit. Acesta este cazul pietei financiare,adica al schimburilor de actiuni si obligatiuni. Daca piata primara aactiunilor (emisiunea de actiuni noi) este mai importanta, piata obligatiunilorcunoaste, in prezent, o dezvoltare considerabila. Or, aceasta diminueaza

    proportional activitatea bancara, deoarece economiile astfel plasate provin,in principal, din depuneri bancare, iar obligatiunile reduc proportional

    necesarul de credite al intreprinderilor.Alte masuri si tehnici vor favoriza, de asemenea, circuitele scurte,cum ar fi instituirea fondurilor salariale, care permite salariatilor sa depuna o

    parte din economiile lor la intreprinderea unde lucreaza; si aici, circuitul estescurtat si bancile nu mai intervin.

    In plus, noile instrumente financiare introduse dupa 1985: biletele detezaur, care vor permite intreprinderilor ce dispun de un surplus de lichiditati

    pe termen scurt sa le dea cu imprumut celor care au nevoie, precum sicertificatele de depuneri creeaza o pseudopiata monetara alaturi de piatainterbancara. Rezulta si aici o dezintemediere; intreprinderile au, astfel,

    acces la o piata a lichiditatilor, eventual regularizata prin piata pe termen ainstrumentelor financiare, in conditii apropiate de cele ale pietei monetare sifara a tranzita prin banci.

    3

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    4/78

    CAPITOLUL II

    GESTIUNEA CREDITELOR BANCARE

    TIPURI PRINCIPALE DE CREDITE ACORDATE BANCILOROperatiunea de creditare este actul prin care banca pune la dispozitie

    (sau se obliga sa puna la dispozitie) clientilor fondurile solicitate sau isi ia unangajament prin semnatura in favoarea lor.

    Exista diferite tipuri de credite acordate de banca clientilor sai (separatse vor evidentia creditele evidentiate de Clasa I-operatiuni de trezorerie):

    1.Cesiunea de creante materializate (sau nu) prin efecte care pot fiscontate, preluate in pensiune sau care fac obiectul unor avansuri.

    Unele din creantele cedate pot fi utilizate ca garantie pentru creditulacordat.

    2.Punerea la dispozitie a fondurilor in cadrul unui contract cuparticularitati privind:

    --- modul de utilizare a sumelor acordate ( o singura data, esalonat );--- modul de rambursare ( in bloc, esalonat, progresiv );--- garantiile ( reale, personale ).3.Credite prin semnatura in care:---banca se afla in una din urmatoarele situatii: se obliga sa acorde un

    credit, se angajeaza sa se substituie clientului cand acesta devine falit sauacorda garantie clientilor pentru a obtine credite de la alte institutii;---clientul evita imobilizarea disponibilitatilor proprii pentru

    constituirea unor depozite privind garantiile.4.Soldul descoperit in cont pentru a face fata unor nevoi de plati

    curente. In unele tari se utilizeaza, in altele nu.CATEGORII DE CREDITE ACORDATE CLIENTILOR:1.Creante comerciale:

    a)scontul comercial prin care banca preia un efect de comert(cambie sau bilet la ordin) si in schimbul lui pune la dispozitie clientilorvaloarea actuala VA=VN-AGIO, unde AGIO se obtine ca suma dintre scont(dobanda aferenta) si comision (de gir, de incasare si de trimitere laacceptare);

    b)operatiuni asimilate prin care biletele la ordin de mobilizare aefectelor comerciale sunt subscrise la ordinul bancii si se emit pe baza altorcambii sau bilete la ordin de care beneficiaza clientul respectiv. Se substituie

    4

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    5/78

    astfel, operatii de credit semnate de alti parteneri cu o creanta semnata declientii bancii (rezulta relatii doar cu el, banca evita astfel angajarea in

    procesul cambial ca la pensiune).c)operatiunea de factoring: clientul aderent transfera

    proprietatea creantelor catre banca comerciala (factor). Banca indeplinestefunctia de urmarire a incasarii acestor efecte si de asumare a riscului inconditiile contractuale prevazute. Conditia este ca factorul sa preia toatecreantele aderentului (altfel, aderentul poate selecta si oferi bancii doarcreantele cu probleme).

    Poate exista in cadrul acestei relatii o alta atitudine nefavorabilapentru banca: si anume ca, clientul, avand un contract incheiat cu banca, saincheie la randul lui contracte cu parteneri cu risc foarte mare.

    Banca plateste aderentului VN - AGIO imediat sau la scadentacontractului.

    2.Creditele de trezorerie:-----sunt considerate ca, credite acordate clientelei pe termen scurtpentru acoperirea necesarului de lichiditati privind activitatea de exploatarecurenta;

    -----pot fi derulate doar cu o anumita categorie de clienti. Unele banciisi sustin intreprinderile de grup (grup industrial, grupul si-a infiintat banca

    proprie). Banca poate procura tuturor compartimentelor grupului credite lanevoie. Astfel grupul isi asigura atragerea unor resurse din exteriorul sau,

    prin propria banca (banca atrage depozite, dar poate acorda credite si altora,nu numai grupului).----bancile sunt interesate sa acorde credite sigure, si de aceea, in timp

    isi formeaza o clientela cunoscuta, selectand din randul clientilor unele firmecare au potential eficient si fata de care banca poate avea o politica de creditdistincta. De aici pot rezulta regimuri speciale de creditare (dobanzi maimici pentru ca riscul este mai mic).

    ----aceste credite vin ca un sprijin oprtun pentru cerinteleintreprinderii, firma poate cheltui fondurile cum vrea, fara sa i se impuna odestinatie anume.

    In categoria creditelor de trezorerie includem creditele pentru: vanzariin rate, cele acordate persoanelor fizice, acordate prin facilitati, permanente,globale, de finantare a stocurilor, avansurile temporare garantate cucertificate de depozit, credite pentru importuri.

    3.Creditele de export:Scopul principal al acestor credite este promovarea exportului.

    5

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    6/78

    Sprijinul statului acordat exportatorilor consta in infiintareainstitutiilor de garantare a creantelor din export si in creditarea prinsubventionare a unei parti din dobanda.

    Potentialul economic al statelor e diferit, tarile dezvoltate

    confruntandu-se cu o concurenta reala din partea altor tari, fiecare dintreacestea sprijinind exportul prin subventii tot mai mari, si de aici aparitia unuiclimat de dumping.

    Tarile au stabilit o conventie (Consenssus) avand urmatoareleelemente:

    ---prevederea ca acordarea de credite pentru produsele contractate safie conditionata de plata imediata a minim 15% din valoarea creditului;

    ---duratele maxime si dobanzile minime pe categorii de tari eraustabilite atat pe linia duratelor maxime ale creditelor de export, cat si pe liniaratelor minime ale dobanzilor, afectandu-se astfel elementele esentiale

    conditiilor de competitie (duratele maxime fac ca nimeni sa nu poata acordacredite pe o perioada mai mare, iar ratele minime fac ca nici un concurent sanu poata reduce rata dobanzii).

    Aceste conditii erau pe 3 categorii de tari: relativ bogate (dobanzi maimari), clasa intermediara si relativ sarace (durate mai mari).

    ---rambursarea si plata dobanzilor sa se efectueze in transe periodicecu intervale de maxim 1 semestru, iar rambursarea sa inceapa cel mai tarziula 6 luni de la creditare;

    ---limitarea sprijinului numai la creditele de export (utilaje, instalatii) propriu-zise si restrangerea creditelor de completare (credite financiare pentru acoperirea unor cheltuieli facute pentru procurarea de instalatiiconexe)

    In functie de aceasta situatie, in tarile dezvoltate sunt 3 categorii decredite de export:

    a)creditele administrate cu garantii si dobanzi subventionate (supusecontrolului si sprijinului guvernamental);

    b)credite cu garantie pura: pentru acele credite se practica dobanzinegociate (fara subventii);

    c)credite libere (fara subventii, fara interventia puterii publice).Creditele de export sunt:--- credite acordate prin cambii;--- credite acordate de banci: creditul furnizor acordat de exportator

    cumparatorului extern sub forma marfurilor ce fac obiectul contractului.Banca acorda un credit furnizorului. Deci, furnizorul se comporta nu numai

    6

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    7/78

    ca vanzator, ci si ca finantator, putand astfel corela conditiile de livrare cuconditiile de finantare a proiectului;

    --- credite de prefinantare: credite care se acorda exportatorilor(pentru achizitionarea printr-o retea a cerealelor pentru a fi exportate,

    constructia de nave pentru a fi vandute in exterior);--- credite acordate cumparatorului: acreditive, credit cumparator (aredreptul destinatar importatorul extern. Acesta se adreseaza bancii, careaccepta proiectul, urmand sa achite contravaloarea producatorului intern.

    --- credite de echipament care se acorda beneficiarilor interni pentrufinantarea investitiilor productive efectuate de clienti, pe termen mediu saulung.

    Tot aici intra creditele acordate unitatilor agricole pentru investitiiproductive.

    --- credite pentru bunuri imobiliare. In cadrul acestei categorii exista 2

    tipuri de beneficiari ceea ce duce la existenta a 2 categorii de credite: crediteinvestitor (acordate investitorului, care achizitioneaza in scop propriu bunuriimobiliare) si credite promotor (pentru firmele care sprijina constructia delocuinte (achizitie de terenuri, efectuare de constructii, detinere de spatii devanzare)

    4.Operatiuni de pensiune care au loc pe baza depunerii la banca avalorilor mobiliare sub forma obligatiunilor sau a titlurilor de creantanegociate (bilete de tezaur);

    5.Credite consortiale:

    Consortiul este o forma de asociere ocazionala a bancilor pentrurealizarea unei operatii financiare speciale pentru a dispersa riscul bancar(credite de anvergura).

    Banca organizatoare se numeste Chef de Fille (sef de filiera).Participarea consortiala se foloseste pentru credite promotionale,

    credite de export, credite de tip Roll Over, acordate pe o perioada lunga, curata dobanzii modificabila periodic pe baza unui parametru determinat:LIBOR, PIBOR, BUBOR.

    Responsabilul colecteaza participarile si le acorda la termenelestabilite. La scadenta el renumereaza participantii in functie de participare

    (cu dobanzi, comisioane, rate).Cota de participare la trezorerie si cea la risc sunt 2 aspecte diferite

    privind participarea, care sunt renumerate separat.

    7

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    8/78

    CAPITOLUL III

    INDICATORI DE PERFORMANTA BANCARA

    Un capitol important al lucrarii se va concentra asupra indicatorilor deperformanta bancara. Aceasta actiune va utiliza analiza factoriala pentru aputea surprinde principalele cauze care determina modificarea favorabila saunu a activitatii de ansamblu a bancii.

    Se va arata spre sfarsitul capitolului modul in care Banca Centrala aunei tari isi poate imbunatati sistemul de analiza si incadrare pe categorii destabilitate, a bancilor din sistem.

    Obiectivul declarat al lucrarii fiind acela de a deschide o cale catre onoua gandire a sistemului financiar bancar romanesc, bazata in principal pe

    introducerea unor sisteme expert in conducerea activitatii bancare romanesti,ne vom axa eforturile catre prezentarea cunostintelor expertului uman inacest domeniu si a aparatului matematic folosit. Intr-o alta lucrare vomintroduce efectiv sistemul expert care sa preia toate aceste cunostiinte si,alaturi de conducerea desemnata a bancii (personal uman mult diminuat), saeficientizeze activitatea financiar bancara din tara noastra.

    Ideea de baza a acestui tip de abordare este ca omul invata foarte greudin greseli, si foarte rar din greselile altor. De aceea, apare ca absolutnecesara, aparitia unui nou tip de abordare: obiectiv,rece, calculat, care nu

    poate apartine decat calculatorului.

    Calculul acestor indicatori poate fi facut foarte facil de catrecalculator, putandu-se urmari evolutia acestora o perioada lunga de timp.

    Se pot crea mici programe de simulare a unor diferite scenarii legatede strategiile preconizate: modificarea ratelor de dobanzi, a comisioaneloretc.

    Pentru evaluarea starii economice si financiare a bancilor, se poateutiliza un sistem de indicatori de performanta bancara care sa aibe in vedere:

    --- marja neta din dobanzi;--- rata profitului;

    --- rata utilizarii activelor;--- rata rentabilitatii economice;--- efectul de parghie;--- rata rentabilitatii financiare.Problema utilizarii indicatorilor expresii sintetice ale situatiei de fapt

    este importanta si comporta nuante diverse:

    8

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    9/78

    --- exprimarea cifrica a nivelului anumitor indicatori ofera o imaginein acelasi timp sintetica si cuprinzatoare, dar in nici un caz o imaginecompleta a rezultatelor activitatii unei banci;

    --- calculul in dinamica a indicatorilor performantei bancare da

    posibilitatea, pe de o parte, de a compara nivelurile acestora fata de anumiteperioade de referinta si a stabili astfel, tendinta de evolutie a activitatiibancare, iar pe de alta parte, se pot cuprinde analize pertinente si relevante inlegatura cu factorii care au influentat evolutia, in sens pozitiv sau negativ aindicatorilor in cauza.

    In continuare se vor reprezenta modele de calcul pentru fiecare dinindicatorii de performanta bancara, precum si dezvoltarea acestor modele

    pentru determinarea influentei factorilor, tinand seama de dinamica niveluluifiecaruia dintre indicatori.

    MARJA NETA DIN DOBANZI exprima raportul dintre venitul net

    din dobanzi (dobanzi incasate minus dobanzi platite) pe de o parte si activelevalorificate, pe de lata parte.Activele valorificate reprezinta diferenta dintre totalul activului

    bilantier si suma urmatoarelor elemente de activ:--- casa;--- mijloace fixe, obiecte de inventar;--- decontari si debitori;--- alte active.De mentionat ca, elementele enumerate anterior insumate, formeaza

    activele nevalorificate. Conceptele active valorificate si active nevalorificatese refera la implicarea activului bancii in activitatea de acordare a creditelor.O valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobanzi cat

    mai mare la acelasi nivel al activelor exprima o activitate profitabila(colectare si redistribuire de capital), deci un bun management al activelor si

    pasivelor. De asemenea, o marja neta de dobanzi ridicata poate fi obtinuta peseama angajarii in activitati riscante.

    Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dobanzile(dependenta de pasive volatile pe termen scurt), dar si o atitudine mai

    prudenta a bancii, care conduce la venituri din dobanzi mai mici.

    Marja de dobanzi ridicata este caracteristica bancilor de detaliu, careau o retea larga de sucursale, filiale, agentii in teritoriu, deci isi procuraresursele la un pret redus, in timp ce bancile cu ridicata au o marja maiscazuta datorita unui cost al procurarii fondurilor mai ridicat.

    Rvd=(Di-Dp)/Av *100, undeRvd este rata veniturilor din dobanzi

    9

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    10/78

    Di --- dobanzi incasate;Dp --- dobanzi platite;Av --- active valorificate.Av=TA-AN (TA sunt total active iar AN active nevalorificate in

    activitatea de acordare a creditelor)Pornind de la expresia ratei veniturilor din dobanzi vom scrie modelulde analiza factoriala a ratei veniturilor din dobanzi, astfel:

    Rvd=(Di1-Dp1)/(TA1-AN1)*100-(Di0-Dp0)/(TA0-AN0)*100, unde

    Ex. de referinta preluat din situatia bancii:

    Di0 =70 mld Di1 = 100 mldDp0=50 mld Dp1= 60 mld

    TA0=800 mld TA1=900 mldAN0=100 mld AN1=150 mld

    Rvd=(100-60)/(900-150) *100 (70-50)/(800-100)100==2,48 %,ceea ce arata o crestere a aratei veniturilor din dobanzi

    Rvd este evolutia ratei veniturilor din dobanzi in anul de calcul fatade anul de referinta;

    Di1/0 --- dobanzi incasate in anul de calcul si in anul de referinta;

    Dp1/0 --- dobanzi platite in anul de calcul si in anul de referinta;TA1/0 --- totalul activelor bilantirere in anul de calcul si in anul dereferinta;

    AN1/0 --- active nevalorificate in anul de calcul si in anul de referinta.

    Factorii de influenta a dinamicii ratei veniturilor din dobanzi sunturmatorii:

    a.1. venitul net din dobanzi --- D;a.1.1. dobanzi incasate --- Di;

    a.1.2. dobanzi platite ---

    Dp;a.2. active valorificate --- Av;a.2.1. totalul activelor --- TA;a.2.2. active nevalorificate --- AN.

    Utilizand modelul de analiza factoriala a ratei veniturilor din dobanzi,influenta factorilor se scrie astfel, utilizand metoda substituirii in lant:

    10

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    11/78

    a.1. influenta venitului net din dobanzi:Rvd (D) = D1/Av0 * 100 - D0/Av0 * 100=

    =(40/700)*100 - (20/700)*100=2,85%Deci, daca activele valorificabile ar fi ramas nemodificate, cresterea ar

    fi fost mai mare, modificarea bazei ducand la o crestere a acestui indicatorusor diminuata.Aceasta crestere se datoreaza:

    a.1.1. influentei dobanzilor incasate:Rvd(Di)=(Di1-Dp0)/(TA0-AN0)*100 (Di0-Dp0)/(TA0-AN0)*100Rvd(Di)=(50/700)*100 (20/700)*100 =

    = 4,28%

    a.1.2. influentei dobanzilor platite:Rvd(Dp)=(Di1-Dp1)/(TA0-AN0)*100 (Di1-Dp0)/(TA0-

    AN0)*100Rvd(Dp)=(40/700)*100 (50/700)*100=

    = - 1,42%Cresterea produsa de modificarea venitului net din dobanzi apare ca

    urmare a influentei pozitive exercitate de dobanzile incasate, probabil ocrestere usor mai rapida a ratei dobanzilor de la credite fata de cea platita de

    banca la depozite.

    a.2. influenta activelor valorificate:Rvd(AV)=D1/Av1*100 - D1/Av0*100, din care datorita:Rvd(AV)=(40/750)*100 (40/700)*100=

    =5.33% - 5,71% = - 0.38%

    a.2.1. influenta totalului activelor:Rvd(TA)=D1/(TA1-AN0)*100 - D1/(TA0-AN0)*100;Rvd(TA)=(40/800)*100 (40/700)*100=

    =5% - 5.71% = - 0.71%

    a.2.2. influenta activelor nevalorificabile:Rvd(AN)=D1/(TA1-AN1)*100 - D1/(TA1-AN0)*100.Rvd(AN)=(40/750)*100 (40/800)*100 =

    = 5.33% - 5% = 0.33%

    11

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    12/78

    Rata profitului se calculeaza si in domeniul bancar ca expresie araportului dintre profitul bancar si veniturile totale:

    Rpr = Pn/Tv*100, unde:

    Rpr --- rata profitului;Pn --- profitul net;Tv --- total venituri.

    Marimea acestui indicator depinde, in primul rand, de raportul intreveniturile si cheltuielile bancare si in al doilea rand de structura veniturilor sicosturilor bancare. Se poate calcula si pe diferite grupe de activitati bancare.

    Modelul de analiza a ratei profitului va fi:

    Rpr=(Di1+Comi1+Rv1) - (Dp1+Comp1+Ach1+Chadm1+R1+Pv1+i1) __

    Di1+Com1+Rv1 __ (Di0+Com0+Rv0) - (Dp0+Com0+Ach0+Chadm0+R0+Pv0+i0)

    Di0+Com0+Rv0

    Di 1/0 --- dobanzi incasate in anul de calcul si in anul de referinta;Com 1/0 --- comisione incasate in anul de calcul si in cel de referinta;Rv 1/0 --- alte venituri in anul de calcul si in anul de referinta;Dp 1/0 --- dobanzi platite in anul de calcul sin anul de referinta;Comp 1/0 --- comisione platite in anul de calcul si cel de referinta;

    Ach 1/0 --- alte cheltuieli in anul de calcul si cel de referinta;Chadm 1/0 --- cheltuieli administrative in cei doi ani;R 1/0 --- rezerve in anul de calcul si cel de referinta;Pv 1/0 --- prelevari in anul de calcul si cel de referinta;I 1/0 --- impozit pe profit in anul de calcul si cel de referinta.

    Modelul se poate scrie si sub forma simplificata:Rpr = TV1-TC1 * 100 __ TV0-TC0 * 100

    TV1 TV0

    In aceste conditii, factorii de influenta asupra ratei profitului sunturmatorii:

    b.1 profitul net --- Pn;b.1.1. total venituri --- Tv;

    b.1.1.1. dobanzi incasate --- Di;

    12

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    13/78

    b.1.1.2. comisioane incasate --- Comi;b.1.1.3. alte venituri --- Rv;

    b.1.2. total cheltuieli --- Tch;b.1.2.1. dobanzi platite --- Dp;

    b.1.2.2. comisioane platite --- Comp;b.1.2.3. alte cheltuieli cu operatiuni bancare --- Ach;b.1.2.4. cheltuieli administrative --- Chadm;b.1.2.5. rezerve --- R;b.1.2.6. prelevari --- Pv;b.1.2.7. impozit pe profit --- i/pr.

    Avand in vedere modelul de analiza factoriala a ratei profituluiinfluentele factorilor se vor scrie astfel:

    b.1. influenta profitului net:Rpr(pr net) = (Pn 1 /TV 1)*100 (Pn 0 /TV 0)*100, din care

    datorita:

    b.1.1 influenta totalului veniturilor:Rpr(TV) = [(TV 1- TC 0) /TV 1] *100 [(TV 0 TC 0) /TV 0)*100

    din care datorita:

    b.1.1.1. influentei dobanzilor incasate:Rpr(Di) = [(Di1+Comi0+Rv0) - (Dp0+Comp0+ Ach0+Chadm0+R0+ Pv0+ i/pr0)]/(Di1+Comi0+Rv0)*100 [(Di0+Comi0+Rv0) (Dp0+Comp0+Ach0+Chadm0+R0+Pv0+i/pr0)]/(Di0+Comi0+Rv0)*100

    b.1.1.2. influentei comisioanelor incasate:Rpr(Comi) = [(Di1+Comi1+Rv0) (Dp0+Comp0+Ach0+Chadm0

    +R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv0)*100 [(Di1+Comi0+Rv0) (Dp0+Comp0+Ach0+Chadm0+R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi0+Rv0)*100

    b.1.1.3. influentei altor venituriRpr(Rv) = [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp0+Comp0+Ach0+Chadm0+

    R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1)*100 [(Di1+Comi1+Rv0) (Dp0+Comp0+Ach0+Chadm0+R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv0)*100

    b.1.2. influentei totalului cheltuielilor

    13

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    14/78

    Rpr(TC) = (TV1-TC1)/TV1 *100 (TV1-TC0)/TV1 * 100 , dincare datorita:

    b.1.2.1. influentei dobanzilor platite

    Rpr(Dp) = [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp0+Ach0+Chadm0+R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100 [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp0+Comp + Ach0+Chadm0+R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100

    b.1.2.2. influentei comisioanelor platite:Rpr(Comp) = [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp1+Ach0+Chadm0+

    R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100 [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp0+Ach0+Chadm0+R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100

    b.1.2.3. influentei altor cheltuieli cu operatiuni bancareRpr(Ach) = [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp1+Ach1+Chadm0+

    R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100 [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp1+Ach0+Chadm0+R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100

    b.1.2.4. influentei cheltuielilor administrative:Rpr(Chadm)=[(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp1+Ach1+Chadm1+

    R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100 [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp1+Ach1+Chadm0+R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100

    b.1.2.5 influentei volumului rezervelor constituite:Rpr(R) = [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp1+Ach1+Chadm1+

    R1+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100 [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp1+Ach1+Chadm1+R0+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100

    b.1.2.6. influentei volumului prelevarilor:Rpr(Pv) = [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp1+Ach1+Chadm1+

    R1+Pv1+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100 [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp1+Ach1+Chadm1+R1+Pv0+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100

    b.1.2.7. influentei impozitului pe profit:Rpr(i/pr) = [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp1+Ach1+Chadm1+

    R1+Pv1+i/pr1)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100 [(Di1+Comi1+Rv1) (Dp1+Comp1+Ach1+Chadm1+R1+Pv1+i/pr0)]/(Di1+Comi1+Rv1) *100

    14

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    15/78

    Rata utilizarii activelor este un indicator al performantelor bancareasociat cu precedentul rata profitului. Marimea acestui indicator depindede marimea dobanzii pe piata si de structura activelor bancare. Maximizareaindicatorului se realizeaza pentru un anumit nivel dat al ratei dobanzii pe

    piata prin cresterea ponderii activelor care aduc cele mai mari venituri (celemai rentabile). Aceste active sunt, insa, si cele mai riscante, deci crestereaponderii lor determina cresterea riscului bancar. Aceasta crestere nu poate finelimitata pentru ca si posturile de active nevalorificate sunt necesare pentrudesfasurarea normala a activitatii bancare. Rata utilizarii activelor reda

    ponderea veniturilor din activitatea bancara in totalul activelor bilantului.Deci:Rua = (TV/TA)*100Rua --- rata utilizarii activelorTv --- total venituri

    Ta --- total active.Avand in vedere definitia ratei de utilizare a activelor, modelul deanaliza factoriala a ratei utilizarii activelor va fi:

    Rua = (TV1/TA1)*100 (TV0/TA0)*100sau mai dezvoltat, avand in vedere structurile bilantiere, se poate

    scrie:Rua = (Di1+Comi1+Rv1)/(Cr1+Da1+Mbcv1+PT1+AN1) *100

    (Di0+Comi0+Rv0) /( Cr0+Da0+Mbcv0+PT0+AN0) *100Rua=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ag1+Pop1+Da1+Mbcv1+PT1+AN1) *

    100 (Di0 +Comi0+Rv0) /( Ag0+Pop0+Da0+Mbcv0+PT0+AN0) *100Rua = (Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags1+Agml1+Pops1+ Popml1

    +Dbnr1+ DA1+Mbv1+Crv1+Pt1+AN1) *100 (Di0+Comi0+Rv0) /( Ds0+Ags0+Agml0 +Pops0+Popml0+Dbnr0+DA0+Mbv0+Crv0 +Pt0+AN0 ) *100

    Ds --- credite preluate de stat in datoria publica conform legii80/1991;

    Ags --- credite acordate pe termen scurt agentilor economici;Agml --- credite acordate pe termen mediu si lung agentilor

    economici;Pops --- credite acordate pe termen scurt populatiei;Popml --- credite acordate pe termen mediu si lung populatiei;Dbnr --- rezerva obligatorie la BNR;Da --- disponibilul in lei la alte banci comerciale;Mbv --- mijloace banesti (disponibil) in valuta;Pt --- participatii la capitalul altor societati bancare;

    15

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    16/78

    AN --- active nevalorificate.

    Factorii de influenta vor fi urmatorii:c.1. total venituri TV, din care:

    c.1.1. dobanzi incasate Di;c.1.2. comisioane incasate Comi;c.1.3. alte venituri Rv;c.2. total active TA, din care:c.2.1. credite acordate in lei CR, din care:c.2.1.1. credite acordate in lei agentilor economici Ag, din care:c.2.1.1.1. credite de compensare acordate in lei agentilor economici;c.2.1.1.2. credite acordate agentilor economici pe termen scurt Ags;c.2.1.1.3. credite acordate agentilor economici pe termen mediu si

    lung Agml;

    c.2.1.2. credite acordate in lei populatiei Pop, din care:c.2.1.2.1. credite acordate populatiei pe termen scurt Pops;c.2.1.2.2. credite acordate populatiei pe termen mediu si lung

    Popml;c.2.2. disponibilitati in lei la alte banci DA, din care:c.2.2.1. disponibilitati la BNR Dbnr;c.2.2.2. disponibilitati in lei la alte banci comerciale romanesti Da;c.2.3. mijloace banesti, creante si cresite in valuta Mbcv, din care:c.2.3.1. mijloace banesti in valuta Mbv;

    c.2.3.2. disponibil in valuta in conturile deschise la banci strainecorespondente Db;c.2.3.3. credite acordate in valuta CRv;c.2.4. participatii la capitalul social al altor societati bancare Pt;c.2.5. active nevalorificate AN.Influentele factorilor asupra ratei utilizarii activelor, se vor scrie

    astfel:c.1 influenta totalului veniturilor:Rua(TV) = (TV1/TA0)*100 (TV0/TA0)*100, din care datorita:

    c.1.1. influentei dobanzilor incasate:Rua(Di) = (Di1+Comi0+Rv0)/(Cr0+Da0+Mbcv0+PT0+AN0) *100

    (Di0+Comi0+Rv0) /( Cr0+Da0+Mbcv0+PT0+AN0) *100

    c.1.2. influentei comisioanelor incasate:Rua(Comi) = (Di1+Comi1+Rv0)/(Cr0+Da0+Mbcv0+PT0+AN0)

    *100 (Di1+Comi0+Rv0) /( Cr0+Da0+Mbcv0+PT0+AN0) *100

    16

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    17/78

    c.1.3. influentei altor venituri:Rua(Rv) = (Di1+Comi1+Rv1)/(Cr0+Da0+Mbcv0+PT0+AN0) *100

    (Di1+Comi1+Rv0) /( Cr0+Da0+Mbcv0+PT0+AN0) *100

    c.2. influentei totalului activelor:Rua(TA) = (TV1/TA1)*100 (TV1/TA0)*100, din care datorita:

    c.2.1. influentei creditelor acordate in lei:Rua(CR) = (Di1+Comi1+Rv1)/(Cr1+Da0+Mbcv0+PT0+AN0) *100

    (Di1+Comi1+Rv1) /( Cr0+Da0+Mbcv0+PT0+AN0) *100, din caredatorita:

    c.2.1.1. influentei creditelor acordate in lei agentilor economici:Rua(Ag)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ag1+Pop0+Da0+Mbcv0+PT0+AN0)

    * 100 (Di1 +Comi1+Rv1) /( Ag0+Pop0+Da0+Mbcv0+PT0+AN0) *100,din care datorita:

    c.2.1.1.1. influentei creditelor de compensare acordate in lei agentiloreconomici, preluate de stat in datoria publica, conform legii 80/1991:

    Rua(Ds) = (Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags0+Agml0+Pops0+ Popml0+Dbnr0+ DA0+Mbv0+Crv0+Pt0+AN0) *100 (Di1+Comi1+Rv1) /( Ds0+Ags0+Agml0 +Pops0+Popml0+Dbnr0+DA0+Mbv0+Crv0 +Pt0+

    AN0 ) *100

    c.2.1.1.2. influentei creditelor acordate in lei agentilor economici petermen scurt:

    Rua(Ags)= (Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags1+Agml0+Pops0+ Popml0+Dbnr0+ DA0+Mbv0+Crv0+Pt0+AN0) *100 (Di1+Comi1+Rv1) /( Ds1+Ags0+Agml0 +Pops0+Popml0+Dbnr0+DA0+Mbv0+Crv0 +Pt0+AN0 ) *100

    c.2.1.1.3. influentei creditelor acordate in lei agentilor economici petermen mediu si lung:Rua(Agml)=(Di1+Comi1+Rv1)/

    (Ds1+Ags1+Agml1+Pops0+Popml0 +Dbnr0+DA0+Mbv0+Crv0+Pt0+AN0) *100 (Di1+Comi1+Rv1) /( Ds1+Ags1+Agml0 +Pops0+Popml0+Dbnr0+DA0+Mbv0+Crv0 +Pt0+AN0 ) *100

    17

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    18/78

    c.2.1.2. influentei creditelor acordate populatiei in lei:Rua(Pop)=(Di1+Comi1+Rv1)/

    (Ag1+Pop1+Da0+Mbcv0+PT0+AN0) * 100 (Di1 +Comi1+Rv1) /

    ( Ag1+Pop0+Da0+ Mbcv0+PT0+AN0) *100c.2.1.2.1. influentei creditelor acordate populatiei in lei pe termenscurt:

    Rua(Pops)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags1+Agml1+Pops1+Popml0+Dbnr0+ DA0+Mbv0+Crv0+Pt0+AN0) *100 (Di1+Comi1+Rv1) /( Ds1+Ags1+Agml1 +Pops0+Popml0+Dbnr0+DA0+Mbv0+Crv0 +Pt0+AN0 ) *100

    c.2.1.2.2. influentei creditelor acordate populatiei pe termen mediu silung:

    Rua(Popml)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags1+Agml1+Pops1+Popml1 +Dbnr0+DA0+Mbv0+Crv0+Pt0+AN0) *100 (Di1+Comi1+Rv1) /( Ds1+Ags1+Agml1 +Pops1+Popml0+Dbnr0+DA0+Mbv0+Crv0 +Pt0+AN0 ) *100

    c.2.2. influentei disponibilitatilor in lei la alte banci:Rua(DA)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ag1+Pop1+Da1+Mbcv0+PT0+AN0)

    * 100 (Di1 +Comi1+Rv1) /( Ag1+Pop1+Da0+ Mbcv0+PT0+AN0) *100,

    din care datorita:

    c.2.2.1. influentei rezervelor statutare ale BNR, conform legii deorganizare bancara:

    Rua(Dbnr)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags1+Agml1+Pops1+Popml1+Dbnr1+ DA0+Mbv0+Crv0+Pt0+AN0) *100 (Di1+Comi1+Rv1) /( Ds1+Ags1+Agml1 +Pops1+Popml1+Dbnr0+DA0+Mbv0+Crv0 +Pt0+AN0 ) *100

    c.2.2.2. influentei disponibilului in lei la alte banci comercialeromanesti:

    Rua(DA)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags1+Agml1+Pops1+Popml1+Dbnr1+ DA1+Mbv0+Crv0+Pt0+AN0) *100 (Di1+Comi1+Rv1) /( Ds1+Ags1+Agml1 +Pops1+Popml1+Dbnr1+DA0+Mbv0+Crv0 +Pt0+AN0 ) *100

    18

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    19/78

    c.2.3. influentei mijloacelor banesti, a creantelor si creditelor acordatein valuta:

    Rua(Mbcv)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ag1+Pop1+Da1+Mbcv1+PT0+AN0) * 100 (Di1 +Comi1+Rv1) /

    ( Ag1+Pop1+Da1+ Mbcv0+PT0+AN0) *100c.2.3.1. influntei mijloacelor banesti in valuta:Rua(Mbv)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags1+Agml1+Pops1+Popml1

    +Dbnr1+ DA1+Mbv1+Crv0+Pt0+AN0) *100 (Di1+Comi1+Rv1) /( Ds1+Ags1+Agml1 +Pops1+Popml1+Dbnr1+DA1+Mbv0+Crv0 +Pt0+AN0 ) *100

    c.2.3.2. influentei disponibilului in valuta deschise la banci strainecorespondente:

    Rua(Db)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags1+Agml1+Pops1+Popml1+Dbnr1+ DA1+Mbv1+Db1+Crv0+Pt0+AN0)*100(Di1+Comi1+Rv1) /( Ds1+Ags1+Agml1 +Pops1+Popml1+Dbnr1+DA1+Mbv1+Db0+Crv0+Pt0+ AN0 ) *100

    c.2.3.3. influentei creditelor acordate in valutaRua(DA)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags1+Agml1+Pops1+Popml1

    +Dbnr1+ DA1+Mbv1+Crv1+Pt0+AN0) *100 (Di1+Comi1+Rv1) /( Ds1+Ags1+Agml1 +Pops1+Popml1+Dbnr1+DA1+Mbv1+Crv0 +Pt0+

    AN0 ) *100

    c.2.4. influentei participatiilor la capitalul social al altor societatibancare:

    Rua(Pt)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags1+Agml1+Pops1+Popml1+Dbnr1+ DA1+Mbv1+Crv1+Pt1+AN0) *100 (Di1+Comi1+Rv1) /( Ds1+Ags1+Agml1 +Pops1+Popml1+Dbnr1+DA1+Mbv1+Crv1 +Pt0+AN0 ) *100

    c.2.5. influentei activelor nevalorificabile:Rua(AN)=(Di1+Comi1+Rv1)/(Ds1+Ags1+Agml1+Pops1+Popml1

    +Dbnr1+ DA1+Mbv1+Crv1+Pt1+AN1) *100 (Di1+Comi1+Rv1) /( Ds1+Ags1+Agml1 +Pops1+Popml1+Dbnr1+DA1+Mbv1+Crv1 +Pt1+AN0 ) *100

    19

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    20/78

    Rata rentabilitatii economice este un indicator ce reflecta efectulcapacitatii manageriale de a utiliza resursele bancii pentru a obtine profit;mai este denumit profit la active.

    Se apreciaza in literatura de specialitate ca rata rentabilitatii

    economice este cel mai relevant indicator al eficientei bancare, deoareceexprima rezultatul profitul net in functie de modul specific la procesulintermedierii bancare de optimizare a operatiunilor active, in conditiile unuivolum dat al resurselor.

    Deci:Rre=(Prn/TA)*100, unde:Rre --- rata rentabilitatii economice;Prn --- profit net;TA --- total active.Modelul de analiza factoriala se poate scrie pornind de la expresia:Rre = (Prn1/TA1)*100 (Prn0/TA0)*100

    Efectul de parghie exprima raportul dintre activele totale si capital.Este un indicator de structura care se exprima in unitati de masura absolutesi are in general valori mai mari de 10.

    Reflecta gradul in care utilizarea unor resurse suplimentare servestecresterii rentabilitatii capitalului (a rentabilitatii financiare). Acest indicatorvariaza invers proportional cu ponderea capitalului in totalul pasivelor

    bancare. Cu cat ponderea capitalului este mai mare, cu atat riscul bancar este

    mai mic si efectul de parghie,, de asemenea. O pondere mai mica acapitalului semnifica un risc bancar si un efect de parghie mai mare.Efp=TA/Cap, unde:Efp --- efect de parghie;TA --- total active;Cap --- capital.Modelul de analiza factoriala se poate scrie astfel:Efp=(TA1/Cap1) (TA0/Cap0)Efp=(CR1+DA1+Mbcv1+Pt1+AN1)/Cap1 (CR0+DA0+Mbcv0 +

    Pt0 + AN0)/Cap0Modelul de analiza factoriala este rezultatul:

    1. influentei variatiei volumului creitelor acordate:Efp(CR)=(CR1+DA0+Mbcv0+Pt0+AN0)/Cap0 (CR0+DA0+

    Mbcv0 + Pt0 + AN0)/Cap0

    20

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    21/78

    2. influentei volumului disponibilitatilor in lei la alte banci:Efp(DA)=(CR1+DA1+Mbcv0+Pt0+AN0)/Cap0 (CR1+DA0+

    Mbcv0 + Pt0 + AN0)/Cap0

    3. influentei variatiei volumului mijloacelor banesti, creantelor sicreditelor acordate in valuta:Efp(Mbcv)=(CR1+DA1+Mbcv1+Pt0+AN0)/Cap0 (CR1+DA1+

    Mbcv0 + Pt0 + AN0)/Cap0

    4. influenta variatiei participantilor la capitalul social al altor banci:Efp(Pt)=(CR1+DA1+Mbcv1+Pt1+AN0)/Cap0(CR1+DA1+ Mbcv1

    + Pt0 + AN0)/Cap0

    5. influentei variatiei activelor nevalorificate:Efp(AN) = (CR1 + DA1+ Mbcv1+Pt1 +AN1)/Cap0 (CR1+DA1+

    Mbcv 1 + Pt1 + AN0)/Cap0

    Rata rentabilitatii financiare este un indicator sintetic care exprimaraportul dintre profitul net si capital.

    Este cea mai semnificativa expresie a profitului care masoararezultatele managementului bancar in ansamblul sau si arata pentru actionariefectul angajarii lor in activitatea bancii.

    Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata

    medie a dobanzii de pe piata pentru a face mai atractive actiunile bancii si acreste cursul lor bursier.Rrf=(Prn/Cap)*100Rpr=(Prn1/Cap1)*100 (Prn0/Cap0)*100Rpr=[(TV1-Tch1-i/pr1)/Cap1*100 [(TV0-Tch0-i/pr0)/Cap0]*100Relatia reprezinta suma urmatoarelor influente:

    1. influenta variatiei totalului veniturilorRpr=[(TV1-Tch0-i/pr0)/Cap0*100 [(TV0-Tch0-i/pr0)/Cap0]*100

    2. influenta variatiei cheltuielilorRpr=[(TV1-Tch1-i/pr0)/Cap0*100 [(TV1-Tch0-i/pr0)/Cap0]*100

    3. influenta variatiei impozitului pe profitRpr=[(TV1-Tch1-i/pr1)/Cap0*100 [(TV1-Tch1-i/pr0)/Cap0]*100

    21

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    22/78

    Indicatori globali de apreciere a pozitiei de risc a banciiAprecierea calitatii unei banci din sistem de catre banca centrala nu se

    poate in mod disparat prin urmarirea separata a modului de incadrare inlimitele stabilite de autoritatea bancara. Aceasta pentru urmatoarele motive:

    activitatea bancara se realizeaza global si implica riscuriglobale, la nivel de firma; de multe ori obiectivele urmarite sunt divergente; aprecierea

    bancii centrale trebuie sa fie nuantata pentru a permite grupareabancilor in clase de calitati diferite si pentru a putea avea fata deele o atitudine diferita: impunerea unor sanctiuni,crestere/reducerea frecventei inspectiilor bancare, modificarea

    primelor de asigurare, limitarea sau blocarea aprobarii unorparticipatii de capital sau fuziuni.

    In SUA, de exemplu se foloseste un sistem de calificative denumit

    CAMEL (capitalizare, calitatea serviciilor, management, si lichiditate).Pentru fiecare elment se atribuie calificative de la 1 la 5. La bancile cucalificative cel putin egale cu 3 se fac examinari cel putin o data pe an.Celelalte banci sunt examinate o data la 24 luni.

    CAMEL este un acronim format pe baza principalelor elementecomponente ale procesului de examinare a sigurantei si soliditatii bancilor:

    solvabilitate; calitatea activelor; conducerea;

    veniturile; lichiditatea.

    CAPITOLUL IV

    RISCUL DE CREDIT

    Riscul de credit (credit risk) este unul dintre cele mai mari riscuri cucare se confrunta o institutie financiara.

    Riscul de creditare exprima posibilitatea ca imprumutatii sau emitentiide titluri sa nu-si onoreze obligatiile la scadenta.

    22

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    23/78

    Pentru imprumutat, riscul de credit exprima intr-o forma mai larga,degradarea situatiei financiare a acestuia. O mare varietate de motive legatefie de situatia generala a economiei, fie de conditiile afaceriiimprumutatului, dintre care multe sunt imprevizibile si afecteaza situatia

    financiara a acestuia, pot contribui la riscul de credit.Pierderile in cazul instrumentelor de piata depind de valorile acestorinstrumente si de gradul lor de lichiditate pe piata. Masurarea riscului decreditare este relativ simpla pentru instrumentele cotate pentru ca ele suntlichide si negociabile. Detinatorul poate pierde valoarea totala a acestuiadaca slabiciunea titlului este grava. Daca degradarea este progresiva,cedand instrumentele de piata, inregistreaza o pierdere partiala. Aceste douariscuri (total si partial) exista doar pe o perioada limitata, perioada in caresunt detinute. Pentru instrumentele derivate (swaps, options) problema estemai complicata, fiind vorbade instrumente a caror lichiditate nu este

    asigurata deoarece operatorii conserva angajamentele lor pe perioada lungi.Aceste instrumente nu se bucura de facilitatea de a fi cedate pe piata in oricemoment pentru a reduce pierderea inregistrata in cazul degradarii lor.Masurarea expunerilor la risc pune probleme particulare si ea devine unobiect foarte important o data cu dezvoltarea spectaculoasa a acestorinstrumente (swap de rata a dobanzii, swap de rata de schimb, optiunile pe

    baza de rate, indici bursieri etc.).Pentru instrumente de piata distingem doua tipuri de riscuri: riscul

    curent si riscul potential. Riscul curent este aferent valorii de piata (valoarea

    lichiditativa) curente, adica cea calculata pe baza valorii prezente aparametrilor pietei. Riscul potential este legat de valorile viitoare posibile pecare le poate lua instrumentul pe parcursul existentei sale, valori viitoare cesunt determinate de deviatiile viitoare ale parametrilor pietei in raport cuvaloarea lor curenta.

    Riscul total este suma celor doua riscuri, curent si potential, si elmasoara riscul de credit total al instrumentului considerat.

    GESTIUNEA RISCULUI DE CONTRAPARTIDAAceasta gestiune are ca obiect: limitarea pierderilor in cazul

    deprecierii situatiei debitorilor, evitarea ca slabiciunile unor debitori sa

    antreneze dificultati prea importante pentru imprumutator.Prima etapa presupune o gestiune anterioara momentului luarii

    deciziei de angajament, bazata pe criterii calitative si cantitative ce conduc lastabilirea deciziei privind acordarea autorizarilor de angajament. Majoritateaautorizatiilor si toate conditiile particulare depind de aprecierea calitatiidebitorilor (soliditatea lor financiara) in momentul analizarii dosarelor

    23

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    24/78

    respective, de catre banci corespondente sau de agentii pentru referinte decreditare.

    A doua etapa presupune urmarirea debitorilor si estimarea riscurilor laportofoliul de active. Este vorba de o gestionare cantitativa a riscului de

    contrapartida, bazata pe statistici ale situatiilor debitorilor, estimari aleexpunerilor la risc si ale pierderilor in cazul inrautatirii situatiilor clientilor siportofoliilor de clienti diversificate.

    Deci riscul de contrapartida este cel al inregistrarii pierderilor in cazulimposibilitatii debitorilor de a-si onora obligatiile. Aceste pierderi depind deexpunerile la risc si de garantiile eventuale. Expunerile se prezinta sub formade profile temporale ale expunerii de risc. Pentru fiecare din perioadeleviitoare ale acestor profile, pierderile depind de: expuneri, de probabilitateade inrautatire a situatiei debitorului, de rata de recuperare in cazulimposibilitatii debitorului de onorare a obligatiilor.

    Demersul general consta in estimarea provizioanelor statistice si apierderilor neprevazute.Pierderile neprevazute depind de volatilitatea pierderilor la care se

    aplica un multiplu k. Cand facem judecata pentru un portofoliu deangajamente, metoda cea mai directa si mai simpla pentru estimarea

    pierderilor neprevazute consta in plecarea de la ratele anuale de depreciere side la instabilitatile lor in timp. Aceasta instabilitate este masurata devolatilitatea lor. Deducem apoi o rata maximala de depreciere la un prag detoleranta dat, aplicabil la portofoliu.

    Deci, scopul este de a determina ratele de depreciere: medie (Dmedie) si maximala (D maxim) valabile pentru un portofoliu de angajamentela un prag de toleranta dat si pe o perioada determinata. Aceste rate dedepreciere sunt apoi aplicate la expunerile nete de garantii pentru obtinerea

    pierderii medii si maximale pe portofoliu. Pentru pierderea medie corespund provizioanele economice, iar diferenta pana la pierderea maximalacorespunde fondurilor proprii economice. Statisticile interne si externe

    privind ratele de depreciere si ratele de recuperare sunt disponibile si elesunt exploatabile cu efecte diferite in functie de expunerea fiecarei banci.

    Aceste calcule se pot face pe diferite perioade prezente si viitoare.

    In continuare sunt prezentate coordonatele principale ale gestionariiriscului de credit.

    Expunerile se prezinta sub forma de profile temporale ale expunerii larisc. Acestea pot fi foarte diferite, in functie de natura angajamentelor.Profilurile temporale ale expunerii la risc constituie baza de calcul a

    pierderilor posibile medii sau maximale.

    24

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    25/78

    Incertitudinea privind expunerrile viitoare si operatiunile nonclasicecomplica elaborarea lor. In toate cazurile aceste profile temporale reprezintaun punct de plecare in calculul fondurilor proprii economice.

    Profilurile temporale ale expunerii la risc ale instrumentelor derivate

    sunt de doua tipuri.Atunci cand fluxurile indepartate sunt mai importante, riscul creste intimp, caci valoarea fluxurilor evolueaza tinand seama ca orizontul esteindepartat (ex: swap de devize). Daca efectele amortismentului suntimportante, numarul fluxurilor ramase se diminueaza cu timpul si acest efectde amortisment compenseaza faptul ca deviatiile valorilor acestor fluxurisunt tot atat de importante pentru ca orizontul este indepartat (swap de rata adobanzii).

    GARANTIILE SI CLAUZELE CONTRACTUALEGarantiile sunt de multiple tipuri , grupate in doua mari categorii:

    reale si personale si au ca scop reducerea pierderilor in cazul riscului decreditare.Clauzele contractuale asigura o protectie suplimentara a

    imprumutatorului prin fixarea unor praguri in respectarea unor indicatori(rata de indatorare) care fragilizeaza situatia sa financiara (precum noidatorii sau angajari in alte activitati).

    Garantiile si clauzele contractuale moduleaza riscul de contrapartida siacopera pierderile. O recuperare este inca posibila la expunerea neta degarantii.

    Pentru garantarea portofoliului de instrumente de piata, o modalitatecurenta este cea a sistemelor de colaterale (sub forma de lichiditati sautitluri).

    Fara estimarea cel mai bine a acestor parametri este imposibilamasurarea pierderilor survenite prin riscul de creditare.

    METODA CORELATIILORCorelatiile intre defectele intreprinderilor individuale pot fi

    masurate prin corelatii intre datele de defaut sectoriale ale sectoarelorcarora ele apartin. Aceste rate de defaut Di sunt determinate pe baza unorserii temporale.

    Valorile variabilelor Di sunt procentaje anuale care variaza in timp,sub efectul conjuncturilor generale si sectoriale.

    Expunerile de risc depind de rata de defaut Di aleatoare, de sperantaE(Di) si volatilitatea (Di).

    Pierderea totala a unui portofoliu este suma pierderilor pe fiecareportofoliu specializat. Speranta sa ramane suma sperantelor.

    E(P)=E(Pi)=E(Pi)=EiPi

    25

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    26/78

    Ea depinde de expunerile pe sector si de rata medie de defautsectoriala.

    Variatia pierderilor este variatia sumei pierderilor sectoriale.V(P)=V(Pi)

    Daca riscurile sunt corelate, variatia pierderilor totale este sumavariatiilor si covariatiilor intre pierderile Pi si Pj ale sectoarelor respective(i,j).

    V(P)=V(Pi) + cov(Pi,Pj)Daca riscurile sectoriale sunt independente, variatia se reduce la suma

    variatiilor caci toate civariatiile sunt nule.Fiecare pierdere este egala cu DiEi cand Di este o variabila aleatoare

    ca ia valoarea 1 in caz de defaut si 0 in caz de non defaut.

    V(P)=V(Ei*Di)+cov(Ei*Di,Ej*Dj)

    V(P)=(Ei*Ei*V(Di))+Ei*Ej*cov(Di,Dj)V(P)=(Ei(Di))+EiEj(Di)(Dj)Este formula de baza obisnuita de calcul a variatiei ca suma a

    variabilelor aleatoare.

    METODE INFORMATICE UTILIZATE IN STABILIREADECIZIEI DE CREDITARE

    In perioada actuala, epoca a bancarizarii masive, in care nu numai

    agentii economici, dar si marea majoritate a familiilor si persoanelor audevenit clienti obisnuiti ai bancilor, in conditiile majorarii explozive avolumului de operatiuni si desfasurarii ample pe teritoriu a retelei de filialesi agentii, activitatea bancara implica utilizarea pe scara larga a informaticiisi telecomunicatiei.

    Deciziile de creditare sunt astazi supuse unor alte cerinte, fiindorientate, in primul rand, in scopul evitarii riscurilor.

    Multiplicarea conditiilor de garantare prin avere, prin venituri, prinprofil profesional si comportament, fiecare situate pe alte scari de valori,implica dificultati in ierarhizare.

    Adaptarea metodelor informatice in activitatea bancara necesitarezolvarea a 2 probleme distincte:

    a) construirea unui sistem de cuantificare si ierarhizare a conditiilor sipremiselor de acordare a creditului (credit scoring);

    b) implementarea unui sistem informatic si de prelucrare electronica adatelor care sa asigure o ierarhizare obiectiva a fiecarei solicitari.

    26

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    27/78

    Rezultatele acestor actiuni (anterioare luarii deciziei de acordare acreditului), reprezinta numai o baza a procesului de stabiliare a deciziei. Inmarea majoritate a cazurilor, decizia revine omului, in toata plenitudinearaspunsurilor ce si le asuma, mai ales cand fundamentele sunt exprimate,

    prin folosirea acestor metode, fara echivoc.a)Folosirea metodei credit scoring la acordarea unui credit pe termenscurt

    In cazul neefectuarii varsamintelor de catre imprumutat, ratele sicreditul ajuns la scadenta ramase nerambursate se trec la restante in ziualucratoare urmatoare scadentei. La creditul restant, banca percepe dobandamajorata.

    Banca are dreptul sa verifice la debitorul sau modul de utilizare acreditului respectiv. Astfel se verifica:

    --- respectarea destinatiei creditului;

    --- realizarea veniturilor estimate pentru rambursarea creditelor siplata dobanzilor;--- existenta si starea bunului adus in garantia creditului.Concluzia care se desprinde din acest mecanism de acordare a

    creditelor pe termen scurt este ca sistemul creditului scoring este expresiapoliticii de creditare a bancii plecand de la reconstituirea periodica a datelorstatistice si prelucrate prin metode specializate: a regresiei multiple sau aanalizei descriminatorii multiple.

    b)utilizarea unui sistem informatic si de prelucrare a datelor la

    fundamentarea unei decizii de creditare pe termen scurt pe baza indicatorilordin situatia patrimoniala a solicitantului.In gestiunea financiara a firmei se inregistreaza pe parcursul anului

    decalaje intre necesarul si existentul de disponibilitati banesti. Aceste declajesunt generate de doua cauze majore:

    --- diferenta dintre imobilizarile totale ale firmei (mai mari) sifondurile proprii (mai mici);

    --- dereglari in incasarea rezultatelor economice, dereglari caredetermina un deficit de trezorerie.

    Prima cauza este prezenta in majoritatea intreprinderilor, ca un

    principiu de lucru generat de existenta in economie a unor surse ce pot fisolicitate (creditul, bugetul de stat, agenti economici) pentru a realiza oactivitate economica mai mare decat o poate acoperi capitalul propriu alfirmei precum si de motivatia costului de atragere a capitalului de lucru.

    De aceea, activele curente (circulante) sunt acoperite doar partial dincapitalul propriu (fondul de rulment). Cea mai mare parte a acestor active au

    27

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    28/78

    drept corespondent in pasiv obligatiile firmei catre furnizori (pasive stabile)si fata de banci (creditul pe termen scurt).

    A doua cauza provine din deficientele destul de frecvente aledecontarilor cu clientii in conditiile blocajului financiar tot mai accentuat din

    economie. Prelungirea peste limitele normale ale perioadei in care activelecurente ale intreprinderii raman sub forma de creante (incasarile nu intra infirma in momentul T1, ci in momentul T2) face ca trezoreria firmei sainregistreze un deficit in defavoarea capitalului de lucru.

    Avand in vedere aceste fenomene, banca raspunde prin acordarea decredite pe termen scurt adecvate decalajelor dintre activele curente, pe de o

    parte, si resursele proprii si pasivele stabile, pe de alta parte.Punctul de plecare in stabilirea tipurilor de credite pe termen scurt il

    reprezinta situatia patrimoniului la sfarsitul trimestrului precedent sipreviziunile de crestere a activelor in trimestrul prognozat.

    Pornind de la necesitatile firmei si de la oferta bancii se procedeaza lafundamentarea si adoptarea deciziei de creditare.Procesul decizional in materie de credite cuprinde urmatoarele etape:1)Analiza manageriala si economico-financiara a firmei solicitatoare

    de credit;2)Analiza solicitarii de credit;3)Adoptarea deciziei de credit;4)Analiza periodica a calitatii portofoliului de credite pe termen scurt

    detinut de banca.

    Parcurgerea acestor etape se realizeaza cu ajutorul unui fond deinformatii economice, financiare,monetare,manageriale, provenite dinsistemul bancar, din economia nationala si din intreprindere.

    1. Analiza manageriala si economico-financiara a firmei solicitatoarede credit pe termen scurt.

    In momentul in care o intreprindere se adreseaza bancii cu o solicitarede credit pe termen scurt, acesta procedeaza la realizarea unei analizedetaliate si in domenii de activitate diferite privind firma respectiva.

    Pentru a incepe analiza, intreprinderea este solicitata sa depuna o

    documentatie economica si financiara complexa.

    --- cererea de credite semnata de persoanele autorizate dinintreprindere;

    --- situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditarea(cantitati, valori, termene de valorificare);

    --- ultimul bilant contabil;

    28

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    29/78

    balanta de verificare;--- contul de profit si pierdere;--- lista bunurilor materiale si a valorilor ce constituie garantii

    asiguratorii pentru creditul solicitat;

    --- imputernicire din partea AGA pentru conducerea unitatii invederea contractarii imprumutului cu banca.In fata bancii, firma trebuie sa vina cu, in primul rand, cu o activitate

    economica care sa nu prezinte riscuri majore in perioada de utilizare acreditului. In acest scop, intregul univers intern si extern al intreprinderii estesupus unei anlize si interpretari riguroase pentru a fi depistate efectele

    posibile ale unor evenimente politice, sociale, economice, militare sau unorschimbari tehnologice, in evolutia cererii, precum si sub influenta inflatiei,recesiunii.

    Toate aceste subdomenii ale managementului firmei sunt analizate de

    inspectorul bancar si comunicate, spre interpretare finala Comitetului decreditare a bancii. Comitetul de credite acorda informatiilor privindmanagementul firmei anumite puncte, utilizate, alaturi de cele privind

    performantele economico-financiare, la luarea deciziei de creditare.Pentru acceptarea cererii de creditare rolul hotarator il au

    performantele economice si financiare realizate de interprindereasolicitatoare in perioada precedenta si cele estimate pentru perioada deangajare a creditului.

    Luarea in calcul a cererii de credit presupune o analiza concreta a

    bonitatii agentului economic pe baza indicatorilor de lichiditate,solvabilitate, rentabilitate si de echilibru. Baza de date necesara pentrudeterminarea indicatorilor respectivi este reprezentata de informatiilecuprinse in situatia patrimoniului intocmita de interprindere la sfarsitultrimestrului.

    Principalii indicatori economico financiari care redau performantelefirmei, stabiliti pe baza datelor din situatia patrimoniala intocmita deinterprindere, si a celor constatate de inspectorul bancar, sunt reprezentatide:

    1.Lichiditatea curenta este data de raportul intre activele curente ce

    pot fi transformate in disponibilitati banesti (in caz de lichidare a firmei) sipasivele curente (obligatii si credite pe termen scurt).

    Active curenteIc = --------------------

    Pasive curente

    29

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    30/78

    2.Sovabilitatea reprezinta o componenta a lichiditatii totale; ea are invedere capacitatea firmei de a transforma in disponibilitati in termen de 90de zile stocurile de materii prime si productie neterminata, pentru a face fata

    platilor devenite scadente in aceeasi perioada (salarii, aprovizionari, obligatii

    financiare, rambursari de credite).Activ total (30 zile)S = ---------------------------

    Pasive totale (30 zile)

    3.Rata rentabilitatii generale se determina ca raport intre profitul net sicheltuielile totale

    Profit netRg = -------------------- * 100

    Cheltuieli totale

    4.Rata rentabilitatii capitalului propriu este cea mai semnificativaexpresie a profitului, care masoara rezultatele managementului firmei, inansamblul sau, si arata pentru actionari, efectul angajarii lor in activitatea

    bancii.Profit net

    Rcp = -------------------------- * 100Capital propriu

    5.Grad de indatorare, arata gradul de acoperire a datoriilor de catrecapitalul propriuPasive totale (datorii)

    G = -----------------------------Capital propriu

    La punctele obtinute prin insumarea celor obtinute pentru fiecareindicator se mai aduna si un punctaj acordat factorilor subiectivi.

    Inainte de a trece la analiza concreta a cererii de credit, prudentabancara solicita si o analiza in dinamica a bonitatii agentului economic. Sub

    aspect economico-financiar, bonitatea se exprima prin mai multi indicatoristabiliti pe baza diferitelor elemente ale situatiei trimestriale a patrimoniului.

    Indicatori de lichiditate

    --- rata curenta exprima gradul de acoperire a pasivelor curente decatre activele curente

    Active curente 1

    30

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    31/78

    Rc1 = -------------------Pasive curente 1

    Active curente 0

    Rc0 = --------------------Pasive curente 0

    --- rata rapida exprima gradul de acoperire a pasivelor curente de catreactivele curente mai putin stocurile

    Active curente 1 Stocuri 1Rr1 = -----------------------------------

    Pasive curente 1

    Active curente 0 Stocuri 0

    Rr0 = -----------------------------------Pasive curente 0

    --- Stocul de incredere exprima cat din valoarea stocurilor, la valoareacontabila, este necesar a fi vanduta pentru a acoperi datoriile curenteneacoperite de activele rapide

    Pasivele curente 1 Activele rapide 1S1 = -----------------------------------------------

    Stocuri 1

    Pasivele curente 0 Activele rapide 0S0 = -----------------------------------------------Stocuri 0

    Daca din calculele efectuate rezulta ca rata curenta este peste 1,inseamna ca agentul economic are o activitate buna deoarece activele lichidedepasesc datoriile.

    In ceea ce priveste rata rapida a lichiditatii si stocul de incredere, dacase constata ca au valori subunitare, aceasta arata ca agentul economic se aflaintr-o situatie nesatisfacatoare pentru ca a imobilizat o parte din fondurile

    provenite din credite pe termen scurt si alte datorii.Daca stocul de incredere inregistreaza o scadere in perioada curenta

    fata de perioada pecedenta, aceasta arata ca s-a diminuat proportia dinvaloarea stocurilor care este necesar a fi vanduta pentru a acoperi datoriilecurente.

    31

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    32/78

    --- Rata capitalului propriu arata eficienta cu care este utilizatcapitalul propriu

    Profit net 1Rcp 1 = ------------------------

    Capital propriu 1Profit net 0

    Rcp 0 = -------------------------Capital propriu 0

    --- Rata capitalului social arata eficienta cu care este utilizat capitalulsocial

    Profit net 1Rcs 1 = -------------------------

    Capital social 1

    Profit net 0Rcs 0 = ---------------------------

    Capital social 0

    --- Rata activelor exorima eficienta folosirii activelor totaleProfit net 1

    Ra 1 = --------------------------Active totale 1

    Profit net 0Ra 0 = ----------------------------

    Active totale 0

    --- Rata marjei brute (profitabilitatea societatii) exprima cat la suta dinvanzari revine societatii dupa acoperirea cheltuielilor

    Profit brut 1

    Rmb 1 = ----------------------Cifra de afaceri 1

    Profit brut 0Rmb 0 = -----------------------

    Cifra de afaceri 0

    32

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    33/78

    Din calculele efectuate poate rezulta o imbunatatire sau o inrautatire aactivitatii curente fata de cea precedenta.

    Indicatori de activitate

    --- Rotatia activelor exprima numarul de rotatii pe care le efectueazaactivele totale in perioada analizata ( de obicei un an)

    Cifra de afaceri 1Ra 1 = -----------------------

    Active totale 1

    Cifra de afaceri 0Ra 0 = -----------------------

    Active totale 0

    --- perioada de recuperare a creantelor arata numarul mediu de zile incare se incaseaza creantele fata de cifra de afaceri realizata in perioadarespectiva

    Creante 1Prc 1 = ---------------------

    Cifra de afaceri 1

    Creante 0

    Prc 0 = ----------------------Cifra de afaceri 0

    --- perioada de rambursare a datoriilor exprima numarul de zile in carese ramburseaza datoriile fata de cifra de afaceri realizata

    Obligatii 1Prd 1 = -----------------------

    Cifra de afaceri 1

    Obligatii 0

    Prd 0 = ------------------------Cifra de afaceri 0

    Analiza efectiva a solicitarii de creditOdata cu acceptarea solicitantului printre clientii bancii se acorda

    firmei respective o recunoastere oficiala a performantelor sale, exigentaanalizei bancare fiind de prim rang.

    33

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    34/78

    A. Identificarea scopului si a nivelului creditului solicitatScopul solicitarii trebuie specificat foarte clar sub forma deficitului de

    resurse pe care il va solicita creditul cerut. De asemenea cererea de credittrebuie sa se incadreze in prevederile legislatiei bancare si in normele

    metodologice ale bancii.Dupa precizarea si acceptarea scopului solicitarii de credit, echipa dedecizie trece la analiza nivelului cantitativ al cererii. In acest sens, firmaanalizata intocmeste Fluxul de incasari si plati cu defalcare pe luni.

    Dupa stabilirea si acceptarea nivelului valoric al creditului, echipa dedecizie trece la negocierea dobanzii si a comisioanelor ce revin bancii.

    Dobanzile stabilite de banca au in vedere dobanda de referintapracticata la BNR si dobanda de depozit acordata firmelor si persoanelorfizice care isi pastreza disponibilitatile banesti in conturi la banca respectiva.La aceste dobanzi, banca adauga dobanda proprie (care ii acopera

    cheltuielile si profitul), rezultand dobanda propusa solicitatorului de credit.B. Identificarea surselor de rambursare a credituluiIn cazul creditelor cu risc redus, banca solicita o singura sursa de

    achitare; pentru celelalte tipuri de credite cu risc ridicat, banca solicita si o adoua sursa de rambursare. Prima sursa este reprezentata de lichiditatea cerezulta din circuitul economic normal al firmei. Sursa colaterala reprezentatade regula de garantia depusa de firma, trebuie identificata clar si corect decatre inspector si echipa de decizie.

    Echipa de decizie apreciaza mersul conversiei activelor firmei in

    numerar in corelatie cu planul de esalonare a rambursarii negociat inprocesul decizional al creditarii.C. Identificarea garantiilor credituluiUn moment important in procesul de adoptare a deciziei de creditare

    este prezentat de identificarea si verificarea atenta a garantiilor pe care firmasolicitatoare de credit le prezinta. Banca in acest scop va solicitaimprumutatilor garantii asiguratorii, care pot fi oferite atat de debitori cat side terte persoane fizice sau juridice denumite garanti.

    Valoarea minima a garantiilor acceptate de banca va fi in toatecazurile cel putin egala cu datoria cea mai mare a debitorului formata din

    creditul acordat plus dobanda datorata pana la rambursarea primei rate deimprumut.

    Pentru majoritatea garantiilor, banca incheie cu solicitantul de creditecontracte de gaj, de depozit bancar, de cesiune sau de garantie imobiliaraspecificandu-se baza legala si obligatiile firmelor creditate de a pastra in

    bune conditii bunurile gajate si de a le folosi, in caz de producere a riscului,la rambursarea creditului primit.

    34

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    35/78

    Adoptarea deciziei de creditare pe termen scurtDupa parcurgerea etapelor de fundamentare, echipa de decizie

    realizeaza actul final al procesului decizional, adoptarea deciziei.

    A. Corelarea cu disponibilitatile de resursePentru orice banca exista restrictia de creditare data de limitarearesurselor sale si a celor procurate de pe piata interna si externa. Oadministrare efiienta presupune o prognoza realista a resurselor de creditare

    pe termen scurt, cuplata cu preocuparea de largire a gamei de resurse la uncost optim dat de dobanzile de depozit platite de banca, de dobandacreditelor cumparate de la BNR si de rezervele minime obligatorii cetrebuiesc depuse la BNR.

    In procesul de acordare a creditelor, bancile urmaresc si respectareaunor reglementari de ordin juridic. Astfel, Legea privind activitatea bancara

    interzice acordarea de credite unui singur agent economic intr-un volum maimare de 20% din capitalul bancii respective.B. Adoptarea si comunicarea deciziei de creditareAvand la dispozitie intrega analiza a agentului economic si a

    solicitarii concrete de credit, Comitetul de credite condus de Directorulsucursalei, iar in lipsa acestuia de Directorul adjunct desemnat in acest scop,care ia decizia privind aprobarea creditelor. Dupa adoptare, decizia decreditare este comunicata solicitantului. Acesta impreuna cu unitatea bancaracare acorda efectiv creditul, procedeaza la incheierea Contractului de credit.

    C. analiza realizarii deciziei de creditarePe parcursul perioadei de utilizare a creditului, banca analizeazaevolutia starii economice si financiare a debitorului, precizand nivelulriscului de nerambursare a creditului angajat. Aceasta analiza este efectuatade Serviciul datoriei care a constatat la agenul economic analizat ca nuexista credite restante la data respectiva si de asemenea nu exista platirestante si din care catre furnizori.

    In perspectiva, in functie de situatia concreta a agentului economic side strategia propusa se vor urmari:

    evolutia volumului de activitate (cifra de afaceri; volumul

    productiei); evolutia rezultatelor financiare (cresterea profitului; diminuarea

    pierderilor); prioritati ale restructurarii (eforturi si efecte, volume deinvestitii, surse de finantare); imbunatatirea pozitiei pe piata interna si externa;

    35

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    36/78

    pregatirea pivatizarii (clarificarea situatiei patrimoniale,atragerea de investitori).

    Reglementari privind riscul de credit

    Principalul factor perturabator in activitatea unei banci sunt crediteleacordate, sau mai precis, cele neperformante. Creditarea este o activitate debaza intr-o banca si principalul mod prin care bancile obtin venituri, si deci,profit.

    Insa, in cazul in care o banca acorda unui client, iar acesta, dinanumite motive, nu-si va putea achita obligatiile fata de banca 9restituireacreditului si dobanda aferenta), banca va inregistra pierderi pe care va trebuisa le suporte din profit. Pentru a reduce la minimum pierderile din crediteneperformante si a proteja in acest fel depozitele persoanelor fizice si

    juridice, lucratorii bancari implicati in activitatea de creditare trebuie sa

    procedeze cu responsabilitate la evaluarea riscurilor pe care le presupuneacordarea imprumuturilor si sa depuna toate eforturile pentru a-si incasadebitorii.

    Iata de ce se impun in aceasta directie cateva masuri prudentiale,unele stabilite de fiecare banca si altele de catre Banca Centrala (sauautoritatea de supraveghere, cand aceasta este o institutie separata).

    La acordarea creditelor, bancile urmaresc ca solicitantii sa prezintecredibilitate pentru rambursarea acestora la scadenta. In acest scop, desicerintele sunt unitare, toate societatile bancare procedeaza la o analiza a

    bonitatii clientilor si solicita garantarea creditelor in conditiile stabilite prinnormele de creditare.Pentru limitarea riscului de credit, Banca Centrala poate stabili

    urmatoarele reguli: limitarea creditarii unui singur debitor; limitarea imprumuturilor mari acordate; constituirea de provizioane.

    Expunerea maxima fata de un singur debitorNormele romanesti stabilesc ca imprumuturile acordate de o societate

    bancara unui singur debitor nu pot depasi, cumulate, 205 din fondurileproprii ale acesteia.

    Se considera un singur debitor orice persoana sau un grup de persoanefizice sau juridice care beneficiaza, impreuna sau cu titlu individual, deimprumuturi si garantii acordate de aceeasi societate bancara si care suntlegate economic intre ele, in sensul ca:

    36

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    37/78

    una din persoane exercita asupra celorlaltor persoane, directsau indirect, putere de control; nivelul cumulat al imprumuturilor acordate reprezinta un singurrisc de credit pentru societatea bancara, intrucat persoanele sunt

    legate intr-o asemenea masura incat, daca una dintre ele vaintampina dificultati de rambursare, alta sau celelalte vorintampina dificultati similare.

    De asemenea, sunt restrictionate imprumuturle acordate persoaneloraflate in relatii speciale cu banca. De exemplu, volumul creditelor care pot fiacordate de o banca actionarilor sai este de minim 20% din fondurile proprii.Cand clientul este actionar semnificativ (detine mai mult de 5% din capitalul

    bancii) restrictia se accentueaza, dreptul restrangandu-se la 20% dinfondurile propriipentru toti actionarii semnificativi la un loc. In acesteconditii, posibilitatea bancii de a intra in relatii bancare cu astfel de clienti

    este mult mai redusa. aCesti actionari sunt obligati sa mearga, pentrusatisfacerea propriilor nevoi de creditare, la alte banci.

    Expunerea maxima agregataPotrivit reglementarilor prudentiale ale BNR suma totala a

    imprumuturilor mari acordate debitorilor nu poate depasi de 8 ori nivelulfondurilor proprii ale societatii bancare.

    Un imprumut este considerat mare atunci cand suma tuturorimprumuturilor acordate unui singur debitor, inclusiv a garantiilor si a altorangajamente asumate in numele acestuia depaseste 10% din fondurile proprii

    ale societatii bancare.Imprumuturile mari pot fi acordate numai pe baza unei decizii luate inunanimitate de catre comitetul de directie, iar suma acestora trebuiecomunicata BNR.

    La stabilirea imprumuturilor mari, ca si la expunerea maxima pentruun debitor, nu se iau in calcul imprumuturile garantate de bugetul de stat siimprumuturile acordate altei societati bancare sau garantate de alta banca.

    Aceasta regula se aplica oricaror acordari de noi credite, indiferent desuma, care cumulate cu angajamente provenite din perioada anterioara,depasesc limita de 10% din fondurile proprii ale bancii.

    Stabilirea performantelor financiare a imprumuturilor si constituireade provizioane

    In scopul determinarii riscului de credit si limitarii acestuia, societatilebancare trebuie sa-si clasifice creditele acordate in una din urmatoarele cincicategorii: performante, in observatie, sub standard, incerte si cele clasificateca pierderi.

    37

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    38/78

    Clasificarea creditelor se va face in functie de performantelefinanciare ale clientilor (evaluate pe baza unor criterii stabilite de fiecaresocietate bancara) si de capacitatea acestora de a-si onora obligatiile lascadenta.

    CategoriaImprumutatului

    Imprumut curent Imprumut cuscadentaintarziata

    Imprumutrestant Cuantumprovizioane(%)

    1. Imprumutcategoria A

    Crediteperformante

    Credite inobservatie

    Crediterestante

    0 %

    2. Imprumutcategoria B

    Credite inobservatie

    Credite substandard

    Crediteincerte

    5 %

    3. Imprumutcategoria C

    Credite substandard

    Crediteincerte

    Credite cupierderi

    20 %

    4. Imprumut

    categoria D

    Credite incerte Credite cu

    pierderi

    Credite cu

    pierderi

    50 %

    5. Imprumutcategoria E

    Credite cupierderi

    Credite cupierderi

    Credite cupierderi

    100 %

    In urma evaluarii performantelor financiare ale clientilor, creditele vorfi incadrate in una din urmatoarele categorii:

    categoria A in cazul in care performantele financiare suntfoarte bune si permit achitarea la scadenta a dobanzii si a ratei.Totodata se prefigureaza mentinerea si in perspectiva a

    performantelor financiare la un nivel ridicat. In cadrul acesteicategorii se afla imprumutati cu o activitate economico-financiararentabila, avand asigurate toate conditiile de aprovizionare-desfacere, tehnologice, organizatorice si de personal ce determinarambursarea la termen a ratelor scadente aferente creditelorcontractate cat si a dobanzilor bancare; categoria B in cazul in care performantele financiare sunt

    bune sau foarte bune, dar nu pot mentine acest nivel intr-o perspectiva mai indelungata. Imprumutatii au o buna situatieeconomico-financiara in prezent, isi realizeaza indicatorii de

    bonitate la un nivel superior, dar pentru perioada urmatoare nu sunt perspective privind mentinerea performantelor financiare laacelasi nivel, existand fie probleme de natura organizatorica,tehnologica, de personal, fie legate de natura si obiectul activitatii. Categoria C in cazul in care performantele financiare suntsatisfacatoare, dar au o evidenta tendinta de inrautatire. In prezent,

    38

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    39/78

    situatia financiara si economica este satisfacatoare, existandtendinta de inrautatire a indicatorilor de productie, eficienta aactivitatii, organizatorice si de personal. Categoria D in cazul in care performanta financiara este

    scazuta si cu o evidenta ciclitate la intervale scurte de timp.Situatia economico- financiara este caracterizata prin indicatoriinferiori, osciland in perioadele relativ scurte de timp intre oactivitate nesatisfacatoare si una satisfacatoare. Categoria E in cazul in care performantele financiare arata

    pierderi si exista perspective clare ca nu pot fi platite nici ratele,nici dobanzile. Activitatea este nerentabila, inregistrandu-se

    pierderi ce implica incertitudine privind capacitatea de a rambursacreditul si dobanzile.

    Cuprinderea agentilor economici intr-o categorie sau alta din cele

    cinci, trebuie facuta pe baza analizei performantelor economico-financiarepotrivit unui set de criterii si anume:

    Forma de organizare a agentilor economici; Sectorul in care-si desfasoara activitatea si pozitia unitatii incadrul ramurii sau subramurii; Lichiditatea patrimoniala; Rata autonomiei financiare; Structura economico-financiara; Rotatia activelor circulante; Garantii asiguratorii; Sezonalitatea activitatii desfasurate; Dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere; Nivelul sprijinului guvernamental; Calitatea conducerii; Perspectiva economico-financiara a unitatii.

    Delimitarea creditelor acordate in functie de respectarea termenelor derambursare stabilite prin contracte, se face astfel:

    a) imprumuturi curente, la care termenele stabilite prin contracte si

    dobanda aferente, nu au ajuns la scadenta sau ratele au fost achitatela datele convenite in contracte;

    b) imprumuturi cu scadenta intarziata, la care ratele scadente alecreditului sau dobanzile aferente nu au fost achitate la termenulcontractual, cu pana la 30 de zile;

    c) imprumuturi restante, la care dobanzile si ratele scadente alecreditului au depasit cu mai mult de 30 de zile.

    39

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    40/78

    Din analiza imprumuturilor conform metodologiei prezentate se poatedetermina calitatea portofoliului de credite astfel:

    1. Credite performante (cu risc redus) sunt acele plasamente ce nuimplica deficiente si riscuri care ar putea periclita administrarea

    datoriei in maniera convenita prin contractul de credit si care seacorda clientilor solvabili pentru afaceri bune;2. Credite in observatie acordate clientilor cu rezultate economico-

    financiare foarte bune, dar care in perioade scurte de timpintampina greutati in rambursarea ratelor scadente si a dobanziloraferente. In acestea se include si acele credite neajunse la scadentasau cu scadente din imprumuturi si dobanzi aferente rambursate latermen, dar care au fost acordate unor clienti pentru a caroractivitate banca prevede in viitor o reducere a cifrei de afaceri caurmare a unor posibile probleme din punct de vedere al

    aprovizionarii tehnico-materiale, a perspectivei de reducere acererii produselor pe piata, a conditiilor tehnice si tehnologice(utilaje, instalatii uzate moral sau fizic) sau a unor problemeorganizatorice si de personal.

    3. Credite sub standard: sunt acele plasamente ce prezinta deficientesi riscuri clare, care pericliteaza lichidarea datoriei, fiindinsuficient protejate de valoarea neta a capitalului si/saucapacitatea de plata a beneficiarului de imprumut. Aceste credite secaracterizeaza prin posibilitatea reala a bancii de a prelua partial

    unele pierderi, daca deficientele creditului nu sunt corelate pe parcurs, ca urmare a imposibilitatii recuperarii integrale aimprumutului.

    4. Credite incerte (cu risc major): rambursarea sau lichidarea lor pe baza conditiilor, valorilor si garantiilor existente este foartediscutabila fiind practic neprotejate sau protejate intr-o micamasura de valoarea realizabila a garantiei lor.

    5. Credite clasificate drept pierderi: nu pot fi restituite bancii.In functie de categoria de credite se poate aplica si un sistem de

    ierarhizare a dobanzii, astfel: Pentru credite performante: dobanda normala; Pentru credite in observatie: o dobanda cu 3 puncte peste ceanormala; Pentru credite substandard: o dobanda cu 5 puncte peste ceanormala;

    40

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    41/78

    Pentru credite incerte: o dobanda cu 10 puncte peste dobandanormala.

    CAPITOLUL V

    INTRODUCERE IN PROBLEMATICA ANALIZEI DATELOR

    Cunoasterea stiintifica in domeniul activitatilor de constituire a portofoliului de credite in cadrul unei banci presupune o complexa siriguroasa analiza cantitativa a fenomenelor si proceselor care fac obiectulcercetarii.

    Principiile, criteriile, metodele si instrumentele utilizate in activitateade creditare cunosc o mare varietate si sunt diferentiate in functie de natura,de caracteristicile particulare ale debitorului, de specificul domeniului decare apartine acesta.

    Activitatea de creditare, ca orice activitate economica, si miscarea sain timp si spatiu, are o caracteristica care o face sa se deosebeasca esential defenomene si procese specifice altor domenii de activitate.

    Aceasta caracteristica este data de faptul ca manifestarea la nivelobservabil a indicatorilor caracteristici firmelor care solicita credite, esteextrem de complexa si imbraca o varietate deosebit de mare de forme,fiecare categorie solicitatoare existand sub forma multiplicata pe o scarafoarte mare.

    Proprietatea de multiplicictate la o scara foarte mare pe care o au

    existenta si manifestarea fenomenelor economice si sociale este cunoscuta inliteratura de specialitate sub numele de cracter de masa al fenomenelor siproceselor economico sociale.

    Formele sub care se manifesta fenomenele economice si sociale apar,de regula, ca o amalgamare de aspecte esentiale si neesentiale , legate directsau indirect de continutul fenomenului, de ceea ce este esential si stabil incomportamentul acestuia, fiind caracterizate in timp, cel putin la suprafata,de un grad relativ ridicat de instabilitate.

    Partea consistenta, semnificativa si stabila a unui fenomeneconomico-social este, de obicei ascunsa de aceastamultitudine demanifestari, astfel incat cunoasterea acesteia nu se poate face decat rareori

    prin observare directa, fiind necesar, de cele mai multe ori, un extrem decomplex demers logic in cadrul caruia se urmareste eliminarea a ceea ce esteaccidental, conjunctural, neesential si nesemnificativ in manifestarea

    41

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    42/78

    fenomenului, retinandu-se ceea ce este trainic, cu caracter de regularitate,esential si semnificativ.

    Complexitatea deosebita ce insoteste manifestarea fenomeneloreconomico-sociale si a transformarilor acestora in timp si spatiu este o

    caracteristica a domeniului economico-social si are drept cauze omultitudine de factori a caror specificitate tine tot de acest domeniu.FACTORUL SUBIECTIV IN LUAREA DECIZIEI DE CREDITAREUnul din factorii care determina complexitatea ridicata a manifestarii

    fenomenelor de creditare, este dat de faptul ca miscarea fenomeneloreconomice si sociale este rezultatul intersectiei unor influente de naturaobiectiva cu influente de natura subiectiva.

    Implicarea factorului subiectiv in activitatea de creditare are loc submai multe forme, dupa cum este prezentat in continuare.

    In primul rand, activitatea de creditare, ca orice fenomen economic si

    social nu este altceva decat insasi manifestari directe sau indirecte alecaracteristicilor, comportamentelor, actiunilor si obiectivelor factoruluiuman.

    In al doilea rand, factorul uman este principala resursa a activitatiloreconomice si sociale, ea conditionand, mai mult decta orice altceva,desfasurarea oricarui proces economic si social. Activitatea de acordare acreditelor este in fond determinata de nevoia de finantare a diferitilor agentieconomici (producatori si consumatori), care apeleaza astfel la surplusul deresurse financiare colectat de diferite institutii financiar bancare. In

    alcatuirea acestor fenomene se regasesc in mod obligatoriu actiuni sicomportamente subiective, proprii factorului uman.In al treilea rand, orientarea si sensul evolutiei acivitatilor de creditare

    reprezinta, efectul unor decizii constiente, dar subiective si conjuncturale,ale oamenilor, intreaga activitate economico-sociala fiind o activitateconstienta si dirijata.

    In al patrulea rand, finalitatea desfasurarii activitatii de finantare adiferitor nevoi financiare prin creditare sunt subordonate necesitatilor,asteptarilor, dorintelor, aspiratiilor si scopurilor, de asemenea subiective,

    proprii oamenilor.

    SIMPLIFICAREA SPATIULUI CAUZAL IN ACTIVITATEA DECREDITARE

    Comparand diferite modele folosite in cadrul sistemului bancarromanesc pentru acordarea de credite, se pot remarca cu usurinta folosireaunui numar diferit de indicatori si parametri, fiecare cu pondere mai mare sumai mica in luarea deciziei efective de acordare a creditului.

    42

  • 8/2/2019 Gestionarea Creditelor Bancare

    43/78

    Utilizarea nerationala a acestor indicatori este evidenta, mai ales caurmare a existentei unui numar foarte mare de credite neperformante in

    portofoliul unor banci.De aceea, apare ca absolut necesara introducerea unui sistem care sa

    optimizeze activitatea de creditare. Pentru aceasta vom folosi in primul randaparatul matematic dat de analiza de date, urmand ca, ulterior, sa cream unsistem informatic care sa preia o parte din sarcinile decidentului uman. Acest

    program ar avea ca principala trasatura, posibilitatea de a invata din greseli,si nu in ultimul rand, de a evita situatia de neperformanta specificasistemului bancar romanesc actual.

    In analiza multidimensionala a datelor furnizate de indicatorii deperformanta ai solicitatorilor de credite, apare frecvent necesitatea de aobtine o reducere, o simplificare informationala a cauzalitatii investigate.

    Una dintre cele mai performante tehnici statistico-matematice,

    deosebit de eficienta in rezolvarea problemelor legate de simplificareainformationala a legaturilor cauzale complexe si de necesitatea evidentieriiunei structuri simple si clare a dependentei, este cea cunoscuta sub numelede analiza componentelor principale.

    Ca tehnica de analiza multidimensionala, analiza componentelor principale este folosita, in cele mai multe cazuri, pentru reexprimareavariabilitatii continute in observatiile unui numar semnificativ mai redus devariabile, variabile numite componentelor principale.

    NECESITATEA SIMPLIFICARII SPATIULUI CAUZAL

    Demersul stiintific implicat in cadrul acestei analize a indicatorilor deperformanta, include, ca o etapa importanta a sa, o detaliata investigare alegaturilor functionale dintre variabilele explicative, variabile ce seconsidera a defini un anumit spatiu de cauzalitate.

    Legaturile functionale dintre variabilele explicative pot fi evidentiate prin intermediul definirii unei structuri a dependentei acestor variabile(indicatorii de performanta) si masurate, de obicei, cu ajutorul coeficientilorde covarianta s