Cap

Liceul Tehnologic Anghel Saligny Galati

Proiect

pentru examenul de absolvire a invatamantului postliceal

SCOALA DE MAISTRI

Calificarea: MAISTRU MECANICTEMA: MECANISME DE TRANSFORMARE A MISCARII ndrumtor, Absolvent,

Popescu Anita Vrabie George Teodor2013

CUPRINS

Nr. crt.CapitolNr. pagina

1ARGUMENT3

2CAP. 1. NOTIUNI GENERALE 4

3CAP. II MECANISME PENTRU TRANSFORMARE A MISCARII9

4CAP.III. CALITATEA SI MENTENANTA SISTEMELOR MECANICE23

5CAP.IV NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA30

6BIBLOGRAFIE38

Argument Sistemul mecanic - un sistem de elemente care interacioneaz pe principii mecanice, pentru a indeplini o functie sau o lege de miscare.

Aceasta lucrare trateaza acele mecanisme care modifica, transforma tipul de miscare, pentru a obtine miscarea necesara pentru a indeplini o functie mecanica.

In primul capitol va fi prezentata importanta utilizarii mecanismelor in constructia de masini unelte, aceasta se rasfrange in general si in celelalte industrii, deoarece aceste sisteme mecanice sunt utilizate in toate domeniile mecanice sub o forma constructiva sau alta.

Tot in acest capitol va fi facuta si o prezentare generala a sistemelor mecanice, a elementelor constitutive a sistemelor mecanice, a parametrilor ce caracterizeaza aceste sisteme.In capitolul II. sunt prezentate intr-un mod mai particular fiecare clasa de sisteme mecanice care servesc la trasformarea miscarii, in functie de tipul de transformare pe care il executa si anume:

- transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie rectilinie continua;

- transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie rectilinie-alternativa;- transformarea miscarii de rotatie continua in miscare de rotatie intermitenta;

- transformarea miscarii de rotatie intr-o lege de miscare particulara.

Toate aceste sisteme sunt prezentate in aceasta lucrare cu principiul de functionare, elemente componente, material de executie si pentru anumite mecanisme conditii speciale de montaj.

In capitolul III. au fost abordate notiuni care definesc calitatea si fiabilitatea sistemelor mecanice precum si notiuni generale de intretinere, revizie si reparatii ale acestor sisteme.

Normele de tehnica a securitatii si sanatatii in munca sunt prezentate in capitolul IV. cu cateva extrase mai particulare pentru fiecare domeniu de aplicabilitate.

Cap.I Notiuni generaleI.1 Importana utilizrii mecanismelor nconstrucia mainilor-unelte

n industria constructoare de maini se realizeaz, prin procedee de prelucrri mecanice, produse necesare diferitelor domenii ale tehnicii, cum ar fi: industria de electrotehnic i mecanic fin, industria de automobile, energetic-nuclear, construcii metalice i utilaj tehnologic, construcii aero-spaiale, etc. Tehnologia prelucrrii mecanice prin achiere se ocup cu aplicarea tiinific a proceselor de prelucrare a pieselor, prin ndeprtarea surplusului de material sub form de achii, n vederea obinerii unor produse de nalt nivel tehnic i la un cost minim.

Operaia de prelucrare mecanic prin achiere se realizeaz cu ajutorul mainilor-unelte.

Maina-unealt este o main de lucru echipat cu scule i dispozitive necesare pentru realizarea operaiilor de prelucrare prin achiere.Din categoria mainilor-unelte fac parte: strunguri de diferite tipuri, maini de frezat, rabotat, mortezat, maini de rectificat, maini de gurit, maini de alezat, etc.

n general, o main-unealt se compune dintr-o serie de mecanisme i organe specifice mainilor-unelte (batiuri, ghidaje, arbori, axe, lagre, cuplaje, etc.) care face posibil realizarea ciclului de prelucrare prin achiere .Condiiile tehnologice de prelucrare a pieselor prin achiere au condus la realizarea unui numr de tipuri de maini-unelte cu micarea principal de rotaie.).

n general, mainile-unelte sunt acionate de motoare electrice care asigur micarea de rotaie la intrarea n cutia de viteze, turaia micrii putnd fi variat n limite foarte strnse (una, dou, trei i mai rar patru turaii). Aadar, apare necesar existena n schema cinematic a mecanismelor pentru transmiterea micrii de la motorul electric la axul principal i pentru schimbarea turaiilor n scopul lrgirii domeniului de utilizare al turaiilor la axul principal al mainilor-unelte.

Utilizarea unui anumit tip de mecanisme, n construcia mainilor-unelte, este influenat de o seam de factori care in de utilizarea mainii-unelte, de economicitatea soluiei, de avantajele i dezavantajele pe care le prezint fiecare tip de mecanism n parte.n afara mecanismelor mecanice la mainile-unelte moderne se extinde tot mai mult folosirea mecanismelor electrice, electronice, hidraulice i pneumatice care prezint unele avantaje, ca: randament ridicat, posibiliti largi de automatizare, eliminarea zgomotelor, manevre uoare, etc. Mecanismele pneumatice au o utilizare mai restrns n special la mainile-unelte portabile.

Din categoria mecanismelor destinate mainilor-unelte se disting:- mecanismele de transformare a micrii de rotaie n micare de translaie (continu sau intermitent);- mecanismele de transformare a micrii de rotaie continu n micare de rotaie intermitent;- mecanismele de transmitere a micrii de rotaie de la arborele de ieire al motorului la axul principal (realizeaz legtura dintre sursa de energie folosit i mecanismele de lucru);- mecanismele pentru variaia continu sau discret (n trepte) a turaiilor (mecanisme variatoare de turaii folosite la construcia cutiilor de viteze i a cutiilor de avansuri);- mecanismele pentru inversarea sensului de micare (inversarea micrii de rotaie).

Mecanismele sunt sisteme tehnice ale caror elemente au miscari determinate si periodice; daca se imprima miscare de catre un element numit conducator fata de un element fix (piesa de baza a masini). Ele au ca scop transmiterea sau transformarea miscarii. Dupa felul transmiterii miscarii intre elementele conducatoare si cele conduse se deosebesc trei cartegorii de mecanisme:

a) transmiterea se realizeaza prin contact direct (exemplu: roti dintate, roti cu

frictiune, etc.) ;

b) transmiterea are loc prin elemente flexibile ( exemplu: transmisia prin curele,

lanturi, etc.)

c) pentru transmitere se folosesc legaturi rigide ( exemplu: ansamblul biela

manivela, etc.)I.2 Notiuni generale despre transmisii mecanice

Organele de masini sunt piese (eventual ansambluri de piese), avand rol functionar unitar care intra in compunere organica-structurala a oricaror masini, agregate, mecanisme sau dispozitive. Avand rol functional bine determinat, fiecare organ de masina poate fi analizat, proiectat si executat separat, considerandu-l independent ca solicitare si uzare cu celelalte organe cu care se asambleaza.

Performantele functionale si tehnice ale oricarei masini depind de doi factori principali:

conceptia proiectantului care elaboreaza schema de principiu a viitoarei masini;

insusirile calitative ale fiecarui element structural ale fiecarui element.

Primul factor poate fi asigurat printr-o temeinica pregatire teoretica si practica de specialitate a proiectantului. Al doilea factor demonstreaza ca performanta si siguranta in exploatarea masinii, durabilitatea si fiabilitatea sa sunt hotarate de calitatea fiecarui organ component. Pentru aceasta, organele de masini trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii de baza:

Sa corespunda integral scopului functional pentru care se construiesc;

Sa fie simple si sa prezinte siguranta in exploatare, sa reziste solicitarilor la care sunt supuse;

Sa asigure durata de functionare necesara in raport cu scopul, calitatea materialelor si a tehnologiei de executie;

Prelucrarea fara dificultati si interschimbabilitatea, pe cat posibil.

Rezistenta propriu-zisa, rigiditatea, rezistenta la uzare si rezistenta la temperatura sunt caracteristici ale materialelor ale organelor de masini, care le mentin la o anumita capacitate de a rezista si de a functiona in diferite conditii. Prelucrarea fara dificultati deosebite ca si interschimbabilitatea sunt, deasemenea, insusiri de baza caracteristice multor organe de masini cu rol functional deosebit.

Marea diversitate de forme si dimensiuni permite gruparea organelor de masini dupa o serie de criterii dintre care mai importante sunt cele constructive si cele functionale.

Constructiv, organele de masini se grupeaza in:

organe simple (pene, nituri, suruburi, arcuri, osii si arbori, roti etc.) si

organe complexe (lagare, rulmenti, ambreaje, vane, etc.).

Organul complex se caracterizeaza printr-un ansamblu de piese elementare care numai in totalitatea lor pot indeplini un rol functional unitar.

Dupa rolul functional, organele de masini se grupeaza astfel:

Organe pasive (nituri, stifturi, pene, arcuri, suruburi de fixare, etc.) care nu contribuie in mod direct la transmiterea, la realizarea sau la transformarea mecanica a miscarii, ci doar la asamblarea elementelor;

Organe active (suruburi de miscare, roti dintate, arbori, manivele, biele, lanturi de transmisie, etc.) care, in functionare, au rolul de transmitere sau de transformare a miscarii.

In ceea ce priveste standardizare este activitatea tehnico-stiintifica organizata pentru stabilirea terminologiei tehnice, a unor conventii de reprezentare, metode optime de calcul, executie, exploatare si intretinere a masinilor. Actiunea de standardizare se desfasoara la nivel national si international.

In tara noastra, activitatea de standardizare este coordonata de Institutul Roman de Standardizare. Aceasta institutie colecteaza proiectele de standarde de la niveluri inferioare, le definitiveaza si le supune legiferarii. Ca urmare rezulta un act normativ avand denumirea simbolica de SR . Actiunea de standardizare internationala si de largire a sferei de aplicare a standardelor este mai cuprinzatoare prin numarul tarilor participante.

Activitatea respectiva este coordonata de Organizatia Internationala de Standardizare, care este ISO. Toate tarile cu industrie constructoare de masini dezvoltate intr-un animit stadiu desfasoara o laborioasa activitate de standardizare. Problemele de standardizare si tipizare sunt diverse. Aceste probleme pot cuprinde referiri sistematice legate de: forma, dimensiuni, terminologie, indicatii de calcul, caracteristici mecanice ale materialelor, etc.

Unificand caracteristicile dimensionale, ale formei constructive si cele calitative ale pieselor, standardizarea creeaza conditiile necesare realizarii interschimbabilitatii organelor de masini.

Interschimbabilitatea este definita prin insusirile calitative ale pieselor unei multimi de a fi schimbate prin asamblare cu oricare din piesele altei multimi identice, prin respectarea integrala a conditiilor functionale ale sistemului tehnic din care fac parte. Interschimbabilitatea se realizeaza prin asigurarea urmatoarelor conditii specifice de baza:

Stabilirea judicioasa a tolerantelor pieselor interscmbabile;

Folosirea masinilor capabile sa asigure in mod sistematic precizia formei si a dimensiunilor piesei respective;

Utilizarea materialelor cu proprietati calitative standard;

Asigurarea pieselor de rezerva interschimbabile.

Asigurarea interschimbabilitatii permite inlocuirea rapida a pieselor uzate, fara a fi supuse niciunei prelucrari suplimentare. Ca urmare prin organul de masina interschimbabil inlocuit se restabilesc performantele initiale ale ansamblului. De exemplu, rulmentul uzat dintr-un lagar poate fi inlocuit intr-o perioada de timp minima, cu orice rulment nou de acelas tip si dimensiune fara nici o prelucrare suplimentara. Performanta lagarului masinii respective este astfel restabilita. Stagnarea mersului masinii respective, deci pierderile de productie sunt minime, deoarece interschimbabilitatea rulmentului respectiv reprezinta o solutie tehnica optima.

Simplitatea constructive, posibilitatea transmiterii continue la distante variate, functionarea silentioasa, capacitatea de amortizare a vibrtiilor si siguranta in functionare sunt caracteristici spre care tinde perfectionarea continua a transmisiilor mecanice.

Dupa contactul dintre elementele care transmit miscarea, transmisiile mecanice sunt de doua feluri:

Transmisii directe (contactul este direct), cum ar fi: transmisii roti de frictiune, transmisii roti dintate, transmisii cu surub-piulita, transmisii prin came, mecanisme cu clichet, etc.

Transmisii indirecte (miscarea se transmite prin intermediul unor elemente intermediare) , cum ar fi: transmisii cu lant, transmisii prin curele, transmisii prin cablu, etc.

In functie de modificarea sau nu a miscarii si valoarea acesteia, transmisiile sunt:

Transmisii mecanice pentru transmiterea miscarii , in acest caz miscarea se transmite fara nicio modificare;

Transmisii mecanice pentru transmiterea si transformarea miscarii, in acest caz se modifica felul miscarii transmise sau valoarea acesteia.

Transformarea miscarii poate fi:

Cantitativa, acestea transforma miscarea sub un anumit raport de transmitere diferit de zero

Calitativa , acestea transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie sau invers.

Cele mai intalnite transmisii mecanice sunt transmisiile cu roti dintate.

I.3 MECANISME DE TRANSMISIE

Rolul functional al transmisiilor mecanice:

- transmit si adapteaza miscarea la necesitatile blocului de lucru;- trebuie sa asigure transmiterea energiei mecanice cu randament cat mai mare si cu adaptarea vitezei sistemului de antrenare la viteza masinii de lucru.

Parametri principali ai unei transmisii mecanice:

Puterea de transmisie;

Raportul de transmisie: i raportul dintre turatia de intrare si turatia de iesire Turatia maxima: (max Randamentul: (t raportul dintre puterea de iesire si puterea de intrare in sensul transmiterii miscarii.Mecanisme folosite la alctuirea lanurilor cinematice:

simple

de reglaj a turatiei

pentru transmiterea micrii

de inversare a sensului de rotaie

pentru transformarea micrii

Orice sistem de actionare este un ansamblu format din:

Echipament de comanda;

Masina de forta;

Mecanism de transmitere a miscarii;

Masina de lucru.

Transmisiile prin cablu, curele si lant fac parte din categoria mecanismelor de transmitere a miscarii cu modificarea sau nu a turatiilor.

In general aceste transmisii fac legatura intre masina motoare (motorul de actionare), mecanismul de reglare a turatiei (in cazul cand este necesar ) si masina de lucru.

Figura 1. Schema bloc a unui sistem de acionare.

Raportul de transmitere.

Transmisiile mecanice sunt caracterizate prin raportul de transmitere a

micrii i prin randamentul energetic:

n1 D2i = -------------- = ---------------

n2 D1unde:

D1 D2 = diametrele rotilor transmisiein1si n2= turatiile la intrarea si turatia la iesire

I.4 Mecanisme pentru transformare a miscarii

1. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE IN MISCARE RECTILINIE CONTINUA:

Mecanismul surub piulita

Mecanismul pinion- cremaliera

2. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN MISCARE RECTILINIE ALTERNATIVA:

Mecanismul biela- manivela

Mecanismul cu culisa oscilanta

3. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN MISCARE DE ROTATIE INTERMITENTA:

Mecanismul cu clichet

Mecanismul cu cruce de Malta

4. ALTE MECANISME:

Mecanisme cu came

Cap.II Mecanisme pentru modificare a miscariiII.1 TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE IN MISCARE RECTILINIE CONTINUA:

Mecanismul surub piulita

Notiuni generale

Mecanismele surub-piulita sunt folosite pentru transformarea miscarii de rota-tie in miscare de translatie.

Filetul, ataat piesei cuprinztoare i celei cuprinse, prin geometria sa caracteristic,permite cuplei elicoidale dou micri simultane - rotaie i translaie - ntre care exist ostrict relaie cinematic: la o rotaie complet, deplasarea axial este egal cu mrimeapasului filetului. Dac la asamblrile filetate aceast caracteristic este legat de montajulasamblrii, la transmisiile mecanice de tip urub-piuli ea definete o lege de micare.

Datorit simplitii constructive, mecanismele urub-piuli au fost adesea folosite ncondiiile n care n lanul cinematic se impunea transformarea micrii de rotaie ntr-omicare de translaie, cu caracteristici cinematice legate strict de cele ale elementuluiconductor. Transmiterea sarcinilor mari, n condiiile realizrii tehnologice relativ simple aelementelor componente, cu respectarea condiiei de autofrnare, sunt alte atuuri pentruutilizarea acestor mecanisme. Randamentul mic al cuplei elicoidale impune folosirea cuprecdere a acestei cuple la mecanisme acionate manual, ntlnindu-se ns i n sistemul de acionare a mainilor unelte, preselor cu urub etc. Pentru mrirea randamentului, frecarea de alunecare a fost nlocuit cu frecarea de rostogolire, obinndu-se astfel mecanismele cu uruburi cu bile, cu o tehnologie de execuie mult mai pretenioas i deci mai scump, acestea necesitnd i un dispozitiv de frnare, deoarece condiia de autofrnare nu mai este ndeplinit.

Avantaje:

-obtinerea unei miscari lente concomitent cu o crestere a fortei;

-capacitate portanta mare n cazul unor dimensiuni de gabarit mici ;

-simplitate constructiei si a executiei;

- posibilitatea obtinerii unei precizii inalte a deplasarilor.

Dezavantaje:

-pierderi prin frecare ;

-randament scazut la viteze mari.

Domenii de utilizare :

-prese cu surub (fig 1)

-masini unelte ;

-deplasari de reglaj (fig 2) ;

-micrometre (deplasari precise de divizare fig 3);

-cricuri (ridicarea sarcinilor fig 4).

Cerinte constructive si recomandari de utilizare

-filete cu pas fin (pentru deplasarile de precizie mare ) ;

-filete cu profil dreptunghiular;

-filete cu pas mare, n cazul conditiilor grele de lucru (mediu cu impuritati, solicitari importante).

Variante constructive

Din punct de vedere constructiv, piulitele pot fi realizate in doua variante:

a) piulita fixa (cricurile);

b) piulita de translatie (dispozitivele de deplasare a carucioarelor la strungurile paralele).

Mecanismele de ridicat (cricurile) au n componena lor cuple elicoidale de tip urub-piuli. Formele constructive ale cricurilor depind att de modul de ridicare a sarcinii ct i de modul de acionare a acestora.

Constructie telescopica cu doua cupluri surub piulita pentru marirea cursei .

Suruburi cu filet diferential (cu doua filete cu acelasi sens, nsa cu pasi diferiti). La o singura rotatie a surubului, ansamblul mobil se deplaseaza cu o distanta egala cu diferenta dintre pasii filetelor, diferenta care poate fi foarte mica ;

Transmisii la care miscarea prin frecare de alunecare este nlocuita cu frecarea prin rostogolire (fig 5).

Transmisii cu doua tije cu filete diferite (fig 6);

Transmisii deschise cu o singura tija si filet dreapta stnga (fig 7).

Materiale de constructieSuruburile se executa din oteluri rezistente la uzura: OLC45, OLC50, OSC 10, 40MoC11. Piulita este realizata din bronzuri sau fonte antifrictiune.Mecanismul pinion cremaliera

. Mecanismul cu roat dinat i cremalier este unul dintre cele mai simple din punct de vedere constructiv, fiind compus dintr-o roat dinat angrenat cu o cremalier.

Mecanismul este compus dintr-o roat dinat 1, care angreneaz cu ocremalier 2, prins de maina-unealt sau de un organ al acesteia 3. Dup semnul de rotaie al roii se obine cel al micrii rectilinii. Uneori, roata dintata se nlocuieste cu un melc (surub), rezultnd mecanismul melc cremaliera.

Fig.8 mecanism pinion-cremalieraMateriale:

Cremaliera:

otel forjat de sectiune dreptunghiulara.Roata dintata :

-oeluri nedurificate- caz n care duritatea flancurilor este egal cu duritatea miezului, fiind mai mic de ~ 350 HB. n acest caz oelul este supus unui tratament termic de mbuntire sau normalizare.

-oeluri durificate- caz n care duritatea flancurilor (mai mare de ~50 HRC) este mult mai mare dect duritatea miezului (mai mic de~ 350 HB). Aceast diferen de duritate se obine prin aplicarea unortratamente de durificare superficial: cementare ,nitrurare ,clire prin inducie sau clire cu flacr.

Utilizari:

n cazul masinilor unelte;

constructia sistemelor de directive;

constructia aparatelor de laborator (microscoape);

cricuri;

masini tipografice.

Conditii de montaj (fig. 9)

-dreapta primitiva AA a cremalierei sa fie tangenta la cercul primitiv de raza R al rotii dintate cu care angreneaza ;

-sa se respecte distanta dintre axa rotii dintate si cremaliera n timpul deplasarii;

-sa se asigure paralelismul dintre axa rotii dintate si axa dintilor cremalierei.

II. 2. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN MISCARE RECTILINIE ALTERNATIVA:

1. Mecanismul biela- manivela

Mecanismele biela-manivela sunt utilizate pentru a transforma miscarea de translatie ( obtinuta prin energia cinetica a aburului sub presiune sau a gazelor de explozie in cazul motoarelor cu ardere interna) in miscare de rotatie, sau de transformare a miscarii de rotatie in miscare de translatie ( cazul compresoarelor sau a pompelor cu piston ). Variante constructive :

-dezaxat, avnd axa de rotatie a manivelei deplasata cu excentricitatea "e"

fata de directia ghidajului;

-axat, atunci cnd excentricitatea este nula.

Elemente constructive:

1 - piston ;

2 tija pistonului ;

3 cap de cruce ;

4 glisiere ;

5 cilindru ;

6 biela ;

7 manivela arborelui cotit ;

8 lagare ;

9 volant ;

10 segmenti.

Elementele pot fi grupate n elemente fixe si elemente mobile . Elementele mobile sunt :

-pistonul ;

-biela ;

-manivela.

Elementele fixe :

-cilindrul ;

-lagarul de pe batiul masinii.

n figura 11 este prezentat mecanismul biela manivela de la o masina cu abur:

1 cilindru;

2 tija pistonului;

3 cap de cruce;

4 volant;

5 glisiera;

6 biela;

7 biela;

Biela

Rol functional: asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit (prin fusul maneton), transformind astfel miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie la nivelul arborelui cotit sau invers.Materiale: materiale rezistente la oboseala si cu rezistenta mare la rupere :

OL 50 B,OL 60 B,

OLC 35, OLC 45,

oteluri aliate cu Cr, Ni,Mo.

Solicitarile la care sunt supuse bielele :

-flambaj ;

-compresiune ;

-ncovoiere ;

-oboseala.

Pistonul Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor.Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare, eloxare) cu un strat poros ce retine uleiul. Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru asigurarea deplasarii libere a pistonului in cilindru. Acest joc produce eventuale "batai" la rece (daca este prea mare) sau "gripari" la cald (daca este prea mic). Constructiv, se folosesc diverse solutii pentru micsorarea acestui joc pina la valoarea minima posibila, ca: executarea de taieturi pe manta, incorporarea de placute din otel sau otel invar in umerii pistonului Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de 0,03 0,06mm. Forma pistonului este tronconica, cu diametrul mai mic in partea capului, pentru ca dilatarea este mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii. Astfel, in timpul lucrului, pistonul va capata o forma cilindrica, iar solicitarile vor fi repartizate uniform.

Capul pistonului are diferite forme: plata, concava sau convexa, convexa profilata, concava profilata, cu adincitura.

Dupa prelucrare, pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusiv alezajul boltului) si dupa greutate, neadmitindu-se la acelasi set diferente mai mari de 5g intre ele. Ele poarta un marcaj pe cap, de care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri. Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului, pe grupe de dimensiuni cu aceleasi tolerante, formand seturi complete. La unele pistoane, alezajul pentru bolt este decalat spre stanga axei cilindrului, in sensul opus celui de rotatie pentru reducerea cuplului de basculare a pistonului si micsorarea batailor lui pe cilindru. Corpul pistonului este prevazut cu 2-3 canale pentru segmentii de compresie si un canal pentru segmentul de ungere, care are si orificii pentru scurgerea uleiului raclat de pe cilindrii.

Pistonul (fig 13)

Segmentii . Segmentii sunt piesele inelare care, datorita elesticitatii lor apasa asupra cilindrului, asigurind etansarea cu pistonul. Se monteaza in canalele din zona port segment si sunt: de compresie, cu rol de etansare intre piston si cilindru, si de ungere (raclori), pentru razuirea si evacuarea excesului de ulei de pe peretii cilindrilor.

Se confectioneaza din fonta aliata, iar cei de ungere pot fi din tabla de otel, in forma de U, cu fante tip U-Flex, bronzuri, materiale nemetalice. La montaj, segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un unghi ce depinde de numarul segmentilor) pentru a evita pierderile de compresie.

Boltul pistonului

Boltul pistonului face legatura articulata intre pistonul si biela, fiind solicitat la incovoiere si flambaj.

Boltul are forma tubulara, cilindrica (uneori inegala) si se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon caruia i se aplica tratament termic de cementare si calire superficiala CIF, iar pentru obtinerea unei suprafete netede se rectifica. In acest fel, suprafata exterioara devine dura, rezistenta la uzare, iar miezul, moale si tenace, rezistent la socuri. Se admite conicitate si ovalitate de 0,003mm. Are un regim termic de lucru ridicat (80-1000C) si conditii de ungere dificile; ungerea se face prin stropire cu uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul din corpul bielei.

Inainte de montare, pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciale (pentru evitarea tensiunilor interne), dupa care boltul se preseaza. Jocul sau stringerea la montare intre bolt si piston sau biela este foarte mic-0,002-0,008mm; la cele fixe in piston exista stringere de 0,02...-0,04mm.

Capul de cruce

Rol: face legatura intre tija pistonului si biela.Se utilizeaza la compresoarele mari.Materiale: fonta, otel.

2. Mecanismul cu culisa oscilanta

Mecanismul cu culisa oscilanta transforma miscarea circulara a elementului conducator, n miscare de translatie alternative a elementului condus.

Constructie:

1.manivela

2.piatra de culisa

3.culisa

4.A0,B0,B. articulatie

5 piulita

Principiul de functionare

Piatra de culisa 2 primeste miscarea de la o coroana dintata si executa o miscare circulara uniforma n jurul articulatiei A0, prin intermediul manivelei 1. Culisa 3 este antrenata de piatra de culisa 2 si oscileaza la un capat n jurul articulatiei B0, iar cu celalalt pune n miscare elementul condus C. Acesta va realiza miscarea principala (C este o piulita a carei miscare de rotatie este transformata n miscare de translatie de un surub cu care este conjugata). Variante constructive principale :

a) mecanismul manivela culisa oscilanta (ex. mecanismele seping)

b) mecanismul manivela culisa rotativa (ex. motoarele cu cilindri rotativi)

n prima varianta cele doua pozitii extreme ale culisei sunt simetrice, culisa avnd o miscare oscilanta.

n a doua varianta, culisa se roteste permanent n acelasi sens.

II. 3. TRANSFORMAREA MISCARII DE ROTATIE CONTINUA IN MISCARE DE ROTATIE INTERMITENTA

1. Mecanismul cu clichet Acest mecanism este utilizat fie pentru transformarea miscarii de oscilatie a elementului conducator in miscare de rotatie sau de translatie intermitenta a elementului condus, fie pentru impiedicarea miscarii intr-un sens a elementului condus.

Mecanismul cu clichet se compune din:

element condus - roata dintata, roata neteda, bara dintata;

clichet - poate transmite miscarea sau poate fi utilizat ca element de fixare.

Ca solutii constructive, mecanismele cu clichet pot fi:

- cu elemente dintate;

-cu elemente cu frictiune.

Dupa numarul de clichete, aceste mecanisme pot fi:

- cu un clichet;

-cu doua sau mai muIte clichete.

Dupa modul in care are loc cuplarea, mecanismele cu clichet pot fi:-mecanisme cu cuplare interioara;

-mecanisme cu cuplare exterioara;

-mecanisme cu cuplare frontal.

Mecanismele cu clichet sunt utilizate in regimuri de functionare la turatii mici datorita zgomotului pe care il produc in timpul functionarii pe directia neblocata. Un alt motiv al utilizarii la turatii mici este acela ca, la pornire si la oprire produc socuri. Daca totusi este absolute necesar sa fie utilizate la turatii mari, in timpul deblocarii parghia va fi ridicata de pe dantura rotii dintate cu ajutorul unui mecanism de ancora. Materiale utilizate.

Atat pentru roata de clichet cat si pentru clichet sunt utilizate oteluri cementate si calite 17 CD 7, 41 C 10, cu o duritate de pana la 45 52 HRC.

Pentru constructii mai putin solicitate se pot folosi si oteluri de calitate OLC45, OLC40. Mecanismele cu clichet au aplicatii ca:-relee de timp;

-mecanisme de ceasornic;-selectoare pentru central telefonice automate;

-mecanisme de comanda;

-mecanisme de blocare.

Clichetul este o prghie (1) articulata la un capat si care are celalalt capat profilat, astfel nct, patrunznd ntre dintii unei roti dintate (2) sa mpiedice rotirea acesteia ntr-un anumit sens (fig 15).

1.manivela

2.biela

3.balansier

4.batiu

5.roata cu dinti

6.clichet

7.clichet de blocare

Miscarea va fi fragmentata de clichetul (6) care se roteste liber n jurul unei articulatii solidare cu balansierul (3). Clichetul de blocare (7) este un element de siguranta mpotriva schimbarii sensului de rotatie n mod accidental. ntregul mecanism se sprijina pe elementul fix (4) batiu.

Se foloseste la unele mecanisme speciale de deplasare cu cursa foarte scurta. El este actionat pentru a mpinge un dinte si apoi, retragndu-se un pas, antreneaza urmatorul dinte, repetnd miscarea. n acest fel, roata dintata sau cremaliera se deplaseaza pas cu pas.

Deplasarea periodica realizata de aceste mecanisme poate fi reglata prin urmatoarele metode:-modificand unghiul de oscilatie;

-mentinand constant unghiul de oscilatie, dar modificand numarul de dinti al rotii dintate

2. Mecanismul cu cruce de Malta

Mecanismul cu cruce de Malta face parte din mecanismele de transmitere a miscarii de rotatie intermitenta. Din aceasta grupa fac parte mecanismele cu roti avand profilul danturat numai pe anumite portiuni ( transmisii cu elemente stelate) . Au forme constructive variate, adaptate cerintelor,folosite in constructia masinilor de calcul, a automatelor de control. In industria alimentara la masinile de dozaj, etc. Aceste mecanisme transforma miscarea de rotatie continua a elementului conducator intr-o miscare de rotatie cu oprire periodica a elementului condus.

In functie de pozitia elementului conducator si a elementului condus, mecanismele cu cruce de Malta pot fi:

-mecanisme cu cruce de Malta cu angrenare interioara;

-mecanisme cu cruce de Malta cu angrenare exterioara.

1.roata conducatoare 2.element condus (cruce de Malta) 3.arbore conducator 4.arbore condus (pe care se monteaza crucea de Malta) 5.canal radial A. zona decupata din roata conducatoare B. zona accesibila C. stift

Modul de functionare (fig 17) :

Roata conducatoare (1) se roteste cu o viteza unghiulara constanta.

Elementul condus (2) are forma crucii de Malta.

Roata conducatoare si crucea de Malta sunt montate pe arbori paraleli.

Elementul condus are 4 santuri radiale, dispuse la 90 n care intra pe rnd stiftul (C). Pentru fiecare deplasare a stiftului se obtine un sfert de rotatie a elementului condus (2).

Transmisia exterioara prin cruce de Malta se compune dintr-un element conducator si un element condus Elementul conducator este prevazut la extremitatea bratului cu un bolt care tine loc de dinte, numit si antrenor. Elementul condus este o roata care are z canale radiale.

Atunci cand elementul conducator se roteste, antrenorul intra in canalele radiale ale elementului si acesta se roteste. In momentul iesirii antrenorului din canal, discul acestuia vine in contact cu conturul sub forma de arc de cere al elementului, pe care il fixeaza intr-o anumita pozitie.

Materiale de executie.

Materialele folosite pentru antrenori sau role sunt otelurile Rul1 de calitate, avand HRC = 58-62. Suprafetele de lucru ale canalelor se executa din 41 C 10 calit pana la HRC = 45-50.

Mecanismul cu came

Notiuni generale

Mecanismele formate dintr-un element conducator, profilat numit cama, care transmite miscarea unui element cu miscare de translatie sau oscilatie, numit tachet, se numesc mecanisme cu cama.

Ele sunt folosite in toate domeniile de activitate (constructii de masini, industria textila, mecanica fina, masini unelte, masini de calcul, industria alimentara ) unde sunt necesare anumite legi de miscare cerute de procesul tehnologic sau de sistemele de mecanizare si automatizare.Structura mecanismelor cu came.

Un mecanism cu came este alctuit din urmtoarele elemente :

1. Cama care poate avea o micare de rotaie sau o micare de translaie ;2. Tachetul poate avea diverse forme constructive i poate executa micri de translaie sau de rotatie.

3. Rola sau galetul un element suplimentar, a crui prezen este opional. Rolul acestui element este de a micora pierderile prin frecare i de a reduce uzura elementelor n contact i nu n ultimul rand, de a realiza curbura minim a profilului camei n scopul asigurrii unghiurilor de transmitere a micrii;

4. Arc sau un element elastic care asigur prin for contactul dintre cam i galet sau dintre cama si tachet.

Analiznd funcionarea unui mecanism cu came, se pot evidenia mai multe faze sau etape. Reprezentarea grafic a succesiunii fazelor (etapelor) se numete ciclograma micrii i poate fi polar, cartezian sau sub form tabelar .

Unghiurile cu care se rotete cama se numesc unghiuri de faz i au urmtoarele semnificaii:-unghiul corespunztor fazei de ridicare (urcare) a tachetului;-unghiul corespunztor fazei de repaus (pauz) a tachetului;- unghiul corespunztor fazei de coborre a tachetului.

Avantaje :-posibilitatea obtinerii unor miscari foarte variate a tachetului;

-orice lege de miscare poate fi reprodusa pri profilarea tachetului;

-simplitate constructive a mecanismului;

-gabarit redus.

Dezavantaje ;

-uzura mare in punctele de contact tachet-cama, ce duce la modificarea legii de miscare;

-dificultati in prelucrarea cu precizie a profilului camelor;

-necesita elemente elastice pentru creearea presiunii tachet-cama.

.

n fig 18 mecanismul care transforma miscarea de rotatie a camei n miscare rectilinie alternativa verticala a tachetului.

n fig 19 mecanismul cu miscare de oscilatie a tachetului

n fig 20 mecanismul cu cama de translatie si tachet oscilant.

Materiale.

Camele se executa din otel-carbon de imbunatatire (OLC 45 OLC 607) sau din oteluri aliate carora l-i se aplica tratamente termice, pentru ca duritatea stratului superficial sa atinga nivelul de HRC 46-60. In cazul transmiterii de efoturi mici camele pot fi confectionate si din fonte, bronzuri sau materiale plastice.

Cap III

III.1 Calitatea si mentenanta sistemelor mecanice

Calitatea reprezint expresia gradului de utilitate a produsului, msura n care, prin ansamblul caracteristicilor sale tehnico-funcionale, psiho-senzoriale i economice, acesta satisface nevoia pentru care a fost creat i respect restriciile impuse de interesele generale ale societii privind eficiena social-economic, protecia mediului natural i social. Calitatea are un caracter complex, determinat de numrul mare de caracteristici sau de nsuiri pe care trebuie s le ndeplineasc produsul.

Pentru aprecierea sau evaluarea calitii se utilizeaz caracteristicile de calitate. Acestea, numite i criterii sau parametri de calitate, sunt proprieti cantitative sau calitative folosite pentru evidenierea cerinelor de calitate impuse produselor i/sau componentelor lor.

n industria constructoare de maini se utilizeaz mai multe tipuri de caracteristici de calitate: - tehnice;

- economice;

- psiho-senzoriale;

- de disponibilitate;

- cu caracter social.

Caracteristicile tehnice vizeaz acele nsuiri ale produsului menite s satisfac, ntr-un anumit grad, o utilitate. Acestea sunt proprieti fizico-chimice proprii structurii produsului, determinate de concepia constructiv funcional.

Caracteristicile tehnice se pot msura obiectiv, direct sau indirect, cu o precizie suficient, prin mijloace tehnice. Dintre caracteristicile tehnice, o importan deosebit o au precizia geometric sau dimensional a produsului respectiv, precum i precizia cinematic sau de micare.

Caracteristicile economice vizeaz aspecte de ordin economic ale producerii i ale utilizrii produselor. Acestea sunt exprimate printr-o serie de indicatori, cum sunt:

- costul de producie;

- preul;

- cheltuieli de mentenan;

- randamentul;

- gradul de valorificare a materiilor prime.

Caracteristicile psiho-senzoriale se refer la efectele de ordin estetic i ergonomie pe care le au produsele asupra utilizatorilor, prin form, culoare, grad de confort. Acestea sunt variabile n timp, iar aprecierea lor este influenat de factori subiectivi.

Caracteristicile de disponibilitate reflect aptitudinea produselor de a-i realiza funciile utile de-a lungul duratei lor de via. Aceste caracteristici sunt definite de dou noiuni fundamentale: fiabilitatea i mentenabilitatea. Fiabilitatea unui produs este capacitatea acestuia de a-i ndeplini funciile cu anumite performane i fr defeciuni un anumit interval de timp, n condiiile de exploatare date. Fiabilitatea este, prin urmare, o mrime care caracterizeaz sigurana n funcionare a unui sistem tehnic. ntre calitate i fiabilitate exist o strns legtur, fiabilitatea putnd fi considerat calitatea produsului extins n timp. Mentenabilitatea reprezint probabilitatea ca, n urma unei defeciuni, starea de bun funcionare s fie restabilit ntr-un interval de timp dat, adic produsul s poat fi reparat uor.

Exist dou noiuni care sunt legate de mentenabilitate, mai precis cea de mentenan i cea de disponibilitate.

Mentenana reprezint activitatea depus n vederea restabilirii capacitii de bun funcionare a produsului dup ce s-a produs o defeciune.

Disponibilitatea reprezint capacitatea unui sistem de a fi pus n funcionare ntr-un anumit interval de timp, dup ce s-a produs o defeciune.

Caracteristicile cu caracter social se refer la efectele generate de sistemele tehnologice de realizare a produselor, ct i la efectele produse de utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra siguranei i a sntii oamenilor.III.2 intretinerea si repararea a sistemelor mecanice Activitatea industrial, dar i activitatea curent efectuat n diferite uniti industriale necesit utilizarea unui mare numr de maini, utilaje i instalaii. Acestea trebuie s funcioneze la parametrii optimi, fr ntreruperi i fr a produce accidentri. Aceasta este, de altfel, condiia esenial a unei activiti de calitate.

n timpul funcionrii, mainile i instalaiile sufer procese de uzur ce pot afecta nu doar buna funcionare a acestora, dar pot avea consecine grave, cum ar fi erorile de prelucrare sau chiar accidentrile.

n momentul predrii utilajului sau a instalaiei ctre beneficiar, acestuia i se vor nmna o serie de norme i reglementri pentru a asigura funcionarea n parametri normali. Dintre aceste norme, menionm:

evitarea suprancrcrilor;

respectarea parametrilor de lucru;

respectarea condiiilor de montare, dar i asigurarea condiiilor optime de mediu;

respectarea intervalului de lucru, dar i de pauz specifice fiecrui utilaj sau instalaie;

deservirea utilajului i a instalaiei de ctre personal calificat;

curarea i ntreinerea corect;

ungerea pieselor n micare;

urmrirea continu a funcionrii, dar i verificarea parametrilor de funcionare;

respectarea graficului de ntreinere;

remedierea defeciunilor imediat ce acestea apar;

realizarea reparaiilor, dar i a ntreinerii de ctre personal calificat;

verificarea periodic a strii i a funcionalitii accesoriilor folosite.

ntreinerea este ansamblul de operaii ce vizeaz meninerea mainilor, a instalaiilor i a utilajelor n condiii normale de funcionare ntre dou reparaii consecutive, reducnd riscul apariiei ntreruperilor n funcionare.

Un important indice de calitate a unei maini este reprezentat de durata perioadelor dintre reparaii. Aceasta depinde de durata de serviciu a pieselor componente, dar i de modul de ntreinere i exploatare, precum i de calitatea reparaiei anterioare.

Lucrrile de ntreinere se pot executa:

a) permanent, de ctre personal de deservire;

b) periodic, de ctre personal calificat n acest sens.

Lucrri de ntreinere executate de personalul ce folosete utilaje

Pentru prevenirea uzurii, pstrarea duratei de exploatare, dar i a preciziei de prelucrare este necesar ca personalul ce folosete utilajul s realizeze o serie de operaii de ntreinere, dupa cum urmeaza:

a) supravegherea i curarea zilnic, sptmnal sau lunar trebuie s vizeze detectarea urmtoarelor semnale de alarm:

apariia zgomotelor anormale;

existena ocurilor sau a vibraiilor;

nclzirea prilor componente sau a ntregii instalaii;

apariia eventualelor jocuri n lagre sau angrenaje;

apariia eventualelor defecte n mbinri;

micorarea preciziei de prelucrare sau de exploatare.

b) reglarea funcionrii subansamblurilor i a pieselor componente, pentru eliminarea jocurilor i corecia preciziei, dar i pentru asigurarea parametrilor optimi de funcionare;

c) ungerea regulat a utilajului, conform prescripiilor din cartea tehnic, respectnd att calitatea lubrifiantului, ct i ciclul de completare sau nlocuire a acestuia;

d) remedierea imediat a defectelor, acolo unde este posibil, operaie care const n:

strngerea organelor de asamblare demontabil;

nlocuirea garniturilor;

nlocuirea pieselor uzate;

nlocuirea dispozitivelor sculelor auxiliare.

Dac se constat o uzur mare a componentelor mainilor i a utilajelor, dar i scderea peste limitele admise a preciziei de prelucrare, se oprete utilajul i se aplic reparaiile necesare.Lucrri executate de personalul de ntreinere

ntreinerea de ctre personalul specializat se face parcurgnd urmtoarele etape:

a) verificarea sistemului de rcire i ungere;

b) verificarea comportrii n exploatare a mainii;

c) reglri i demontri pariale ale subansamblelor care prezint importan n exploatare;

d) nregistrarea rezultatului verificrii n dosarul mainii, pentru a putea fi determinate cauzele uzurii, n scopul stabilirii tipului de reparaie necesar.

Personalul de ntreinere are obligaia de a efectua zilnic sau la anumite perioade de timp, fixate prin normative, verificri pentru stabilirea strii tehnice i a modului de funcionare a mainilor i a utilajelor. Prin aceast activitate, parametrii mainilor sunt pstrai n limite care asigur precizia de prelucrare i funcionare, se pot depista n timp util deficienele i anomaliile de funcionare, se previne agravarea lor, se evit apariia de avarii, crete gradul de siguran n exploatare i durata de funcionare.

Urmrirea i verificarea mainilor i a instalaiilor se face dup un program bine stabilit, corelat cu cerinele produciei.

Curarea sistemelor tehnice

Curarea este operaia de ntreinere care se realizeaz, frecvent att de lucrtorul care folosete maina, ct i de personalul specializat. Se execut n scop de ntreinere dar i nainte de reparaii.

Operaia poate fi executat n locurile n care funcioneaz maina sau n ateliere special amenajate pentru splare i curare. nainte de splare i curare, maina va fi oprit, iar n situaia n care substanele folosite sunt inflamabile se ndeprteaz orice surs deschis de foc. Instalaiile de rcire i ungere vor fi golite i se va schimba uleiul, n scopul ndeprtrii impuritilor.

Se vor demonta i cura cu regularitate:

sistemele de etanare;

filtrele instalaiilor de ungere;

filtrele instalaiilor de funcionare i de evacuare a reziduurilor;

suprafeele active de lucru;

sculele, dispozitivele i verificatoarele.

Reparaiile sunt operaii realizate n scopul remedierii defeciunilor aprute n timpul exploatrii unui utilaj.

Prin repararea unei maini se nelege refacerea gradului de precizie, nlocuirea i recondiionarea acelor piese ce prezint uzuri sau defecte pronunate. Maina reparat trebuie s aib aceleai caracteristici dimensionale, de aspect i precizie ca o main nou.

Prin eliminarea cauzelor care provoac defectri sau micorarea preciziei unei maini obinem:

reducerea cheltuielilor din cauza opririlor;

reducerea cheltuielilor din cauza reparaiilor;

mrirea intervalului de timp dintre reparaii;

reducerea numrului de rebuturi;

evitarea accidentrilor din cauza defeciunilor ivite.

Cauzele care duc la defectarea i distrugerea organelor de maini sau la o funcionare defectuoas sunt:

existena suprafeelor insuficient protejate, ele fiind supuse unei intense uzuri abrazive (masele mainilor de prelucrat prin achiere, ghidajele mainilor i ale utilajelor, instalaiile care lucreaz n mediu cu praf);

strivirea suprafeelor din cauza sarcinilor prea mari existente n timpul funcionrii;

oboseala materialelor;

coroziunea materialelor;

construcia, montajul, dar i reparaiile defectuoase (alegerea materialelor i a tratamentelor termice necorespunztoare, alegerea incorect a jocurilor i a ajustajelor, abateri de la dimensiunile prescrise, ungerea necorespunztoare);

montarea i reglarea incorect a mainii sau a utilajului;

existena i starea elementelor de siguran necesare limitrii distrugerii unor piese (limitatoare de curs, limitatoare de presiune, limitatoare de vitez, sisteme de nchidere-deschidere).Pentru buna desfurare a operaiilor de reparaii sunt necesare o serie de msuri tehnico-organizatorice, dintre care amintim:

elaborarea tehnologiilor de reparare;

stabilirea unor locuri n care se desfoar aceste activiti;

dotarea atelierelor de reparaii cu maini, aparate de msur i control adecvate;

utilarea atelierelor cu scule, dispozitive i maini-unelte de cea mai bun calitate;

utilarea acestor ateliere cu mijloace de ridicat i transport pentru piese grele;

existena mijloacelor de protecie mpotriva aciunii razelor solare, pe timp de var folosind perdele de protecie netransparente; pe timp de iarn este necesar protejarea mpotriva radiaiilor emise de instalaiile pentru nclzit, impunndu-se necesitatea de a evita apariia dilatrilor, ce provoac deformarea suprafeelor;

atelierele vor fi bine iluminate, iar la locul de munc se va avea n vedere ca lumina s vin lateral i nu de sus;

reparaiile vor fi efectuate numai de personal calificat;

personalul care realizeaz repararea trebuie s cunoasc cinematica, funcionarea i modul de manevrare a mainii, iar nainte de nceperea operaiilor de reparaii s studieze documentaia mainii (cartea mainii, desenele i documentele referitoare la construcia mainii);

locurile de munc trebuie s fie dotate cu scule i dispozitive potrivite activitii desfurate, iar acestea s se gseasc n perfect stare de funcionare i folosire;

aparatele i dispozitivele de msurare i control vor avea certificat de calitate din partea laboratoarelor de msurri, care s ateste c acestea sunt n bun stare de funcionare, garantnd totodat preciza msurtorilor.

Sistemele de reparaii reprezint forme standardizate ale reparaiilor, prin care este stabilit nivelul de reparaii necesare, dar i gradul i intervalul de timp de scoatere din funciune.

Prezentm, n cele ce urmeaz, aceste sisteme de reparaii n detaliu.

a) Sistemul de reparaii executate din necesitate:

reparaia nu este planificat;

este realizat din cauza uzurii avansate a unei piese sau a mai multor piese;

defectul apare din cauza unui accident ce nu ine de funcionarea mainii;

maina nu mai poate fi inut n exploatare.

b) Sisteme de reparaii pe baz de constatri:

se stabilete reparaia ce va fi executat cu ocazia reviziei sau a lucrrilor curente de ntreinere;

piesele de schimb se cunosc i se pregtesc din timp;

reparaia se face la un moment dinainte stabilit;

volumul de reparaii depinde de starea mainii.

c) Sistemul de reparaii cu planificare rigid:

prevede scoaterea din funciune a mainii la intervale dinainte stabilite;

scoaterea din funciune nu se face dup o constatare a strii mainii;

piesele i organele de maini ce vor fi nlocuite sunt independente de starea mainii;

se aplic mainilor i utilajelor cu grad mare de risc n timpul exploatrii.

d) Sistemul preventiv de reparaii periodice planificate:

reparaiile stabilesc uzura n timp a tuturor organelor de maini i componente;

stabilete duratele de funcionare, dar i termenele de reparaii;

stabilete nivelul reparaiei (dac la termenul stabilit o reparaie mare nu este necesar, atunci ea va fi nlocuit cu una de nivel mai mic);

are avantajul c evit scoaterea neprevzut a mainii sau a utilajului din funciune;

scade gradul i timpul de pregtire pentru reparaiile urmtoare;

sistemul prevede i lucrri de ntreinere tehnic.

ntreinerea tehnic realizat la anumite intervale de timp dinainte stabilite se numete revizie tehnic.

Revizia tehnic stabilete:

starea tehnic a mainii;

principalele operaii ce vor fi realizate cu ocazia primei reparaii a mainii;

asigur funcionarea mainii n condiii optime;

realizeaz reglarea i consolidarea unor piese sau subansambluri;

stabilete starea de funcionare a subansamblelor de comand, de reglare a sistemelor de ungere;

se execut, de regul, n perioadele n care, conform programului, mainile nu funcioneaz.

Lucrrile de reparaii sunt activiti ce cuprind recondiionarea sau nlocuirea pieselor i a subansamblurilor, pentru a menine caracteristicile funcionale i de precizie ale mainilor, utilajelor i instalaiilor.

Reparaiile pot fi curente, capitale sau accidentale.

Reparaiile curente sunt cele executate periodic i planificat, pentru nlturarea uzurii materiale i a unor deteriorri accidentale. Aceste operaii prevd recondiionarea unor piese sau nlocuirea unor piese sau subansambluri.

n cazul acestui tip de reparaii se pot executa urmtoarele operaii: splarea unor piese i subansamble, repararea aprtorilor, ajustarea penelor, nlocuirea pieselor mai puin importante, verificarea i curarea instalaiilor de ungere i a filtrelor, schimbarea uleiului, reglarea sistemului de comand electric i hidraulic, repararea lagrelor sau nlocuirea rulmenilor.

Reparaiile capitale sunt executate planificat, la expirarea ciclului de funcionare, n scopul meninerii parametrilor funcionali i a evitrii scoaterii din funciune a mainii sau a utilajului.

n cazul acestui tip de reparaii se execut:

demontarea parial sau total;

repararea pieselor de baz;

curarea i recondiionarea pieselor supuse frecrilor puternice;

nlocuirea parial sau total a pieselor uzate, precum i a unor subansambluri;

nlocuirea echipamentului electric;

remontarea mainii;

rodajul mainii;

probe de funcionare, n vederea verificrii preciziei i a redrii n funciune.

n cazul operaiei de reparaie capital, mainii sau utilajului i se pot face mbuntiri i modernizri care nu vor depi 50% din piesele componente ale mainii.

Reparaiile accidentale se realizeaz atunci cnd funcionarea se ntrerupe brusc. Cauzele pot fi: oboseala materialelor, accidente n alimentarea cu energie, ntreinerea necorespunztoare, exploatarea necorespunztoare.

Cap.IV Norme de securitate si sanatate in munca

Procesul de munc reprezint succesiunea n timp i n spaiu a activitilor executantului i mijloacelor de producie n sistemul de munc.

Sistemul de munc reprezint totalitatea aciunilor pe care trebuie s le efectueze executantul prin intermediul mijloacelor de producie, pentru realizarea scopului sistemului de munc i a condiiilor impuse de realizare a acestora.

Executantul este omul implicat nemijlocit n realizarea sarcinii de munc.

Mijloacele de producie reprezint totalitatea mijloacelor de munc (unelte, mijloace de transport i comunicaie, recipiente i depozite pentru pstrarea produselor etc.) i a obiectelor muncii (materiile prime) pe care oamenii le folosesc n procesul de producie.

Mediul de munc reprezint totalitatea condiiilor fizice, chimice, biologice i psihologice n care executantul i desfoar activitatea

Factorii de risc de accidentri i mbolnviri profesionale

Sunt factori (nsuiri, stri, pocese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munc, ce pot provoca n anumite condiii, accidente de munc sau boli profesionale.

La modul cel mai general se clasific astfel:

1. Factori de risc proprii executantului se regsesc implicai n geneza tuturor celorlali factori de risc, deoarece omul este elaboratorul i, totodat, cel care verific i poate intervenii asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc.

2. Factorii de risc proprii sarcinii de munc care se manifest prin dou forme:

-coninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu scopul sistemului de munc ce are la baz o insuficient cunoatere a tehnologiilor i metodelor de munc;

-sub/supradimensionarea cerinelor impuse executantului care provine din neluarea n considerare a posibilitilor fizice i psihice ale omului.

3. Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi: fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric), chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive) i biologici (microorganisme).

4. Factorii de risc poprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau intensitii funcionale a parametrilor de mediu specifici, precum i de apariii ale unor condiii de munc inadecvate.

Msuri de protecia muncii n activiti cu unelte manuale

1. Uneltele de mn trebuie s fie confecionate din materiale corespunztoare operaiilor ce se execut.

2. n cazul activitii n atmosfer cu pericol de explozie, se vor folosi unelte confecionate din materiale care nu produc scntei prin lovire sau frecare.

3. Uneltele manuale acionate electric sau pneumatic trebuie s fie prevzute cu dispozitive de fixare a sculei i cu dispozitive care s mpiedice funcionarea lor necomandat.

4. La uneltele dotate cu scule ce prezint pericol de accidentare (pietre de polizor, pnze de fierstru, burghie etc.), acestea vor fi protejate mpotriva atingerii accidentale cu mna sau alt parte a corpului.

5. Uneltele de mn rotative cu acionare pneumatic vor fi dotate cu limitatoare de turaii.

6. Uneltele de percuie din oel (ciocanele, dlile, dornurile, cpuitoarele) trebuie s fie executate din oeluri corespunztoare tratate termic, nct n timpul utilizrii s nu se deformeze sau fisureze.

7. Este strict interzis folosirea uneltelor cu suprafee fisurate, deformate, tirbite sau a uneltelor improvizate.

8. Cozile i mnerele uneltelor trebuie s fie bine fixate, netede i de dimensiuni care s permit prinderea lor sigur i comod. Pentru fixarea cozilor i mnerelor n scule se vor folosi pene metalice.

9. Uneltele de mn prevzute cu articulaii (foarfeci, cleti, chei etc.) nu trebuie s aib joc n articulaie. Ele vor fi aezate astfel nct s aib orientat spre exterior partea de prindere.

10. Cnd se efectueaz lucrri la nlime uneltele manuale se pstreaz n geni rezistente i bine fixate de corp, pentru a fi asigurate mpotriva cderii.

11. n timpul transportului prile tioase ale uneltelor de mn trebuie protejate cu teci sau aprtori adecvate.

Msuri de protecia muncii n activiti cu maini unelte

I.Msuri generale.

1. Oprirea mainilor unelte la schimbarea dispozitivelor, la fixarea i scoaterea pieselor, la repararea, curirea, ungerea i nltorarea achiilor sau la plecarea de lng main.

2. Folosirea ecranelor dispozitivelor de protecie, ochelarilor i a altor mijloace individuale de protecie.

3. ntreinerea mainii, locului de munc i a sculelor n perefct stare tehnic i de curenie.

4. Verificarea strii tehnice a mainii, sculelor i dispozitivelor, att nainte, ct i dup ncetarea lucrului i anunarea la predarea schimbului a tuturor defeciunilor constatate.

Msuri specifice pentru maini de gurit

1. Se interzice inerea pieselor cu mna sau cu chei, cleti etc. Fixarea se face obligatoriu n menghin sau n dispozitive speciale.

2. Burghiele vor fi bine fixate i centrate n mandrine sau port-scule.

3. Sculele se scot din suporturi numai dup oprirea mainii i dup frnarea mecanic a acestora.

4.Este interzis lucrul la mainile de gurit fr acoperirea capului sau prinderea prului sub basc.

Msuri specifice pentru uneltele abrazive

1. Transportul, depozitarea, ncrcarea, montarea i exploatarea corpurilor abrazive se vor face cu respectarea strict a standardelor de profil.

2. Montarea discurilor abrazive la maini se va face numai de ctre muncitori instruii, dup montare fiind obligatorie verificarea centrrii perfecte.

3. Montarea discurilor abrazive se face astfel nct s se exclud posibilitatea deplasrii pe ax, n timpil i din cauza rotirii.

4. Corpurile abrazive trebuie protejate n timpil exploatrii cu carcase de protecie care trebuie s acopere ntraga poriune nelucrtoare.

5. Toate corpurile abrazive vor fi supuse la verificarea la sunet pentru descoperirea fisurilor, ncercarea rezistenei la rotire i determinarea dezechilibrului.

Msuri de protecia muncii la utilizarea instalaiilor i echipamentelor electrice

1. Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din cicuitele electrice prin izolarea electric a conductoarelor, folosirea carcaselor de protecie legate la pmnt, ngrdirea cu plase metalice sau cu tblii perforate respectndu-se distana impus pn la elementele sub tensiune, amplasarea conductoarelor electrice la o nlime inaccesibil pentru om.

2. Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 i 36 V) pentru lmpile i sculele electrice portative, evitarea rsucirii sau ncolciriii cablului de alimentare n timpul lucrului, evitarea trecerii cablului peste drumul de acces i n locurole de depozitare a materialelor, interzicerea reparrii sau remedierii defectelor n timpul funcionrii.

3. Folosirea mijloacelor individuale de protecie (principale tije electroizolante, cleti izolani, scule cu mnere izolante i secundare echipament de protecie, covorae de cauciuc, platformr i grtare izolante) i a mijloacelor de avertizre (plci avertizoare, indicatoare de securitate, ngrdiri provizorii).

4. Deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni de atungere periculoase sau unor scurgeri de curent periculoase.

5. Separarea de protecie cu ajutorul unor transformatoare de separaie.

6. Izolarea suplimentar de protecie.

7. Protecia prin legare la pmnt.

8.Protecia prin legare la nul.

9. Protecia prin egalizarea potenialelor.Protectia impotriva electrocutarii la masinile- unelte

Art. 306. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa la echipamentele electrice de pe masinile-unelte se realizeaza prin :

- utilizarea carcaselor de protectie;

- izolarea suplimentara a partilor active;

- descarcarea energiei inmagazinate in condensatoare;

- interzicerea accesului la partile active a personalului necalificat in meseria de electrician si neautorizat sa lucreze la instalatiile respective.

Art. 307. - Deschiderea carcaselor de protectie ( usi, capace, placi de inchidere etc.) se va realiza prin unul din urmatoarele moduri:

- utilizand o cheie sau o scula speciala cand, in interiorul carcaselor, au acces persoane calificate in meseria de electrician si autorizate sa lucreze la instalatiile respective;

- folosind blocaje electrice sau mecanice care deconecteaza toate partile active, cind in interiorul carcaselor au acces si persoane necalificate in meseria de electrician, insa autorizate sa lucreze la instalatiile respective;

- fara folosirea unei chei sau scule si fara deconectarea partilor active, cind accesul este ocazional si se realizeaza un obstacol sau o ingradire in interiorul carcasei, pentru a impiedica atingerea partilor active.

Art. 308. - Izolatia suplimentara va acoperi complet partile active si va fi rezistenta la toate solicitarile fizice si chimice posibile.

Art. 309. - La intreruperea tensiunii din reteaua electrica, descarcarea energiei inmagazinate in condensatoare se va realiza prin rezistenta, daca energia electrica inmagazinata depaseste 0,1 Jouli.

Art. 310. - (1) Pe masinile-unelte sunt admise urmatoarele sisteme de distributie a energiei electrice :

a) curent alternativ trifazat :

- cu neutru legat direct la pamant ( cu 3 sau 4 conductoare );

- cu neutrul izolat ( cu 3 conductoare ).

b) curent alternativ monofazat :

- cu doua conductoare, din care unul este legat direct la pamant;

- cu doua conductoare izolate fata de pamant.

c) curent continuu :

- cu doua conductoare, din care unul este legat direct la pamant;

- cu doua conductoare izolate fata de pamant.

(2) Utilizarea altor sisteme constituie, pentru fiecare caz in parte, obiectul unei examinari speciale.

Art. 311. - (1) Protectia impotriva electrocutarii, prin atingere indirecta la masinile-unelte, va fi realizata conform prevederilor STAS 12604/1-87, STAS 12604/4-89, STAS 12604/5-90.

(2) In cazul masinilor-unelte alimentate de la reteaua electrica de joasa tensiune cu neutrul legat la pamant, protectia principala trebuie sa fie legarea la nul, suplimentata de protectia prin legare la pamant.

(3) In cazul masinilor-unelte alimentate de la o retea electrica de joasa tensiune, izolatia fata de pamant, protectia principala trebuie sa fie legarea la pamant, suplimentata obligatoriu de utilizarea unui dispozitiv care sa intrerupa alimentarea cu energie electrica in maximum 3 sec. de la aparitia unui curent de defect periculos sau a unei tensiuni de atingere periculoasa.

Art. 312. - Batiul masinilor-unelte va fi prevazut cu 2 borne de protectie. Una dintre borne se va afla in cutia de borne de alimentare, iar cealalta se va afla in exterior, pe constructia metalica a masinii. Aceasta prevedere va fi respectata si la prefabricatele electrice de joasa tensiune (PEJT) din care se alimenteaza cu energie electrica masinili-unelte.

Art. 313. - (1) In cazul retelelor electrice legate la pamant cu tensiunea de linie de 380 V, cablurile care alimenteaza masinile-unelte trebuie sa contina 2 conductoare de nul (de lucru si de protectie), daca tablourile electrice sunt montate pe masini si daca pe masini exista receptoare alimentate la tensiunea de 220V.

(2) Conductorul de nul se va conecta la o borna izolata de langa bornele fazelor din cutia de borne a masinii.

(3) Conductorul de nul de protectie se leaga la borna de protectie aflata in cutia de borne a masinii-unelte. Daca nu exista nici un receptor alimentat la 220V, atunci cablul poate sa contina un singur conductor de nul (conductorul de nul de protectie).

Art. 314. - (1) In cazul retelelor legate la pamant cu tensiunea de alimentare de 380V, cablurile care alimenteaza masinile-unelte vor contine un singur conductor de nul, indiferent de tensiunile receptoarelor monofazate (infasurarile primare ale transformatoarelor de iluminat sau de comanda etc.), daca tabloul electric echipat cu protectie maximala de curent (cu carcasa metalica) este sudat pe constructia metalica a masinii, cu conditia sa fie satisfacuta prevederea de la articolul 317 al.3.

(2) Conductorul de nul se va conecta la borna sau bara tabloului electric, iar aceasta se va lega prin sudura la masa masinii. Masa se va lega la pamant.

Art. 315. - (1) Mijlocul principal de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la echipamentele montate pe masini-unelte va fi legarea la masa metalica a masinii. Legarea la masa a echipamentelor electrice mobile ale masinilor-unelte se va realiza printr-un conductor de cupru flexibil, care va insoti conductoarele de faza.

(2) Legarea echipamentelor electrice fixe ale masinilor-unelte se va face cu conductoare de cupru flexibile, conectate intre carcasele lor si bornele special montate pe batiurile masinilor. Daca nu este posibila aceasta solutie, se va realiza masura indicata mai sus pentru echipamentele mobile.

Art. 316. - (1) Mijlocul suplimentar de protectie impotriva electrocutarii, prin atingere indirecta la echipamentele electrice montate pe masinile-unelte, va fi deconectare automata in caz de defect.

(2) In cazul retelelor legate la pamant, se va adopta protectia prin deconectare automata la curentii de defect (PACD).

(3) In cazul in care nu se utilizeaza protectia automata la curentii de defect (PACD) ca protectie suplimentara, atunci legarea la masa metalica a masinii va fi considerata drept protectie suplimentara, iar ca protectie principala va fi adoptata legarea la nul. Legarea la nul va fi asigurata prin conductorul de protectie prin cablul de alimentare a echipamentului de pe masina-unealta.

(4) In cazul retelelor izolate de pamant, va fi prevazut obligatoriu un dispozitiv de semnalizare sau deconectare a punerilor simple la pamant.

(5) Protectia suplimentara se va adopta numai daca retelele de pe masini sunt separate galvanic de retelele de alimentare ale masinilor.

Art. 317. - (1) Buloanele si suruburile care servesc la asamblarea diverselor organe ale masinilor-unelte vor fi considerate ca asigura legatura galvanica la pamant, daca suprafetele de contact sunt curatate si sectiunile lor tranversale suporta curentul de defect.

(2) Suprafetele portante metalice ale echipamentelor mobile ale masinilor-unelte vor fi considerate ca asigura continuitatea electrica pentru legarea la masa (pamant), daca intre acestea si suprafetele fixe nu exista straturi izolate.

(3) Rezistenta electrica, masurata intre borna de legare la pamant si oricare parte metalica care poate fi atinsa de om, nu va depasi 0,1?.

Art. 318. - (1) Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protectie, dar vor fi racordate la circuitul de protectie.

(2) Racordarea se va face prin elementele de fixare sau printr-un alt conductor.

Art. 319. - Suruburile si bornele destinate legaturilor conductoarelor de protectie nu vor avea functia de asamblare.

Art. 320. - Partile metalice ale echipamentelor electrice cu actionare manuala vor fi legate la circuitul de protectie sau vor avea izolatie suplimentara.

Art. 321. - (1) Cablurile de alimentare ale organelor masinilor-unelte, care in timpul functionarii se deplaseaza sub tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure impotriva deteriorarilor mecanice.

(2) Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protectie.

Art. 322. - (1) pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caracter temporar, prin canalele platformelor de fixare este interzisa.

(2) Este obligatorie protectia cablurilor impotriva deteriorarilor cauzate de spanul rezultat din procesul de prelucrare.

(3) Cablurile de forta vor fi pozate pe trasee diferite fata de cablurile de comanda sau iluminat local. Se admite montarea cablurilor intr-un singur tub, jgeab sau manunchi, cu conditia izolarii suplimentare a conductoarelor corespunzatoare tensiunii celei mai mari.

Art. 323. - Este interzisa amplasarea prizelor pe peretii prefabricatelor electrice de joasa tensiune (PEJT) pentru alimentarea elementelor mobile, daca producatorul PEJT nu a prevazut aceasta.

Art. 324. - Amplasarea echipamentelor electrice pe masinile-unelte va fi facuta in asa fel, incat sa nu se produca deteriorarea lor la scoaterea spanului.

Art. 325. - Distanta minima fata de tablourile electrice, sub care este interzis sa se depoziteze materiale sau utilaje, va fi de 600 mm. Aceasta distanta se va adopta si in cazul coridoarelor de manevra, comanda si intretinere a tablourilor electrice, cu conditia ca gradul normal de protectie al lor sa fie cel putin IP 2x.

Art. 326. - Se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte in tablourile electrice.

Art. 327. - (1) Curatirea interioarelor tablourilor se va face o data pe trimestru.

(2) In halele cu degajari de prafuri conductibile, daca este necesar, timpul la care se face intretinerea se va reduce in mod corespunzator.

Art. 328. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa la corpurile de iluminat amplasate pe masini se va asigura prin realizarea unui grad normal de protectie de cel putin IP 3x.

Art. 329. - Corpurile de iluminat care se amplaseaza in zona de manipulare vor fi astfel constrite incat deschiderea lor sa se faca numai cu ajutorul unor scule speciale.

Art. 330. - Schimbarea surselor de lumina la corpurile de iluminat este permisa numai dupa intreruperea tensiunii din circuitul de alimentare.

Art. 331. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la corpurile de iluminat fixate pe masina este admisa a se efectua prin:

a) alimentare la tensiune redusa, la 24V pentru corpurile de iluminat portabile;

b) separare de protectie pentru corpurile de iluminat care se dirijeaza sub tensiune pentru iluminarea zonei de lucru;

c) legarea la masa metalica a masinii-unealta, masa legata obligatoriu la pamant.

Art. 332. - (1) Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se dirijeaza sub tensiune, vor avea izolatia intarita pe zona tijei de fixare.

(2) In cazul articulatiilor din material electroizolant, se va realiza o legatura electrica, care sa asigure continuitatea galvanica intre tijele separate de articulatie.

Art. 333. - Articulatiile tijei de fixare a corpurilor de iluminat, care se dirijeaza sub tensiune, se vor construi in asa fel incat sa nu deterioreze izolatia conductoarelor.

Art. 334. - Este interzisa utilizarea constructiilor metalice ale masinilor-unelte drept conductor de nul.

Art. 335. - Alimentarea cu energie electrica a circuitelor de comanda este permis sa se faca, fie direct de la reteaua de alimentare a masinilor-unelte, fie de la un transformator de comanda.

Art. 336. - (1) Alimentarea directa de la reteaua de alimentare legata la pamant se va face intre faza si nul. In acest caz, butoanele de comanda se vor amplasa de partea fazei.

(2) Este admisa si alimentarea intre doua faze, cu conditia ca, la o punere la pamant intre bobina contactorului si butoanele de comanda, sa nu se produca o conectare nedorita a contactorului.

Art. 337. - (1) Alimentarea directa a circuitelor de comanda de la reteaua de alimentare izolata fata de pamant este permisa cu conditia utilizarii unui dispozitiv care sa deconecteze reteua la scaderea rezistentei de izolatie sub o anumita valoare. In cazul retelei de 0,4 KV , limita minima a rezistentei de izolatie la care dispozitivul trebuie sa deconecteze este de 7 K?.

(2) In cazul in care dispozitivul de protectie semnalizeaza defectele de izolatie in reteaua de alimentare izolata fata de pamant, fara a deconecta reteaua, atunci circuitele de comanda vor fi alimentate printr-un transformator de comanda separator.

Art. 338. - (1) Alimentarea circuitelor de comanda de la transformatoarele care fac oseparare galvanica de reteaua de alimentare a masinilor-unelte, se va realiza, fie cu unul din conductoarele legate la pamant, fie cu o distributie izolata fata de pamant.

(2) Distributia cu un conductor legat la pamant se va adopta in cazul in care o deconectare rapida in caz de defect nu conduce la accident.

Art. 339. - (1) Distributia izolata fata de pamant a circuitelor de comanda, indiferent de tensiunea de alimentare, va fi prevazuta obligatoriu cu dispozitive de semnalizare sau de deconectare a punerilor simple la pamant.

(2) Dispozitivele de protectie se vor conecta pe semnalizare in caz de defect, atunci cand o deconectare nedorita duce la accident.

(3) Conectarea pe deconectare a dispozitivelor de protectie in caz de defect, se face atunci cand, din cauza deconectarii, nu se produc accidente.

Msuri i mijloace de prevenire a incendiilor i exploziilor1. nlturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor i exploziilor, prin proiectarea procesului tehnologic.

2. Evitarea formrii n hale de producie a amestecurilor explozive prin curarea n mod periodic a prafului de pe toate suprafeele ncrcate

cu electricitate static.

3. Mrirea umiditii relative a aerului, acolo unde produsele permit.

4. Prevederea unor aparate de deconectare automat n caz de avarie.

5. Prevederea n depozitele de materiale combustibile a instalaiilor speciale de declanare automat a stropirii cu ap la ridicarea temperaturii.

6. Amenajarea unor spaii pentru fumat.

7. Asigurarea unei bune evacuri a oamenilor i a bunurilor din cldire n caz de incendiu.

8. Instalarea de scri de incendiu, guri de ap, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe etc.).

9. Ignifugarea materialelor combustibile folosite n construcii.

10. Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a cilor de evacuare din cldiri i asigurarea unor bune condiii pentru intervenia rapid la stingerea incendiilor.

11. Organizarea de formaii de pompieri voluntari i special angajai.

12. Interzicerea folosirii flcrii deschise, a fumatului n medii periculoase.

13. Stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea i combaterea incendiilor i asigurarea prelucrrii i afirii lor.

14. Instruirea muncitorilor i rspndirea cunotinelor tehnice referitoare la cauzele i prevenirea incendiilor.

15. Dotarea cu utilaje i materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopei, pompe de mn, stingtoare manuale, motopompe, autopompe, instalaii cu reele de ap etc.). Obligaii i rspunderi privind prevenirea incendiilor i a exploziilor1. Conductorii unitilor sunt obligai s ia msuri pentru: constituirea i funcionarea comisiilor tehnice de prevenire i stingere a incendiilor i a formaiilor civile de pompieri, dotarea cu mijloace tehnice adecvate produciei i activitii ntreprinderilor respective, stabilirea sarcinilor care revin personalului de la locurile de munc i asigurarea instruirii i controlului ntregului personal.

2. Obligaiile comisiilor tehnice sunt: ntocmirea planului de aprare contra incendiilor, efectuarea de propuneri pentru nlturarea cauzelor care pot nlesni producerea unor incendii, verificarea modului de nreinere i de de funcionarea a instalaiilor de semnalizare i stingere a incendiilor.

3. Formaiile civile se organizeaz cu sprijinul unitilor militare de pompieri i desfoar activitatea de prevenire, intervine la stingerea incendiilor, salveaz oamenii i bunurile materiale.

4. Provocarea de incendiu sau neluarea msurilor prevzute de lege pentru nlturarea pericolului de incendiu se sancioneaz disciplinar, contravenional sau infracional, dup gravitatea cazului.BIBLIOGRAFIE

1. Constantin, V., Palade, V. Mecanisme i organe de maini, vol.I i II, Galai, 1995.

2. Crudu, I. Organe de maini. Asamblri demontabile i nedemontabile, vol.II, Galai, 1988.

3. Flticeanu, C.,.a.- Elemente de inginerie mecanic, Editura Evrica Brila, 1998.

4. Gafianu, M. ,.a. Organe de maini, vol.I, Editura Tehnic, Bucureti, 1981.

5. Ivanov, M.N. Organe de maini. Univ. Tehnic a Moldovei, Editura Tehnica, 1997.

6. Jcanu, M.- Organe de maini, vol.I, Editura Didactici Pedagogic, Bucureti, 2003.

7. Paizi, Gh.,.a. Organe de mainii mecanisme, Editura Didacticsi Pedagogic, Bucureti, 1977.8. Legea 319/2006 privind protectia si securitatea muncii EMBED CorelDRAW.Graphic.10

2

_1419867387.psd

_1419867388.psd

_1419867389.psd

_1419867386.psd

_1074348892.unknown