Matricea Lui Leopold
-
Upload
crangua-croitoriu -
Category
Documents
-
view
322 -
download
7
description
Transcript of Matricea Lui Leopold
Capitolul III.Cuantificarea impactului indus asupra mediului
3.1. Descrierea metodei matricei lui LEOPOLD
Dintre cele mai ieftine, rapide şi bine testate matrici cunoscute este cea a lui Leopold
(Leopold matrix).
Metoda matricei de interactiune dezvoltat de Leopold si altii ( 1971) se va folosi ca un
exemplu de matrice simpla, aceasta afisand actiunile proiectului sau activitatile de-a lungul unei
axe, cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei, a factorilor de mediu adecvati. Cand o
actiune sau o activitate data se acteapta sa cauzeze o schimbare a factorului de mediu, aceasta
este notata la punctul de intersectie in matrice si descrisa in functie de magnitudinea acesteia si
de consideratiile mai importante.
Matricea generala contine aproximativ 100 de actiuni (activitati) specifice si 90 de
elemente de mediu.
Prin această matrice se face legătura dintre factorii de mediu şi activităţile de dezvoltare
antropice iar prin faptul că are o formă standardizată asigură utilizatorul că nici un tip de impact
nu a fost omis.
Evaluarea magnitudinii şi importanţei impactelor este un proces de judecată subiectiv
ceea ce diminuează evaluarea cu exactitate a impactelor benefice şi a celor dăunătoare.
Desigur ca acordarea notelor se face de catre elaboratorul studiului si din acest punct de
vedere are un caracter subiectiv, dar folosind experienta Expertului si informatii de intrare certe,
se pot obtine oricum concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate in domeniul unor
generalitati fara a se putea ca pe baza lor sa se analizeze corect efectele si mai ales sa se propuna
lucrari de reducere a impactului sau masuri de monitorzare a lui.
Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea Lepold se folosesc in mod curent in
Studiile de Mediu si asigura o informatie cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acorda
fiecarui efect asupra unor factori de Mediu..
Metoda contine un tabel care contine lista activitatilor si elementelor de mediu. Din
acesta lista se extrag activitatile specific proiectului pentru care se doreste efectuarea evaluarii,
respective elementele de mediu implicate.
In folosirea matricei lui Leopold trebuie avuna in vedere fiecare actiune si posibilitatea
acesteia de a crea un impact asupra elementelor de mediu. Acolo unde un impact este anticipat,
matricea este marcata cu o linie diagonal in casuta de interactiune respective.
Urmatoarea etapa este reprezentata de descrierea interactiunii in functie de magnitudine si
importanta ei.
Magnitudinea unei interactiuni reprezinta amplitudine acesteia si este descrisa numeric pe
o scara de bonitate exprimate prin note de la 1 la 10, in care 10 reprezinta starea naturala a
factorului de mediu studiat neafectata de activitatea umana, iar notele de 1 reprezinta o situatie
ireversibila si deosebit de daunatoare a factorului de mediu analizat.
Importanta unei interactiuni reprezinta evaluarea consecintelor probabile ale impactului
anticipat. De asemenea scara de importanta variaza de la 1 la 10.
Una din caracteristicile interesate ale matricei lui Leopold este aceea ca poate fi extinsa
sau contractata. Avantajul de baza in folosirea matricei lui Leopold este faptul ca matricea este
foarte folositoare ca instrument de cercetare grosiera, in scopurile identificarii impactului si
poate constituli un mijloc valoros in comunicarea impactului prin asigurarea unei expuneri
vizuale a elementelor de impact a actiunilor majore de producer a impactelor.
Insumarea numerelor de pe liniile si coloanele desemnate ca avand interactiuni poate
oferi o buna cunoastere a estimarii impactului. Prelucrarile suplimentare pot fi folosite pentru a
discuta rezultatele unei matrice simple de interactiune.
Matricea lui Leopold pote fi utilizata si pentru a identifica impactele positive precum si
cele negative prin folosirea unor simboluri potrivite, precum semnele de ,,+” si ,,-“. Matrecea lui
Leopold poate identifica diferitele faze termporale ale unui proiect sis a descrie impactele pe care
proiectul in diferite zone de constrictie.
Matricea lui Leopold a stat la baza altor metode matriceale şi a oferit o vizualizare foarte
bună asupra impactelor antropice asupra mediului.
Cd0 00
1 2 3 4 5 6
CMA
Cd = 150% din CMA M=7
Cd = 250% din CMA M=8
Prag de alerta
+∞
3.2. Principii de lucru
Etapele implementarii metodei matricei lui Leopold sunt:
1. Efectuarea unei liste ce contine actiunile anticipate ale proiectului si gruparea lor
in functie de fazele temporal ale proiectului.
2. Efectuarea unei liste a tuturor factorilor de mediu adecvati din zona respective si
gruparea lor:
In functie de categoria: fizico-chimici, biologic-ecologica, socio-culturala si economic-
operationalarea;
Pe baza considerentelor spatial: zona de amplasament si regiunea, sau in aval sau amonte
de amplasament.
3. Discutatrea matricei preliminare cu membrii de studiu si/sau managerul studiului.
4. Decizia asupra unei notari de evaluare a impactului care va fi folosita.
5. Evaluarea si notarea in ordinea identificarii impactelor si efectuarea de comentarii
pe baza documentatiei.
Pentru a determina impactul de mediu pe care il are S.C MITTAL STEEL S.A Roman,
prin metoda matricei simple de interactiune (matricea lui Leopold) s-au stabilit componentele de
mediu supuse evaluarii, acestea fiind: apa de suprafata, apa subterana, solul si aerul, dar si
procesele in urma carora rezulta poluarea, acestea fiind urmatoarele: laminar 20”, laminar 16” si
laminar 6”.
Caracterizam din punct de vedere calitativ prin prelevarea de probe si analizam indicia de
calitate reprezentativi si specifici, acordand note de bonitate pentru magnitudine si pentru
importanta.
Pentru a acorda cat mai obiectiv aceste note ne ajutam de urmatoare schema:
Fig. nr. 1
In urma acordarii notelor se va calcula magnitudinea pentru fiecare component de mediu in parte. Aceasta se calculeaza cu formula:
∑ =Mi/ n
In care: Mi = magnitudinea componentei de mediu
n = numarul notelor de bonitate.
Exista doua variante pentru a calcula si a acorda notele, dupa cum urmeaza:
1. Se acorda valori mari magnitudinii in cazul in care apare un impact de mediu
major, concentratia determinata depasind cu mult concentratia maxima admisibila, importanta
fiind astfel direct proportional cu impactul.
2. Importanta indusa asupra mediului este invers proportional cu magnitudinea,
adica se acorda valori mari pentru un impact mic (nesemnificativ).
In cazul de fata vom lua in considerare prima variant, astfel, in functie de schema de
mai sus, vom acorda note de la 1 la 3 pentru un impact nesemnificativ asupra mediului, note de
4, in cazul in care concentratia determinate are valoare apropiata de pragul de alerta (acesta
reprezentand 70% din CMA), acordm nota 6 pentru o concentratie aproximativ egala cu CMA.
In cazul in care concentratia determinate reprezinta 150% din CMA acordam nota 7.
In cazul in care concentratia determinate reprezinta 250% din CMA acordam nota 8. Pentru
depasiri ale concentratiei determinate cu 250% vom acorda note de 9 si 10, acestea acordandu-se
in cazul in care procesul are un impact major supra mediului.
NoteComponent de
mediu
117,5%
din CMA
235% din
CMA
352,5%
din CMA
470% din
CMA
587,5%
din CMA
6100%
7150%
din CMA
8250%
din CMA
9350%
din CMA
10>450%
din CMA
Apa desuprafaţă
CCOcr 0-21,8 21.8-43.7 43.7-65,6
65.6-87.5 87.5-109.4
109.4-125
125-187.5
187.5-312.5
317.5-437.5
>437.5
COB5 0-4.4 4.4-8.8 8.8-13.2 13.2-17.5 17.5-22 22-25 25-37.5 37.5-62.5
62.5-87.5
>87.5
Azotati 0-4.4 4.4-8.8 8.8-13.2 13.2-17.5 17.5-22 22-25 22-25 37.5-62.5
62.5-87.5
>87.5
Azotiti 0-0.35 0.35-0.7 0.7-1.05 1.05-1.4 1.4-1.75 1.75-2 2-3 3-5 5-7 >7
Fosfati 0-0.35 0.35-0.7 0.7-1.05 1.05-1.4 1.4-1.75 1.75-2 2-3 3-5 5-7 >7
Sulfati 0-105 105-210 210-315 315-420 420-525 525-600 600-900
900-1500
1500-2100
>2100
Cloruri 0-87.5 87.5-175 175-262.5
262.5-350 350-437.5
437.5-500
500-750
750-1250
1250-1750
>1750
Plumb 0-0.035 0.035-0.07
0.07-0.105
0.105-0.14
0.14-0.175
0.175-0.2 0.2-0.3 0.3-0.5 0.5-0.7 >0.7
Apa subterană
Azotati 0-2.3 2.3-4.6 4.6-6.9 6.9-9.31 9.31-11.6
11.6-13.3 13.3-20 20-33.25 33025-45.5
>45.5
Fosfati 0-0.05 0.05-0.1 0.1-0.15 0.15-0.21 0.21-0.25
0.25-0.3 0.3-0.45
0.45-0.75
0.75-1.05
>1.05
Sulfati 0-25 25-50 50-75 75-105 105-125 125-150 150-225
225-375 375-525 >525
Tabel 3.1
Cloruri 0-17.5 17.5-35 35-52.5 52.5-70 70-87.5 87.5-100 100-150
150-250 250-350 >350
CCOcr 0-4.4 4.4-8.8 8.8-13.2 13.2-17.5 17.5-22 22-25 25-37.5 37.5-62.5
62.5-87.5
>87.5
Crom total 0-0.00035
0.00035-0.0007
0.0007-0.00105
0.00105-0.0014
0.0014-0.00175
0.00175-0.002
0.002-0.003
0.003-0.005
0.005-0.007
>0.007
Cupru 0-0.00035
0.00035-0.0007
0.0007-0.00105
0.00105-0.0014
0.0014-0.00175
0.00175-0.002
0.002-0.003
0.003-0.005
0.005-0.007
>0.007
Plumb 0-0.000175
0.000175-0.00035
0.00035-0.000525
0.000525-0.0007
0.0007-0.000875
0.000875-0.001
0.001-0.0015
0.0015-0.0025
0.0025-0.00135
>0.0175
Zinc 0-0.000875
0.000875-0.00175
0.00175-0.00262
0.00262-0.0035
0.0035-0.00437
0.00437-0.005
0.005-0.0075
0.0075-0.0125
0.0125-0.0175
>0.0035
Sol Substante extractibile
0-250 250-500 500-750 750-1000 1000-1500
1500-2000
2000-3000
3000-5000
5000-7000
>7000
Crom total 0-75 75-150 150-225 225-300 300-450 450-600 600-900
900-1500
1500-2100
>2100
Plumb 0-60 60-120 120-180 180-250 250-650 650-1000 1000-1500
1500-2500
2500-3500
>3500
Zinc 0-60 60-120 120-180 180-250 250-650 650-1000 1000-1500
1500-2500
2500-3500
>3500
Cupru 0-60 60-120 120-180 180-250 250-325 325-500 500-750
750-1250
1250-1750
<1750
Nichel 0-50 50-100 100-150 150-200 200-350 350-500 500- 750- 1250- <1750
750 1250 1750
Cadmiu 0-1.25 12.5-2.5 2.5-3.75 3.75-5 5-7.5 7.5-10 10-15 15-25 25-35 >35
Aer CO 0-30 30-60 60-90 90-119 119-150 150-170 170-255
255-425 425-595 >595
SO2 0-300 300-600 600-900 900-1190 1190-1500
1500-1700
1700-2550
2550-4250
4520-5950
>5950
NO2 0-79 79-158 158-237 235-315 315-393 393-450 450-675
675-1125
1125-1575
>1575
Pulberi 0-8.75 8.75-17.5 17.5-26 26-35 35-43 43-50 50-75 75-125 125-175 >175
Tabel 3.2
Procese
Component de mediu
Laminor 20’’ Laminor 16’’ Laminar 6’’ Magnitudinea
componentei de mediu
Importanţa
componentei de mediu
Apa de
suprafaţă
CCOcr 1 1 1 1 1
COB5 1 1 1 1 1
Azotati 4 4 4 4 5
Azotiti 1 1 1 1 1
Fosfati 1 1 1 1 1
Sulfati 2 2 2 2 3
Cloruri 1 1 1 1 2
Plumb 9 9 9 9 9
Apa subterană
Azotati 10 10 10 10 10
Fosfati 1 1 1 1 1
Sulfati 9 9 9 9 10
Cloruri 4 4 4 4 5
CCOcr 4 4 4 3 4
Crom total
10 10 10 10 10
Cupru 10 10 10 10 10
Plumb 10 10 10 10 10
Zinc 10 10 10 10 10
Sol Substante extractibile
10 10 10 10 10
Crom total
3 3 3 3 3
Plumb 2 2 2 2 3
Zinc 3 3 3 3 3
Cupru 2 2 2 2 2
Nichel 3 3 3 3 4
Cadmiu 7 7 7 7 8
Aer CO 4 8 7 6,33 7,33
SO2 1 11
1 1 1
NO2 2 4 2 2,66 3,33
Pulberi 2 4 2 2,66 3
Apa de suprafaţă
Magnitudinea procesului
2,5 2,5 2,5
Importanţa procesului
2,875 2,875 2,875
Apa subterană
Magnitudinea procesului
7,55 7,55 7,55
Importanţa procesului
7,77 7,77 7,77
Sol Magnitudinea procesului
4.28 4.28 4.28
Importanţa procesului
4,71 4,71 4,71
Aer Magnitudinea
2.25 4,25 3
procesului
Importanţa procesului
2,75 5 3,25