Matricea etica

7/26/2019 Matricea etica

1/26

Matricea etica

- o metoda principiista de evaluare morala -

Cuprins:

10.1. Principiismul si matricea etica - o metoda pentru biotehnologii.

10.2. Descrierea metodei

10.3. Analia si evaluarea etica !inala

10.". #$perienta norvegiana %n aplicarea metodei

10.&. 'imitele metodei

10.(. Matricea etica si reolvarea dilemelor morale

10.). *rila de aplicare pentru matricea etica

10.+. #$ercitii de aplicare a matricei etice

,biective didactice:

Obisnuirea studentilor cu utilizarea matricei etice.

Stimularea lor de a vedea limitele acestei metode.

10.1. Principiismul si matricea etica - o metoda pentru biotehnologii.

"Matricea etica" este o "unealta etica" inspirata de principiism, o metoda de facilitare aevaluarii morale creata n 1994 e Ben Mepham la Centrul de Bioetica Aplicataa niversitatiidin !ottinham si dezvoltata ulterior spre a facilita dezbaterea publica sistematica pentruluarea deciziilor cu privire la acceptabilitatea etica a unor noi biotehnoloii din domeniulindustriei aroalimentare.#1$!u nt%mplator perfectionarea ei a fost ncura&ata si finantata ncadrul unor prorame privind politicile aricole ale niunii 'uropene. (reocuparea

politicienilor, bioloilor si specialistilor aricoli a fost una mai enerala) aceea de a inventa o"cutie cu unelte etice" pentru a facilita deciziile politice cu ncarcatura morala la care iau dereula parte persoane fara o instructie etica speciala si chiar fara o instructie stiintifica ndomeniu, dar care sunt informati corespunzator de specialisti, mai ales daca se urmaresteacreditarea sociala a acestor noi decizii si reuli prin consultarea populatiei, n moddemocratic.

Opinia creatorilor acestei metode este ca deciziile etice bazate pe teoriile moraleacademice sunt neoperationale at%ta vreme c%t toate aceste teorii sunt controversate, nu si*auasit unitatea si, prin monismul lor, nu recunosc diversitatea valorilor si pluralismul de esentaal democratiilor moderne. !ici etica aplicata traditionala nu a a&uns la un raspuns satisfacator

cu privire la metodele de decizie etica n ciuda nmultirii ntre timp comitetelor etice * deci aunui proces de "institutionalizare a eticii" care a avut loc pe scara lara. +e aici necesitatea de
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn1http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn1


2/26

a fi mai pramatici) sa cream "cutii cu unelte" pentru uzul eticii practice, mai ales a celeiaplicate la evaluarea stiintei si tehnoloiei, cu scopul de a face posibil un proces similar celuide operationalizare si institutionalizare a asigurarii calitatii.#$(entru aconsultamanualeleunor asemenea "unelte etice", vezi) http:.ethicaltools.in!o

-ata cum definesc autorii "matricea etica")

"O matrice etica e o unealta conceptuala destinata sa ajutedecidentii indivizi sau rupuri de indivizi/sa obtina &udecati sau decizii &udicioase despre acceptabilitatea etica #...$ a unor tehnoloii e0istente sauviitoare din domeniul alimentatiei si ariculturii".

ceasta ultima specificare se e0plica prin aceea ca manualul e scris de o echipaspecializata n etica cercetarii din domeniul stiintelor vietii si, n particular, din biotehnoloii,ana&ata ntr*un proram finantat de 2omisia 'uropeana3 nu se comenteaza n nici un fele0tinderea aplicabilitatii acestei metode la alte tipuri de situatii, dar o asemenea e0tindere nu en principiu e0clusa.

Metoda e menita sa aplice un numar de principiiprima faciela adoptarea unei noibiotehnoloii n raport cu o multime de rupuri de interese afectate de ea. +e reula se iau treiprincipii respectul bunastarii, al autonomiei si al dreptatii/. ltii pleaca de la patru principii)cresterea beneficiilor, reducerea pre&udiciilor, demnitate, echitate. +ar pot fi si alte principii,n functie de relevanta lor la rezolvarea cazului. oti sustinatorii acestei metode, ncep%nd cuBen Mepham, amintesc cu m%ndrie faptul ca aceste principii nu sunt doar mprumutate de la

bioeticieni, ci corespund n enere si marilor teorii etice. (entru a fi utilizabile n domeniulbiotehnoloiilor din sfera ariculturii si alimentatiei, principiile trebuie "traduse" sau"interpretate" n functie de specificul rupurilor interesate. sa*zisele "rupuri interesate" sau"partile afectate" stakeholders/ sunt selectate de evaluatori dupa masura n care

sunt relevantepentru tema aflata n discutie. 'le pot fi rupuri de oameni sau de fiinte non*umane, e.. animale sau mediul ncon&urator. 5rupurile afectate sunt nsiruite pe coloanamatricei, n timp ce principiile sunt plasate pe linie. Metoda a fost inventata pentru evaluareaetica a acceptarii unor biotehnoloii noi de catre persoane "care au putina e0perienta, sau nuau deloc, n domeniul teoriei etice de tip academic sau au numai o e0perienta limitata naplicarea unor asemenea teorii la chestiuni concrete".

Metoda poate fi utilizata de indivizi sau rupuri de indivizi mici rupuri de 6persoane, comitete de etica, !5O etc./ dornici sa*sistructurezedeliberarea eticantr*oproblema practica particulara. 'a a fost folosita nu doar n decizia politica, ci si n nvatam%nt.

10.2. Descrierea metodei

Scopulmetodei e sa a&ute la identificarea aspectelor etice ridicate de utilizarea unornoi biotehnoloii si sa faciliteze luarea unor decizii care nu sunt o simpla chestiune de bunsimt, ci pot fi aparate cu arumente. +ar ea nu e un algoritm de decizie si nu prescrie, dupaaplicare, vreo decizie particulara. Matricea etica e un cadru de evaluare ce sprijinadeciziaetica, nu se substituie ei. 'l functioneaza bine atunci c%nd permite accesul liber la toateconsiderentele normative si factuale relevante pentru cazul analizat si i lasa pe utilizatori satraa concluzii bazate pe propriile lor prioritati, dar care sunt totodata spri&inite pe puncte devedere alternative.#7$' mai deraba o metoda desistematizarea cazului n toate detaliile si

articulatiile lui etice * pe care omitem de reula sa le luam n consi 11411t199l derare atuncic%nd facem evaluari intuitive si fuare. 8ezultatul deliberarii nu e un verdict ci oharta
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn2http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn3http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn2http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn3


3/26

moralaa cazului pe care, apoi, se pot spri&ini arumentele pentru un verdict. -ata cu c%taprecautie i caracterizeaza Ben Mepham menirea)

Matricea etica "nu aspira sa fie o procedura de decizie"3 ea e un "cadru de analiza etica" menitsa "faciliteze decizia rationala n domeniul politicilor publice" prin "articularea dimensiuniloretice ale oricarei probleme dezbatute"3 e un "mi&loc de a stabili care sunt perceptiile relative alemembrilor unui comitet de etica #asupra problemei de rezolvat$", av%nd capacitatea de a "hidadeliberarea etica si de a identifica ariile de disputa".#4$

Matricea etica ofera evaluatorilor "o structura pentru deliberarea morala". 'a nu poateface ca un comitet care o foloseste sa a&una la o judecata definitivacu privire la caz fara autiliza, n final, o evaluare pe baza unei reflectii etice independente. "+esi matricea eticaurmareste sa ofere o structura pentru deliberarea etica, ar fi resit sa presupunem ca folosireaei i va permite vreodata unui comitet sa a&una la o &udecata definitiva fara sa aplice oreflectie si o &udecata etica independenta. (entru ca procesul sa se finalizeze, decidentiitrebuie sa atina un nivel de acord cu privire la interpretarea principiilor. +iferiteleinterpretari date ponderilor asinate fiecarui principiu de catre oameni diferiti e0clud o

&udecata etica definitiva. stfel, nu este posibil sa a&unem automat la un curs al actiunii unicsau prescris prin utilizarea matricii etice" Manualul Matricei Etice, p. 6/.

Sub aspect metodoloic, matricea etica e0tinde aplicabilitatea principiismului luiBeauchamp si 2hildress la evaluarea impactului etic al biotehnoloiilor din domeniulariculturii si industriei alimentare. 'a se bazeaza pe principiile "moralitatii comune", adica,n viziunea autorilor, pe "codul etic mpartasit de cei mai multi membri ai societatii sub formanereflectata a simtului comun si al traditiei. elul matricei e sa selecteze acele principii caresunt mpreuna reprezentative pentru doua traditii ma&ore n teoria etica si n %ndirea morala asocietatilor occidentale" * anume utilitarismul si deontologismul Manual, p. :/.

(rincipiile utilizate sunt principiiprima facie) ele nu sunt absolute au e0ceptii/ si nue0ista o ierarhie fi0a a lor * oricare principiu poate fi surclasat de celelalte n anumitecircumstante.

-ata cele mai des folosite principii)

1/ Bunastarea * e cel mai bun mod de a reprezenta preocuparile utilitariste"ma0imizarea binelui"/.

/ utonomia * reprezinta preocuparile deontoloiste, de traditie ;antiana a*i trata pe

altii ca scopuri n sine/.

7/ +reptatea * reprezinta respectarea echitatii n sensul lui 8a


4/26

noului tip de lapte= Sensul poate fi) sa obtina salarii mai mari si conditii de munca mai bune.cum ne putem ntreba daca efectele adoptarii noii biotehnoloii pentru producatorii de laptesatisfac acest criteriu. ceasta e o ntrebare factuala. Similar, ne vom ntreba ce sens are

principiul autonomiei pentru producatori. 'l poate nsemna mai multa libertate de aleerentre tehnoloii etc. +ar vom fi obliati sa ne ntrebam si ce poate sa nsemne principiul

autonomiei pentru vitele in&ectate cu hormon. Obisnuiti cu conceptul ;antian de autonomievalabil numai pentru fiintele rationale/ pare o aberatie sa vorbim de autonomia vitelor. niisustinatori ai matricei nu au recurs la suplimentarea principiului ;antian al autonomiei cu un

principiu e0tins al respectului demnitatii, ci au e0tins pur si simplu sensul principiuluiautonomiei * ceea ce multora li se pare implauzibil. nii dintre acestia au facut si eforturifraile/ de a teoretiza aceasta e0tindere a principiului respectului autonomiei la animale sichiar la plante introduc%nd n discutie conceptul unui "telos" al animalelor,#>$a unei "valoriinstinseci" asemanatoare cu ideea ;antiana de "demnitate", care trebuie respectat si prote&at

prin drepturi analoe, daca nu identice, cu cele ale omului. lti autori au distins ntre unprincipiu al autonomiei pentru fiintele umane/ si unul al demnitatii pentru fiinteleinfraumane/. ' o chestiune ce se preteaza la dezbatere si ea trebuie convenita n rupul care

aplica matricea. +ar n aceste medii, tot mai multi sunt aceia care s*au obisnuit cu ideea carespectarea unei anume libertati comportamentale a animalelor, n functie de habitudinile lor,echivaleaza cu respectarea "autonomiei" lor autonomia de miscare, libertatea de manifestarea comportamentului de mperechere, libertatea de aleere a hranei etc./ si poate fi un criteriude acceptabilitate morala animal elfare, buna stare a animalelor/. 'vident, problema ram%nedeschisa.

-ata acum matricea generica * cele trei principii sunt "traduse" pentru uzul particular alcelor patru parti interesate producatori, consumatori, oranisme tratate si mediu/)

/unastare wellbeing Autonomie #chitate fairness

Producatori ?enituri si conditii de muncasatisfacatoare.

@ibertate manaeriala @ei comerciale echitabile

Consumatori Siuranta si acceptabilitate (osibilitate de aleere ccesibilitate affordabilit!/,rganisme tratate Stare buna animalelfare/ @ibertate comportamentala ?aloare intrinseca

Mediu 2onservare Biodiversitate Sustenabilitate

-ata acum aceleasi principii "concretizate" prezentate ntr*oforma mai e"plicita,utilizabila pentru analiza etica a folosirii hormonului modificat enetic la vacile de lapte)

/unastare wellbeing Autonomie #chitate

ermieri care produc lapte ?enituri si conditii de muncasatisfacatoare.

@ibertate de actiunemanaeriala, libertate de a*sialee sistemul de productie

@ei si practici comercialeechitabile un pret corect3 sunttratati echitabil/

Consumatori Siuranta alimentara siacceptabilitate32alitate a vietii de care se potbucura ca urmare a unei industriiaricole profitabile.

leere informata, democraticae.. a m%ncarii care e adecvatetichetata/, cunostinte pentru aputea face aleeri inteliente,libertate de aleere cu privire lafelul n care ar trebui practicataaricultura.

ccesibilitate adecvata aalimentelor ce pot fi furnizate,asiur%ndu*ne ca nimeni nu varesimti foamea din cauzasaraciei.

aci de lapte Starea buna elfare/ aanimalelor prevenireasuferintelor la animale,mbunatatirea sanatatii lor,evitarea riscurilor privind starealor adecvata/.

@ibertate comportamentalalibertatea animalelor de a aveapatternuri normale decomportament/.

Sa fie tratate cu respect pentruvaloarea lor intrinseca n calitatede fiinte sensibile, mai derabadec%t ca proprietati utileinstrumental/.

Mediu 2onservare protectiavietii salbatice n fata oricarorpre&udicii, e.. prin poluare, sau

luarea de masuri corective atuncic%nd pre&udiciile au fost de&acauzate/

(rotectia biodiversitatii siprezervarea speciilor amenintatesi rare/.

siurarea sustenabilitatiisistemelor de ntretinere a vietiie.. sol si apa/ printr*o utilizare

responsabila a resurselor non*reenerabile e.. carburantifosili/ si reenerabile e.. lemn/.
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn5http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn5


5/26

lti autori au construit diferit matricea, cu principiul respectului "demnitatii" n locde "autonomie"/ si cu ideea de "dreptate" n loc de "echitate"/, ca si cu un numar mai mare derupuri de interese.

10.3. Analia si evaluarea etica !inala

2u a&utorul matricei se compara doua situatii) situatia curenta si situatia ce se asteaptasa rezulte dupa introducerea unei noi biotehnoloii. Se determina "impactul" consecintele/asupra rupurilor de interese al adoptarii noii biotehnoloii n raport cu neadoptarea ei ntermeni de respectare sau ncalcare a principiilor etice. +e pilda, relativ la prima celula,ntrebam) adoptarea noii biotehnoloii are drept consecinta venituri mai mari si conditii demunca mai bune pentru fermieri dec%t neadoptarea ei, sau nu= (utem pune un "scor" pefiecare consecinta sau rup de consecinte ce sunt atasate unei celule a matricei/ pe o scalasemi*cantitativa, de la * la A radul de respectare al principiului/. sta nu nseamna nsa canoi vom putea "calcula" rezultatul. +e altfel, nu toti utilizatorii matricei recur la cuantificare.(entru ca scorurile din diferitele celule ale matricei nu au aceeasi greutate, fiind puse deoameni diferiti, cu &udecati subiective diferite si care au selectat diferit faptele, ele nu pot fiagregate. le area pentru a afla un rezultat siur ar fi cea mai mare greseala. +e aceea,unii autori folosesc doar o evaluare calitativalobala n termeni de "impact pozitiv""impactneativ". (entru orice actiune propusa, se verifica daca principiile specificate sunt respectatescor pozitiv/ sau ncalcate scor neativ/. +ar scorurile pozitive si neative nu se echilibreazantotdeauna deoarece e posibil ca, ntr*un e0emplu, sa se considere ca datoria "de a nu

pre&udicia" e mai constr%natoare dec%t aceea de a "face bine". (rincipii diferite pot aveareutati diferite n ochii unor evaluatori diferiti e.. unii sustin ca periclitarea vietii cuiva e

mai rava dec%t pierderea ncrederii n cineva, desi ambele sunt ncalcari ale unor principii3altii pot sustine invers/. @a fel, efectele pozitive si neative ale aceluiasi principiu pot fiinterpretate de diferiti evaluatori ca av%nd reutati diferite.

2el mai interesant si mai important lucru care poate fi facut n aceasta faza finala e unproces deliberativpe ansamblul matricei, nu un calcul n sens strict. 2a si n cazul altor testemorale, vedem ca si matricea etica e un test deliberativ, nici pe departe un aloritm moral. 'lorienteaza si spri&ina o deliberare etica.

Deci4 pe baa !ormei de analia de mai sus4 nu putem conchide directacceptabilitatea etica a unei noi biotehnologii, din doua motive) 1/ +iferiti indivizi pot

atribui reutati diferite unor principii diferite, ca si faptelor. +eci nu putem suma pur si simpluscorurile. / Matricea nu testeaza acceptabilitatea etica pe ansamblu overall/ deoarece oasemenea &udecata e dependenta de alternativele disponibile. 7/ Cn eneral, vom constata nmatrice at%t ncalcari c%t si respectari ale principiilor etice, ceea ce nu permite o aleere, dar

poate indica drumul spre ea.

' nevoie deci de un pas final suplimentar * de "evaluarea etica" * si aceasta constan c5ntarirea subiectiva a di!eritelor consecinte impacturi4 care ne va permite %n celedin urma sa obtinem o 6udecata etica asupra acceptabilitatii tehnologiei

respective.Manual, p. 14/. !u e prea mult si pare dezamaitor. +upa toate aparentele,a&unem tot laphronesis*ul lui ristotel.


6/26

Ben Mepham se inspira totusi de la bioeticienii principiisti si vorbeste, n acestconte0t, de c#ntarireadiverselor reutati date de diferite parti impactelor etice,de identificarea ariilor de dezacord si insistarea pe rezolvarea lor, de utilizarea ca hid auneiscale numericea "impactelor etice percepute" n interiorul unui comitet de etica. Cn plus,el atrae atentia ca matricea este "numai unul" dintre inredientele importante ale procesului

de evaluare etica suer%nd cautarea si utilizarea simultana a mai multor asemeneainstrumente.#6$

10.". #$perienta norvegiana %n aplicarea metodei

2%teva remarci acum leate de e0perienta norveiana de utilizare a acestei metode, otara n care folosirea ei s*a bucurat de un real succes#:$.

2eea ce observa cercetatorii norveieni, ca punct de plecare, este ca relementarileeuropene respin deseori anumite produse pe temeiuri etice, dar nu stabilesc nici o procedurade luare a unor asemenea decizii ntr*un mod c%t de c%t standardizat. 2aci nu avem metodefiabile de decizie sau evaluare morala.

D O metoda de evaluare moralatrebuie sa fie un cadru cuprinzator si sistematic pentru a face evaluari sia trae concluzii ntr*un mod transparent si sistematicE#F$.

Matricea etica vrea sa fie o asemenea metoda3 ea a fost utilizata si dezvoltata ncomitetele de etica norveiene, dar nu numai. Matricea etica ncepe cu principiile eticeeneral acceptate si interpreteaza aceste principii etice n raport cu situatia tuturor partilorimplicate. ema evaluata n e0emplul din cartea lui Gorsber e acceptabilitatea mar;etinuluiunor biotehnoloii aricole noi ) o sam%nta modificata enetic M5/. -ata cum ni se suereazasa lucram cu matricea)

om %ncepecu specificarea a ceea ce $nseamna principiile pentru fiecareparteafectata. 2u alte cuvinte, leam cele mai importante valori etice de o anumitaproblematica practica, de mar;etinul unei biotehnoloii noi si de specificul rupurilorafectate de introducerea acestei biotehnoloii.

Sunt alese trei principiipentru ca ele D par sa acopere cea mai mare parte dinpreocuparile etice n domeniul avut n vedere si corespund abordarilor teoretice ma&ore dinetica E p. 6:/)

1/ Bunastarea ellbeing/ ncorporeaza preocuparile privind buna stare elfare/.

/ +emnitatea ncorporeaza)

* principiul respectului autonomieipentru fiintele umane/ si

* principiul integritatiisau valorii intrinsecipentru biosfera/.

7/ +reptatea ncorporeaza preocupari privind ealitatea si distributia echitabila. p. 6:/.
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn6http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn7http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn8http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn8http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn6http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn7http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftn8


7/26

+e retinut ca nici definitiile principiilor, nici cele ale partilor implicate nu sunt staticeH2adrul si continutul metodei se a&usteaza continuu printr*un proces de D deliberare siarumentare etica E. eoriile etice pot contribui la acest proces, dar nu vor determinarezultatul. Gorma si continutul matricei sunt a&ustate p%na n momentul n care rupul deevaluatori le considera o reprezentare adecvata a peisa&ului valoric. (rin consensse stabileste

apoievaluarea felului n care optiunile pentru introducerearespinerea unei biotehnoloiiafecteaza valorile etice.

-atamatricea valoricapentru acceptarea unei noi biotehnoloii aricole n care fiecareprincipiu e concretizatca sens, relativ la partile implicate)

Parti implicate /unastare Demnitate Dreptate

ermieri din ariiproductive cu seminte

modi!icate geneticM*

@oc de munca si salariusiure, ca si situatiesociala stabila.

+reptul de a controlasituatia lor privind muncasi respect pentru ocupatialor.

2onditii echitabile pentrufermierii M5 si non*M5.

Proprietarii dinindustria alimentara

(rofit adecvat 8ecunoastere pentrupartea ce le revine lor dinlantul valoric, fiindascultati n neocieri.(rotectia initiativelorprivate.

ermeni echitabili pentruaceasta industrie ca sipentru alte industriialimentare.

Alti utiliatori ai

pam5ntului!u e0ista nici o diminuarea calitatii utilizarii decatre ei a terenuluiadiacent.

8espect pentru nevoile lorsi pentru utilizarea pe careo dau pam%ntului.

cces nepartinitor laresurse.

7ocietateaproducatoare

tilizare siura siprofitabila a resurselor.

!ici un risc pentrusanatate si alte ri&isuplimentare.

2restere economica.

@ibertate de a folosi optimresursele si tehnoloia nfolosul societatii ca ntre.

!u e0ista dependente.

2onditii de viataechitabile si drepte pentrusocietatile urbane si

rurale, ca si pentru boatisi saraci.

7ocietatea

consumatoare5arantii de hranasanatoasa n cantitatiadecvate.

!utritie adecvata.

!u e0ista riscuri pentru

sanatate

Ocazie pentru consumatorde a influenta si aleeproducerea bunuriloralimentare.

@ibertate pe piata.

+rept de petitionare.

(rodusele alimentare decalitate buna suntdisponibile pentru diferiterupuri de consumatori.

*eneratiile viitoare !ici o activitate care saameninte sanatatea lor sauconditiile de viata.(recautie.

!u diminueaza sfera dealeere pe care o au.

2onservarea mediului siresurselor n asa fel nc%teneratiile viitoare sa aibaoportunitati eale cueneratiile actualebiodiversitate/.

/ios!era - %n onele deproductie si de

consum.

Sanatatea ecosistemului sia animalelor

(re&udiciile si abuzurileaduse naturii sunt pe c%tse poate limitate.8espect pentruproprietatile naturale.

+ifuzarea la un nivelviabil a poverilor ecoloice asupra uneivarietati de ecosistemebiodiversitate/

poi, matricea valorica e transformata ntr*o matrice a consecintelor. abelul urmatorcontine efectele punerii pe piata a unei noi biotehnoloii aricole o sam%nta M5/ asupra


8/26

fiecarei parti implicate si o vaa estimare pozitivaneativa a acestei decizii n comparatie cudecizia contrara. Cn matricea consecintelor sunt notate efectele asupra valorilor specificate nmatricea valorica, precum si plusurile si minusurile ce indica faptul ca efectele sunt pozitivesau neative.

Matricea consecintelorpentru efectele etice ale mar;etinului unei seminte M5 )

*rupul /unastarea Demnitatea Dreptatea

ermieri %n oneproducatoare de

cereale pe baa de

seminte modi!icategenetic M*

!u e0ista informatii (olenul acestor plantepoate fi transportat catreplantele normale,ener%nd obtinerea unorhibrizi modificati eneticsi astfel sa scape de subcontrolul fermierului.*

(ermiterea mar;etinuluida fermierilor carelucreaza cu plante M5 osansa echitabila sa intre ncompetitie.A

Proprietari de

produse alimentare pebaa de organisme

M* sau derivate aleacestora

Se asiura un profit

adecvat.A

-nfluenta mai mare n

neocieriA

(ermiterea mar;etinului

da industriei produselor5M o oportunitateechitabila sa intre ncompetitieA

Alti utiliatori aiterenului

Semintele scapate pot sase mperecheze cusemintele de floareasoarelui si sa scape de subcontrolul fermierului*

fost democratica deciziade a produce seminteM5 =

'ste echitabil accesul laresurse =

7ocietateaproducatoare

5ri&i suplimentare =2restere economica =

+ependenta suplimentarafata de anumite corporatii

mari =*

!ici o informatie

7ocietateaconsumatoare

8iscuri pentru sanatate =

5ri&i suplimentare =

*

leerea consumatoruluie ntarita

A

@ibertate pe piata

A

!u e0ista o relatieimediata

*eneratiile viitoare (ot avea semintelescapate un efect pe termen

lun asupra resurselor =*

(ot duce la refuzul de amai alee seminte care nu

sunt modificate enetic.

(ot afecta distirbutia deresurse enetice =

*

/ios!era - %n onele deproductie si consum

O cunoastere insuficientadespre posibilele efecteadverse asupraecosistemelor =

*

(ot duce la o crestere autilizarii ierbicidelor =

*

Modificarea naturii*

2unostinte insuficientedespre posibilele efecteadverse asuprabiodiversitatii.*


9/26

8udecata eticapresupune ntotdeauna identificareaprioritatilor $ntre principiisivalorile specifice. 5rupul evaluator poate decide ca valorile consumatorului sa aiba ogreutatemai maresau ca bunastarea biosferei e deosebit de importanta. 9u e$ista nici o procedura dea e$prima cantitativ aceasta c5ntarire. 'a e e0primata n termeni calitativicum suntD important E si D mai important E. 2oncluzia finala este ojudecata. 'valuarea trebuie sa dea

o concluie globaladespre dezirabilitatea etica a unui produs sau tehnoloii. p. 6F/.

Metoda mai poate fi folosita si n alte scopuri 3 de e0emplu pentru )

* a oferi o viziune asupra preocuparilor etice leate de o problema practica *oferind un input pentru cei ce iau deciziile3

* a deschide calea catre formarea unui cod de principii specificate care sa fiefolosit ca modalitate de a e0prima ana&amentele valorice sau ca hid pentrurezolvarea unor potentiale probleme viitoare. p. 69/.

2ine poate face parte din grupul de evaluatori= Orice persoana. Orice fel de rup poateface evaluarea, dar e bine ca el sa fie unul lar, bine informat si sa se foloseasca n deciziimetode c%t mai participative aplicate, de pilda, cu ocazia unor


10/26

de comitetele etice. +ar daca aceste comitete nu au asociate forumuri care sa controleze si saimpuna aplicarea verdictelor lor, atunci ele sunt inutile si reulile morale devin superflue.ceasta ineficienta a lor e, ntre altele, si un simptom al unui deficit de democratie.

2reatorii metodei sunt m%ndri ca produsul lor ia n seama D diversitatea punctelor de

vedere etice cunoscute E utilitarismul, ;antianismul, teoria dreptatii a lui 8a


11/26

se refera la clonare $n generesi e instituita dupa o boata si relativ ndelunata perioada deanaliza a acestui fenomen n toata diversitatea lui. plicarea unica a matricei etice la cazul

bS nu poate duce la concluzia acceptabilitatii ei etice. ' nevoie de repetarea statisticrelevanta a evaluarii pe cazul bS, la intervale semnificative de timp, c%nd rezultatele ar puteafi partial/ altele. Mai e nevoie de evaluarea tuturor cazurilor cunoscute de

acelasi tipcomercializarea diverselor produse alimentare bazate pe oranisme M5/. specterelevante pro sau contra acceptarii biotehnoloiei pot aparea din analiza altorcazuri dec%tbS. !umai dupa ce un asemenea multiplu proces de evaluare a fost efectuat * si aceasta iatimp si efort * putem vorbi de e0istenta unor temeiuri pentru a institui o noua politica

publicageneralala care sa sesubordonezesi cazul particular al hormonului bS. Mai mult,acceptarea sociala a noii politici publice cu continut etic sub forma de directiva politica saude lee/ nu se face niciodata doar pe criterii strict etice rezultatul testului cu matricea etica/,ci n urma unui proces deomologaresocialan care intervin criterii politice, economice,

&uridice etc., au loc dezbateri publice, se contureaza un nceput de proces de internalizareeducationala a noii politici prin intermediul mass*media, a scolii etc., n fine, au loc repetate

procese de neociere politica si de impunere a ei ca reula morala noua nsotita de sanctiuni

adecvate. estul matricei etice este numai unmoment * unul foarte important si care nu e binesa lipseasca * din acest proces social de instituire a unei reuli morale noi. Orice reula moralanoua se impune si dispare n urma unui asemeneaproces social$ndelungat, nu prin hotar%reaunei adunari, chiar si atunci c%nd are loc la nivelul unei institutii, nu la scara macrosociala.Golosirea "uneltelor etice" nu schimba situatia, dar ne a&uta sa o controlam mai rational si sa*idiminuam doza traditionala de arbitrar.

?ezi, pentru dezvoltarea unor metode de evaluare moralan zona biotehnoloiilor )

http:.lei-meta.nlethicalbiotatools;nterim


12/26

e"pertiza stiintifica e nesigura sau divergenta si c#nd vrem sa e"ploram idei si tendinte petermen lung $n stiinta si tehnologie.

Cauistica: e o metoda de evaluare morala ce consta ncompararea unui nou caz cu cazurianterioare care au fost rezolvate satisfacator si care functioneaza n calitate de hizi normativi * pebaza similaritatilor si diferentelor. nii o numesc nefericit/ analiza morala "caz cu caz"3 altii"analiza de caz" case anal!sis/.

#tica discursuluiadecvata pentru e0plicarea procesele ce au loc n 2omitetele de etica/.'tica discursului, fundamentata de Iabermas si pel, stabileste anumite constr%neriinstitutionale pentru discursul deliberativ. Se face apel la etica discursului atunci c%nd problemeleetice sunt deliberate n 2omitete sau n alte rupuri de discutii. (utem stabili un cadru etic pentru

discurs ca spatiu de criticare a solutiilor e0istente.

arta multi-criterialamulti%criteria mapping/) ceasta metoda, inventata n 199:,are ca scop compararea optiunilor pentru anumite politici ntr*un mod transparent sisistematic. Se noteaza si se compara diferentele de valoare si &udecata facute n dezbateriledespre politicile evaluate de rup. ' o alternativa la metodele deliberative orientate spreconsens, ca si la valuarile risc*cost*beneficiu. (rin aceasta metoda, un rup e desemnat saurmeze o procedura pentru aleerea unor politici inclusiv etice/ atribuind ponderi acestor

politici, ponderi pe care tot ei le stabilesc.

10.(. Matricea etica si reolvarea dilemelor morale

?oi ncerca sa vad acum daca o metoda de tipul matricei etice poate fi folosita sipentru alte scopuri dec%t cele pentru care a fost creata, de pilda daca ne poate a&uta saclarificam calea spre o evaluare a unor cazuri dificile, dilematice, cum sunt conflictelenormative.

Sa luam cazul conflictului dintre principiile binefacerii si autonomiei n situatia n careunei persoane i se face testul S-+, ea cere sa nu i se spuna rezultatul, iar rezultatul indica

prezenta virusului. 2e e moral sa faca doctorul= +aca respecta principiul binefacerii, eltrebuie sa*i spuna persoanei adevarul, ncalc%nd principiul autonomiei3 daca respecta

principiul autonomiei dorinta persoanei de a nu i se spune rezultatul/, atunci ncalcaprincipiul binefacerii. ' o dilema etica tipica.

Sa facem harta acestei dileme morale. leem cele doua principii relevante pentru cazsi identificam rupurile implicate. (rincipiul binefacerii, concretizat pentru acest caz, se referala efectele benefice si la riscurile pe care le*ar putea avea asupra rupurilor afectatespunereanespunerea adevarului n cazul avut n vedere. (rincipiul respectului autonomiei serefera la libertatea bolnavului de a decide daca vrea sa stie sau nu rezultatul testului si ladreptul oricarui cetatean de a alee sa aiba relatii se0uale cu cine vrea.

!e ntrebam acum ce efecte consecinte/ are spunerea adevaruluinespunerea

adevarului cu privire la testul S-+ asupra partilor implicate din punctul de vedere al celordoua principii= (utem ncerca si o evaluare cvasi*cantitativa pe o scala de la * la A a


13/26

radului de respectare a celor doua principii prin consecintele spunerii adevaruluiconsecintelor spunerii adevarului fata de consecintele nespuneriinespunerii adevarului.

Mai concret) care sunt consecintele spunerii adevarului pentru pacient din punctul devedere al respectarii principiului concretizat al binefacerii i.e. +atoria doctorului este de a*l

vindeca pe bolnav/= 2onsecintele sunt acelea ca, daca medicul recunoaste public rezultatultestului, se poate trece la aplicarea unui tratament si diminua probabilitatea mortii pacientuluirespectarea deplina a principiului binefacerii A /. +aca ascunde rezultatul testului nu aresens sa*i aplice un tratament si*l condamna pe pacient la moarte medicul ncalca rav

principiul binefacerii * /. Spunerea adevarului are drept consecinta simultana si faptul capacientul se simte tratat ca un obiect si si pierde ncrederea n medic, deoarece el i*a cerut sanu*i comunice rezultatul3 medicul ncalca astfel principiul autonomiei scor * 1 pentru caaceste consecinte mi se par mai putin rave, mai putin "rele", dec%t cele ale ncalcarii

principiului binefacerii/. si prin ascunderea adevarului cu privire la rezultatul testului mediculrespecta principiul autonomiei vointa pacientului/, ntarindu*i acestuia ncrederea n mediculsau A1/.

Principiul bine!acerii P/ Principiul autonomiei PA

Medicul spune

adevarul

Medicul nu

spune adevarul

Medicul spune

adevarul

Medicul nu

spuneadevarul

Pacient *l poate vindecarespecta (B A /

creste probabilitateamortiincalca (B * /

se simte tratat ca unobiect, si pierdencredere n medic,se sperie.ncalca ( * 1/

pacientul sitarestencrederea nmedic, traieste cususpeciunea ca ar

putea fi bolnavrespecta ( A1/

>erte

persoane

i prote&eaza pe tertide infestarerespecta (B A/

creste riscul infestariicu virusncalca (B * ./

publicul se simterespectat si prote&at nfata unui pericolmortalrespecta ( A/

publicul epericlitat fara sastie de infectia cuS-+

ncalca (

*/

2e ne arata aceasta harta a dilemei noastre etice= 'a ne arata ca)

Daca medicul spune adevarul, atunci)

respecta (B fata de bolnav, ceea ce vital pentru acesta A/

respecta (B fata de publicul lar, ceea ce vital pentru acesta A/

ncalca ( fata de pacient care i*a cerut sa nu*i spuna rezultatul *1/am pus ponderea *1 pentru ca efectul periclitarii vietii pacientului mise pare mai rav * si l*as nota cu */ * dec%t efectul pierderii ncrederii

acestuia n medic/.


14/26

respecta ( fata de terti care vor sa fie informati despre asemeneacazuri periculoase pentru ei A/.

Daca medicul nu spune adevarul, atunci)

ncalca (B fata de pacient, periclit%ndu*i viata, ceea ce foarte rav */

ncalca (B fata de terti, periclit%ndu*le sanatatea si poate viata */

respecta ( fata de pacient, adica o buna relationare cu medicul A1/

ncalca ( fata de terti, carora nu le respecta dorintele *1/

2e rezulta de aici) ca efectele spunerii adevarului respecta mult mai mult principiulbinefacerii n raport cu efectele nespunerii lui A4 raportat la * 4/. si ca efectele spuneriiadevarului respecta ceva mai mult principiul autonomiei dec%t efectele nespunerii lui A1raportat la *1/. +eci balanta nclina evident n favoarea spunerii adevarului de catre medic,deci a $ncalcarii principiului autonomiei $n raport cu pacientulsi hidarea,n aceastasituatie, dupa principiul binefacerii marturisirea rezultatului testului si aplicareaunui tratament/. +ecizia e aceeasi ca si n cazul analizei principiiste, dararticulatiile etice alecazului sunt mai e"licit si mai complet formulate $n matrice.Se poate spune ca n acest feldecizia finala e usurata. +ar ea abia de acum ncolo trebuie luata, cu aceasta "harta" n fata si

introduc%nd n discutie si alte unhiuri de vedere, cum ar fi ana&amentele filosofice sireliioase enerale ale evaluatorilor, viziunea liberala sau etatista despre oranizareaspitalelor si despre paternalismul politic n enere etc.

Se mai poate observa ceva) ca n atribuirea de ponderi, am introdus un element desubiectivitate consider%nd ca efectele ncalcarii principiului autonomiei n raport cu pacientulnu cu tertii/ sunt mai putin rave dec%t acelea ale ncalcarii principiului binefaceerii sau alautonomiei n raport cu tertii. (oate un alt evaluator nu vede la fel lucrurile. Cn al doilea r%nd,se mai poate observa ca n practica, principiistii nu folosesc de obicei regulile, ci aplica direct

principiile specificate la cazul particular evaluat, asa cum fac si sustinatorii matricei. ceastamaniera de lucru inora nsa o buna parte a potentialului metodei principiiste, anume acelaleat de regulilespecificatede diferite tipuri care pot a&uta foarte mult decizia3 n matrice nu

putem beneficia de a&utorul acestor reuli caci principiile sunt sinurul hid.

10.) *rila de aplicare pentru matricea etica

Puteti aplica matricea etica !olosind grila de mai 6os.

Cn sinteza, metoda matricei etice presupune parcurerea urmatorilor pasi)

J/ Descrierea atenta a cauluievaluat.


15/26

1/ -dentificarea tuturor partilor interesate. nii includ aici nu numai oamenii sau rupurilede oameni, ci si animalele sau mediul ncon&urator * care ar trebui tratate si ele cu respectmoral pentru ca au, ca fiinte vii, ntr*un fel sau altul, o valoare suprema intrinseca/.

/ Stabilirea multimii de principiietice, nici prea multe complica &udecata/, nici prea putine

&udecata incompleta/. (rincipiile trebuie specificate n functie de partile interesate) "respectulautonomiei consumatorului" nseamna respectul dreptului sau de a alee ntre produsediferite, disponibile si clar etichetate. +aca partile interesate sunt numai oameni, putem folosinumai principiul autonomiei3 dar daca ele includ animalele si natura, va trebui sa folosim

principiul respectului demnitatii, adecvat definit.

7/ +eterminarea, printr*o discutie cu specialistii, a consecinteloractiunii evaluate asuprafiecarei parti implicate din perspectiva fiecarui principiu moral3 putem atasa ponderi acestorconsecinte.

4/ 8udecata !inalacu privire la acceptabilitatea morala * lu%nd n considerare toate aceste

implicatii si baz%ndu*ne pe flerul nostru moral. (utem da ponderi diferite diferitelorconsecinte sau sa consideram un principiu mai important ntr*o anumita mpre&urare.

Pasul 0. Descrierea noului ca.

+escrieti c%t mai e0act cazul) e.. acceptabilitatea morala a adoptarii politicii .

pelati la specialisti. +escrierea trebuie facuta pe ntelesul omului de r%nd daca vremca si el sa participe la decizie.

Pasul 1.&eterminati care sunt partile interesate)

(referabil, printr*o discutie n rup3 partile interesate, adica afectate de acceptarea noiipolitici, reuli, decizii sunt)

*

*

*

'le pot fi indivizi umani, rupuri sau fiinte non*umane.

Pasul 2.&eterminati principiile etice relevante)

(entru acest caz, s*a considerat ca principiile etice relevante sunt)

*

%

%


16/26

Porto!oliu de principii etice: n vederea selectarii principiilor etice relevante, iata o lista ac%torva principii etice

1/ Principiul bine!acerii) Cn activitatatile noastre trebuie sa urmarim ma0imizareabinelui si minimizarea raului pun%nd n balanta beneficiile, daunele si riscurile nvederea urmaririi celui mai mare beneficiu net. cest principiu se aplica oamenilor,dar si animalelor, care pot fi nri&ite sau, dimpotriva, brutalizate. 'l se aplica simediului, care poate fi prote&at sau aresat, e.. prin poluare/.

/ Principiul respectului demnitatii) oate fiintele vii, om, animale si plante, au ovaloare intrinseca suprema care trebuie respectata ca atare. 'le trebuie respectate nunumai ca fiinte rationale sau ca fiinte care sufera si se bucura, ci si ca fiinte vii pur si

simplu.

7/ Principiul integritatii: rebuie sa prote&am de orice inerinta e0terna o sferadevalori si $nsusiriintangibileprin care indivizii umani si identifica felul lor esentialde a fi sau a munci si care, daca sunt afectate, se pune n pericol chiar identitateaindivizilor umani.

4/ Principiul vulnerabilitatii) O ri&a speciala si masuri adecvate trebuie luate nleatura cu persoanele vulnerabile, adica acelea a caror autonomie, demnitate sauinteritate ar putea fi diminuate sau amenintate n decursul cercetarii.

>/ Principiul dreptatii) rebuie sa distribuim echitabil bunurile si serviciile, sa nudiscriminam persoanele, sa le apreciem dupa merit, nevoi, contributie siresponsabilitate, tin%nd cont totodata de resursele disponibile. ' inechitabil ca unii safie boati si altii saraci, ca atunci c%nd nu ai comis o infractiune sa fii pedepsitnimalele sunt tratate nedrept atunci c%nd sunt folosite doar ca obiecte, instrumental,si nu sunt respectate ca fiinte sensibile3 suntem nedrepti cu mediul plante si animale/daca actiunile noastre necuetate ameninta e0istenta sa sanatoasa n viitor.

6/ Principiul respectului autonomiei) rebuie sa recunoastem si sa nu mpiedicammanifestarea capacitatii rationale de autodeterminare specifica fiintei umane si care*i

confera o valoare suprema. '.. autonomia e limitata atunci c%nd nu suntem lasati sane aleem cariera, prietenii sau reliia3 initial s*a vorbit numai despre autonomiafiintelor rationale3 apoi si despre autonomia animalelor care e afectata daca suntmpiedicate sa se comporte conform instinctelor lor naturale, de e0emplu daca sunttinute n custi, sunt separate de pui sau de masculi3 chiar si de autonomia ecoloica *ce presupune ca plantele si animalele sa interactioneze liber n asa fel nc%t

biodiversitatea sa fie respectata/.

:/ Principiul subsidiaritatii) 2ei aflati pe pozitii de autoritate trebuie sa recunoascadreptul indivizilor de a participa la deciziile care*i afecteaza direct, n acord cu

principiul respectului demnitatii si cu responsabilitatea lor pentru ma0imizarea binelui

comun.


17/26

Pasul 3) Concretizati sensul principiilor etice alese pentru cazul avut $n vedere)

e.. ce nseamna concret respectul autonomieipentru producatorii de lapte n conte0tuldiscutiei despre acceptabilitatea morala a unei noi biotehnoloii/=

Parti implicate? Principii Principiul 1Partea implicata @ 2e nseamna concret principiul

1 pentru partea implicata L=

Producatorii de lapte

!oi va trebui sa &udecam masura n care +O(8' deciziei politicii/ respecta

principiile etice alese prin consecintele la care duce pentru partile interesate, n comparatie cu!'+O(8' ei3 vom &udeca n mod comparativ avanta&ele si dezavanta&ele celor douapolitici uz%nd de flerul practic de care dispunem fiecare.

Pasul ".'istati consecintele adoptarii(neadoptarii politicii Apentru fiecare celula amatricei/)

Celula 1) 2onsecinte ale adoptariineadoptarii politicii asupra partii implicate L subaspectul respectarii (rincipiului 1 concretizat)

+O(8' !'+O(8'* consecinte * consecinte

si asa mai departe pentru toate celulele.

Pasul &)&am ponderiA&)*+- politicii A comparativ cu /EA&)*+A-EA eipentru fiecare celula a matricei. +eci comparati cele doua parti ale celulelor de mai susntreb%ndu*va daca adoptareanoii politici respecta mai mult sau mai putin principiile eticealese n comparatie cuneadoptareaei=

* daca apreciem ca +O(8' noii politici respecta %n maremasuraun principiun comparatie cu !'+O(8' ei, atunci ponderea va fi A pentru adoptarea acelei

politici.

* daca apreciem ca +O(8' noii politici%ncalca seriosun principiu ncomparatie cu !'+O(8' ei, ponderea va fi * pentru adoptarea acelei politici adica

un scor ma0im pentru respinerea ei/.


18/26

* ine0istanta unui efect va fi punctata cu J, iar efectele mai slabe cu A 1 si * 1.

* c%nd stabiliti aceste ponderi, ncercatisa va puneti $n locul tuturorpartilorimplicateideea de &udecata impartiala si universala/.

* pentru ca scorurile din diferitele celule ale matricei nu au aceeasi greutate, fiindpuse de oameni diferiti pentru care principiile au reutati diferite, ele nu pot fi agregate.

* unii nu fac nici o cunatificare.

!u trebuie neaparat sa avem acelasi numar de consecinte n cele doua coloanedaca ponderarea e facutaper celulasi nu per consecinta. +esi, daca diferentadintre numarul de consecinte pe cele doua coloane e foarte mare, pot alee oalternativa nu pentru caeae mai importanta, ci pentru ca euam putut imainamai multe consecinte pentru ea * ceea ce nu are a face cu evaluarea ei morala.

+eci, nainte de a ncepe evaluarea, e indicat sa se cada de acord asuprafaptelor consecintelor relevante/, chiar daca vor e0ista variatii ntre evaluatoridin acest punct de vedere, si sa se adopte un numar apro"imativ egal deconsecinte pentru cele doua variante supuse compararii.

Pasul (.+receti toate aceste ponderi care indica preferinta $n celulelecorespunzatoare ale matricei si colorati fiecare celula cu o culoare corespunzatoare ponderii.

-2 -1 0 1 2Parti implicate? Principii Principiul 1 Principiul 2

Partea implicata @ * A1Partea implicata B

J

Pasul ()&ecizia finala nu e matricea colorata0

* ea nu rezultadin sumarea ponderilor, ci sesprijinape ele3

* scorurile individuale nu dau un raspuns direct pentru ca fiecare evaluator poate crede ca

unele principii sunt mai importante dec%t altele, poate estima diferit consecintele sicompararea lor3

* se poate ca unii evaluatori sa a&una la un rezultat iar altii la alt rezultat, pentru ca au datimportanta diferita elementelor matricei.

* se poate ca evaluarea cantitativa sa nu faca diferenta ntre alternative3 n acest caz ne putemntreba daca nu e plauzibil sa dam unui principiu ogreutate mai maren cazul particularanalizat, ceea ce ar nclina balanta.

- Pentru deciia !inala ne putem %ntreba: date !iind aceste ponderi si

privind toatecelulele matricei4 careia dintre solutii i-ar da mai mult spri6in guvernulnostru .... si careia dintre solutii i-ar da cel mai putin spri6in=


19/26

'a consta n c5ntarirea subiectiva a di!eritelor consecinte impacturi4 care neva permite %n cele din urma sa obtinem o 6udecata etica asupra acceptabilitatii morale a

deciiei evaluate.

Aviul !inal va !i dat de organiatorul testului sub !orma)

aprobare cu precizari a noii politici 3

respinere cu precizari3

respinere ferma3

nu stim.

10.+. #$ercitii de aplicare a matricei etice

1/ +escoperiti n articolele lui M. aiser si nManualalte e0emple de aplicare a acesteimetode. 2orelati*o cu estul +elphi.

/ plicati matricea etica la cazul consimtam%ntului informat de mai &os)

Pasul 0:Descrierea caului. O fata de 1: ani a fuit de acasa cu prietenul ei si nu a mai fost

asita. Baiatul a fost arestat. Gamilia fetei e total mpotriva casatoriei tinerilor. Gata ia ncalcul posibilitatea ca fratele ei mai mare sa l omoare pe prietenul ei daca afla ca nu mai evirina. Ofiterul de politie care vine la doctorul care raspunde de testul de virinitate vrea sastea mai nt%i de vorba cu medicul ntre patru ochi. 'l i spune doctorului ca fata nu stie ca

prietenul ei e de&a casatorit. poi, doctorul sta de vorba cu fata si i spune ca ea nu are nca 1Fani si prin urmare familia sa are dreptul leal de a cere un test de virinitate. Medicul adaua,totusi, ca o asemenea investiatie nu poate fi facuta fara consimtam%ntul ei, dar spune si ca elnu poate semna un certificat de sanatate fara a face mai nt%i e0aminarea necesara. rebuie emoral/ sau nu ca doctorul sa*i spuna fetei ca prietenul ei e casatorit= . 2armied./,nformed Consent, !'S2O 2hair in Bioethics, Iaifa, JJ7/.

rumente pro si contra)

1. Da, caci reula consimtam%ntului informat cere ca medicul sa*i spuna fetei tot ceea ce erelevant medical pentru &ustificarea testului de virinitate.

+ar informatia ca prietenul e casatorit nu are relevanta medicala * deci 9utrebuie sa*ispuna.

. 9u, caci ncalca dreptul la intimitate al prietenului fetei. Medicul e obliat sa nu facapublice informatii despre pacienti si rudele lor.


20/26

7. Da, daca vrea * n calitate de cetatean * sa*i faca un bine pe termen lun si sa o desparta deacest prieten casatorit.

Pasul 1.&eterminati care sunt partile interesate)

* preferabil, printr*o discutie n rup3 partile interesate, adica afectate de acceptarea noiipolitici, reuli, sunt)

* fata3

* prietenul ei3

* parintii fetei.

'le pot fi indivizi umani, rupuri sau fiinte non*umane.

Pasul 2.&eterminati principiile etice relevante)

(entru acest caz, consideram ca principiile etice relevante sunt)

* (rincipiul autonomiei3

* (rincipiul binefacerii.

Pasul 3) Concretizati sensul principiilor etice alese)


21/26

e.. ce nseamna concret respectul autonomieipentru producatorii de vaci de lapte nconte0tul discutat/=

Parti implicate? Principii Principiul bine!acerii Principiul autonomiei

Partea implicata @ 2e nseamna concret principiulbinefacerii pentru partea

implicata L=

Sensul autonomiei pentru parteaimplicata L.

ata Binele facut fetei nprivinta situatiei salesociale

8espectareaconsimtam%ntuluiinformat al fetei

Prietenul ei Binele facut baiatului nprivinta situatiei luisociale

8espectarea vietii saleintime.

Parintii ei Binele facut parintilorfetei n privinta situatieisociale a fiicei lor

8espectarea dorintei lorde a avea un test deraviditate.

!oi va trebui sa comparam +O(8' deciziei medicului de a spune fetei ca prietenul eie casatorit cu !'+O(8' ei din punctul de vedere alconsecintelor !actualela care duccele doua decizii3 vom &udeca n mod comparativ masura n care cele duua actiuni respecta

principiile etice uz%nd de flerul practic de care dispunem fiecare.

Pasul ".'istati consecintele adoptarii deciziei de a spune fetei adevarul despreprietenul ei $n comparatie nu nespunerea adevarului pentru fiecare celula a matricei/)

Celula 1) Consecinteleasupra fetei ale adoptariineadoptarii deciziei de a spune feteiadevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului (rincipiului bunastarii fetei)

+O(8'+octorul spune fetei ca prietenul ei e

casatorit

!'+O(8'+octorul nu spune fetei ca prietenul ei e

casatorit* consecinte asupra bunastarii fetei)

* i face un bine caci fata l abandoneazape baiat3 A

* i face un rau caci se poate sinucide3 *

* i face un rau caci o preseaza saavorteze. *

* consecinte asupra bunastarii fetei)

* i face un rau n realitate, las%nd*o sa seiluzioneze3 *

* nu se pune problema sinuciderii3 A

* nu o preseaza sa avorteze. A

'valuare comparativa) adoptarea deciziei doctorului de a spune fetei adevarul despre

situatia civila a prietenului ei respecta n mai mare masura bunastarea fetei dec%t decizia de a*iascunde adevarul n ciuda avanta&elor imediate ale strteiei de a o minti. 2aci a doua strateie


22/26

nu duce nicaieri, cu toate riscurile imediate ale spunerii adevarului. Scor comparativ pentrucelula 1) A 1. Se vede foarte clar ca aceasta evaluare cvasi*cantitativa e imprenata desubiectivitate si poate varia de la evaluator la evaluator.

Celula 2) 2onsecintele asupra fetei ale adoptariineadoptarii deciziei de a spune feteiadevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului (rincipiului autonomiei fetei)


casatorit


casatorit' indiferent fata de cerinteleconsimtam%ntului informat care se referanumai la aspecte medicale .

' indiferent

'valuare comparativa) decizia de a*i spune fetei adevarul nu respecta mai mult reulaconsimtam%ntului informat dec%t decizia contrara. si reciproc. Scor comparativ) J.

Celula 3) 2onsecintele asupra prietenului ale adoptariineadoptarii deciziei de a spunefetei adevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului (rincipiului binefacerii)


casatorit


casatorit* 2a medic) nu sunt aspecte medicale. * !u sunt aspecte medicale.

* 2a om) i face un rau prietenului3

* i face si un bine prietenului, carentretine o leatura fara sanse3

* l scuteste pe prieten de razbunareafratelui.

2a om) a&uta la perpetuarea leaturiiprietenului.

'valuare comparativa) medicul ca medicnu are o obliatie de binefacere catre un omcare nu*i e pacient. si nu ne intereseaza aici medicul ca om. +eci binefacerea n raport cu

prietenul si respectarea autonomiei acestuia a vietii private/ nu l privesc pe medic. Scor. J.

otusi, ca om, decizia de ai*i spune fetei adevarul respecta n mai mare masuraprincipiul binefacerii n raport cu prietenul dec%t ascunderea adevarului. Scor pe celula) A 1.

Celula ") 2onsecintele asupra prietenului fetei ale adoptariineadoptarii deciziei de aspune fetei adevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului (rincipiului autonomiei

prietenului)

+O(8'+octorul spune fetei ca prietenul ei e !'+O(8'+octorul nu spune fetei ca prietenul ei e


23/26

casatorit casatorit* !u sunt aspecte medicale. * !u sunt asecte medicale.

!u e problema medicului. Scor) J.

2a om, a spune fetei adevarul nseamna a ncalca n mare masura principiulautonomiei dreptul prietenului la viata privata/ comparativ cu decizia opusa. Scor pe celula) *.

Celula &) 2onsecintele asupra parintilor fetei ale adoptariineadoptarii deciziei de aspune fetei adevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului (rincipiului binefaceriiacestora)


casatorit


casatorit* face un bine parintilor pentru ca odesparte de prieten.* riscul ca fiul lor sa comita o crima.

* face un rau parintilor fetei pentru caperpetueaza situatia.* riscul ca fiica lor sa a&una ntr*o situatiedelicata.

'valuare comparativa a celulei) +ecizia de a spune adevarul respecta la fel demultprincipiul binefacerii n raport cu parintii pe c%t o ncalca decizia de a ascunde adevarul.Scor) J..

Celula () 2onsecintele asupra parintilor fetei ale adoptariineadoptarii deciziei de a

spune fetei adevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului (rincipiului autonomieiacestora)


casatorit


casatorit* poate forta fata sa*si faca testul devirinitate si deci sa satisfaca cerintaautonoma a parintilor.* se poate ca fata sa refuze testul de fricasa nu fie ucis prietenul ei sau poate ca,odata despartiti, acest impediment nu maie at%t de mare/.

* diminueaza sansele de a face un test devirinitate dorit de parinti ncalcaautonomia acestora/.

ici, spunerea adevarului respecta mai mult autonomia parintilor dorinta lor de a aveaun test de raviditate sau un raspuns la problema/ n comparatie cu nespunerea adevaruluidespre starea civila a prietenului. Scor A 1.

Pasul &)&amponderiA&)*+- deciziei de a spune fetei adevarul $n raport cu/EA&)*+A-EA ei pentru fiecare celula a matricei.


24/26

* daca consideram ca +O(8' deciziei de a spune adevarul respecta %nmaremasuraun principiu n comparatie cu !'+O(8' ei, atunci ponderea va fi A

pe celula.

* daca consideram ca +O(8' deciziei de a spune adevarul%ncalca seriosun

principiu n comparatie cu !'+O(8' ei, ponderea va fi * pe celula.

* ine0istanta unui efect va fi punctata cu J, iar efectele mai slabe cu A 1 si * 1.

* c%nd stabiliti aceste ponderi, ncercati sa va puneti n locul partilor implicate.

* pentru ca scorurile din diferitele celule ale matricei nu au aceeasi greutate, fiindpuse de oameni diferiti pentru care principiile au reutati diferite, ele nu pot fi agregate.

* unii nu fac nici o cunatificare.

-2 -1 0 1 2

Pasul (.+receti toate aceste ponderi care indica preferinta $n celulelecorespunzatoare ale matricei si colorati fiecare celula cu o culoare corespunzatoare ponderii.

Parti implicate? Principii /ine!acere Autonomie

ata A 1 JPrietenul !etei J A1/ J */Parintii !etei J

A1

Balanta suerata de matrice nclina mai deraba spre solutia ca medicul ca medicsanu spuna adevarul despre starea civila a prietenului pacientului sau. !u e o problema medicalasi medicul nu trebuie sa se amestece n problemele de familie ale pacientilor. Medicul caomse poate implica, dar aceasta nu schimba situatia. spune adevarul despre prieten ncalcarav principiul autonomiei acestuia, dar n rest respecta principiile morale.

+ar aceasta suestie nu e o decizie etica. +e aici poate ncepe discutia despre cepozitie sa adoptam, re%ndind si detaliind analiza de p%na acum. 'lementul de subiectivitateintervine masiv n stabilirea consecintelor si mai ales n ponderarea lor comparativa. (ote0ista si pareri diferite despre importanta principiilor, despre &udecata pe termen scurtlun,despre &udecata ca medic sau ca om etc. 2eea ce da matricea o e posibilasistematizarea

problemei evaluarii morale sub doua principii/ a deciziei medicului de a*i spune feteiadevarul cu privire la situatia civila a prietenului ei.

Pasul ()&ecizia finala1


25/26

* nu rezultadin sumarea ponderilor, ci sesprijinape ele3

* scorurile individuale nu dau un raspuns direct pentru ca fiecare evaluator poate crede caunele principii sunt mai importante dec%t altele3

- ne %ntrebam4 date !iind aceste ponderi4 si privind toatecelulele matricei4 careia dintresolutii i-ar da mai mult spri6in guvernul nostru .... si careia dintre solutii i-ar da cel mai

putin spri6in.

* se poate ca unii evaluatori sa a&una la un rezultat iar altii la alt rezultat, pentru ca au datimportanta diferita elementelor matricei.

* se poate ca evaluarea cantitativa sa nu faca diferenta ntre alternative3 n acest caz ne putemntreba daca nu e plauzibil sa dam unui principiu ogreutate mai maren cazul particularanalizat, ceea ce ar nclina balanta.

Aviul !inal)

aprobare cu precizari a noii politici 3

respinere cu precizari3

respinere ferma3

nu stim.

Caul 2) O pacienta si da consimtam%ntul pentru o anume operatie. Cn timpul operatiei,medicul si da seama ca trebuie sa faca si o alta operatie pentru a o vindeca. +ar nu i mai

poate lua consimtam%ntul, fiind sub anestezie. 'l ia consimtam%ntul sotului. ' corect=

2omentariu) consimtam%ntul informat presupune cunoasterea bolii, a specificului siriscurilor operatiei etc.3 vointa de a o face3 nteleerea situatiei3 si intentia. ' valabil numaidaca se refera la tratamentul propus. (acientul nu trebuie sa stie mai mult dec%t strictulnecesar pentru a decide. Cn caz de incompetenta boala mentala, copil mic, drouri etc./ o terta

persoana poate sa ia decizia sot, copii, frati, parinti/.

Sa zicem ca n cazul nostru cauza incompetentei a fi sub anestezie/ nu e mentionata ndefinitia consimtam%ntului informat. nii vor zice ca acordul sotului nu e valid n acesteconditii3 altii ca da. vem ntr*adevar o situatie ambiguade ncadrare a unui caz nou sub oreula e0istenta.

'a poate fi rezolvata prin analoie) anestezia e asemanatoare cu alterarea constiinteisub dro, deci n aceste conditii sotul poate decide.

Caul 3. n copil are o boala fatala care presupune un tratament scump iar

prelunirea vietii e incerta, de c%tiva ani. (arintii refuza sa*si dea acordul, n absenta caruiadoctorii nu pot actiona.


26/26

ici avem un conflict ntre reula consimtam%ntului informat si principiul binefacerii.

Solutia) refuzarea de catre parinti a unui tratament necesar duce la un abuz de putere parentalasi nu poate fi obliatoriu pentru medici.

>este de autoevaluare)

1. Cn ce sens se ntemeiaza matricea etica n principiism=

. 2are sunt pasii metodei matricii etice=

7. 8ezultatul aplicarii matricei etice e un verdict definitiv=

4. 'ste matricea etica un aloritm de decizie sau un suport pentru decizie= Nustificati.

#1$Prezentarea metodei e facuta dupa Ben Mepham et alia. Ethical Matrix. Manual, February 2006,LEI, he !a"ue #i Ellen$Marie For#ber", The Ethical Matrix. A Tool for Ethical Assessment inBiotechnology, %n L. Lande&eerd et alia'ed#.(, BioTechnology-Ethics, Firenze, 2006.

#$M. )ai#er, Practical ethics in search of a toolbox: Ethics of science and technology atthecrossroads, he *ational +ommittee for e#earch Ethic# in -cience and

echnolo"y, #lo, *or&ay.

#7$M. )ai#er et alia, Develoing the Ethical Matrix as a Decision !uort "rame#or$. %M &sh as acase study' (/ournal of "ricultural and En1ironmental Ethic#, 2003, no. 20.

#4$Ben Mepham, frame&or4 for the ethical analy#i# of no1el food#5 the ethical matri,)ournalofAgricultural and Environmental Ethics, '72(, 2000, pp. 763, 768, 739.

#>$cele ne1oi #i intere#e inculcate "enetic #i menite #a$i a#i"ure animalului buna#tarea #i%mplinirea 'Ben Mepham, frame&or4 for the ethical analy#i# of no1el food# ..., p. 73:$9.(

#6$Ben Mepham, frame&or4 for the ethical analy#i# of no1el food#..., p. 73;.

#:$Ellen$Marie For#ber", The Ethical Matrix. A Tool for Ethical Assessment in Biotechnology, %n L.Lande&eerd et alia'ed#.(, BioTechnology-Ethics, Firenze, 2006.

#F$*bidem, p. 26;.
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref1http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref2http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref3http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref4http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref5http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref6http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref7http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref8http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref1http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref2http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref3http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref4http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref5http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref6http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref7http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/Matricea-etica164111995.php#_ftnref8

Matricea etica

Documents

Transcript of Matricea etica