Redactare: Rodica Chiriacesca gi Ioana BArzeanu

Tehnoredactar e: Mariana Radu

Copertd: Luca Emil CornelIlustralii coperti: Regele Ferdinand I al RomAniei, fotognfie din colecSia George Grantham Bain;pe ciape, tn ordine: (1) Regele Ferdinand in costumul de Ia incoronare; (2) Regele Ferdinand,Regina Maria, 1922; (3) Regele Ferdinand, Regina Maria, impreund cu fiul1or Carol 9i fiicele lorEksabeta, Maria gi lleana, t913; (4) Regele Ferdinand pe front, 1917; (5) Regele Ferdinand I giRegina Maria ln ziua incorondrii; (6) Parada Victoriei de la BucureSti, 1 Decembrie 1918;sursa ilustragiilor : c onmons.wikimedia. org

@2017 Toate drepturile asupra acestei edi$i sunt rezervateedirurii METEOR PUBLISHING

Contact:Tel.lFax: 021.222.83.80E-mail: editura@meteorpress.ro

Distribulie la:Tel./Fax 021.222.83.80E-mail: carte@meteorpress.rowww.meteorPress.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naqionale a RomAnieiBI'I^EI,ION

Bunul nostru rege : Ferdinand / Ion Bulei. -Bucuregti : Meteor Pubhshing, 2017

ISBN 978-606-910-05 4-7

94

Ion Bulei

,,|${tqul Dostol ne$e:

Ferdioand"

tiltTt0RPUBIlSHll{C

@aprinsArgument ......................... 5

Non mukum sed multa .......................7

$i a fost sX fie Ferdinand ............ ......... 9

Se caut[ un profesor ........14Sublocotenent in primul regiment de gardd ...... 18

,,Voi veni acum in RomAnia" ............22 !

O zi din viaga lui in RomAnia ........... 30

Nu se putea frr[ o Elena Vdclrescu .................... 34

,,Vei avea curajul si te opui?" ........... 40

Iubirile care se nasc Ai mor ........... ....................... 46

,,Un timp de fericire" .....62A fost Ferdinand,,unealta lui Dumnezeu"? .......... ................ 68

Ceas de primejdie la Curtea Regali ....................74

De-ale familiei... ............ 81

Ferdinand, un personaj politic in agteptare ........ 91

Regele Carol nu mai este ...........:.... 100

,,Sunt un bun romAn" ................ ...... 104

Expectativi militar[ ..... 108

Ultima zi a RomAniei Mici .............122Drama unui rege gi a ;irii lui ......."..... ...............127

La 52 de ani speranqele nu mor ........... .............. 139

Ce fac rugii, intrebarea tuturor ^............... .........144

,,Of, Doamne, Doamne, m-am sdturat!" ........... 154

intAlniri ..... 159

O aventuri regali ........162Exemplul bucovinean .....................167

RomAnia Mare s-a niscut ...............774Un sacrificiu regal ........ 181

Repere bibliografice ................ ........ 187

Non multum sed muka

IJIti-"I" cuvinte ale regelui Ferdinand I al RomAniei, inainte de a

trece la cele vegnice, in noaPtea de 19 spre 20 iulie 7927, au' fost: ,,M[ simt

obosit... obosit... obosit". Fusese obositoare domnia lui? O domnie deloc

lungd, din septembrie 1914 pAnd in irlJie 1927. Treisprezece ani. Pu$n fag[

de domnia lui Carol I, ce durase 47 de ani. Dar... non mukum sed multa.

Pentru cX, degi scurt[, domnia lui a fost plind de evenimente, de schimbiriradicale, de zbucium gi triiri. O domnie care a trecut printr-un rdzboi

european gi mondial, cu toate transformirile aduse in plan regional. Europa

imperiilor anului 1914 devine, in 1918, Europa statelor nafionale. RomAnia

Micd din 1914 devine, in 1918, RomAnia Mare. Unde este, aqadar, locul luiFerdinand I in toati aceastd operi de transformare?

Dac[ privegti atent fotografiile de grup in care apare Ferdinand, cum

oricare dintre noi ar putea avea curiozitatea s-o fac5, il vedem, de cele mai

multe ori, intr-o pozigie marginali. De parci ar vrea s[ iasd din pozd 9i siplece. Nu si intre in atmosfera de ansamblu a fotografiei. Pentru cA este o

atmosferi creatd de ceilalgi, nu de el. $i, atunci, ili revin in minte multe

dintre cuvintele a$ternute de regina Maria in marea ei oper[ memorialistic[Povestea viegii mele. Cel mai des nume intAlnit in aceastd operi este acela

al soqului ei, sub forma de alint, Nando. Dar aproape de fiecare datimenfionat critic. Ca in insemnarea din 10 aprilie 1921: ,,Nando este prost

dispus, toate ziua a fost a46gos, nestepanit, pus pe ceartd gi asta frgig, frr[si fln[ seama de oaspegi. Era intr-adevdr detestabil gi prost crescut in astfel

de momente"l. Sau, intr-o alti insemnare, din 16 martie 7922,La Copdceni,

unde familia regald avea o casi: ,,Am fHcut desigur planuri de ameliordri.

Este colpl favorit al lui Nando, dar toate imbundt[lirile pe care le face

r[mAn doar in stadiul de planuri... El nu poate nici micar s[ agage un tablou,

sd schimbe locul unui scaun, sau s[-l determine pe altul s-o fac5". Cu alte

l Maria, Regina RomAniei, insemndri zilnr'ce, vol. IV. Traducere Sanda Ileana

Racoviceanu. Edigie de Vasile Irimia, Editura Historia, Bucuregti,2006; Apud Ioan

Scurtu, Istoria civilizagiei romAnegti. P erioada interbelicd ( 1 9 1 I - 1 940), Editura

Enciclopedicd, Bucuregti, 2009, pp. I43-I44'

lon Bulei

cuvinte, voia sd ne spun{ regina, soful ei era absolut incapabil si se ajutesingur, nu era nici un bun organizator, nici om de acliune. $i ea deplangealipsa acestor caliti;i. se poate crede cd Maria nu-l mai iubea pe Ferdinandcand scria aga despre el? Firi indoiali. Dar oare l-a iubit ireodati? Lainceput, da (sau poate Maria crezuse ci asta inseamnd a iubi). Dar acestinceput rdmdsese undeva departe. cartea aceasta, ca gi cea care a precedat-o,Regina Maria. Puterea amintirii, inftligeazi un cuplu dinastic, al doilea,dupd carol gi Elisabeta, cu roate aparengele fericirii gi cu prea pugine dinsatisfacgiile ei. Un cuplu destinat indelungilor agteptiri. Doudzeci gi doi deani au a$teptar Ferdinand gi Maria sd-i inlocuiasci pe carol gi Elisaieta. $i,cAnd agteptarea a luat sfrrgit, in 1914, a luar sfargit gi Ia belle fipoque inEuropa. o altfel de viaqd va duce acest cuplu in rizboi gi dupi. cei doi nuguvernaserr incd in Vechiul Regat, gi istoria i-a adus in fruntea RomAnieiMari. Alte realitigi, alte probleme, altr rume. o lume care o bucuri peMaria gi o provoacd: ,,Daci ag fi eu rege!" exclama ea la 1/15 august 1916.Dar il insingureazi pe Ferdinand. vin gi bolile. intai la el gi... din nou la el.$i... ceea ce toli se temeau cX avea si se intAmple s-a intAmplat.

- ceea ce propunem, cu aceasti noui lucrare, nu este doar un gest depoliteqe al istoricului de dincolo de timp (adic[ este foafte firesc sd scriemgi,povestea sogului dupi ce am scris pbvestea soEiei). ceea ce ne-a interesata fost sd observdm cum, coborand parci din istoria noastrH mai veche gi dinmandria prusacH, Ferdinand al Romaniei, produs al istoriei gi totodati ovictimd- a-ei, exprimd cum nu se poate mai rimpede un proces ie asimilare.In cazul de fagd, asimilarea personajului principal de c[tie mediul pesre carei-a fost dat si domneascH. Linia dinastici construitd de carol I a fost agezatdde Ferdinand I pe tronul tmplinirii nagionale.

$i a fost sd fie Serdinand

Lag/2I septembrie 1878, Consiliul de Minigtri hotdrdgte ca domni-

torul Carol I al RomAniei si poarte titlul de Alte15 Rega}[. Ce urma, odatiacest pas frcut, era limpede: proclamarea lui Carol I ca rege gi a RomAniei

ca regat. Ceea ce s-a gi intAmpLatlal5l2T martie 18812. Legiuitorul romAn

a crezut cd aceast[ dubli proclamare din 1881 asigura prezentul RomAniei

ca Stat. $i aga gi era. Ce avea s[ se intAmple insd cu viitorul? Pentru c[,lntAmplarea ftcea ca regele Carol s[ nu aib[ copii. Regina Elisabeta, dup[tngrijiri infinite, diduse na$tere unei fetile, Maria, care, din picate, murise

la nici patru ani 9i care, oricum, fatd fiind, n-ar fi aYut drePtul la tron3. Alqi

copii nu mai adusese Dumnezeu in Curtea Regali romAnd. Cu toate

strldaniile depuse gi tratamentele medicale urmate. $i, atunci, ce avea s[ se

lntAmple cu abia proclamatul regat romAn? Ce avea sd se intAmple cu

stabilitatea gi continuitatea dinastiei de Hohenzollern in RomAnia?

Oamenii politici romAni au trecut la aplicarea Articolului 83 dinConstitugia romAnd: ,,in lipsa de coborAtori in linie birbHteasci ai Mdriei Sale,

Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, succesiunea tronului se va cuveni

celui mai in vArstd dintre fragii sdi sau coborAtorilor acestora"4. in vara lui1880, Carol, in Germania fiind, impreun[ cu tat5] sdu li viziteazH pe Bismarck

gi pe impdratul Wilhelm I, care era gi geful Casei Regale' Satisfrcut de

rezolvarea r[scump[ririi c5ilor ferate, atet de favorabil[ Germaniei (statul

romAn pl[tea un pre! de circa trei ori mai mare Pentru construirea celei

mai intinse regele de cHi ferate din RomAnia de citre firmele gerlnane -afacerea Strousberg), Bismarck tgi d[ acceptul gi-I ob;ine gi pe cel al Vienei.in acelagi an, 1880, pe 21 noiembrie, principele Carol-Anton, tatdl lui Carol

al RomAniei, ii comunici lui Wilhelm I prevederile Constitugiei RomAniei

privind succesiunea la tron. Doi membri ai Casei de Hohenzollern intrau in

2 Monitorul Oficial (MO), nr. 60 din 15/27 martie 1881, Adunarea Deputagilor,

Sesiune ordinar[ prelungit[, gedinp din 14 martie 1881, p. 1815. Vezi pe larg in IonBdei, fn VechiuJ Regar, Editura Tritonic, Bucureqti, 2013, pp. 13 9i urm.

3 Maria s-a n[scut la 27 august/8 septembrie 1870 qi a murit la 28 martie/9 aprilie

r874.a Monitorul Oficial, nr L42 din 1/13 iulie 1866.

10 lon Bulei

cadrul acestor prevederi: principele Leopold de Hohenzollern, fratele celmai mare al lui carol, gi nepotul lui cel mai in varsti, wilhelm. consultagi,atat unul, cat gi celilalt au notificat cH renun$ la calitatea de mogtenitor altronului RomAniei.

in consecinl[, dreptul de succesiune ii revine lui Ferdinand, ndscut la12/24august 1865 gi botezat Ferdinand victorAlberr Meinard, principe deHohenzollern, al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern gi alprincipesei Ant6nia, infanta Portugaliei. Mama sa, numitr in mod obignuitAntoinette, a avut o influenqx determinantd asupra prinplui Ferdinand.L-a ferit de multe dintre ademenitoarele contacte cu lumea exterioard,dupi cum ne relateazd Eugen wolbe in frumoasa lui carte dedicatd luiFerdinands. Educagia destul de aspri pe care a primit-o Ferdinand totmamei i se datoreazi. ,,Porunca, de pildd, de a vorbi numai atunci cand eraintrebat i-a imprimat lui Ferdinand, care in fond era un om amabil, sfialade care a suferit aproape intreaga sa via1d. Era rugat sd vorbeasci tare giclar, gi trebuia - cand se lisa antrenat - si repete o datd, chiar de doud ori frazaspusd cam prea incet." Aga s-ar explica, crede Eugen worbe, obiceiul luiFerdinand de a relua in convorbiifrazainifalx a parrenerului s[u. Adicd nuse datora faptului cd ar fi trdit printre ,,oameni tari de urechi", cum spuneaFerdinand mai tarziu, dupi ce devenise rege. Mama lui, cu un dezvoltat simlaftistic, era gi pictorild, ca preocupare in timpul liber. N-a reugit sH-i transmitdfiului aceeagi inclinaqie gi aceeagi bucurie a picturii, darl-a ajutat s-o ingeleagi.In acest sens, a contribuit, nu pugin, gi colecqia valoroasd de tablouri aflatflacastelul de la sigmaringen. De Ia tatdl slu a inviqat sd fie cavaler. Nu va fi,Precum acesta, ,,un militar sever, exersat in ga", dar va manifesta un interesdestul de puternic pentru cariera de ogtean. ca tandr principe, va urmdri cumare interes Rdzboiul cu turcii din 1877-1,878.

Ferdinand inva15 de mic sd iubeascd plantele. Ar[turi de wilhelm,fratele mai mare, gi de Karl Anton (carlo), fratele mai mic, se va bucura deo tinereqe fericitd la castelul pirintesc de la sigmaringen, in preajmaelegteului de la Krauchenwies, cu lebedele gi cu plantele lui rare, sau in

s Eugen wolbe, Ferdinand I, intemeietorul Romilniei Mari - o biografie.Traducere de Maria 9i Ion Nastasia, Editura Humanitas, Bucuregti, 2004.

uBurut-!\oq@

excursiile prin Alpii elveqieni din timpul vacanlelor. Dragostea pentrutttturX tot mama sa i-a insuflat-o. ,,Noi facem gi plimbdri frumoase pe valea

Dundrii gi la Inzigkofen, unde se gdsesc flori foarte frumoase", ii scria el

tatllui siu la 30 iunie 7874. Avea pe atunci nou[ ani neimplinigi. De la

fhmilia sa inval[ Ferdinand si triiasci in iubirea de Dumnezeu. Durninica

1i in zilele de sirbdtoare se ducea totdeauna s[ asculte liturghia. $i ca

rege, mai tArziu, la Sinaia, il va pune pe capelanul Cu4ii sd i-o celebreze.

Ferdinand are gi o guvernantd franguzoaicd, o alsaciani, care il invigaruglciuni nu totdeauna dorite in familii germane, cum era aceea in care

Dumnezeu era rugat s6-i ajute pe francezi s[-i invingd pe germani, 9i Alsacia

pi Lorena sd redevin[ franceze (!).

TAn[ru] Ferdinand are un preceptor, pe dr. Grobbels, care-l introduceln disciplinele elementare gi in limba latin[. Tatil sdu il inigiazi in istorie,geografie gi in gtiinqele naturii. Se arati de la bun inceput foarte studios.

Citea cu pasiune ore intregi, cu predilecfe despre viala gi faptele eroilor,mai cu seami ale celor din Antichitatea clasici. Exemplul lui Frederic cel

Mare sau al lui Napoleon il intereseaz5 mai pugin. Nu se vedea un om de

acfiune. Un visdtor, da. Mai ales din perioada in care familia lui se gisegte

la castelul de la Benrath, lAngi Dtisseldorf, reies pregnant deosebiri in felulde a fi al copiilor prinplui mogtenitor Leopold. Nando, numele de alint al

lui Ferdinand, se deosebeqte de fraqii sdi. Nu este inclinat spre glumd, spre

discugii in contradictoriu, nu vrea sH-gi impund un punct de vedere

personal, de teami sd nu igi jigneasci partenerul de discugie. Nici nu simte

nevoia s[-i facd pe al1ii sd fie de acord cu punctul sdu de vedere. Tatdl luitgi exprimase speranla cd integrarea lui Ferdinand intr-un cerc mai larg de

camaraziva fi beneficd. $i il inscrie in 1880, impreund cu fragii sdi - pe el

in clasa a gasea -, Ia gimnaziul Hohenzollern din Diisseldorf.Principele Leopold insist[ pe lAngX profesorii gcolii si nu creeze fiilor

sii o situalie privilegiati. De aceea toti colegii Ii se adresau nu cu ,,alteg[",ci cu ,,prin! Ferdinand", ,print Wilhelm", ,,prinq Karl". Ferdinand insugi nuaccepti favoritisme. Se sup[rd stragnic atunci cAnd unul dintre camarazi ilajuti s[ cAgtige la tit'. Tinerii frecventau familii nobile. Mergeau la Koblenz,

la impdriteasa Augusta, la Bruxelles, la familia regal5, cu care se inrudeau.

11

6lbidem,p.33.

12 lon Bulei

Ferdinand vizita adesea muzeul de arte grafice plantin-Moretus din Anvers.Eugen wolbe il citeazd pe oswald Flamm, coregul lui Ferdinand, care ilvedea pe acesta ,,mereu prietenos, deschis gi modest, un suflet delicat, poateprea sensibil"T. Era totdeauna gi prea obedient, respectand intocmaiordinele primite de la profesori sau de la cei doi instructtri, unul militar gialtul civil. cel mai mult il atrigea studiul limbii germane (ii preferaindeosebi pe clasici). ii pldcea latina (greacd nu va studia, inspectoratulgcolar ingdduindu-i si inlocuiasci greaca cu romana). La germanx gi latiniva da gi examenul scris la absolvire. La celelalte materii -ieligie, francezi,istorie, geografie, matematicd -va da examen oral la 24 martie 1gg5. obqinecalificativul ,,bine" la toate. $i p5rdsegte Diisseldorf. ,,Abia acum, candtrebuie si md despart de el, observ cat de drag mi-a devenit Diisseldorf,acest ora$ atat de frumos", avea si-i scrie tatilui siu la 30 martie 1gg5.

Ferdinand, impreuni cu tatil sdu Leopord gi cu carlo, fratele lui maimic, asisti la serbxrile incorondrii lui carol r,pe 10/22mai 1gg1. La impli-nirea unui an de la aceste serbdri, Ferdinand ii scria lui carol I cx igiamintegte cu gi mai multr pldcere ,,de acele zile minunate pe care le-amtriit alituri de voi. $i astdzi parc{ imi rrec pe dinaintea ochiior delegaliilede firani in costumele lor pitoregti gi care v-au salutat cu urale entuziaste.vHd gi acuma mullimea multicolord de pe strdzile Bucuregtiului pe carele-am strdbitut seara, cand in jurul nostru mergeau mii de oameni in celemai diferite costume"8. La 30 decembrie 1881 i9i exprima speranfa ,,cd incurand vom putea si venim din nou in Romania giitunci rro- .,rrro"gtuceva mai bine lara pe care am indrdgit-o"e.

Agalgi leagd tanHrul Ferdinand destinur de Romania. o Ear[ in care

{uye din nou pe 20 aprilie/2 mai 1883. vine insogit de fratele siuwilhelm. cel care ii aduce la Bucuregti esre regele carol. cei doi pringi suntg[zduigi la Palatul corroceni gi vor rimane in gard weme de doud luni, timpin care regele carol s-a strdduit sd-i invefe ,,rot felul de lucruri folositoare

7 lbidem,p.32.8 ScrisoriJe regelui Ferdinand I al Romilniei,vol. I. Trad.ucere, rext stabilit, note

9i studiu introductiv de sorin cristescu, Editura cetatea de Scaun, TArgovigte, 2015.scrisorile se aflx la ANIC, Fond Regele carol I personale, dosar vD 67g!i urm., p. 41.

e lbidem,p. N.

,Buruqt- ruosrnu nece: Fe

;i interesante". Despre Ferdinand el ii scrie fratelui sdu, Leopold, ci, mai

rles in ultimii doi ani, a frcut multe progrese in pregitire. Doar ci era multprea timid gi reginut, spre deosebire de fratele s[u mai mare, mult maiprezent gi comunicativ.

Este de presupus ci relafa lui Carol I cu cei doi nepogi ar fi inaintatmai repede. Faptul nu o bucura deloc pe regina Elisabeta. Suverana nuvoia incl s[ renunge la speranqa de a avea un mo$tenitor direct, aga cIfttcea tot posibilul pentru a amAna la nesfArgit solutionarea acestei chestiuni.

lu Germania, aceastH incapacitate a lui Carol I de a da totugi o rezolvare

chestiunii dinastice in RomAnia sterne$te reaclia lui Bismarck. Pe Carol ilameninga soarta lui Cuza. Cu atAt mai inexplicabili era atitudinea regelui, se

Fpunea la Berlin, cu cAt 1a Bucuregti se aflau doul personalitili diplomatice

9i politice remarcabile, Bernhard von Biilow, reprezentantul Germaniei, 9i

Goluchowski, reprezentantul Austro-Ungariei, care, oricAnd, puteau fidiplomaqii de care era nevoie. Era gi pdrerea impiratului Franz Joseph,comunicatd secretarului de stat Herbert von Bismarck, impreuni cu

temerea ci activitatea lor ar fi putut fi afectatl de ,,incipilAnarea regeluiCarol I, care intotdeauna vrea si gtie el totul mai bine". ,,Am sugerat M.S.,

scrie Herbeft von Bismarck, c[ am putea si acgionim asuPra regelui Carol Iprin intermediul ducelui de Nassau, unchiul reginei Elisabeta, gi aceastd

idee a p[rut sd-i placi imp[ratului."10

10 Regele Carol I in rapoartele diplomatice austro-ungare, 1877-1896, vol. I.

Traducere, studiu introductiv, adaptare gi note de Sorin Cristescu, Editura Paideia,

Bucureqti, 2013, p. 193.

13

6e caotd aD profesor...

O problemd a reprezentat-o numirea unui profesor de limba romapentru printut mogtenitor gi pentru fratele sdu. carol se gandise la un om pecare il aprecia foarte mult: Dimitrie Girsti. Iegean de bagtind, niscut in 1g1g,D. Gusti unnase cursurile Academiei Mihdilene gi ale Conservatorului dinIagi. Fusese profesor de geografie, retoricd gi filosofie la mai multe gcoli dinIagi, deputat, senaror, ministru al instrucqiunii in 1g67-196g. Fusese giprimar al lagilor, in mai multe randuri. Era primar in 1g66 cand a avut locmigcarea separatistx de la Iagi gi, in aceastfl calitate, a jucat un rol importantin potolirea spiritelor. Este cel care inmaneazd un memoriu,ilomnitoruluicarol, de neuitare a laqilorll. Aldturi de M. Kogilniceanu, v. Alecsandri giG. MArzescu, D. Gusti reprezintd Iagul, in calitate de primar, la festivitateade la Putna din 1871. ,,IJn om foarte popular gi iubit de cet5qeni." Dar, lucrufoarte rar, iubit gi de carol I, care scrie despre el cd este,,o mlre personalitatepolitici pe care pot conta ca pe mine insumi". Gusti a fost ministrul cultelorinci din anii 1857-1868, ,,unde mi-a confirmat pe deplin spennfele". Erarespectat de toate partidele gi, in cei 16 ani de domnie ai lui carol, ,,nu agovdit niciodat5". La marile festivitrgi de la Focqani, in calitatea sa de primaral lagilor, ginuse o cuvantare,,care ne-a electrizat pe toqi gi ne-a smuls lacrimi.Nimeni nu regretd mai mult ca mine cd ne-a scrpat acest om destoinic, celpuqin pentru moment. stdpanegte extraordinarlimba in care face gi poezii,,lz,gontinud Carol. Dupi gtiinEa noastrd, nu existi nicio alti personalitate politicidin Romania despre care carol I sd fi scris atat de eniuziast. Din pd""t",Dimitrie Gusti se imbolndvegte grav, iar regele trebuie si giseascd pealtcineva care s[-i invege pe cei doi prinli limba romani gi toi ce era maiimportant din ceea ce numim civilizatie romAneasci.

lnbcuitorul lui D. Gusti este profesorul de liceu vasile piun Absolvisegimnaziul Gh. Lazdr, apoi liceul sf.-sava gi Facultatea de Litere a universit[giidin Bucuregti. A fost profesor gi director in 1878 la gimnaziul Dimitrie cantemir,

il vezi lagi, memoria unei capitale, coordonator Gheorghe Iacob, EdituraUniversitXqii Al. I. Cuza, Iagi, 2008, pp. L26,131, 133, !Bg,I4g,ISZ q.u.

Paideia, Bucureqti, 2012, pp. 86-87 .

,Buuul ruosrnu nEce

rpoi, din 1879, la liceul Sf. Sava. Un bdrbat scund, cu barba neagr[, modestgi linigtit, cu maniere pl[cute. Vorbea pufin[ german[, puqini francezX. Fiicalui Ion C. Br[tianu studiase cu P[un gi garanta pentru el. Profesorul avea o

fatd de 11 ani, de care nu accepta s[ se despart5 gi care, in caz de numire a sa,

urma sd fie inscrisi la o gcoali germani din Diisseldorf. Pdun face o buniimpresie in Germania familiei celor doi tineri gi este angajat cu 12 000 de

franci pe an. La 20 aprilie 1884, profesorul P6un ii raporta lui Carol I cd orele

de limba romAni merg bine. Nando manifesta o mai mare ugurinfi inlnv[qarea acestei limbi decAt Wilhelm, dar avea dificult[1i cu pronunqial3.

Plun ii face gi un portret lui Ferdinand: ,,Bilai, niltul gi subgirel la trup, cu

ochii albagtri inchigi, foarte blAnzi, cu nasul arcat, semnul cel caracteristic al

liniei suabe de Hohenzollern, cu expresia gurii gi a feqii aga de find gi curatH,

c{ ai crede-o fat[ mare, amestec armonic al sAngelui latin, ddruit de soarele

Franqei gi Pornrgaliei - din partea a dou6 strdbune - gi cu al mamei, cu tipulpl6vig, gAnditor gi vesel totodati al germanilor de la sud, Alteqa Sa regali este

icoana vie a fldcdului des[vArgit la chip gi la frpturi". $i V. Pdun continud:

,,Principele Ferdinand gi-a petrecut copilbria la Dtisseldorf, oragul cel maifrumos de pe Rin, cuib de arti$ti renumili, focar de culturi eleganti".

Un an mai tArziu, cei doi copii ai lui Leopold veneau din nou tn RomAnia,

,,lucru care este pentru noi o mare bucurie gi acum casa noastr[, atat de tdcuti,este plin[ de viag[", cum ii scria Carol fratelui siu. in privinqa limbii, ,,vorbescamAndoi rom6negte foarte bine, spre bucuria gi surprinderea tuturor. Wilhelmeste mai dezinvolt gi mai indrdznet decat Nando gi in felul acesta a cucerit dinnou inimile celor de aici. Eu incerc mereu si-l pun in evidenqd mai mult pe

cel de-al doilea, c[ci el are primul drept de mogtenire". Orele de studiu ale

celor doi principi se qineau cu regularitate. in restul timpului ei se gdseau fieIa rege, fie la Elisabeta. Vizitau stabilimente ale armatei, divergi oamenipolitici, pe I.C. Brdtianu, pe Dimitrie Ghica, divergi diplomaqi, pe conteleTornielli, pe baronul Saurma. La Sinaia, in aprilie 1885, qin companie regineiSuediei gi celor doi fii ai ei, afla1i in viziti in RomAnia. Pe 10 mai 1885 suntpi ei prezenqi la Bucuregti, la inaugurarea Palatului Regal, ce fusese refXcutla.

13 Regele Carol I in rapoartele diplomatice austro-ungare, 1877-1896, p. 23. Deconsultat articolul si.o Principele Ferdinand de Hohenzollern, i1 ,,Epoca", an III,nr.454 din 17 mai 1887.

la Scrisorile regelui Caroi 1...,pp.123-124.

15

Despre Romania, Ferdinand are prilejul sd se intregind mult gi cu maplicere cu pictorul August Becker, care o vizitase in lgg2. Ficuse aici

15 lbidem,p.43.t6Ibidem.t7 lbidem,p. 133.

,Buttut- uosrnu nec

Deasupra ei este insi treapta organizaliei, la care a ajuns ast[zi Germania.Ea vrea si apuce pe un drum nou: si realizeze ideea muncii colective gi sX

fac[ sd beneficieze intreaga Europi de aceast[ mireaqi oper[. Ea vrea siorganizeze Europa, sco[and de la fiecare individ un maximum de producgie

ln inqelesul cel mai favorabil societdqii; e chipul cel mai bun pentru indivizide a fi liberi, e pentru dingii libertatea sub forma cea mai inaltd, libertateacare salveaz[ toate fo4ele, f[cAndu-le si curgi spre acelagi scop."18 Ostwaldconsidera c[ nimic pe lume nu se putea ob$ne decAt printr-o transformarede energie. Dar o formi de energie nu se poate transforma intr-una gi maifolositoare frrd ca forma veche s[ nu opund rezistenqd. Pornind de la aceastH

teorie, civilizaqia se definea ca fiind reducerea la minimum a energiilornegative, neascultitoare. Aga se stabilea gi doctrina unei Germanii mari,stdpAni pe ea insigi gi pe lumea intreagi prin disciplinile. Astfel de teoriisunt percepute de un tAnir ca Ferdinand ca un mijloc de ingelegere a lumii.Regele Carol apreciaz[ proiectul lui Sturdza gi pentru c[ didea ponderedreptului roman gi codului lui Napoleon, elaborat pe baza lui, iar astfel de

studii igi puteau gisi mai t6rziu o intrebuinlare practici. Li se cere pirereagi unor profesori ca Geffken gi Schonberg... $i Ferdinand igi va incepepregdtirea universitari la Tiibingen. Studiile merg bine. Ferdinand didovadi de multd striduingi.

Aproape ci nu existi scrisoare din anii s[i de studii in care Nando si nuigi declare doringa de a revedea RomAnia. Mereu erau sternite in sufletul lui,,frumoasele amintiri pe care le-am adus de la Bucuregti gi care mi leagd totmai mult de aceastd frumoasi 1ari". $i abia agtepta sd le improspiteze.in 1885, de Anul Nou, igi promite siegi gi ii anunli gi pe ai lui ci in 1886 vafi in RomAnia. Nu va reugi, dar gAndul lui se indreapt[ spre ea.

18 Apud E. Lovinescu, Opere, VIII, Edilie Maria Simionescu, Editura Minerva,Bucuregti, 1989, pp. 77-78.

le lbidem,p.78.

17

mulgime de schiqe gi studii. ,,Ne-a povesrir mai ales despre sinaia gi despminunatele plimbdri prin acea pidure striveche. picteazd de zor tablouria avansat desnrl de muk cu cel pentru tine."ls peisagistul gerrnan va executamai multe tablouri imortalizand frurnusetca Romaniei gi personajele de lacurtea Regali romani. inainte de Romania el cilitorise in lriorvegia, in 1g44,gi la Londra, in 1854. Apreciat de regina victoria, iziteaz{,la invitalia ei,

lcopa, iarin 1869, regedinp reginei de la osborne House, de pe insula wightPictorul gennan ii trezegte lui Ferdinand amintirile legaie de Romania.La 25 ianuarie ii scria unchiului, de la Dtisseldorf, ci se gandea adesea,Ja frumoasele zile pe care le-am petrecut la voi, la voi la cotroJeni. Si sperdmcx te vizitim din nou in Romania"l6. voia oare sr fie doar bine vizut deunchiul sdu, sau chiar ii plicuse in Romania? $i una, gi alta. La urma urmei,nu avea de ce sx nu-i placi in exotica noastri gar[. cel pufin nu acum.

in ianuarie 1886, Piun ii scria regelui carol cd Ferdinand igi continuistudiile de limba romanS, purtate de acum inainte prin corespondengr.Regele sfrtuiegte sd i se instaleze lui Ferdinand un telefon, ,,ceea ce i-arspori qi mai mult sarguinga gi ar fi o relaxare plicutr in orele libere"rT.in privinga studiilor pe care urma si le facd tanirul Ferdinand, este con-sultat gi D.A. sturdza. Temeinic, aga cum era totdeauna, acesta intocmegteun proiect de studii care lui carol I i se pare bun, dar prea incdrcat. in ceprivegte studiile universitare, Sturdza recomandi universitatea dinTribingen sau, gi mai bine, pe aceea din G<ittingen, cea dintai universitateprusianx. Nu neapfrat pe aceea din Berlin. carol era gi el de pdrerea luiBismarck, gi anume ci, de la unificarea Germaniei, toate universitagle dincuprinsul ei erau create in jurul ideii pangermanice. in slujba acestei ideimegalomane se puseserS. nu numai politicieni ambigiogi gi generali crescufiin spiritul dominagiei, ci gi eminenqi oameni de gtiingd. intre ei, de pitdr,wilhelm ostwald, fostul profesor de la universitarea din Leipzig, laurlat alPremiului Nobel. ,,Francezii gi englezii, scria el, au rdmas pe treapta dedezvoltare culturald pe care noi am pdrxsit-o: pe treapta individualismului.